CATEGORIILE METODOLOGICE DE MASAJ

j '*'-
,..'.# j -..':'
6.1. MASAJUL OCCIDENTAL USCAT MANUAL
(2,3,4,6,7,9,11,12,13,14, 18,19)
6.1.1. Masajul clasic efectuat de catre maseur
6.1.1.1. Tehnicile principale
Tehnicile clasice principale, fundamentale, numite si procedee
principale, sunt reprezentate de urmatoarele:
Netezire (efleuraj, alunecare, masaj piaptane)
Reprezinta alunecari ritmice si usoare efectuate asupra tegumentului n
sensul circulatiei de ntoarcere. Se adreseaza pielii, tesutului celular
subcutanat, sistemului vascular periferic si sistemului nervos periferic.
Poate fi aplicata cu efect usor stimulant, ca manevra introductiva a
masajului sau cu efect relaxant, calmant ca manevra intercalata ntre
celelalte manevre de masaj sau care ncheie sedinta de masaj.
. Se executa cu fata palmara sau dorsala a minilor si / sau a degetelor,
cu pumnul. Pe suprafete mici se poate folosi o mna, iar pe suprafete
mai mari ambele mini (asezate n cerc, la acelasi nivel sau paralel sau
una deasupra celeilalte, cu miscari simultane sau alternative).
. Se poate aplica n mai multe modalitati tehnice:
=> cu fata dorsala a degetelor, usor ndoite ("masaj piaptane"), folosit de
obicei pentru regiunile paroase;
=. cu partea palmara a degetului mare, cu ambele degete mari;
=> cu regiunea tenara sau hipotenara;
= cu partea dorsala a minii n totalitate;
=3. apucnd "n bratara" un membru si naintnd sacadat cu pasi mici dinspre
extremitatea distala spre cea proximala ("manevra masinii de cusut");

Fig. 2
23
x
=- cu marginea cubitala a minii ntinse si n directie oblica;
=. cu minile facute caus deasupra vertexului si lasate sa alunece pe

partile laterale ale capului ("n picatura de ploaie");

=. cu vrful degetelor asezate "in cleste" deasupra tendoanelor sau
jonctiunii tendino-musculare.
Frictiune (frecare)
Se adreseaza n special tesutului celular subcutanat si structurilor moi
periarticulare. Are rolul de a creste supletea si elasticitatea lor. Pe cale
reflexa are efecte circulatorii, trofice si de stimulare sau relaxare neuromusculara. De asemenea determina analgezie locala.
Ea consta ntr-o comprimare blnda si o deplasare a tesuturilor moi pe
planul osos.
Frictiunea se realizeaza astfel:
=--. pe regiuni mici cu vrful degetului mare sau al indexului, cu doua sau
trei degete reunite;
=. pe regiuni mai mari, cu pumnul nchis, cu marginea sau radacina minii;
=-. pe zone ntinse, cu palma cu degetele extinse;
=> frictiunea poate fi aplicata cu intensitate usoara, medie sau profunda,
forta de patrundere fiind dependenta de unghiul sub care mna vine
n contact cu tegumentul si care variaza ntre 30-609 (cu ct unghiul
creste cu att presiunea va fi mai intensa);
=. frictiunea poate fi aplicata liniar sau circular, "n cleste" sau "serpuit".
directie sau n sens

Fig.3
Framntat (petrisaj, stoarcere ntrerupta, mngaluire, rindea, ciupire)
Este o manevra care se adreseaza n special muschilor, mbunatatindu-le
mecanic calitatile, iar prin activarea circulatiei sanguino-limfatice creste
si schimburile nutritive si eliminarea toxinelor.
Consta n apucarea, ridicarea, "stoarcerea" tesuturilor moi si apoi presarea
lor pe planul de sprijin osos, urmata apoi de slabirea presiunii dar fara a
desprinde minile de pe zona Miscarea se reia n zona sau n alta.
Acest lucru se realizeaza n directie longitudinala pe fibrele musculare:
--.. n sensul circulatiei de ntoarcere venoase si limfatice pe zonele cu
masa musculara;
- de la extremitate spre radacina membrelor.
Poate fi executata:
. cu o mna sau cu ambele mini, n aceeasi
invers, n special pentru spate si abdomen;
=> cu doua sau trei degete de la fiecare mna, mai ales pentru tendoane
si muschii de volum mai mic.
Din punct de vedere tehnic poate fi realizata:
=> circular ca un vrtej = "mngaluire" (fig. 4);
=,-> ca o cuta care este "plimbata" sub forma de "val" sau "ser^'i't" (fig. 5);

fal
Fig. 4
mr ' \ --=g^r"
F/g. 5
=> "masajul rindea", care se executa cu miscarile pe care le face tmplarul
la rindea (fig.6);