UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Portofoliu
Geografie
economica

STUDENT: DUMITRU IOANA ANDREEA

GRUPA: 106

BUCURESTI, 2017

TEMA 1 - Evolutia hartii politice a lumii

Harta poitica este o reprezentare cartografica a statelor lumii
la un momentdat. Aceasta poate fi realizata la nivel global sau
la nivel continental.

1.Harta politica a lumii pana la inceputul

perioadei moderne(1642)
Expansiunea si apogeul unor mari imperii care s-au succedat
in Extremul Orient, Orientul Mijlociu si Apropiat, Europa sau
nordul Africii, sunt specific pentru perioada antica. Un rol
deosebit l-au avut imperiile: Chinez, cel maivechi de pe Glob,
Indian, Mesopotamian, Persan si Egiptean care s-au succedat
intre mileniile 5-4 si in vremea lui Hristos.
Imperiul Roman era extins din Asia de Sud (India) pana in
nordul Africii,din vestul Europei pana la Marea Neagra, fiind
concentrat pe bazinul Marii Mediterane.
Lumea araba incepe sa fie cunoscuta dupa secolul al VIIIlea ,extinzandu-se in Asia de Sud-Vest, in Africa de Nord pana in
Peninsula Iberica. Tot din Asia Centrala porneste si expansiunea
turcilor care ncepand dinsecolul al XIII-lea intra in contact cu
Europa de Est si Centrala, dezintegrarea acestui imperiu avand
loc practic in secolul al XIX-lea.
Revarsarea de popoare migratoare din Asia, incepand cu
secolul al IX-lea si al X-lea va determina formarea unor popoare
slave, fino-ungrice, celtice pana in Europa de Vest si Peninsula
Scandinavica. In timpul Renasterii uneleconditii favorabile vor
determina formarea unor imperii in vestul Europei:Spaniol,
Francez, Englez cu dezvoltari maxime dupa marile
descoperirigeografice.

2. Harta politica a lumii in perioada

moderna(1642-1917)

Principalele elemente care influenteaza harta politica a lumii

in acest intervalde timp sunt:
Apogeul marilor descoperiri geografice si impartirealumii
noi intre marile imperii: Englez, Spaniol, Portughez,
Francez, Portughez;
Revolutiile burghezo-democratice din vestul Europei cu
apogeul in anul1848;
Aparitia industriei in cadrul Europei de Vest, necesitatea
aprovizionariicu
materii
prime,
aparitia
pietelor
comerciale, largirea orizontul uicunoasterii, mondializarea
comertului, cresterea necesarului de forta demunca;
Existenta unor imperii care vor decade: Otoman, AustroUngar si ridicarea altora precum Imperiul Tarist;
Apogeul imperiilor coloniale care sunt deosebit de vaste;
Colonialismul determina raporturi de subordonare intre
metropole sicolonii;
Lupta dintre imperii reflectata in numeroasele conflicte si
puternicatensiune acumulata la inceputul secolului al XXlea;

3.Harta politica a lumii intre cele doua razboaie

mondiale
(1917-1945)
Dupa primul razboi mondial in Europa se produce
dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar si formarea statelor
nationale unite precum Romania,Austria, Ungaria sau federale:
Iugoslavia sau Cehoslovacia. De asemenea, aceasta perioada
este marcata de aparitia comunismului in Rusia in 1917 si
continuarea expansiunii rusesti spre Europa de Est si Asia
Centrala de Est. Cresterea rolului si influentei S.U.A. reprezinta
de asemenea un eveniment important.
Tot in aceasta perioada se produce impartirea sferelor de
influienta din Asia de Sud-Vest, de Sud, Sud-Est, Africa, America
Latina; hegemonia Germaniei si aparitia fascismului care va
declansa cel de-al doilea razboi mondial in care Germania
anexeaza Austria, Cehia, invadeaza Polonia si incepe razboiul
cu Franta si Anglia in 1940. In aceasta perioada, Romania

pierde Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hategului, in iunie

1940, cedeaza Ardealul de Nord-Est Ungariei si judetele
Durostor si Cliacra din sudul Dobrogei in favoarea Bulgariei.
Intre cele doua razboaie mondiale pe hartapolitica a lumei
existau 71 de state independente:

In
In
In
In
In

Europa 31 de state
America 22 de state
Asia 12 state
Africa 4 state
Oceania 2 state

4.Harta politica a lumii dupa cel de-al doilea

razboi mondial
Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au produs o serie de
modificari ce audus la aparitia a inca 120 de state, in prezent
fiind 192 de state.Aceste modificari se explica astfel:
Destramarea vechilor imperii coloniale apartinand statelor
europene ce adus la obtinerea independentei politice a
majoritatii statelor din Africa,Asia de Est, Sud-Vest, din
Caraibe si Oceania;
Aparitia unor noi forme de dominare economica,
financiara, politica;
Aparitia sistemului comunist euro-asiatic in 13 state si
Cuba;
Impartirea Germaniei intre puterile castigatoare ale celui
de-al doilearazboi mondial;
Cresterea influientei U.R.S.S. in Asia de Est, Sud-Est,
Africa, AmericaLatina.
Crestera influientei S.U.A in Europa de Vest prin Planul
Marshall, inAmerica Centrala si de Sud, in Asia de Est
Ciocniri de interese determina razboaie locale in Vietnam,
in PeninsulaCoreea, Afganistan etc.
Dezvoltarea economica a unor state invinse in cel de-al
doilea razboimondial: Germania, Japonia
Razboiul Rece intre blocurile ideologice, economice si
militare: N.A.T.O,Pactul de la Varsovia;

Daca la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial pe harta

politica a Asieiexistau 12 state independente situatia a evoluat
astfel:

In perioada 1945-1960 au aparut 14 noi state

In perioada 1961-1970 au aparut 5 noi state
In perioada 1971-1990 au aparut 6 noi state
In perioada de dupa 1991 inca 8 foste republici unionale
sovietice sealatura ca republici autonome statelor
asiatice.Astfel, in prezent numarul statelor independente
ale Asiei este de 45.

Pentru harta politica a continentului Africa ce in 1945 numara

doar 4 state :Africa deSud, Egipt, Etiopia si Liberia,perioada
ulterioara a reprezentat o crestere exploziva a numarului de
state, in prezent numarul acestora fiind de 53.
Evolutia numarului de state pecontinentul Africa s-adesfasurat
astfel:
In perioada 1945-1960au aparut 23 de statenoi, din care
17 numai inanul 1960, numit astfel
anul independenteiafricane
In perioada 1961-1970 au aparut 15 state noi;
In perioada 1971-1990 au aparut 11 noi state;
Cel mai nou stat al Africii este Eritreea 24 mai, 1993

Harta politica a celor doua continente americane a

inregistrat, de asemenea,modificari dupa 1945. La sfarsitul
razboiului, in afara celor 3 tari mari ale Americii de Nord, mai
existau 19 state independente in America Centrala si deSud:
In perioada 1961-1970 au aparut 4 state noi;
In perioada 1971-1990 au aparut 8 state noi;
Pe continentul american sunt in prezent 35 de state (3 in
America de Nord, 20in America Centrala, 12 in America de
Sud);Pentru Oceania, daca in 1945 existau doar doua state,
in prezent numarul lora crescut la 14:
In perioada 1961-1970 au aparut 4 noi state;

 In perioada 1971-1990 au aparut 8 noi state;

5.Noi modificari pe harta politica a lumii dupa

1989
Plecand de la destramarea sistemului comunist, au survenit o
serie demodificari pe harta lumii si mai ales in Europa:
in 1991 se produce dezintegrarea URSS-ului si
transformarea sa in Comunitatea Statelor Independente
ce duce la declararea independentei politice a statelor
baltice, cat si la miscari centrifuge a statelor din Caucaz
si din Asia Centrala.
se produce reunificarea pasnica a Germaniei in 1990
sfarsitul razboiului rece,
dezintegrarea Iugoslaviei si aparitia de noi state
balcanice: Slovenia,Croatia, Bosnia si Hertegovina,
Macedonia si redimensionarea Iugoslaviei, care mai
tarziu va constitui 2 state distincte: Serbia si
Muntenegru;
separarea pasnica a Cehiei de Slovacia;
cresterea influientei SUA ca singura super putere
mondiala si rolul acesteia de arbitru mondial;
influienta sporita a lumii musulmane in Asia Centrala si
de Sud-Vestdatorita importantei economice si militare a
Turciei;
conflicte regionale si locale in fosta URSS: Caucaz, Asia
Centrala, Transnistria;
cresterea rolului si a influientei Germaniei si Japoniei la
nivel mondial sidorinta lor de a deveni membri in
Consiliul de Securitate.
Harta politica a lumii contemporane consemneaza, alaturi de
majoritatea statelor independente-192 si prezenta unui numar
de 69 de teritorii dependente.

TEMA 2 Produsul intern brut si produsul

national brut
I.

Produsul national brut (PNB)

Produsul National Brut reprezinta valoarea de piata a unui

ansamblu de bunuri finale si servicii finale produse intr-o
anumita perioada de timp, de regula un an, de catre agentii
economici ai unei tari.
In legatura cu aceasta definitie, trebuie facute cateva
explicatii:
1)P.N.B.-ul este un concept al valorii de piata, respectiv al
pretului de piata. Acest lucru inseamna ca banii sunt unitatea
standard de masura si ca preturile sunt o functie compusa din
valoarea bunului respectiv (Vb) si din valoarea banilor (Vm),
adica :
P=f( V b ,V m )
2)P.N.B.-ul masoara valoarea bunurilor finale, respectiv a
serviciilor finale. Accentul cade pe atributul final ca o parte
componenta in economie a cuvantului gobal.Astfel,P.N.B. este
o parte a Produsului Global Brut (P.G.B.), cealalta parte a
acestuia fiind Productia Intermediara (P.I.), ceea ce decurge si
din figura urmatoare, care prezinta Produsul Global Brut si cele
doua subsisteme ale sale: P.N.B. si productia intermediara.
Productia Intermediara cuprinde un ansamblu de bunuri si
servicii produse pentru prelucrari ulterioare sau revanzare.
3) P.N.B. cuprinde numai valoarea bunurilor si serviciilor
produse in decursul unei perioade, care difera de valoarea
bunurilor si serviciilor vandute in perioada data. Aceasta,
deoarece trebuie sa tinem seama atat de stocurile create in
perioada anterioara, cat si de cele formate in perioada data.
Pentru exemplificare, sa presupunem ca intr-o economie exista
la inceputul perioadei un stoc in valoare de 30.000.000 lei. La
finele perioadei, stocul era mai mare cu 15.000.000 lei, adica

de 45.000.000 lei. Volumul vanzarii in cursul perioadei date a

fost de 700.000.000 lei.
4)Ultima precizare in legatora cu definitia se refera la ce NU
includem in P.N.B. Astfel, activitatea non-piata nu este cuprinsa
in Produsul National Brut, deoarece, cu toate ca teoretic se pot
face estimari asupra acestui tip de activitati, in practica aceste
estimari intampina mari dificultati. Cu titlu de ilustrare
mentionam ca in P.N.B. nu se includ : munca neretribuita,
donatiile, vanzarile la mana a doua, vanzarile si cumpararile de
actiuni.

II.

Produsul intern brut (PIB)

Produsul intern brut exprima valoarea bruta a productiei

finale produsa in decursul perioadei de calcul de catre agentii
economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii.
Cind vorbim de productie finala, avem in vedere bunurile si
serviciile produse in decursul perioadei de calcul si care nu mai
sunt folosite pentru producerea altor bunuri. In cazul in care
acestea vor face obiectul utilizarii intr-un proces de productie
ulterior, vorbim de productie intermediara (sau consum
intermediar). Daca adunam consumul intermediar la produsul
intern brut obtinem un alt indicator, produsul global brut
(P.G.B.).
Faptul de a nu retine in calculul P.I.B. aceste bunuri
intermediare permite evitarea dublei inregistrari si a obtinerii
unor imagini deformate ale rezultatelor macroeconomice.
Bunurile finale, retinnute in calculul P.I.B. , sunt destinate a
intra direct in consum, fiind vindute consumatorilor finali.
Exprimarea valorica a P.I.B. si, de fapt, a tuturor indicatorilor
macroeconomici, reprezinta unica posibilitate de insumare a
bunurilor eterogene realizate in cadrul economiei nationale.
Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei
metode:
1)

metoda valorii adaugate (sau metoda productiei)

2)

metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)

3)

metoda veniturilor

P.I.B. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi

curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de
fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin
utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp ce
exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante
conduce la P.I.B. real.

III. Legaturi intre PIB si PNB

Cele doua concepte, P.I.B. si P.N.B., apartin genului proxim,
output-ul agregat, fiind parti constituitive ale Produsului Global
Brut. Subliniind aceasta apartenenta standard, nu trebuie sa
pierdem din vedere nici diferenta specifica. Pentru aceasta,
rebuie sa recurgem la criterii.
P.N.B.-ul ia drept criteru de baza apartenenta nationala, lucru
subliniat si in defenitia P.N.B.-ului.Deci, in calculul P.N.B. se va
evalua ce s-a produs de catre firmele autohtone pe teritoriu
national, dar si ce s-a produs in alte tari de catre acestea. In
schimb, activitatea firmelor din alte tari in tara de referinta nu
va fi inclusa in P.N.B.
Spre deosebire de P.N.B., produsul intern brut ia drept criteriu
activitatile desfasurate pe teritoriul unei tari. Fie ca sunt
autohtone sau nu, firmele produc output agregat sub
denumirea de P.I.B.

TEMA 3 Indicele dezvoltarii umane

Indicele dezvoltrii umane (IDU, Human Development Index
n englez) este o msur comparativ a speranei de via,
alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. n acest fel, este

folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei

ri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar
prosperitatea material i nu ali indicatori socio-economici.
Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul
Haq. ncepnd din 1990 Programul Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare (PNUD) public anual Rapoarte ale Dezvoltrii
Umane (Human Development Report) care exploreaz
legturile dintre dezvoltarea uman si variabilele inflexibile
care reprezint starea economic, social si demografic a
societtii.
Programul urmreste relevarea performantelor diferitelor tri
prin construirea de indicatori numerici ai dezvoltrii
umane.Conceptul de dezvoltare uman este mult mai adnc si
mai bogat dect ceea ce poate fi surprins printr-un indice
compozit sau chiar printr-un set detaliat de indicatori statistici.
IDU relev cu acuratete structura si directia progresului (sau
regresului) capitalului uman n cursul cresterii economice a unei
tri, precum si problemele care nsotesc acest progres n 177
de tri.
La nivel mondial, clasificarea tarilor propusa de Raportul
Dezvoltarii Umane este urmatoarea:

In functie de nivelul de dezvoltare umana, tarile sunt

grupate in 3 categorii:
tari cu o dezvoltare umana ridicata (indice egal sau
mai mare de 0,800);
. tari cu o dezvoltare umana medie (indice cuprins
intre 0,500 si 0,799);
. tari cu o dezvoltare umana redusa (indice mai mic
de 0,500).

In functie de valoarea venitului, Banca Mondiala propune 3

categorii de tari (in anul 2001):

 . cu venit ridicat (P.I.B./loc. egal sau mai mare de

9.206 $ americani);
. cu venit mediu (P.I.B./loc. intre 746 si 9.205 $
americani);
. cu venit redus (P.I.B./loc. mai mic sau egal cu
745 $ americani).

Mari grupuri mondiale:

. tari in curs de dezvoltare;
. Europa Centrala si de Est;
. tari membre O.C.D.E. (Organizatia
Cooperare si Dezvoltare Economica).

de

Indicele dezvoltrii umane reflect realizrile obinute prin

mijloace umane primare n trei dimensiuni fundamentale:
via lung i sntoas
educaie adecvat
un standard de via decent (care sunt
oarecum n corelaie cu factorii care contribuie
la calitatea vieii, i anume bunstarea
material, calitatea populaiei i calitatea
sistemului social)
Indicele Dezvoltrii Umane (IDU) cuprinde trei elemente de
baz:
longevitatea este msurat prin sperana de via la
natere, care este influenat n mod direct de nivelul de
dezvoltare a rii;
mediul de educaie este calculat ca o medie aritmetic
ponderat ntre gradul de alfabetizare a populaiei adulte
(cu o pondere de dou treimi) i rata brut de cuprindere
n nvmntul de toate nivelurile (o treime);
standardul de via ca msur a standardului de via
se folosete Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor calculat
la paritatea puterii de cumprare

TEMA 4 Integrarea economica

Integrarea European este, terminologic, un proces de
integrare politic, juridic, economic (i n unele cazuri sociale
i culturale) ale unor state care se afl parial sau total n
Europa. Termenul de integrare european a aprut n primul
rnd prin intermediul Uniunii Europene i al Consiliului
European.
Unul dintre primii, care au conceput o uniune a naiunilor
europene a fost contele Richard von Coudenhove-Kalergi,
care n 1923 a scris Manifestul Pan-European. Ideile sale l-au
influenat pe Aristide Briand, care la data de 8 septembrie 1929
a inut un discurs n favoarea unei Uniuni Europene i a unei
Ligi a Naiunilor, i care n 1930 a scris Memorandumul privind
organizarea unui Regim de Uniune Federal European pentru
guvernul Franei, care a devenit primul guvern european, care a
adoptat n mod oficial principiul.

Principalele regiuni de integrare economica

Uniunea Europeana (UE):
a fost format n 1951 prin nfiintarea Comunitatii
Economice a Carbunelui si Otelului (CECO) de catre 6
state: Franta, R.F.Germania, Italia, Olanda, Belgia,
Luxemburg;
in 1973 celor 6 state li se alatura Marea Britanie, Irlanda,
Danemarca;
n 1981 Grecia si n 1986 Spania si Portugalia;
in 1995, n UE (noua forma) intra Austria, Finlanda, Suedia;
la 1mai 2004 UE primeste alte 10 state: Cehia, Slovacia,
Polonia, Ungaria, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania,
Malta, Cipru;
o serie de state poseda statutul de state asociate la UE:
Turcia, sau mai noi: Romnia, Bulgaria, Croatia;

Asociatia Economica a Liberului Schimb (AELS):

 a fost formata initial din Marea Britanie, Irlanda,

Danemarca, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Austria,
Elvetia, Liechtenstein;

Acordul de Liber Schimb al Europei Centrale

(CEFTA):
initial a fost creata Trilaterala de la Visegrad alcatuita de
Polonia, Ungaria, Cehoslovacia n februarie 1990;
ulterior, ca urmare a Declaratiei de la Cracovia (octombrie
1991) s-a cazut de acord n privinta crearii unei zone de
liber scimb n conformitate cu prevederile GATT pna la 1
ianuarie 2001;
in anul 1994 a fost acceptata sI Slovenia;
cele 5 state (numar rezultat din mpartirea Cehoslovaciei)
au hotart si primirea Romniei - 1 iulie 1997 iar ulterior si
a Bulgariei;

Cooperarea Economica a Marii Negre (CEMN):

A fost nfiintata prin declaratia semnata n iunie 1992 la
Istanbul de catre statele riverane Marii Negre: Turcia,
Bulgaria, Romnia, Rusia, Ucraina, Georgia precum si de
alte tari: Grecia, Rep. Moldova, Armenia, Azerbaidjan,
Albania;
CEMN reprezinta o structura regionala cu rolul de a pune
n valoare potentialul economic, resursele umane (250
milioane locuitori), situarea geopolitica. Un obiectiv de
prima importanta pentru aceasta organizatie l reprezinta
transportul gazelor naturale si al petrolului dinspre Mare
Caspica spre Europa Occidentala, element de maxima
importanta deosebita si pentru Romnia;

Acordul de Liber Schimb Nord American (NAFTA):

Acest acord a fost initiat n 1989 ntre S.U.A. si Canada,
ulterior a aderat si Mexicul care ntr-o prima faza a
ntmpinat dificultati din partea S.U.A;

 ncepnd cu decembrie 1992 acordul a fost ratificat de

cele trei tari si a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1994;

Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR):

n anul 1986 Argentina si Brazilizia au semnat un acord de
cooperare care a reprezentat punctul de plecare pentru
crearea acestei regiuni de integrare, iar n 1990, la Buenos
Aires a fost ncheiata o ntelegere prin care se prevedea
crearea unei uniuni vamale pna n 1994.
1991 au aderat si Parguay si Urugua;

La mijlocul anului 1995 Bolivia si Chile au ncheiat

ntelegeri prin care au obtinut statutul de membru asociat;

Forumul de CooperareEeconomica Asia-Pacific

(APEC):
Aceasta organizatie a luat nastere dintr-o initiativa a
S.U.A;
APEC a luat fiinta n 1989, cu ocazia Conferintei
ministeriale de la Canberra, unde au participat 12 state
din zona Asia-Pacific: Australia, Brunei, Canada, Corea de
Sud, Filipine, Indonezia, Japonia, Malaysia, Singapore,
S.U.A., Thailanda si Noua Zeelanda;
n anul 1991 au mai fost primite Republica Populara
Chineza, Hong-Kong China, Taiwan, din 1993 numarul
membrilor a crescut la 17 prin aderarea Mexicului si a
statului Papua-Noua Guinee, iar n 1994 Chile mareste
numarul la 18;
Reuniunea de la Vancover (1997) a hotart primirea a trei
noi state: Federatia Rusa, Peru si Vietnam;

Asociatia
(ASEAN):

Natiunilor

din

Asia

de

Sud-Est

Este o organizatie creata la Bangkok la 8 august 1967;

Statele fondatoare sunt: Indonezia, Malaysia, Filipine,
Singapore si Thailanda;

 n anul 1984 adera si Brunei, urmat n 1995 de catre

Vietnam. Ulterior au mai fost primite si Myanmar, Laos si
Cambodgia;