3.3.

MIJLOACE DE COMUNICATII RADIO

Art. 316.(1) Mijloacele de comunicatii radio sunt o categorie de mijloace care
asigura transmiterea si receptionarea semnalelor prin intermediul radiatiei electromagnetice.
Mijloacele radio asigura transmiterea rapida, directa, fara intermediari a comunicarilor intre
corespondenti, fara utilizarea unui circuit fizic.
(2) Aceste mijloace permit stabilirea legaturii intre corespondentii aflati
in miscare pe sol, in aer, pe/si sub apa. De asemenea permit stabilirea legaturii intre
corespondenti al caror loc de stationare nu este cunoscut. Pot stabili legatura peste zone greu
accesibile sau inaccesibile, ori zone contaminate. Timpul de realizarea legaturii este redus.
Art. 317.(1) Legatura poate fi realizata intre doi corespondenti sau cu un numar
foarte mare, de corespondenti, simultan. Permite realizarea legaturii unilateral si bilateral,
succesiv si/sau simultan.
(2) Mijloacele radio de productie recenta asigura un anumit grad de
secretizare. Dispun de elemente de protectie impotriva masurilor de razboi electronic ale
adversarului.
(3) Legaturile prin mijloacele radio sunt influentate de conditiile
atmosferice, dar nu in mod hotar tor. Cele mai multe asigura o legatura stabila, fara cautare si
reacord.
(4) Mijloacele pot fi actionate normal, de la panoul frontal, sau de la
distanta, p na la 500 m, prin linii cu fir.
(5) Pot fi mascate usor si rapid, impotriva cercetarii adversarului. In
acest scop sunt folosite materialele din zona sau cele din dotare.
(6) Datorita faptului ca mijloacele radio radiaza in spatiu energie
electromagnetica, sunt usor de descoperit si se poate stabili cu precizie locul de instalare al
statiei.
(7) Radiatia electromagnetica poate fi interceptata, de adversarul care
poate asculta transmiterile care se fac prin aceste mijloace. In consecinta este obligatorie
luarea unor masuri pentru pastrarea secretului si contracararea actiunilor adversarului.
(8) Pe timpul lucrului din miscare si in timpul noptii, distanta dintre
corespondenti se reduce simtitor.
3.3.1. Statia radio portativa
Art. 318. Statiile radio portative, de putere mica, lucreaza in gama undelor
ultrascurte, in fonie, telegrafie auditiva si pentru transmiteri de date. Sunt destinate sa asigure
legaturile radio la esaloane tactice.
Art. 319. Caracteristici tehnice:
- gama de frecvente este de la 20.000 la 80.000 KHz, la unele ajung nd la 107.975
KHz;
- la aceste mijloace, care lucreaza cu modulatie in frecventa, ecartul este de 25 KHz,
si/sau 1 KHz;
- mijloacele radio din aceasta gama au de la 2000 p na la 3120 frecvente fixe sau
canale de legatura, merg nd p na la 50.000 f.f.;
- statiile realizeaza urmatoarele moduri de lucru: telefonie cu modulatie in frecventa,
telegrafie auditiva cu modulatie in frecventa, realizate pe frecvente fixe, in clar. Unele statii
radio pe l nga aceste moduri de lucru, pot realiza o telefonie cu un anumit grad de secretizare
a informatiei. De asemenea pot lucra si in salt de frecvente;
- aceste mijloace permit conectarea unor aparate periferice care asigura schimbul de
date, la viteze de transmitere mici si medii;
- posibilitatile de lucru ale mijloacelor radio difera de la un tip la altul, dar sunt
c teva comune, astfel:
- pot fi actionate normal, de la panoul frontal al statiei, in toate modurile de lucru;

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com

- pot lucra normal sau cu economizor de energie, fara a afecta calitatea legaturii
realizate;
- pot lucra cu sau fara atenuator de zgomot;
- pot fi actionate de la distanta, direct de la un aparat telefonic, sau prin
intermediul unei centrale telefonice, care asigura legatura abonatilor sai;
- unele statii radio pot fi actionate de la distanta de catre o alta statie radio similara
sau identica;
- pot lucra in retranslatie, manuala sau automata;
- statiile fiind portative, pot lucra instalate pe loc sau samarizate pentru lucru din
miscare;
- pot fi instalate pe autovehicule de transport sau pe autospeciale, pe mijloace de
lupta, pe blindate, nave si aeronave;
- pot transmite si receptiona un apel tonal.
- puterea este o caracteristica specifica emitatorului. Aceste statii fac parte din
categoria statiilor de putere mica. Au puterea cuprinsa intre 12 W p na la 7 W iar la cele mai
recente de la 5 la 20 si chiar 50 W. Puterea este ajustabila, de regula in trei trepte.
Art. 320.(1) In completul acestor statii sunt, de regula mai multe antene. Antena este
elementul care radiaza energia electromagnetica in spatiu la emisie, si capteaza o parte din
energia radiata, la receptie. Caracteristica de directivitate a antenei influenteaza mult distanta
p na la care se poate stabili legatura (Anexa nr. 10 si nr. 11).
(2) Statiile din inzestrare au in complet antena baston cu o lungime intre
1,2 m si p na la 4 m. Specific acestui tip de antena este caracteristica sa de directivitate; in
plan orizontal este circulara. In acest fel, un corespondent, sau mai multi, aflati pe o anumita
raza in jurul statiei radio, va stabili legatura in conditii bune. Raza este de ordinul a c tiva km
(Anexa nr. 10).
(3) Aceste antene se folosesc la lucrul din mers, c nd se lucreaza cu mai
multi corespondenti in retea, c nd nu se cunoaste locul unde se afla corespondentul etc.
(4) Antena filara, este o antena cu caracter directiv. Cea mai mare parte
a energiei electromagnetice radiate se propaga pe directia pe care este intinsa - spre
corespondent. Se utilizeaza la lucrul in directie radio, punct la punct, c nd corespondentul se
afla la o distanta mare. Se instaleaza orizontal, la o inaltime de un metru deasupra pam ntului.
(5) Antena fir inclinat, este o antena cu un pronuntat caracter directiv.
Datorita compunerii, formei si a modului de instalare, aceasta antena canalizeaza cea mai
mare parte a radiatiei pe o anumita directie pe care este orientata form nd o petala alungita
si mai multi lobi secundari (Anexa nr. 11).
(6) Folosind o astfel de antena se poate realiza o legatura la o distanta
comparabil mai mare, cu acelasi consum de energie. In plus, probabilitatea interceptarii
legaturii de catre adversar este simtitor redusa.
Art. 321. La lucrul de pe loc, statiile radio din gama UUS, de putere mica, asigura o
legatura de calitate la 1012 km cu antena baston de 1,2 2,4 m si 1525 km c nd bastonul
este de 4 m. In varianta vehiculara cu antenele cu efect directiv, distanta de lucru ajunge la
3035 km.
Art. 322. Alimentarea statiilor radio este asigurata de la o sursa de curent continuu
de 12 V.c.c. constituita dintr-o baterie de acumulatoare Ni.Cd., reincarcabila. Unele mijloace
radio accepta si alimentarea de la o sursa de curent continuu de 1832 V.c.c., in varianta
vehiculara.
Art. 323. Autonomia de functionare este de 1012 ore c nd raportul de utilizare a
statiei pe emisie/receptie este de 1/10. Nu este permis lucrul statiei un timp mai lung pe
emisie.
Art. 324. Dimensiunile gabaritice si greutatea sunt reduse; la c tiva dm3 si intre
4,512 kg, impreuna cu sursa de alimentare.

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com

Art. 325.(1) Instalarea statiei radio se face in locurile cele mai favorabile pentru
stabilirea legaturii. Pentru punerea in functiune se parcurg urmatoarele etape: alegerea locului
de instalare; despachetarea completului; verificarea starii de functionare; instalarea statiei.
(2) La alegerea locului de instalare se vor avea in vedere: situatia tactica
si conditiile concrete din zona. Statia se va instala pe o pozitie dominanta din teren. Se va
cauta sa existe vizibilitate intre corespondenti, astfel vor fi preferate pantele orientate catre
statia corespondenta.
(3) In teren fram ntat, acoperit cu vegetatie, se va evita instalarea statiei
la liziera padurii. Este de preferat, amplasarea ei in teren deschis, la 100200 metri distanta de
padure. C nd situatia concreta nu permite, statia se va instala in interiorul padurii, la
minimum 50 m de liziera. In acest caz se va lua masura ridicarii antenei deasupra v rfurilor
copacilor
(4) In teren muntos statiile se vor instala, c t mai sus. Se vor evita
obstacolele dintre corespondenti. Este preferata creasta versantilor. Atunci c nd
corespondentii sunt de-a lungul vaii, statiile se pot instala si aproape de talveg.
(5) Despachetarea statiei se face in apropierea locului de instalare. C nd
nu sunt alte posibilitati, lada statiei se va constitui in suportul pentru instalarea ei. In nici un
caz nu se va aseza statia direct pe pam nt. In amenajarile genistice, sub statie se va aseza o
sc ndura sau vergele de lemn, fascine, ori alte materiale izolante (Anexa nr. 6 si nr. 7).
Art. 326.(1) Punerea statiei in functiune este precedata de o verificare a elementelor
din completul statiei. Acestea se vor verifica din punct de vedere mecanic si electric.
(2) Verificarea mecanica presupune stabilirea existentei, starii de
integritate, de intretinere si curatenie a tuturor elementelor din inventar, prin aspectare. Se
examineaza exteriorul statiei, bateria, elementele de conectica, pentru a sesiza eventualele
lipsuri sau defecte mecanice.
(3) Se verifica existenta si str ngerea corespunzatoare a suruburilor,
clemelor si clapelor. Se verifica lupele, lentilele si ferestrele de protectie a scalelor, afisajele
electronice, displayul. Butoanele si comutatoarele, fixarea si functionarea normala, rotirea lina
sau in trepte, dupa caz si stabilitatea lor pe pozitie.
(4) Se verifica opritorile mecanice, dispozitivele si p rghiile de blocare,
starea lor de functionare. Se verifica prin apasare normala tastele panoului de comanda.
(5) Se controleaza cablurile de legatura, bi si multifilare, coaxiale: sa nu
fie indoite sub unghiuri mici, sectionate, dezizolate, taiate, intrerupte etc.
(6) In final, comutatoarele ram n pe o pozitie apropiata modului de
lucru care urmeaza a fi realizat iar comutatorul de pornire/oprire pe pozitia OPRIT.
(7) Conectarea bateriei de alimentare se face polarizat: plusul la borna
+; minusul la borna . Dupa conectare se verifica starea de incarcare a bateriei; la fiecare
statie, in modul indicat de instructiuni.
(8) La punerea in functiune se va selecta cel mai potrivit regim de
alimentare, sub raport economic, care asigura o legatura stabila, de calitate.
(9) Se instaleaza antena corespunzatoare, modului de lucru si distantei
p na la corespondent, in situatia tactica concreta in care se actioneaza.
(10) Se conecteaza elementele de conectica, periferice: microreceptor,
laringoreceptor, transmitatorul de date, fill gun, linia de actionare etc. Dintre acestea se
instaleaza numai cele care urmeaza a fi folosite pentru legatura.
(11) Se pozitioneaza comutatoarele pe panoul frontal, potrivit modului
de lucru care se va realiza, dupa care se va porni statia. Se selecteaza parametrii de lucru ai
statiei frecventa, mod de lucru, regim de putere, tipul antenei, cheie etc. La statiile model
mai vechi se face acordul statiei pe frecventa de lucru. Se ajusteaza nivelul la receptie
(volumul) sau nivelul semnalului, dupa caz.

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com

(12) Aceste operatii fiind facute se considera ca statia este gata de lucru,
in stare buna de functionare.
Art. 327.(1) Legatura prin mijloacele radio se realizeaza dupa reguli unice pentru
toate subunitatile. Nu este permisa nici o abatere. Incalcarea acestor norme se sanctioneaza.
(2) Statia radio trece pe emisie la apasarea butonului de vorbire de pe
microreceptor sau de pe caseta laringoreceptorului. La 1-2 secunde de la apasare se transmite
apelul catre corespondent, vorbind rar si clar la microfon. Inainte de eliberarea butonului de
vorbire se pronunta expresia RECEPTIE, prin care este anuntat corespondentul ca am
terminat; trecem pe receptie si ca el poate transmite.
(3) De fiecare data, inainte de a trece statia pe emisie ascultam daca
frecventa este libera; numai c nd ne-am convins de acest lucru, putem trece pe emisie.
Art. 328.(1) La lucrul in fonie, pentru apelarea corespondentului se pronunta
indicativul corespondentului, apoi indicativul propriu si expresia RECEPTIE.
(2) Raspunsul la apel se face in acelasi fel. Dupa stabilirea legaturii
trebuie sa verificam autenticitatea corespondentului. Aceasta se face prin cererea si
comunicarea parolei. Parola se cere in situatiile prevazute de instructiuni. Initiativa cereri
parolei poate apartine oricarui corespondent.
Art. 329. Radiotelefonistul va inscrie in jurnalul statiei toate datele prevazute in
instructiuni, referitor la traficul efectuat. Radiogramele se vor completa citet, fara stersaturi si
se vor preda sub semnatura. Despre convorbirile efectuate prin statia radio se va consemna in
jurnalul statiei.
Art. 330. Despre intreruperea voluntara a legaturii, pentru un interval de timp, este
anuntat corespondentul. Reluarea legaturii se face la termenul stabilit sau la ordin. Verificarea
corespondentului este obligatorie.
Art. 331.(1) Str ngerea statiei radio se face dupa ce a fost oprita. Se deconecteaza
elementele periferice in ordinea inversa instalarii. Materialele se curata, se impacheteaza si se
aseaza in lada de transport.
(2) Inlocuirea sigurantelor fuzibile, care au fost arse, se face de catre
radiotelefonist, numai cu statia OPRITA.
Art. 332.(1) Pe timpul exploatarii, mijloacele radio vor fi mentinute in stare de
curatenie printr-o intretinere tehnica zilnica. Pe timpul lucrului din mers se va evita lovirea,
ori bruscarea statiei, indoirea antenei ori a cordoanelor de legatura. Mijloacele instalate pe
vehicule sau tehnica de lupta, vor fi asigurate impotriva desprinderii si a deteriorarii.
(2) O atentie deosebita se va acorda schimbarii sursei de alimentare.
Conectarea bateriei se face dupa curatarea bornelor de eventuale impuritati. Bornele vor fi
str nse cu grija, suruburile si carabinierele de asemenea.
(3) C nd statia nu este folosita o perioada mai mare, i se face o
intretinere, se decupleaza bateria de alimentare si se ambaleaza in lada de transport.
(4) Intretinerea statiei se va face si lunar, conform prevederilor fisei
tehnice. Pentru perioade mai mari de timp, statia se va conserva pentru pastrare de lunga
durata.
Art. 333.(1) Pentru prevenirea avariilor si a accidentelor trebuie acordata o atentie
sporita lucrului pe timpul conectarii alimentarii; bateria de acumulatoare si indeosebi la
reteaua de curent alternativ de 220 V, pentru mijloacele care au aceasta optiune. Redresoarele
pentru incarcarea acumulatoarelor trebuie protejate prin priza de pam nt, ca si mijloacele
radio alimentate cu tensiuni mari.
(2) Intotdeauna se conecteaza mai int i consumatorul si apoi sursa de
tensiune. La deconectare ordinea este inversa. Statia radio, ca si redresorul vor avea
comutatorul de pornire/oprire pe pozitia OPRIT.
(3) Pe timpul deplasarii trebuie avut grija ca antenele, indeosebi cele de
la variantele vehiculare sa nu vina in contact cu reteaua electrica aeriana sau sa se loveasca de

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com

obstacole bare, st lpi, crengi. Se poate lua masura inclinarii ori ancorarii lor de suportul
masinii.
Art. 334.(1) Criterii de performanta. Pentru verificare se pune la dispozitie o statie
radio, in stare buna, un carnet pentru radiograme, doua radiograme de transmis. Se asigura
corespondent.
(2) Militarul lucreaza singur.
Inaintea inceperii lucrului i se precizeaza:
- cui asigura legatura;
- indicativele fonice ale statiilor radio;
- frecventa de lucru.
(3) Militarul pune statia in functiune, stabileste legatura, transmite si
receptioneaza c te doua radiograme, in ordinea gradelor de urgenta.
(4) Aprecierea radiotelefonistului se face dupa:
a) Activitatea:
Rezultate
- stabilirea legaturii, conform protocolului;
A
R
- transmiterea radiogramelor;
A
R
- receptionarea radiogramelor;
A
R
b) Rezultate:
- notati militarul cu ADMISdaca a respectat protocoalele la stabilirea legaturii si a
transmis si receptionat radiogramele, de 30 grupe fiecare, cu maxim trei greseli;
- notati militarul cu RESPINSdaca nu a respectat protocoalele sau are mai mult de
trei greseli.

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com