Introducere

Dezvoltarea durabil este un concept foarte dinamic cu multe dimensiuni i

interpretri, vzut ca un proces al schimbrii permanente, foarte legat de contextul
local, nevoi i prioriti zonale. Faptul c muli dintre specialiti nu simt nevoia unei
definiii unice asupra acestui concept, conduce firesc la contientizarea faptului c
indiferent cum o spunem i cum o definim, problema este aceeai; i aceast
problem se numete Nevoia de a asigura un viitor durabil popoarelor lumii i
planetei

Pmnt.

Iar

acest

deziderat

presupune

existena

unei

cooperri

internaionale extinse, o gestionare foarte atent a procesului, implicare politic i

mult energie i dedicare.

Conceptul de dezvoltare durabil a aprut n 1980 ca rspuns la nevoia de a

realiza un echilibru ntre progresul economic i social, pe de o parte, i grija fa de mediu i
gestionarea resurselor naturale, pe de alt parte. n ani, conceptul de dezvoltare durabila a
ctigat muli adepi, demonstrndu-i dimensiunea global. De aceea, comunitatea mondial
realizat faptul c o examinare mai indeaproape a noilor date i noilor interrelaii i
interdependene dintre mediul nconjurtor i problemele socio-economice, de tipul srcie i
subdezvoltare, este foarte necesar, constituind n acelai timp i o mare provocare.
Termenul "durabilitate" provine din domeniul silviculturii, desemnnd proceduri
conform crora capacitatea de producie a pdurilor i lemnul recoltat se afl n echilibru,
astfel nct, pe termen lung, s poat fi recoltat ct mai mult material lemnos, dar, n acelai
timp, pdurile s nu aib de suferit de pe urma defririlor. Astfel, nu trebuie s tiem mai
muli copaci dect pot fi cultivai prin replantare. Putem astfel formula urmtoarea maxim:
S trim din produie, nu din substan!

Abordri teoretice privind transportul durabil

1.1.Necesitatea i oportunitatea abordrilor de tip durabil n sfera transportului

Obiectivele generale ale societii se bazeaz pe necesitatea libert ii de micare, att a

persoanelor ct i a mrfurilor, n contextul globalizrii i al erei vitezei avnd n vedere totodat
minimizarea impactului nedorit n zone precum cel al economiei, societii i mediului. Sfera
transporturilor este, astzi mai mult ca niciodat, considerat una vital pe planul dezvoltrii
societii romneti, avnd n vedere relaiile de interdependen cu celelalte elemente specific
economiei, valoarea serviciilor prestate ctre populaie i impactul asupra mediului nconjurator.
Dezvoltarea transporturilor are n vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din Romnia n
mediul european prin mbuntirea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale i aeriene
avnd destinaiile principale n Europa. Indicatorul relativ al accesibilitii (combinnd servicii,
transbordri, preuri i durate de cltorie) urmeaz s se alinieze progresiv pn n anul 2020
la cel existent n zonele metropolitane din Europa.
Se vor mbunti legturile ntre orae prin stimularea serviciilor de transport public
interurban i de coordonare a gestiunii i se va garanta o accesibilitate general minim a
serviciilor publice pentru toi cetenii, acordndu-se o atenie special grupurilor vulnerabile
(copii, btrni, persoane cu mobilitate redus). Accesibilitatea transportului public la zonele
cu densitate mic a populaiei i nuclee dispersate se va asigura la nivele minime stabilite.
Condiiile de siguran vor crete, estimndu-se o reducere cu 50% a numrului de decese
n urma accidentelor din transporturi n perspectiva anului 2030 fa de anul 1998.
n domeniul proteciei infrastructurii de transport se va dezvolta o politic de risc
zero, iar riscurile existente vor fi reevaluate continuu la toate modurile de transport.
Pentru mbuntirea comportamentului n raport cu mediul, se va diminua progresiv
impactul global al emisiilor poluante din transporturi n vederea ncadrrii n obiectivele
stabilite pentru Romnia privind plafoanele naionale de emisii.
Raportul negativ dintre evoluia cererii de transport (n special rutier) i creterea
produsului intern brut (PIB), care este n prezent de 4 ori mai mare dect media UE, se
estimeaz c se va reduce n viitor ca urmare a:
Modificrii progresive a structurii economiei prin reducerea ponderii sectoarelor care
lucreaz cu cantiti mari de produse transportate (industriile extractive de minereuri,
siderurgia i petrochimia) i consum mult energie i prin creterea ponderii sectoarelor care

au consumuri materiale i energetice mai reduse (serviciile, industriile prelucrtoare etc.) i

valoare adugat mare;
Modificrii structurii produciei de energie electric, ca urmare a valorificrii unor
surse regenerabile de energie (eolian, solar, biomas, geotermal, micro-hidro), a extinderii
energeticii nucleare (dublat n 2008, cu perspectiva construirii altor dou uniti n
urmtorii 7-9 ani) i a diminurii ponderii centralelor termoelectrice pe crbune i pcur
care necesit transportul unor cantiti mari de combustibil, uneori pe distane mari;
Reducerii, ca urmare a implementrii programelor de impulsionare a inovrii
tehnice i tehnologice i de cretere a competitivitii, a consumurilor specifice de
materiale i energie n toate sectoarele productive ale economiei, cu efecte asupra volumurilor
transportate;
Modificrii graduale a proceselor de producie, depozitare i desfacere, cu efecte
asupra ponderii cererii de transport de marf i persoane;
Ajustrii treptate a structurii transporturilor prin diminuarea, ntr-o prim etap, a
ritmului de cretere a transportului rutier i reorientarea fluxurilor de mrfuri i cltori
spre celelalte moduri de transport n urmtoarele etape;

1.2.Preocupri naionale i internaionale

Romnia ca membru al Uniunii Europene este responsabil de respectarea standardelor
de calitate, cantitate i strategie n domeniul transportului durabil, indiferent de domeniul de
activitate, obligaie asumat n momentul ratificrii tratatelor de aderare. Chiar i n lipsa
acestora, marea majoritate a factorilor decizionali au fost de acord c, economia statului romn
nu poate evolua fr o infrastructur durabil a transporturilor, fr o strategie coerent att la
nivel naional ct i regional/internaional.
Dei estimarea modului n care va evolua cererea de transport n tone/km n raport cu
creterea PIB prezint nc un nalt grad de incertitudine, se poate aprecia c stabilizarea
cererii nu se va putea realiza n perioada 2007-2013, iar tendina de cuplare negativ
nregistrat n perioada 2001-2005 va continua i dup anul 2013.
Tendina nefavorabil privind productivitatea resurselor consumate nregistrat n

perioada 2001-2005 (sporirea valorii totale a activitii de transport s-a realizat integral prin
consum

suplimentar

de

resurse)

se

va

aplatiza

ca

urmare

finalizrii

implementrii progresive a unui set de aciuni specifice cu privire la:

Modernizarea infrastructurilor de transport rutier, feroviar, naval i aerian, ceea ce va
permite creterea vitezelor medii de circulaie i a fluiditii traficului, sporirea i
diversificarea ofertei de transport de mrfuri i a calitii serviciilor de transport de
cltori, optimizarea utilizrii mijloacelor de transport n condiii de siguran i
competitivitate;
Asigurarea unui tratament egal ntre sistemele de transport din punctul de vedere al
finanrii modernizrii, reparrii i ntreinerii infrastructurii i mijloacelor de transport (mai
ales n ceea ce privete transportul feroviar);
Dezvoltarea

progresiv

traficului

pe

cile

navigabile

interioare

prin

modernizarea i dezvoltarea infrastructurii portuare, asigurarea condiiilor de navigaie a

navelor de pn la 2.000 tdw pe sectorul romnesc al Dunrii precum i a fluenei
traficului fluvial pe toat lungimea coridorului Rhin-Main-Dunre (care intereseaz direct 8
state membre ale UE). Promovarea transportului pe cile navigabile interioare va avea un
impact economico-social semnificativ prin creterea competitivitii transportului fluvial
n relaia cu celelalte moduri de transport, ca opiune de transport complementara
transportului rutier, oferind alternative de transport competitive n lanul logistic door- todoor i contribuind la reducerea impactului asupra mediului.
1.3.Documente oficiale / Reglementri / Strategii
Programul Operaional Sectorial Transport, aprobat la 12 iulie 2007, stabilete, ntr- o
viziune coerent, prioritile,

obiectivele i modalitile de alocare a fondurilor

structurale i de coeziune pentru dezvoltarea sectorului de transport n perioada 20072013, concentrate pe urmtoarele obiective:
Modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare de transporturi transeuropene (TEN- T)
de pe teritoriul Romaniei n scopul realizrii unui sistem sustenabil de transport
integrat cu reelele UE. Obiectivul urmrit este accentuarea coeziunii teritoriale dintre
Romnia i statele membre ale UE prin reducerea semnificativ a timpilor de parcurs,

mbuntirea siguranei i calitii serviciilor pe principalele destinaii la nivel naional i n

cadrul UE, att pentru pasageri ct i pentru mrfuri, i reducerea efectelor adverse asupra
mediului;
Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii naionale de transport, n afara axelor
prioritare TEN-T, cu scopul de a realiza un sistem naional de transport sustenabil;
Modernizarea sectorului de transport n scopul mbuntirii proteciei mediului, a
sntii umane i a siguranei circulaiei.
Programul

Operaional

Sectorial

Transport

2007-2013

reprezint

una dintre

componentele prin care se asigur implementarea obiectivelor stabilite prin lege nc din anul
2003 pentru realizarea, dezvoltarea i modernizarea reelei de transport de interes naional i
european, corespunztor angajamentelor asumate de Romnia n acest sector i Strategiei
pentru Transport Durabil pe perioada 2007-2013 i 2020, 2030 (elaborat n anul 2008).
Pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului se va
elabora o strategie privind protecia mediului n domeniul transporturilor, corelat cu noile
politici ale UE, inclusiv cu reglementrile n domeniul maritim, focalizat pe indicatori privind
nivelurile admisibile, metodele i mijloacele de monitorizare i control pentru emisiile
poluante, gazele cu efect de ser i pentru zgomotele la surs provenite din activitile de
transport. Se va ntreprinde cartografierea emisiilor sonore provocate de transporturi n marile
aglomeraii urbane i pe reelele de transport cu trafic intens n vederea stabilirii modalitilor
optime de protejare a populaiei i a mediului.
Prin programul Orizont 2020 se vor asigura condiiile financiare i tehnice pentru
continuarea lucrrilor la proiectele de modernizare i dezvoltare a infrastructurii ncepute
sau n curs de execuie n perioada 2007-2013 i vor fi demarate lucrrile la proiectele
pentru care au fost elaborate studii, n special cele ce vor fi incluse n perioada de
programare 2014-2020. Un accent deosebit se va pune pe meninerea infrastructurii
modernizate sau reabilitate n parametrii de proiectare i pe eliminarea elementelor degradate
prin lucrri de ntreinere i reparaii.
Se va asigura finanarea i finalizarea proiectelor incluse n Programul Operaional
2007-2013, respectiv pentru ramura sudic a Coridorului IV rutier i feroviar trans- european i
se va ncheia cea de-a doua etap a modernizrii reelelor naionale, altele dect cele situate

pe traseele TEN-T.
Se vor finaliza studiile i vor fi demarate proiectele privind modernizarea infrastructurilor
situate pe Coridorul IX (rutier i feroviar) pan-european: de la frontiera cu Republica
Moldova pn la frontiera cu Bulgaria, cu racordare la coridoarele IV i VII (Dunrea). Se
vor demara studiile pentru reeaua de infrastructuri situat pe coridoarele stabilite n urma
aciunii de revizuire a liniilor directoare TEN-T pentru perioada 2020-2030.
Vor fi derulate programele i aciunile pentru modernizarea, dezvoltarea i asigurarea strii
tehnice i funcionale a reelei de transport neincluse n Programul Operaional Sectorial
2007-2013, cu finanare asigurat. Se va finaliza procesul de liberalizare a pieei interne de
transport.
n urma msurilor ntreprinse n prima perioada de referin, cererea de transport n
tone/km raportat la PIB se va putea reduce n perioada 2013-2020, astfel nct s se
ating n anul 2020 valoarea medie a UE.
Un alt program gndit pentru a dezvolta transporturile n sensul dorit este Orizont 2030.
Este previzibil ca, progresiv, dup anul 2020, s se finalizeze majoritatea proiectelor de
modernizare i dezvoltare ncepute i n special cele ce vor fi incluse n perioada de
programare 2018-2024, iar prioritatile s se concentreze pe atingerea standardelor comunitare
ale serviciilor oferite pe Reeaua Principal de Trafic Intens TEN-T, pe reeua modernizat i
dezvoltat (n mod firesc, vor exista diferene ntre previziuni i rezultatele efective,
acestea urmnd s fie revizuite i corectate periodic).
Se va extinde sistemul coordonat de gestionare a traficului i vor fi introduse sisteme noi
de tarife pentru folosirea infrastructurii de ctre diferite grupuri de utilizatori.

II

Piaa transporturilor

2.1.Abordare general
n ultimii 20 de ani Romnia i-a proiectat politicile publice n domeniul transporturilor
att n contratimp cu cele ale Uniunii Europene dar i cu propriile interese pe termen lung. Una
dintre problemele majore ale Romniei, cu impact negativ semnificativ asupra strii economice
i sociale a rii este absena unei reele satisfctoare de transport rutier rapid (autostrzi i

drumuri expres). Romnia are n acest moment puin peste 500 de kilometri de autostrad n
operare i aproximativ 250 de kilometri de autostrad n construcie. Cu toate acestea, exist
foarte multe tronsoane de drum naional unde se remarc valori extraordinare de trafic (de peste
11000 de vehicule pe zi), ceea ce reclam existena unor autostrzi sau drumuri expres.
n privina reelei de drumuri convenionale, se poate afirma c doar 35% din totalul de
drumuri naionale i 15% din drumurile judeene se afl ntr-o stare bun sau foarte bun. Restul
reelei nregistreaz probleme semnificative privind capacitatea portant, planeitatea i / sau
starea lucrrilor de art. n plus, anumite tronsoane de drum reabilitate sau modernizate n ultimii
20 de ani au suferit degradri importante din cauza lipsei ntreinerii.
n ceea ce privete transportul pe calea ferat, sistemul feroviar din Romnia a cunoscut
n ultimele decenii o degradare accentuat cu implicaii periculoase n sigurana i securitatea
traficului susinut de o subfinanare cronic ceea ce a condus la efecte nocive i greu de
nlturat. Romnia evolueaz nc n contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea
transportului auto scade, spre deosebire de ara noastr n care aceasta crete, fiind absolut
necesar punerea n acord cu tendinele i obiectivele stabilite la nivelul UE
n transportul aerian Romnia, dei numrul de aterizri i decolri este ridicat, valoric se
nregistreaz

venituri

mici

deoarece

majoritatea

operatorilor

sunt

strini.

Transportul maritim pe scurt distan i transportul fluvial pot contribui la descongestionarea

unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste dou moduri de transport au rmas nc
exploatate sub posibiliti, att din cauze transfrontaliere, ct i din cauza strii infrastructurii
portuare.
De asemenea, Romnia nu are un operator de transport intermodal de anvergur
internaional, ceea ce semnific, din nou, ntrzierea aezrii rii noastre n tendinele
transportului european.
Obiectivul general al strategiei n domeniul transporturilor l reprezint asigurarea
infrastructurii i serviciilor capabile s fie suportul activitii economice i sociale, pentru
mbuntirea calitii vieii. Pentru atingerea acestui obiectiv general i a obiectivelor specifice

din toate domeniile de transport, vor fi susinute msuri generale i aciuni obligatorii precum
punctele intermodale naionale, modernizarea infrastructurii de transport rutier i feroviar,
modernizarea aeroporturilor naionale, respectiv a infrastructurii de transport naval, maritim i
fluvial. Pentru finanarea lucrrilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene si fonduri
extrabugetare.

2.2.Capacitatea, stuctura pieei transporturilor

Piata transporturilor din Romania este structurata pe urmatoarele segmente rutier,
feroviar, pe apa (datorita pozitei geografice a tarii noastre maritim si fluvial), aerian, dar si prin
conducte (pentru fluide si gaze). Pentru a face o clasificare a acestor tipuri de transport trebuie
tinut cont de cererea si oferta existente pe fiecare segment in parte, dar si de structura valorica a
pietei. Astfel, daca pana la inceputul anilor 90 segmentul transporturilor feroviare se pozitiona
pe acelasi nivel cu cel al transporturilor rutiere, din cauza lipsei resurselor financiare care au
generat reduceri drastice in intretinerea infrastructurii si a refacerii materialului rulant, in prezent
balanta inclina in favoarea transportului rutier. Chiar daca pe distante mari transportul feroviar
implica unele avantaje financiare, tinand cont ca in Romania exista in continuare un singur
operator feroviar care mai are mult de recuperat pana sa ajunga la nivel european, majoritatea
firmelor si-au indreptat atentia spre sectorul rutier, nerenuntand insa si la varianta feroviara.
Companiile mari care activeaza aici, fie si-au creat propriile parcuri auto, fie apeleaza de cele
mai multe ori la transportatori rutieri.
Holcim Romania, desi dispune de un parc auto dotat dupa ultimele standarde europene,
foloseste si calea ferata pentru a transporta produsele sale.
Pentru a putea respecta principiile activitatii noastre - seriozitate, promptitudine etc. - alegem
varianta optima si in cazul transportului, a declarat Luminita Beldie, communication manager in
cadrul Holcim Romania.

Pentru a crea o imagine cat mai clara a structurii pietei autohtone a transporturilor, trebuie
sa analizam, macar in linii mari, ce se intampla pe fiecare segment in parte.
Atuurile segmentului rutier sunt oferite pe de-o parte de usurinta in manevrabilitate atat a
vehiculului, cat mai ales, cum este cazul industriei constructiilor, in operatiunile de incarcaredescarcare, dar si indispensabilitatea multor categorii de agenti economici. Lipsurile acestui
segment sunt deja celebre amintim doar drumurile cu gropi, iluminatul defectuos si furturile tot
mai frecvente.
Pentru sectorul feroviar plusurile sunt date de costurile mai reduse pentru cei ce-si
transporta produsele pe distante lungi, posibilitatea marita pentru transportul marfurilor.
Minusurile cu care se confrunta beneficiarii acestui serviciu sunt nerespectarea orarelor, furturile
din vagoane si deteriorarea produselor.
Conform specialistilor, cel mai ieftin mijloc de transport este cel pe apa si ofera varianta cea mai
buna pentru cantitati mari care trebuie transportate pe distante foarte mari. Dar acesta implica o
perioada de timp indelungata, iar in Romania, datorita infrastructurii si logisticii depasite in
multe cazuri, nu putine au fost scandalurile generate de arestari de nave si confiscari de marfuri.
Daca transportul pe apa este cel mai ieftin, trebuie sa precizam ca cel aerian este cel mai
scump, dar si cel mai rapid. Costurile ridicate sunt datorate si escalelor pe care le fac aeronavele
pe rute, escale care maresc si timpul de livrare a marfurilor.
Un alt aspect pe care trebuie sa-l mentionam este momentul 11 septembrie, care a afectat
piata transporturilor aeriene, fie ca ne referim la transportul de pasageri sau la cel de marfa. Dupa
aceasta data neincrederea in acest mijloc a sporit, companiile transportatoare simtind un real
regres si pe segmentul marfa.

2.3.Elemente de durabilitate specifice

Transportul durabil este absolut fezabil economic. O reducere a transportului duce la

cresterea eficientei economice si a productiei. Stimuleaza o utilizare mai eficienta a resurselor si
creste productivitatea economica in zonele care au avut de suferit din cauza unei distributii
dezechilibrate a valorilor datorita concentrarii spatiale si proceselor de centralizare.
Durabilitatea se sprijina pe trei piloni economic, social si de mediu. Problemele sociale
legate de transport sunt deseori neclare sau nu sunt luate in considerare iar factorii
sociali/psihologici ce sprijina modelele de transport sunt adeseori ignorati. Sistemele durabile de
transport maresc coeziunea sociala, reduc problemele de mediu si ajuta in crearea unei economii
mai eficiente si la cresterea calitatii vietii.
Transportul reprezinta un factor important in dezvoltarea socioeconomica, care insa daca
nu este dezvoltat in mod durabil impune costuri semnificative pentru societate in ceea ce priveste
impactul asupra mediului si sanatatii. Un raport al Agentiei Europene de Mediu arata ca
principala provocare in aceasta directie pentru noile State Membre si tarile in curs de aderare este
mentinerea avantajului pe care il au privind unele aspecte ale transportului si mediului in
comparatie cu Uniunea Europeana si in acelasi timp satisfacerea necesitatilor de crestere a
nivelului de trai si de mobilitate. Avand o cota mai mare a cailor ferate, consum mai mic de
energie in transporturi si nivel mai redus de emisii per capita precum si o fragmentare mai mica a
teritoriului, noile State Membre si tarile in curs de aderare au inca presiuni ale transportului
asupra mediului mai reduse decat in Uniunea Europeana.
Transportul reprezinta un factor important in dezvoltarea socioeconomica, care insa daca
nu este dezvoltat in mod durabil impune costuri semnificative pentru societate in ceea ce priveste
impactul asupra mediului si sanatatii. Un raport al Agentiei Europene de Mediu arata ca
principala provocare in aceasta directie pentru noile State Membre si tarile in curs de aderare este
mentinerea avantajului pe care il au privind unele aspecte ale transportului si mediului in
comparatie cu Uniunea Europeana si in acelasi timp satisfacerea necesitatilor de crestere a
nivelului de trai si de mobilitate. Avand o cota mai mare a cailor ferate, consum mai mic de
energie in transporturi si nivel mai redus de emisii per capita precum si o fragmentare mai mica a

10

teritoriului, noile State Membre si tarile in curs de aderare au inca presiuni ale transportului
asupra mediului mai reduse decat in Uniunea Europeana.
Tendintele actuale sunt insa ingrijoratoare in aceste tari accentul este pus pe transportul
rutier, consumul energetic al sectorului este in crestere, ca si nivelul emisiilor de gaze cu efect de
sera iar siguranta necesita imbunatatiri. Aceste tendinte indica faptul ca noile State Membre si
tarile in curs de aderare risca sa ajunga la aceleasi modele ne-durabile de dezvoltare a
transportului cu ale Uniunii Europene. Politicile acestor tari se concentreaza in prezent asupra
alinierii standardelor privind autovehiculele, combustibilii, infrastructura la standardele UE.
Dezvoltarea infrastructurii si in special conectarea la Reteaua de Transport TransEuropeana (TEN) este o prioritate si un pilon al politicilor de transport. Insa aceste politici nu iau
in considerare relatia dintre aspectele economice, sociale si de mediu. Este relevant in aceasta
privinta faptul ca nu a fost facuta o evaluare strategica a retelei transeuropene si a extinderii
acesteia catre est.
Concentrandu-se asupra implementarii legislatiei UE si asupra dezvoltarii infrastructurii,
tarile in curs de aderare intarzie in implementarea unor instrumente de integrare a considerentelor
de mediu, ce castiga tot mai mult teren in UE. Acestea includ strategii precum taxarea corecta si
eficienta, coordonarea mai buna dintre transport si planificarea utilizarii terenului, acorduri
voluntare cu industria, monitorizarea si evaluarea in sprijinul dezvoltarii politicilor.
Tendintele din sectorul transport al tarilor in curs de aderare se indeparteaza de
obiectivele unei strategii de dezvoltare durabila, respectiv decuplarea cresterii transportului de
cresterea economica si trecerea de la transport rutier la transport feroviar, naval si transport
public.
Legatura automata extinderea infrastructurii crestere economica.
Perceptia comuna a factorilor de decizie din intreaga Europa este ca o modalitate buna de
a revigora o zona defavorizata economic si de a oferi locuri de munca este constructia de
drumuri. Conform acestui mod de gandire, noile drumuri inseamna comunicatii mai bune, acces

11

mai facil la piete si noi oportunitati de afaceri. Economia de timp inseamna bani economisiti
pentru companii, noi oportunitati si noi locuri de munca.
Acest mod de gandire este caracterizat de increderea deplina intr-o legatura automata intre noile
investitii in constructia de drumuri pe de o parte si crearea de locuri de munca si cresterea
economica pe de cealalta parte.
Ca acest mod de gandire este gresit a fost sustinut de o serie de experti de marca in
domeniu, in cadrul Standing Committee for Trunk Road Assessment (SACTRA), ce a furnizat
guvernului Marii Britanii consultanta asupra legaturii dintre transporturi si economie in
ansamblu. Raportul SACTRA a respins categoric ideea unei legaturi automate intre constructia
de drumuri si crearea de locuri de munca. Locurile de munca si beneficiile financiare nu sunt
generate in mod necesar doar de imbunatatirea calitatii transportului.
Externalitati
Transportul rutier de marfa a avut o crestere masiva in ultimele decenii, cu un volum mai mare
decat orice alt mod de transport, aducand prosperitate celor din aceasta industrie. Aceasta
crestere are, insa, asociate si cateva probleme, si anume:

cresterea emisiilor de substante poluante si gaze cu efect de sera

poluarea fonica

cresterea numarului de accidente si a victimelor acestora

costuri mai mari pentru intretinerea si reparatiile infrastructurii rutiere cauzate de autocamioane,
care platesc pentru o parte dar nu toate daunele pe care le cauzeaza.
Transportul rutier de marfa a crescut tocmai datorita faptului ca nu trebuie sa plateasca
toate costurile activitatii sale (externalitati).

12

Taxarea transporturilor este o masura eficienta pentru indeplinirea obiectivelor

internationale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru reducerea poluarii aerului
si a poluarii fonice si pentru cresterea sigurantei. Scopul taxarii este imbunatatirea
performantelor economiei si cresterea calitatii mediului, nu desfasurarea unui exercitiu academic
de economie a transporturilor.
O reforma de taxare a transporturilor trebuie sa reflecte necesitatea de reducere a
volumului transporturilor; acest fapt poate fi realizat prin cresterea costului utilizarii
infrastructurii si prin a face utilizatorul/poluatorul sa plateasca. Cresterea costurilor modurilor de
transport nedurabil intr-o proportie mai mare decat ale celor mai putin poluante va duce la o
crestere a performantei intregului sector. Pentru a facilita aceasta echilibrare, veniturile din taxele
diferentiate pe baza impactului asupra mediului ale diferitelor moduri de transport trebuie
folosite pentru a promova modurile de transport mai putin poluante. Intr-o societate foarte
mobila, fezabilitatea restrictionarii utilizarii modurilor nedurabile de transport este in functie de
furnizarea unor moduri de transport mai putin poluante.

III

Instrumente / metode / tehnici / strategii de dezvoltare / ncurajare / promovare a

consumului durabil pe piaa transportului

n general atunci cnd se manifest nevoia de transport, aceasta este concret i n

majoritatea cazurilor urgent, cu alte cuvinte atunci cnd cineva are nevoie de servicii de
transport, fie c este vorba de marf sau persoane, tie foarte bine ce vrea, i cnd.
Acestea reprezint principalele motive pentru care serviciile de transport sunt foarte cutate pe
internet i se preteaz predominant promovrii online, dar pentru a avea rezultate este decisiv
ocuparea primelor poziii n browsere. Oferta include: promovare pe platforme online,
formularea ofertelor unice, optimizarea pentru cutari a ofertelor unice, preluare cereri de pe prin
servicii de asisten live, abonamente, administrare trafic de calitate i clieni noi din cutri
organice difereniere, nepromovarea firmelor.

13

n ceea ce privete transportul rutier durabil statul romn are la dispoziie urmtoarele
opiuni:
-

mbuntirea infrastructurii rutiere prin creearea unor culoare unice anume stabilite pentru

fiecare categorie de mijloc de transport;

- ncurajarea utilizrii transportului n comun n defavoarea autovehiculelor personale;
utilizare autovehiculelor de tip hybrid/ electrice i ncurajarea utilizrii bicicletelor sau a altor

vehicule propulsate prin forta uman;

- utilizarea energiilor alternative pentru propulsarea mijloacelor de transport n comun
lansarea de multiple platforme online pentru cei care parcurg distane cu auto personal i au
trasee comune cu ali participani la trafic care ar putea s se lipseasc de utilizarea propriilor

autovehicule;
regularizarea cursurilor de ap de pe teritoriul naional precum i dezvoltarea unei reele de

canale navigabile interconectate, cu ieire att la Dunre ct i la Marea Neagr.

mbuntirea retelelor de transport n comun att pe baz de energie electric ct i energie
verde.

Concluzii
Romnia prezint perspective mbucurtoare n ceea ce privete sectorul transporturilor
dar pentru ca dezvoltarea s fie una organiza este necesara o politic consecvent din partea
clasei politice. Se impune necesitatea unui acord politic pe strategia de dezvoltare a acestui
segment, astfel indiferent de partidul aflat la guvernare aceasta s poat fi continuat.
Raportul dintre nivelul de dezvoltare al sectorului transporturilor si cel al economiei unui
stat puternic este direct proporional, de aceea, se impune acordarea unei mai mari aten ii
durabilitii i contientizrii necesitii acesteia, att de ctre clasa conductoare ct i de ctre
societatea civil.

14

Bibliografie

www.gov.ro
www.insse.ro
www.agir.ro
www.wikipedia.ro
www.anpm.ro

15

16