Organizarea statala a puterii

Puterea poate fi exprimata prin suveranitate , constitutiile recente alegand a se exprima astfel :
spre ex Const Romaniei precizeaza in art 2 faptul ca suveranitatea nationala apartine
poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere
periodice si corecte precum si prin referendum . Acelas text al Const specifica in mod expres
faptul ca niciun grup si nicio pers nu pot exercita aceasta suveranitate in nume propriu .
Poporul si statul sunt subiecte distincte de dr constitutional nefiind sinonime . Notiunea de stat
cunoaste doua acceptiuni: Cea politica si sociologica in virtutea careia prin stat se intelege
teritoriul , populatia sau natiunea si suveranitatea si acceptiunea juridica care este in acelasi
timp si acceptiunea restrnsa a acestei natiuni cand prin stat se intelege forma de organizare a
puterii poporului . Poporul ca natiunea detin puterea politica , care pt a putea fi exercitata
impune crearea statului , adica a acelui ansamblu sistematizat de organe de stat . Puterea de
stat reprezinta organizarea statala a puterii care apartine poporului . Practic in acest caz prin
stat se intelege institutionalizarea puterii poporului.
Puterea statala nu este sinonoma cu puterea politica dar reprezinta forma de organizare statala
a puterii politice. Intr-un sistem democratic prin putere statala se intelege o organizarea statala
a puterii politice ce se realizeaza prin mai multe grupe de organe de stat cu functii si trasaturi
clar definite caracterizate prin autonomie , organizationala si functionala precum si prin
echilibru reciproc si colaborare . Intr-un sistem dictatorial puterea statala presupune
organizarea statala a puterii politice ce se realizeaza prin mai multe grupe de organe de stat cu
fct si trasaturi clar definite caracterizate printr-o organizare si functionare de tip centralizat ,
concentrat , existand astfel unicitatea puterii.
Functia fundamentala a oricarui stat este cea de exprimare si realizare a vointei poporului ca
vointa general obligatorie.
Originile teoriei separatiei puterilor in stat
In sec luminilor aceasta teorie este readusa in cunostinta publicului din lucrarile lui Aristotel.
Reinvierea acestei teorii in aceasta per apare ca un raspuns fata de obscurantismul feudal ,
absoltismul monarhic si abuzul de putere. Aceasta teorie a avut un rol decisiv in promovarea
sistemului reprezentativ adica ( in valorificarea democratica a relatiilor dintre detinatorul
puterii si organizarea statala a puterii) .
In organizarea statala si in functionarea puterii precum si in realizarea si exercitarea
garantiilor exercitarii drepturilor omului si cetateanului.
Aceasta teorie a stat la baza realizarii constitutiilor moderne precum si a Declaratiei
universale a dr omului.
De altfel Declaratia universala a dr omului precizeaza ca acea societate in care garantia dr nu
este asigurata si nici separatia puterilor nu este determinata nu are Constitutie. Teoria a fost
enuntata de John Locke in lucrarea Eseu asupra unui guvernamant civil in 1690 dar a fost
dezvoltata de Montesquier in lucrarea ;; despre Spiritul legilor in anul 1748.
Teoria clasica a separatiei puterilor precizeaza ca cine detine o putere este inclinat sa abuzeze
de aceasta pana da de granitele ei . Pt a evita acest lucru si pt a nu degenera in arbitrar puterea
trebuie divizata. Altfel spus pt a nu exista abuzul de putere , puterea trebuie infranta de
putere . In fiecare stat trebuie sa existe trei putei; Puterea legislativa , puterea executivaprivitoare la chestiunile care tin de dr gintilor , si puterea executiva cu privire la ce tin de dr
civil( puterea judecatoreasca). Rolul acestor puteri era urmatorul: legislativa s afaca legi , sa
indrepte legi, sau sa le abroge pe cele vechi; executive- sa declare razboi , sa trimita sol, sa ia
masuri de securitate; judecatoresti sa aplice pedepse si sa judece litigiile dintre particulari.
Esential pt functionarea acestor puteri si pt existenta teoriei este separarea puterilor. . In caz

contrat ajungandu-se la abuzul de putere si pierzandu-se securitatea cetatenilor . Toate acestea

Montesuier a stabilit si reguli privind relatiile dintre puteri : puterea executiva presupune
decizii pronte motiv pt care este mai sa fie detinuta de o singura pers., care insa nu trebuie sa
faca parte din puterea legislativa . Puterea executiva trebuie sa stabileasca data convocari
legislativului si durata sesiunilor legislativului . Puterea legislativa nu trebuie sa aiba dr de a
tine locul puterii executive . Puterea legislativa poate sa i ancheteze pe ministrii dar nu si pe
monarh . Puterea legislativa nu poate sa judece . Legislativul ar trebui sa fie format din doua
camere care se vor infrana una pe cealalta prin dr de veto, iar amandoua vor fi infrante de
puterea executiva care la randul ei va putea fi infranata de puterea legislativa . Cele doua
puteri sunt nevoite sa functioneze de comun acord.
Totul ar fi pierdut daca un singur om sau un singur corp ar detine toate aceste puteri.
In concl teoria sep puterilor presupune ca in orice societate organizata statal trebuie sa existe
trei functii: legislativa , executiva si judecatoreasca . Fiecarei fct ii corespunde o putere , iar
fiecare putere este conferita unor organe distincte .
Fiecare regim politic presupune existenta unor institutii specializate , corespunzatoare celor
trei puteri importanta fiind independenta acestor institutii. Aceasta teorie a avut ca principal
scop slabirea puterii guvernantilor in ansamblu , limitandu-i prin unii pe ceilalti.
Evolutia teoriei sep put in stat
Lege
Initiativa legislativa ( guvern) parlamentul dezbate dupa care il voteaza adopta
promulgarea ( Presedinte) M Oficial
Pt prim ministru
Cu majoritatea unui partid care este in parlament daca obtine votul de incredere este numit
prim ministru de catre presedinte
Aut judecatoreasca sanctioneaza nerespectarea legii
Curtea Const Acte normative- ord de urgenta , simple, hotarari , ( parlamentului) , regulamentele
parlamentului ,
Legi
Constitutia legea suprema
La revizuirea Const , Curte aconst se autosesizeaza- limitele de revizuire
Legea - ...asupra legii care este adoptata
Este sesizata de: ... parlament....
Cum functioneaza teoria sep put in stat in sistemul constituti. ?
Evolutia teoriei separatiei si echil put in stat
T sep echil put in stat a fost la moda in sec XIX , si a dus la impartirea regimurilor politice in
regimuri care practica confuzia puterilor si regimuri care realizeaza separatia puterilor in
cadrul acestora din urma existand regimuri ce realizeaza o separatie supla a puterilor si
regimuri ce realizeaza o separatie stricta a puterilor . Doctrina franceza considera ca separatia
puterilor ar trebui sa existe doar in regimurile prezidentiale astfel precum este cel din SUA . In
regimurile parlamenatre fiind necesar a exista o colaborare intre puteri.
In prezent in ceea ce priveste t sep si echil put in stat accentul este pus pe echilibrul puterilor,
Const fiind gandite si redactate in acest sens . Se considera ca esentiala este independenta
organelor statului care trebuie sa fie cat mai larga si care trebuie totusi sa depinda unele de
altele atunci cand este vorba de desemnarea lor si de exercitarea unora dintre atributi. In
doctrina const contemporana se apreciaza chiar si faptul ca teoria sep si echilb in stat nu mai

este valabila fiind inlaturata de regimurile dictatoriale si depasita de regimurile pluraliste .

Astfel se sustine pe de o parte ca aceasta teorie a fost inlaturata pt ca daca in sec Luminilor se
simtea nevoia divizarii puterii in regimurile dictatoriale s-a promovat teza unicitatii puterii de
stat. Pe de alta parte s-a vorbit de inadaptarea teoriei considerandu-se ca teoria a fost incalcata
chiar in democratiile recunoscute . S-a subliniat ca aceasta inadaptare este caracteristica
statelor in care doua partide politice sunt cele care s elupta in mod consecvent pt obtinerea
puterii .
In al treilea rand s-a apreciat ca aceasta teorie este una imbatranita pt ca a aparut intr-o per in
care nu exista partide politice si cand principalele probl erau cele de ordin institutional. Se
sustine in consecinta ca in prezent separarea , echilibrul nu mai are loc practic intre parlament
si guvern ci intre partidele politice castigatoare la alegeri , ci opozitie.
In consecinta cu toate cele de mai sus opinia majoritara a doctrinei const sustine ca aceasta
teorie este inca de actualitate forta sa constand in rezonanta sociala , politica si morala.
Cat priveste organizarea statala , contemporana a puterii politice este necesar sa subliniem
doua constatari :
1. Continuitatea unor structuri traditionale
2. transformarea functiilor acestor institutii.
Aceasta transformare este cauzata de intentia de a da Guvernului sarcina marilor decizii
politice , Parlamentul ramanand in esenta cu rolul de reflectie si de contraol a Guvernului.
Princ sep si echilibrului put in stat functioneaza in diferitele regimuri politice astfel:
1. In regim parlamentare : intre parlament si executiv exista un echilibru ( Italia , Germania)
2. In regimurile de adunare ( Elvetia)
Legislativul are o forta mai mare decat executivul , ceea ce uneori poate determina
instabilitate guvernamentala .
3. In regimurile prezidentiale( SUA) . In cadrul caruia executivul nu rasp in fata
legislativului , fiind obligat a-i solicita in cazuri precis determinate doar niste avize
4. In regimurile semi-prezidentiale ( Franta , Portugalia, Austria, Romania)
Seful executivului nu raspunde in fata parlamentului dar guvernul trebuie sa fie aprobat de
parlament .
Cat priveste inscrierea in Const a princp sep si echil put in stat se pot intalni doua situatii :
1. Cand in Const este inscris in mod expres acest principiu ( Const Romaniei )
2. Cand Const nu prevad expres acest principiu dar identifica in ordinea clasica de regula ,
avnd in vedere pe Montesquer autoritatile ce exercita cele 3 puteri. ( const rom pana la
revizuira din 2003, A SUA , )
Indiferent daca o Const prevede sau nu in mod expres acest principiu neidentificarea lui in
continutul unei Const poate constitui un prim indiciu ca acea Const nu este una democratica
Const Romaniei prevede in prezent prin art 1 ain 4 in mod expres faptul ca puterile se
organizeaza si functioneaza in RO in conf cu principiul sep si echilibrului put in stat .
Art 2 al Const prevede cu privire la exercitarea suveranitatii nationale si la detinatorul acestei
suveranitati . Fata de aceste prevedeeri constitutionale este necesar a preciza ca autoritatilor
prevazute de Const le este incredintat doar exercitiul puterii fiind vb despre delegarea unor fct
ale puterii si nu despre delegarea puterii . Titularul puterii ramanand poporul. Faptul ca intre
puterile statului exista un echilibru exprimat prin colaborare si control este dovedit inclusiv
prin rap existente intre acestea astfel:
Rap dintre parlament si executiv: Parlamentul primeste juramantul presedintelui. Parlamentul
poate prelungi mandatul presedintelui . Parlamentul poate hotara punerea sub acuzare a
presedintelui . Parlamentul primeste mesajele presedintelui. Parlamentul ratifica tratatele
internationale . Parlamentul aproba declararea mobilizarii generale sau partiale . Parlamentul
incuviinteaza instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta . Parlamentul il poate suspenda
din fct pe presedinte . Parlamentul acorda votul de incredere asupra programului si a listei

prospuse a membrilor guvernului la solicitarea candidatului la functia de prim ministru.

Parlamentul poate retrage votul de incredere acordat guvernului . Parlamentul ii poate solicita
pt buna desfasurare a activitatii sale informatii si documente inclusiv de la autoritatile ce fac
parte din puterea executiva . Prin intermediul deputatilor si senatorilor pot fi adresate intrebari
si interpelari membrilor guvernului . Parlamentul apreciaza asupra raspunderii politice a
guvernului . Parlamentul poate soliciita urmarirea penala a membrilor guvernului stabilind
prin lege cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor guvernului . Parlamentul
abiliteaza guvernul pt a emite ordonante simple .
Rap dintre executiv si parlament:
-presedintele rom promulga legile
- presedintele poate dizolva parlamentul
- guvernul are initiativa legislativa tot guvernul poate solicita adoptarea in procedura de
urgenta a proiectelor sau a propunerilor legislative
- guvernul isi poate angaja raspunderea in fata parlamentului pt un program sau o declaratie
de politica generala sau un proiect de lege .
- guvernul poate fi abilitat sa emita ordonante
Rap dintre legislativ si puterea judecatoreasca
Intai de toate trebuie subliniat faptul ca Const prevede principiul independentei judecatorilor
si a supunerii lor numai legii, fiind astfel interzisa interventia altor puteri in activitatea justitiei
. Cu toate acestea exisa niste rap intre legislativ si puterea judecatoreasca anume:
- organizarea si functionare ainstantelor de judecata a parchetelor de pe langa aceste
instante si a CSM se realizeaza in conformitate cu legea votata de Parlament . Prin
solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate in spre Curtea const a Romaniei
justitia prin intermediul instantelor de judecata intervine in Contriolul Const legilor.
Rap dintre executiv si puterea judecatoreasca se exprima prin:
- presedintele romanie numeste magistratii definitivi
- prin regimul juridic a contenciosului administrativ
- faptul ca intre puterile statului exista un echilibru se traduce inclusiv prin fct de
mediere dintre aceste puteri , ceea ce este consacrat constitutional presedintelui Ro.
- Pt garantarea dr si libertatilor fundamentale ale cetatenaului precum si pt realizarea
sep si echilibrului put in stat Const Ro prevede cateva institutii , respectiv Curtea
cONSt Avocatul poporului, si Curtea de conturi ca institutii ce nu fac parte din nici
una din cele 3 puteri din stat nu sunt nici puteri distincte dar care garanteaza
respectarea principiului sep si echil put in stat.
Instaurarea statului de drept si a democratiei se bazeaza pe mai multe teorii cea mai
importanta fiind cea a sep si echil sep put in stat .
In virtutea tuturor acestor teorii si a practicii politice este evident ca poporul este singurul
care are calitatea de titular absolut al puterii .
Celelalte institutii sau autoritati primesc doar eercitiul puterii sau al unor fct ale puterii .
Poporul isi rezerva de asemenea dr de a inlatura regimurile nedemocratice si abuzive in
cazul in care acestea se indeparteaza de la mandatul primit . Acesta ar trebui s afie cel
dintai dr natural recunoscut intr-o societate .
Asadar poporul este cel care detine putere ape care o poate exercita direcrt prin referendum
sau indirect prin reprezentare . Pt a exercita puterea prin reprezentare are loc organizarea
statala a puterii.. Pt a deveni general obligatorie vointa poporului trebuie sa fie exprimata pt a
fi cunoscuta si respectata , din acest motiv trebuie sa existe o fct legislativa . Legile adoptate
de legislativ trebuie sa fie aplicate , motiv pt care vb de o fct executiva . Dr si interesele

legitime ale cetatenilor trebuie sa fie respectate si la nevoie restabilite, motiv pt care trebuie sa
existe fct jurisdictionala. Pe langa aceste 3 mari fct au aparut si fct derivate precum controlul
const legilor, sau controlul financiar . Aceste fct au fost incredintate unor autoritati sau
institutii investite cu forta coercitiva , autoritati sau institutii ce au primit fct de o reprezinta .
Pt ca statul sa nu se considere titularul puterii este necesar ca :
1. Sa se acorde autonomie si independenta fiecarei componente a statului
2. Aceasta autonomie trebuie sa presupuna o influentare reciproca si nu o separare totala
3. Trebuie sa se asigure un echilibru al fct autoritatilor statale.
Puterea organizata statal se identifica prin niste trasaturi generale , adica caractere esentiale si
comune tuturor tipurilor de putere de stat care permit grupare alor intr-o notiune generala si
care diferentiaza si diferentiaza puterea de stat de orice alt fenomen . Aceste trasaturi sunt:
1. Caracterul de putere prin putere intelegandu-se o putinta efectiva de a exprima si realiza
vointa ca vointa obligatorie pt intreaga societate
2. Puterea de stat este o putere de constrangere , puterea de stat este o putere sociala care se
distinge de toate celelalte puteri tocmai prin faptul ca este una de constrangere . Disparitia
constrangerii echivaleaza cu disparitia statului , insa aceasta constrangere este folosita doar in
ultima instanta at can vointa de stat exprimata prin lege nu est erespectata de buna voie
3. Caracterul social acest caracter exprima aparitia sa , apartenenta , continutul si fct sale
4. Puterea de stat reprezinta puterea de a exprima si realiza vointa guvernantilor ca vointa
general obligatorie. Aceasta trasatura exprima ..., vointa indivizilor exprimata prin lege , nu
reprezinta suma aritmetica a vointelor indivizilor si exprima interesele fundamentale ale
guvernantilor.
5. Caracterul oraganizat al puterii statale exprimat prin existenta unui aparat de stat
6. Suveranitatea put de stat tradusa prin suprematia si independenta puterii in exprimarea si
realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat
Partidele politice
1. Notiunea de partid politic
Procesul aparitiei partidelor politice trebuie privit in stransa corelatie cu aparitia si
dezvoltarea parlamentarismului adica cu ideea de reprezentare in viata publica . in prezent
partidele politice si gasesc reglementarea fundamentala in Constitutiile statului . Clarificarea
locului si rolului partidelor politice in cadrul asociatiilor este determinata de existenta
libertatii de asociere sau a dr de asociere , putandu-se distinge existenta a dou amari categorii
de asociatii :
1. Cele create in baza dr de asociere( partide politice, sindicate)
2. Cele create pe temiuri contractuale sau in exercitarea libertatii comertului( libertatea
economica) Societati civile sau societati comerciale.
Partidele politice se infiinteaza asadar in baza exercitarii dr de asociere , motiv pt care
acestora li se va aplica priorietate regimul constitutional . Pe de alta parte cf legilor electorale
inclusiv prevederilor const . , organizatiile minoritatilor nationale sunt considerate similare
formatiunilor politice daca propun liste de candidati din partea minoritatilor respective sau
daca participa la alegeri . Prevederile const si legale privind partidele politice identifica
anumite dr ce apartin acestora :
1. Partidul politic care are majoritatea absoluta in parlament sau dupa caz partidele politice
care sunt reprezentate in parlament sunt consultate de presedintele Romaniei atunci cand
acesta desemneaza candidatul pt fct de prim ministru.
2. Candidaturile pt alegerea parlamentarilor se propun pe liste de candidati numai de catre
partide
3. Partidele politice pot forma coalitii electorale ( coalitile electorale s epot forma anterior
desfasurarii procesului electoral , coalitiile se pot forma post electoral)

4. Partidele politice desemneaza reprezentanti in birourile electorale

5. Part pol. Care participa la campania electorala pot primi in cf cu legea o subventie de la
bugetul de stat.
Const stabileste si regulile ce trebuie sa fie respectate de partidele politice , respectiv scopul
lor ( art 8 din Const) sau cauzele care pot duce la declararea neconst a unui partid politic. ( art
40 alin 2) . Const stabileste si pers care nu pot face parte din partide politice , respectiv
judecatorii curtii const , avocatul poporului , magistratii , membrii activi ai armatei , politistii ,
si alte cat de functionari publici. Pt a defini partidul politic trebuie sa avem in vedere
urmatoarele elemente :
1. Partidul politic contribuie la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor
2. Partdiul politic este o asociatie
3. Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetatenilor , ca o manifestare libera a dr
de asociere .
4. Asocierea intr-un partid politic este un drept al cetateanului
5. Scopul asocierii identifica partidele politice in cadrul celorlalte tipuri de asociatii.
Scopuri ale partidelor pol.:
Promovarea interesului national pe baza anumitor principii
Procurarea pt conducerea partidului a puterii in cadrul unui grup
Realizarea unui program politic
Urmarirea realizarii unei filozofii sau ideologii politice urmarind cucerirea si exercitarea
puterii. Contributia la exprimarea sufragiului propunand programe politice si prezentand
candidati. In esenta scopurile partidelor politice sunt eminamente politice , care trebuie sa fie
realizate prin cucerirea si exercitarea puterii pt ca orice partid terbuie sa aiba aptitudinea si
vocatia guvernarii
Art 8 din Const identifica ca scop al partidelor politice unul cu caracter general , contribuirea
la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor .
6. Partidele politice trebuie sa-si asigure o baza electorala solida care sa le permita
propulsarea reprezentantilor lor in sfera guvernarii. Partidele politice care ajung la putere isi
pot institutionaliza platformele electorale , acestea devenind , elemente fundamental al
politicii de stat exprimata juridic prin lege .
7. Este necesar a exista niste coordonate juridice cat priveste scopurile si activitatea partidelor
politice .
Partidul pol este asadar o asociere libera a cetatenilor prin care se urmareste pe baza unei
platforme definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor asociatii care au si isi afirma
clar si deschis vocatia si aptitudinea guvernarii .
2. Scopurile asocierii cetatenilor in partide politice si functiile partidelor pol
In doctrina se identifica scopul de ordin logic precum valoarea generala a ideilor in jurul
carora se formeaza partidul politic, si motive de ordin psihologic precum interesul personal .
Scopuri ale partidelor politice pot fi : Asigurarea binelui general, contributia la dezvoltarea
corpului social, medierea intre corpul electoral si parlament sau vointa de a exercita puterea .
Functiile partidelor politice sunt identificate in doctrina ca fiind :
1. Functia de intermediar intre popor si putere
2. Functia de asumare at cand partidul ajunge la putere si prin intermediul organelor de stat
directioneaza politica nationala . Prin art 8 Const Ro identifica ca fct a part pol definirea si
exprimarea vointei politice a cetatenilor .

3. Cat de partide politice

1. In fct de apartenenta si orientarea membrilor si de platforma politica . Aceasta clasificare
este specifica per aparitie part pol trebuind corelata cu procesul de formare a natiunilor si a
statelor moderne :
a) Part confesionale Criteriul credintelor religioase
b) Part regionale reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat unitar sau ale
diferitelor parti ale unui teritoriu national neunificat inca.
c) Part nationale Apar in sec XIX, odata cu raspandirea conceptiei de natiune si cu
confirmarea principiului nationalitatilor .
d) partide de clasa exprima interesele unei cls sociale sec XIX Partidul Taranesc
e) partide atnice cont African
2. In fct de platforma program criteriul de baza dupa care sunt constituite aceste partide este
cel al modalitatii de rezolvare a probl privind :
a) rap dintre societate si individ
b) rap dintre stat si componentele sale
c) rap dintre stat si biserica
Partide democratice , liberale , ... partide de sranga si dreapta
Part de stanga: aspecte de protectie sociala
Part de dreapta :
3. in fct de compozitia partidelor avem:
a) partide de cadre- formate din personalitati Conservatoare
b) partide de masa Socialiste si partide care apar ca urmare a introducerii votului universal
4. In fct de disciplina votului
a) partide suple in cadrul carora votul se exprima propriilor convingeri
b) rigide in cadrul carora votul este cf indicatiilor date de catre partid
Sistemele de partide politice
Aceste sisteme explica ansamblu de rap ce exista in fiecare sistem const
Partidul unic
Bipartidismul specific democratiei pluraliste si liberale ofera , optiuni clare si suficiente
cetatenilor ; la nivelul puterii ofera o majoritate confortabila, si presupunea acordul celor doua
partide politice asupra probl fundamentale ale societatii , precum si asupra faptului ca regimul
politic nu va fi schimbat de nici unu dintre partide.
Multipartidismul- Sist democratice si pluraliste . liberale este cel mai des sist in prezent
- avantajul alegatorilor consta intr-o plaja mai mare a optiunilor
- pt putere insa este necesar de regula se ajunge la coalitie si poate determina
instabilitate guvernamentala
Sistemul electoral
Drepturile electorale ale cetatenilor romani
Dr electorale in general sunt:
- dr de vot sau dr de a alege : vorbim despre alegere atunci cand alegem membrii sau
conducatorii unor autoritati publice ( functii erective) ( consilieri locali , primarul ,
consilieri judeteni , presedintii consiliului judetean , senatorii si deputatii si
presedintele Ro) , toti acestia sunt demnitari publici, asadar nu functionari publici.
Se voteaza atunci cand ne pronuntam pt sau contra unei reguli sau hotarari ( referendum).
- Dr de a fi ales

Dr de revocare care trebuie privit in stransa legatura cu doua teorii : teoria mandatului
imperativ si teoria mandatului reprezentativ.
Dr de vot
Este prevazut de art 36 din Const , iar art 62, alin 1 si 81 alin 1 din Const prevad caracteristici
ale acestui drept :
1. Universalitate- cetatenii romani sub conditia doar a conditiei de varsta si a aptitudinilor
intelectuale sau morale au dr de a vota . Opus universalitatii este votul restrans sau selectiv ce
poate fi explicat sub doua aspecte :
a) votul cenzitar a fost exprimat de regula prin impunerea unei conditii de avere cetateanului
pt a putea vota .
b) votul capacitar implica din partea alegatorului un anumit grad de instructii .
Universalitatea a cunoscut o evolutie specifica sistematizata pe trei etape :
a) votul universitar masculin
b) accesul femeilor la electorat
c) scaderea varstei minime de la care se poat evota
Pt a putea exercita dr de vot cetatenii romani trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba varsta minima de 18 ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv
- sa fie in deplinatatea facultatilor mintale
- sa aiba aptitudinea morala de a vota
Arestatii preventivi si cei care se afla in exercitarea unei pedepse privative de libertate ,
pot vota?
2. Egalitatea este expresie a principiului egalitatii in dr a cetatenilor
Presupune : ca fiecare cetatean are dr la un singur vot pt alegerea aceleiasi autoritati sau
organ de stat . Circumscriptiile electorale pt alegerea aceleiasi autoritati publice sau organe de
stat sunt egale ca nr de alegatori . Exceptii de la aceasta trasatura sunt:
a) Geografia electorala in virtutea careia circumscriptiile electorale sunt inegale ca nr de
locuitori pt alegerea aceleiasi autoritati publice sau organe de stat
b) Colegiile electorale sunt de asemenea inegale ca nr de alegatori dar mai mult decat atat
fie aleg acelasi nr de reprezentanti fie un nr diferit .
c) Votul plural alegatorii din aceeasi circumscriptie electorala dispun de mai multe voturi pt
aceeasi autoritate publica sau organ de stat
d) Votul multiplu in virutetea caruia alegatorii dispun de mai multe voturi in mai multe
circumscriptii electorale
e) Prima Electorala este un sistem utilizat in perioade de criza politica atunci cand partidele
nu reusesc sa obtina majoritatea in alegeri si consta in aprobarea unui plus de mandate
partidului politice ce obtin alegeri un anumit nr de voturi .
3. Votul este direct- ceea ce presupune ca alegatorii isi exprima direct , personal acordul sau
dezacordul cu privire la candidatii propusi .
4. Secretul votului exprima posibilitatea cetatenilor de a-si manifesta liber voint alor cu
privire la candidatii propusi , fara ca aceasta manifestare sa poata fi cunoscuta de altii .
5. Votul este liber exprimat ceea ce presupune posibilitatea cetatenilor de a participa sau nu
la alegeri , iar daca participa da a-si manifesta liber optiunea pt anumita lista de candidati sau
pt un anumit candidat .
2. Dr de a fi ales - ... este conditionata da indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
- sa aiba dr de vot ; sa aiba cetatenie romana si domiciliul in RO art 16 alin 3, si alin 4
Nu pot exercita dr de a fi ales: judecatorul curtii Const , avocatul pporului , funct publici ,
politistii , membrii activi ai armatei si magistratii
Limita de varsta : pt a candida la primar ....23
La senat ... 33

Presedentia Ro 35 de ani
Conditii de eligibilitatea cele de mai sus
Scrutinul
Acesta reprezinta modalitatea in care alegatorii desemneaza de la consilier local pana la
presedintele Ro. De regula se practica sistemul majoritar , sistem in care sunt alesi candidatii
care au obtinut cel mai mare nr de voturi . Acesta are doua variante: scrutinul uninominalpresupune ca alegatorul sa voteze pt un singur candidat intr-o circumscriptie electorala :
Primarul , presedintele Cons judetean si presedintele Ro si scrutinul de lista presupune ca
alegatorul sa voteze mai multi candidati inscrisi pe o lista cu candidati votand lista . ( con
local judetean , ..) In ro scrutinul de lista blocat. Fata de sist de lista blocata mai pot exista
doua alte sisteme : care dau o libertate de optiune mai mare alegatorilor :
1. Votul preferential presupune posibilitatea alegatorului de a modifica ordinea de pe lista de
candidati
2.PANASAJ ofera posibilitatea alegatorului de a-si intocmi chiar el lista candidatilor luand
candidati de pe listele inscrise in buletinul de vot .
De regula se practica unul sau doua tururi de scutin :
Un tur de scutin se anuleaza at cand legea stabileste ca mandatul se atribuie imediat
candidatului care se afla in frunte , fiind suficienta obtinerea unei majoritari simple sau
relative.
Maj calificata
Maj absoluta 50% +1 din nr alegatorilor
Maj simpla 50% +1 din nr alegat prezenti la procesul electoral
Maj relativa cel mai mare nr de voturi
Scutinul de lista se practica daca este prevazut de lege at cand in primul tur de scutin sunt
alesi numai candidatii care au obtinut majoritatea absoluta . In al doilea tur fiind suficienta
obtinerea majoritatii relative .
Avantajele si dezavantajele scrutinului de lista :
1. Presupune propuneri de candidati facute cu alte partide si formatiuni politice
2. Presupune conditionari legale legate de realizarea unui procent minim ce trebuie intrunit la
nivel national ( pragul electoral ) Prag electoral procent minim care trebuie obtinut pt a
ajunge in parlament.
3. Presupune ruperea legaturii dintre alegator ales
4. Variantele acestui scrutin presupun numeroase dificultati procedurale
Avantajele si dezavantajele scutinului uninominal:
1. Simplitate- pt ca in fiecare circumscriptie elctorala aleg un candidat
2. Exista o legatura intre ales si alegator
3. Impune un nr mare in circumscriptie electorale ceea ce determina cheltuieli mari electorale
4. Presupune cheltuieli mari pt candidati
5. Parlamentul devine mai mult un corp de elita
6. Nu este procedeu optim pt exprimare pluralismului pozitiv
Organizarea si desfasurarea alegerilor
Organizarea si desfasurarea alegerilor. 9.04.2012
Stabilirea datei alegerilor : data alegerilor se stabileste cu cel putin 60 de
zile inaintea votarii, putand fi stabilita prin lege sau printr-un act al

guvernului preferandu-se o zi nelucratoare.

Stabilirea numarului delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale
: numarul circumscriptiilor electorale poate fi stabilit prin constitutie sau
legi sau in temeiul unei legi de anumite autoritati publice. In Romania
delimitarea circumscriptiilor electorale se face in functie de unitatile
administrative teritoriale. Pentru alegerile locale fiecare comuna, oras sau
municipiu, reprezinta o circumscriptie electorala. Numerotarea
circumscriptiilor electorale se poate realiza prin lege pentru alegerile
parlamentare, iar pentru celelalte alegeri de catre autoritatile publice
desemnate prin lege-guvern. Stabilirea numarului celor care vor fi alesi in
fiecare circumscriptia electorala revine autoritatii stabilite prin lege in baza
unor criterii obiective.
Listele electorale si cartile de alegator : electoratul cuprinde cetatenii cu
drept de vot, iar listele electorale identifica si nominalizeaza alegatorii. In
privinta intocmirii listelor electorale este necesar a fi respectate doua
reguli :
1. Fiecare alegator este inscris intr-o singura lista
2. Este obligatorie inscrierea in listele electorale permanente.
Exista asadar doua tipuri de liste : - listele electorale permanente
-listele electorale speciale intocmite cu prilejul fiecarui scrutin electoral.
Listele electorale permanente sunt intocmite de primari la comune, sunt
intocmite pe sate, iar la orase sau municipii pe strazi. Listele se pastreaza
in registre speciale la primaria in a carei raza terioriala se afla localitatea
unde au fost intocmite. Listele electorale permanente se actualizeaza in
fiecare an, dar in mod obligatoriu in 15 zile de la data stabilirii zilei de
votare. O copie de pe aceste liste va fi inaintata in 24 de ore de la
constituire birourilor electorale ale sectiilor de votare.
Prin listele electorale speciale se realizeaza evidenta cetatenilor in cazul in
care acestia isi exercita dreptul de vot in alte localitati decat cele de
domiciliu sau in orasele mari la alte sectii de votare.
Cartile de alegator sunt legitimatii electorale personale si permanente
valabile pentru toate consultarile cu caracter national conform numarului
de scrutine prevazute in continutul lor. Cartile de alegator se eliberau
persoanelor inscrise in listele electorale permanente, sarcina intocmirii lor
revenind primarilor.
Birourile electorale : sunt biroul electoral central, birourile electorale de
circumscriptie si birourile sectiilor de votare. Formarea birourilor electorale
cuprinde doua etape:
1. Desemnarea judecatorului si a presedintilor birourilor.
2. Desemnarea reprezentatilor partidelor politice.
Biroul electoral central este format din 7 judecatori si 16 reprezentanti ai
partidelor politice, desemnati in ordinea descrescatoare a ponderii
numarului listelor de candidati pe care le-au propus in circumscriptiile
electorale.
Atributii: - vegheaza actualizarea listelor electorale
- Asigura interpretarea uniforma a dispozitiilor electorale
- Inregistreaza candidaturile
- Verifica si inregistreaza rezultatul alegerilor
Birourile electorale de circumscriptie sunt formate din 3 judecatori din
cadrul tribunalelor si 8 reprezentanti ai partidelor politice.

Atributii: - urmareste aplicarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri

- Vegheaza la organizarea sectiilor de votare
- Inregistreaza candidaturile si le constata pe cele definitive
- Realizeaza publicatiile si afisarile necesare
- Rezolva intampinari si contestatii cu privire la operatiunile electorale ale
sectiilor de votare
- Distribuie buletinele de vot, stampilele de control si stampilele votat
- Totalizeaza rezultatul alegerilor de la sectiile de votare comunicandu-le
biroului electoral central
- Constata rezultatul alegerilor pentru acea circumscriptie electorala si
elibereaza deputatilor si senatorilor, certificatul doveditor al alegerii lor.
- Inainteaza biroului electoral central procesele verbale cuprinzand
rezultatul alegerilor, intampinarile, contestatiile si procesele verbale ale
sectiilor de votare.
Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt formate dintr-un
presedinde, un loctiilor al acestuia si alti 7 membrii.
Atributii : - conduc operatiunile de alegeri de la sectiile de votare
- Primesc copia listelor electorale, buletinele de vot si stampilele
- Rezolva intampinarile cu privire la activitatea lor
- Inainteaza procesul verbal ce cuprinde rezultatul votarii si contestatiile
depuse
In ceea ce priveste componenta si functionarea birourilor electorale
trebuie resptectate doua reguli:
1. Nu pot fi membrii ai birourilor electorale cei care candideaza in alegeri
2. Birourile lucreaza in prezenta a jumatate + 1 din numarul total al
membrior si iau hotarari cu majoritatea membrilor prezenti
Sectiile de votare : sunt delimitari teritoriale astfel organizate incat toti
alegatorii sa poata vota intr-o singura zi. In mod exceptional mai pot fi
infiintate sectii de votare in spitale, unitati militare, camine de batrani,
campusuri universitare, gari, aerogari, porturi, si la misiunile diplomatice si
oficiile consulare ale Romaniei in strainatate.
Propunerea candidaturii : propunerile pentru presedintele Romaniei se
depun la biroul electoral central, iar pentru deputati, senatori, primari,
consilieri locali, presedinti de consilui judetean, consilieri judeteni, se
depun la birourile electorale de circumscriptie. Propunerile se pot face in
functie de tipul de scrutin, pe liste de candidati sau individual. Propunerile
se fac in principiu cu cel putin 30 de zile inainte de data alegerilor.
Candidatura pentru senat sau camera deputatilor poate fi depusa doar
intr-o circumscriptie electorala. Dreptul de a depune candidatura apartine
partidului sau formatiunii politice, asadar inclusiv coalitiei de partide. Un
candidat independent trebuie sa fie sustinut de cel putin 0,5% din numarul
total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente al localitatii
situate in circumscriptia electorala pentru care candideaza. Propunerile se
fac in scris, sub semnatura conducerii partidului sau pe baza listei
sustinatorilor dupa caz. La momentul inregistrarii candidaturii, candidatul
depune si o declaratie de acceptare a candidaturii, declarative ce cuprinde
consimtantul expres al acestuia precum si precizarea ca indeplineste
conditiile prevazute de lege pentru a candida. In 24 de ore de la
inregistrarea candidaturilor biroul electoral de circumscriptie si biroul
electoral central fac publice candidaturile.

Buletinele de vot, semnele electorale si stampilele electorale : cat priveste

buletinele, prin legea electorala sunt stabilite ordinea in care sunt inscrise
toate mentiunile, astfel incat sa permita oricarui alegator sa identifice usor
listele electorale si sa asigure secretul votului. Legea electorala impune de
asemenea uniformitatea grafica a buletinelor de vot din aceeasi
circumscriptie electorala ; cat priveste semnele electorale sunt stabilite de
partide, formatiuni politice sau canditatii independeti, trebuie sa fie date
publicitatii, nu trebuie sa fie contrare ordinii de drept si trebuie sa fie
declarate biroului electoral central. Stampilele sunt de doua categorii:
stampila de control, care identifica o anumita sectie de votare, se aplica pe
pagina alba a buletinului de vot cu care se sigileaza urnele de vot si se
oficializaeaza inscrisurile sectiei; si stampila votat.
Campania electorala : incepe, in principiu, o data cu publicarea actului
normativ prin care se stabileste data alegerilor si se incheie cu 2 zile
inainte de data votarii. Primariile stabilesc locuri speciale de afisaj
electoral, afisajele electorale nu trebuie sa contravina ordinii de drept, se
poate acorda pentru desfasurarea campaniilor electorale si subventie de la
stat, insa cei care nu obtin cel putin 5% din voturile exprimate sunt
obligati sa returneze subventia in termen de 2 luni.
Stabilirea rezultatelor votarii se face la sectia de votare, parcurgandu-se
urmatorii pasi:
1. Se numara si anuleaza buletinele de vot ramase neutilizate
2. Se verifica sigiliile de pe urnele de vot
3. Se deschid urnele si se face numaratoarea voturilor pentru fiecare
autoritate pentru care s-a votat; rezultatul se consemneaza in cate 2
tabele pentru fiecare autoritate
4. La finele procesului de numarare se incheie un process verbal semnat
de presedinte si de toti membrii birourilor
5. Se intocmeste un dosar sigilat si stampilat pentru fiecare autoritate
publica aleasa, dosare ce vor fi predate birourilor electorale de
circumscriptie in 24 de ore
6. Se trece la atribuirea mandatelor dupa ce se comunica rezultatele la
biroul electoral central.