=> n regiunea abdominala, framntnd cuta abdominala cu miscarile pe

care le fac gospodinele spalnd sau storcnd rufele;

~> la membre:
> apucndu-le ca o bratara, sub forma unei stoarceri ntrerupte (fig. 7);
> ca o cuta lunga ce este prinsa ntre palme si degete ca ntr-un
cleste si apoi este presata pe planul osos fara a o scapa din mini;
-> ca si ciupituri, cu doua sau trei degete, de la o mna sau de la
ambele, plimbate de-a lungul planului muscular.
Batere (tapotaj, tapotament)
Consta din lovirea usoara si ritmica a tesuturilor moi, superficiale sau
profunde n functie de intensitatea loviturii.
Efectele locale constau ntr-o vasodilatatie locala cu hiperemie si cresterea
excitabilitatii neuro-musculare, cu activarea sistemului simpatic-parasimpatic.
.,-. In aplicare pe zone reflexe are actiune asupra organelor interne si sistemului
nervos central, cu efect relaxant sau stimulant n functie de tehnica,
intensitate, durata.
Modalitatile tehnice de aplicare sunt variate:
24
25
=> "tocatul" ce se executa cu ambele mini, tinute n usoara extensie, cu
palmele fata n fata si destul de apropiate, degetele usor flectate, iar
coatele usor ndepartate de corp: degetele cad moale pe piele printr-o
miscare realizata mai mult din articulatia pumnului, de la o distanta
mica, ntr-un ritm alert alternativ, producnd un sunet asemanator
lovirii cu nuielele daca sunt apropiate si cad cu partea lor cubitala,
respectiv unul asemanator picaturilor mari de ploaie daca sunt rasfirate
si cad cu partea lor latero-palmara;
==> "tocatul tangential", "plescaitul" sau "lipaitul", ce consta din loviri
>, tangentiale usoare ale tesuturilor, cnd se "aluneca" pe regiunile
sensibile (abdomen de obicei) fara a patrunde n profunzime si
care se executa cu fata palmara a degetelor;
=> "batatoritul", ce poate fi executat cu partea ventrala a pumnului sau
"n ventuza", cu palmele facute caus, si care se aplica pe zonele cu
masa musculara mare (spate de obicei):
=> "percutatul" sau "ciocanitul", ce se realizeaza prin caderi perpendiculare
ale vrfurilor degetelor usor ndoite, fiind aplicata simplu pe spate si
torace, iar n asociere cu o usoara alunecare pe peretele abdominal.

F/g. 8
Vibratie (zguduitura, tremuratura, trepidatia)
Consta n imprimarea tesuturilor moi a unor miscari oscilatorii ritmice,
care realizeaza deplasari mici ale acestora cu presiuni ondulatorii (ca un
tremurat). Manevrele fine si prelungite au efecte hiperemice locale si
relaxante locale si generale. Daca cresc n amplitudine si intensitate
produc si o activare circulatorie locala. Efectele de redresare circulatorie
si a proprioceptiei sunt asemanatoare terapiei cu factori contrastanti.
Poate fi realizata manual sau mecanic (aparate vibratorii portabile, mese
sau paturi sau scaune vibratorii). Desi acestea din urma au oscilatiile
vibratorii constante, realizarea manuala este mai sensibila si odata
nsusita tehnica efectele sunt mai pregnante.
Tehnic se realizeaza:
26
ca "presiune vibratorie" sub forma unui punct (cu vrful unui deget
sau cu trei degete reunite) ce se deplaseaza liniar pe un traiect neural
sau tendino-muscular sau vascular;
cu partea palmara a degetelor departate sau unite +/- palma, prin
contractii alternative ale agonistilor si antagonistilor minii, ce se aplica
de obicei pe regiuni ntinse;
sub forma de trepidatii (miscari cu amplitudine si intensitate mai mare
dect cele obisnuite), de obicei ale toracelui si n asociere cu miscarile
respiratorii: palmele se aplica pe regiunile antero-laterale si se efectueaza
trepidatia spre sfrsitul expirului si n special n pauza respiratorie.

F/g. 9
6.1.1.2. Tehnicile complementare
Tehnicile clasice complementare, numite si procedee ajutatoare
de masaj, procedee secundare, se pot intercala ntre tehnicile principale
si pot fi aplicate la sfrsitul sedintei de masaj sau se pot adauga tehnicilor
principale n cazul masajelor anumitor segmente sau regiuni. Ele ntregesc
actiunile manevrelor de baza si mbogatesc tehnica masajului. Unele deriva

din cele principale, iar altele se pot aplica independent, avnd tehnica
proprie. Principalele tehnici secundare sunt urmatoarele:
Cernutul si rulatul masei musculare
Cernutul se executa cu minile aplicate de o parte si de alta a segmentului
cu degetele usor flectate. Masa musculara este "plimbata" de jos n sus
si lateral, dintr-o palma n alta (asemanator cernutului ntr-o sita), ntr-un
ritm vioi si cu deplasarea, din aproape n aproape a minilor, de-a lungul
segmentului, n sus si n jos

Fiff. 10
27
Rulatul se executa-lot cu minile asezate de o parte si de alta a
segmentului, dar degetele sunt ntinse si palmele apasnd pe tesuturi
mai puternic dect la cernut. esuturile moi se ruleaza ntre palme, n
toate sensurile, ntr-un ritm alert. Un maseur experimentat poate realiza
rulatul numai asupra pielii si tesutului celular subcutanat.

Fig.11
Cernutul si rulatul cresc supletea tesuturilor, augmenteaza functia
circulatorie si trofica, scad ncordarea musculara si nervoasa, cu efecte
calmante si relaxante generale.
Presiunile si tensiunile
Presiunile pot fi executate n mai multe maniere tehnice si scopuri diferite:
=> pe periost - pe zone sau puncte speciale se executa presiuni continue
sau intermitente, de intensitate medie sau mare, ce pot alterna cu
neteziri sau vibratii locale cu actiune locala si reflexa (cresterea
sensibilitatii si o ischemie locala trecatoare, urmate de scaderea
sensibilitatii cu analgezice si hiperemie persistenta, relaxare musculara,
sedare generala);
=> pentru modelarea craniului si toracelui la copiii mici (metoda Pecunia);
=> pe nervi (metoda Cornelius) - prin presiune continua sau vibratoare pe
radacinile nervoase, traiectele nervilor sau punctele motorii, ce sunt
indicate n radiculopatii sau neuropatii nsotite de tulburari functionale;
=> pe punctele de miogeloza sau musculatura "tensionata", de obicei pe
spate, aseznd palmele cu degetele ntinse de o parte si de alta a coloanei

vertebrale si aplicnd presiuni se deplaseaza palmele de-a lungul

coloanei, concomitent sau alternativ (pentru a realiza presiuni mai intense
se poate folosi greutatea trunchiului, care prin aplecare n fata este
transmisa minilor); asocierea cu trepidatii i creste eficienta; manevra
trebuie sa produca o senzatie placuta de relaxare locala si generala.