Biodegradarea,compostarea

deseurilor organice

Student: Toncean Andreas

Anul: 3
Sectia: ITT
Grupa: 2731/2
1

Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu

ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante
inoffensive. Biodegradarea reprezinta acea caracteristica esentiala a substantelor organice
care face posibile atat procesul de epurare natural, cat si epurarea biologica, si se refera la
capacitatea unei substante organice de a se modifica din punct de vedere chimic sub
actiunea microorganismelor.
Biodegradarea cuprinde mai multe niveluri :
a.-biodegradarea primara, reprezinta transformarea minima necesara pentru
schimbarea identitatii unei substante ;
b.-biodegradarea partiala, presupune desfasurarea unei succesiuni de
transformari, fara a avea loc trecerea completa a substantei organice in compusi minerali ;
c.-biodegradarea acceptabila, consta in suma transformarilor minime necesare
pentru a face sa dispara acele caracteristici care nu sunt de dorit la substanta organica
respectiva (capacitatea de spumare, la agentii tensioactivi, sau culoarea la coloranti etc.) ;
d.- biodegradarea totala, reprezinta transformarea totala in oxizii elementelor
ce compun substanta supusa biodegradrii si biomasa (rezultata in urma proceselor
metabolice ale microorganismelor).
Un produs este biodegradabil atunci cnd se transform, se descompune i se
elimin total n mod natural.
Procesele prin care substantele organice sunt decompuse in elemente in urma
digerarii de catre microorganisme se numesc: biodegradare aeroba(compostare),
respectiv biodegradare anaeroba.
BIODEGRADAREA AEROBA (Compostarea)
Compostarea, reprezint tehnica de transformare a deeurilor organice n
ngrminte, cuprinznd totalitatea transformrilor microbiene, biochimice i fizice pe
care le sufer deeurile vegetale sau animale de la starea lor iniial i pn cnd ajung n
diferite stadii de humificare, stare calitativ superioar diferit strii iniiale. Compostarea,
ca i depozitarea sau incinerarea, aparine procedeelor clasice de tratare a deeurilor. Este o
metod de tratare ecologic util deoarece partea biodegradabila din deeuri, care
reprezint n jur de 50% din totalul deeurilor casnice, poate fi reintrodus n ciclul natural.
Pentru asigurarea unor conditii de compostare optime trebuie urmariti unii parametrii
precum temperatura,umiditatea masei organice, concentratia de oxigen, porozitatea
materialului, continutul de carbon si de azot din deseu.

TRANSFORMAREA DEEURILOR BIODEGRADABILE N COMPOST

Toate deeurile biodegradabile: menajere, dejecii animale, resturi vegetale,

deeuri din industria alimentar, ajung pe o cale sau alta ntr-o faz de putrefacie n care
reprezint un ngrmnt natural ecologic deosebit de preios.

Fig 1

Fig 1,2 Amenajarea compostului

ETAPELE COMPOSTRII

Identificarea deeurilor biodegradabile de prelucrat, din punct de vedere al

naturii i cantitii lor;
Determinarea suprafeei platformei necesare i a utilajelor ce urmeaz a fi
folosite;
Evaluarea condiiilor climatice din zon (zon ploioas, secetoas, foarte cald
etc.);
Mrunirea materialului de compostat i dispunerea lui n ire n lungul
platformei;
Rscolirea continua a materialului (de 2 3 ori pe sptmn, funcie de
condiiile climatice);
Adugarea de ap n cazul n care este nevoie;
Evaluarea nivelului de prelucrare i stabilirea momentului n care prelucrarea s-a
finalizat.
3

Materie organic proaspt + O2 = materie organic stabilizat + CO2 + H2O + cldur

Tehnici de compostare
Alterarea este procesul principal al fiecrei instalaii de compostare. n vederea realizrii
alterrii este necesar ndeplinirea urmtoarelor cerine :
-accelerarea proceselor prin optimizarea condiiilor de alterare ;
-direcionarea procesului aerob;
-verificarea emisiilor.
Alterarea preliminar
Sistemele de alterare preliminar sunt utile atunci cnd trebuie produs compost proaspt,
brut i pentru instalaiile amplasate n vecintatea zonelor rezideniale unde trebuie
evitate emisiile din fazele de alterare intensive. Se disting doua sisteme de alterare
preliminar i anume cea dinamic i cea static.
Sistemele statice de alterare preliminar prezint diverse avantaje n ceea ce privete
obinerea n condiii igienice mai bune a unui produs de calitate superioar.
Sistemele dinamice sunt eficiente din punctul de vedere a rapiditii derulrii etapelor de
alterare, astfel produsul final poate intra mai repede n circuitul de valorificare.
Alterarea ulterioar
Numai n cazul n care se dorete obinerea unui compost maturat se va realiza faza de
alterare ulterioar a materialului precompostat.
n timp ce nainte se parcurgea o etap de alterare ulterioar n stoguri triunghiulare, n
ziua de astzi sunt mai eficiente stogurile trapezoidale, mutabile, care permit o alterare
mai rapid i necesit un spaiu mai redus.
Compostarea n stoguri
Acesta este procedeul cel mai vechi de compostare. O problem principal a acestui
procedeu o reprezint alimentarea cu insuficient oxigen a materiei pentru realizarea
compostului, lucru care se poate realiza numai n condiii de mic nlime a stogurilor.
Din acest motiv stogurile mai nalte sunt de regul mutate sau aerisite sistematic.
Compostarea n stoguri se poate realiza cu material frmiat sau nefrmiat, dar ultimul
procedeu prezint unele dezavantaje.
AVANTAJELE FOLOSIRII COMPOSTULUI

Se elimin mirosurile neplcute, sursele de rspndire a microbilor i infestarea

solului, a apei i a aerului;

Se mbuntete fertilitatea solurilor cu un ngrmnt ecologic, lipsit de

toxicitate (aportul necesar de compost trebuie fcut n urma recomandrii unei
persoane avizate);

Solul mbuntit cu compost devine mai afnat i mai penetrant. Astfel, n cazul
ploilor, acest sol absoarbe o mare cantitate de ap, n timp ce alte soluri se
comport ca un acoperi de tabl, facilitnd inundaiile;

Capacitatea solului de a respira crete pn la 40 % fa de situaia n care nu

se aplic un astfel de tratament;

Se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile, de exemplu n zonele fostelor
exploatri miniere de suprafa
BIODEGRADAREA ANAEROB
Fermentarea anaeroba este un proces biochimic ce se petrece in mod natural pe
pamant si consta in descompunerea materialelor organice sub actiunea
microorganismelor, in absenta oxigenului.
Amestecul gazos rezultat din proces este cunoscut sub denumirea de biogaz si contine in
principal 50-75% CH4 si 20-45 % CO2, alaturi de care se mai regasesc in procente mici,
N2, H2, O2.
In practica industriala, procesul de fermentare anaeroba se desfasoara in reactoare
speciale (digestoare anaerobe),in conditii de lucru controlate.
Avand in vedere gradul ridicat de putrescibilitate, deseurile organice generate in locuinte
pot reprezenta un bun substrat de alimentare pentru reactoarele de fermentare anaeroba.
In vederea reciclarii, este necesar ca deseurile organice sa fie mai intai separate la
sursa. Experienta statelor care au dezvoltat aceasta metoda de tratare/valorificare a
deseurilor municipale a indicat faptul ca prin separarea la sursa a fractiunii fermentabile
se asigura substratul organic de cea mai buna calitate pentru populatiile de bacterii
implicate in proces. Inainte de a ajunge la reactorul de fermentare anaeroba, deseurile
pre-sortate sunt supuse unor operatii de maruntire, separare magnetica a resturilor
metalice si apoi dizolvare a partilor organice dure(oase), care se realizeaza intr-un reactor
de tratare acida.
Materialul organic semi-lichid rezultat in urma acestor operatii este alimentat in
reactorul de fermentare anaeroba.

Reprezentarea schematica a unei instalatii de biogaz

5

In statiile de tratare cu co-generare energetica, o parte din biogazul rezultat este

utilizat pentru asigurarea functionarii instalatiei, iar surplusul este stocat sau livrat in
reteaua nationala ca energie
regenerabila.
Apa calda generata prin functionarea motorului/generatorului electric (apa de
racire) este partial recirculata in reactorul de fermentare pentru mentinerea unei
temperaturi de proces optime.
Excesul de apa calda este valorificat ca agent termic pentru comunitatea
invecinata.Produsul secundar rezultat din sistem dupa retentia masei organice in
fermentator timp de minim 15 zile (materialul nedigerat), este separat in componenta
lichida si solida si este valorificat sub diverse forme (lichid nutritiv concentrat, granule
solide, pulbere) ca material fertilizant pentru sol.
Fermentarea anaeroba este un proces biochimic foarte complex, care implica
cateva tipuri diferite de bacterii ce lucreaza impreuna pentru a descompune substantele
organice complexe existente in deseuri pana la produsi gazosi finali (CH4, CO2 si H2O).
Procesul consta in principal din urmatoarele patru etape biochimice:
1. Hidroliza, realizata de catre bacteriile ce transforma carbohidratii insolubili, proteinele
si grasimile
in zaharuri simple, acizi grasi, aminoacizi si peptide;
2. Acidogeneza, unde bacteriile acidogene transforma produsii de hidroliza in acizi
organici simpli,alcooli, CO2 si hidrogen;
3. Acetogeneza, in care bacteriile acetogene transforma acizii grasi cu mai mult de doi
atomi de carbon in acetat si hidrogen;
4. Metanogeneza, este etapa finala in procesul de fermentare anaeroba, in care bacteriile
metanogene produc biogaz din acid acetic sau din hidrogen si CO2.

Etapele descompunerii anaerobe a materiei organice

Bacteriile acidogene se reproduc foarte rapid si nu sunt foarte sensibile la

variatiile fizice din mediu (temperatura, aciditate), comparativ cu bacteriile metanogene
care se reproduc mult mai lent si sunt foarte sensibile la astfel de variatii. Metanogenele
isi inceteaza activitatea enzimatica sau chiar mor in cazul in care conditiile din reactorul
de fermentare nu sunt adecvate. Cand acestea incep sa dispara din masa organica,
bacteriile acidogene continua sa se multiplice, determinand cresterea concentratiei de
acizi volatili si implicit scaderea pH-ului masei din reactor, cu stoparea productiei de
biogaz.
Desi fermentarea anaeroba este un proces care se petrece in mod natural in zonele
mlastinoase procesul tehnologic de obtinere a biogazului necesita o atentie si o
monitorizare deosebita pentru mentinerea in reactor a unor conditii optime de
temperatura, pH, umiditate,agitare si compozitie a masei organice, in vederea
descompuneri complete a substantelor organice panala stadiul final de biogaz
Tratarea deseurilor municipale biodegradabile prin fermentare anaeroba prezinta
avantaje nete comparativ cu celelelte modalitati de tratare si eliminare a deseurilor. Pe
langa beneficiile aduse asupra
mediului si sanatatii populatiei prin prevenirea contaminarii factorilor de mediu apa-aersol, reducerea focarelor de infectie si eliminarea mirosurilor dezagreabile, aceasta metoda
de tratare a deseurilor genereaza produsi cu valoare energetica si economica ridicata,
precum biogaz si materiale fertilizante ecologice.

Principalele avantaje ale tratarii deseurilor prin fermentare anaeroba

Dezavantaje ale acestei metode de tratare, care constau in principal in dificultatea
de control al procesului si riscul incetinirii sau chiar al stoparii productiei de biogaz,
avand in vedere asocierea complexa a diferitelor tipuri de bacterii.
Acest dezavantaj este important in situatiile in care scopul principal al procesului
il reprezinta obtinerea de gaze combustibile si nu eliminarea deseurilor.

CONCLUZII
Biodegradarea cuprinde ansamblul proceselor fizico-chimice si biochimice prin care o
substanta organica este transformata de catre microorganisme, in mediu si conditii
naturale (autoepurarea) sau in mediu si conditii artificiale (epurarea biologica), astfel
incat in final aceasta isi pierde identitatea.