Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://reproducerea-cresterea-pastravilor.blogspot.ro/2013/05/conditii-necesare-amplasarii-unei.html
CONDITII NECESARE AMPLASARII UNEI PASTRAVARII
Alegerea amplasamentului unei pastravarii trebuie facuta tinand cont de o serie de conditii
tehnice, comerciale si topografice, respectiv alimentare cu apa corespunzatoare, aprovizionarea cu
hrana ritmic si de buna calitate, desfacere asigurata, teren corespunzator unei constructii rentabile,
diferenta de nivel intre eventuala captare si terenul de amplasament, conditii climatice propice
dezvoltarii pastravului.
1.
SURSA DE APA
Apa este factorul determinant care influenteaza direct intregul proces de productie intr-o
pastravarie. Este necesara o cantitate cat mai mare de apa rece, cu o temperatura cat mai constanta,
bogata in oxigen dizolvat, curata, izvorand dintr-un bazin impadurit cu cat mai putine exploatari si
continand in dilutie saruri minerale nevatamatoare pestilor.
a.
apei si de continutul in oxigen al acestuia. Exista de altfel o proportionalitate intre temperatura apei si
posibilitatea retinerii oxigenului din atmosfera. Exista de altfel proportionalitatea intre temperatura apei
si posibilitatea retinerii oxigenului din atmosfera. Cu cat o apa este mai rece cu atat continutul ei in
oxigen este mai mare.
Se stie ca pastravii au un optim de dezvoltare (hranire) cand temperatura apei are o anumita
valoare, aceasta variind de la o specie la alta, astfel:
-
timp ce altele suporta mai bine cele coborate. Pastravul curcubeu se hraneste pana la o temperatura de
23C, suportand un timp si o temperatura de 28C cu conditia ca apa sa se primeasca incontinuu.
Pastravul indigen paraseste raurile cu temperaturi ce depasesc 18C, urcand spre izvoarele acestora, iar
Reactia apei. (pH) exprima concentratia ionilor de hidrogen, respectiv reactiei ei:
alcalina, neutra sau acida. Important este ca pH-ul unei ape sa fie cat mai stabil. Majoritatea
organismelor acvatice sunt adaptate la o anumita valoare a acestuia si nu suporta schimbarile bruste ale
lui.
Cea mai buna apa pentru dezvoltarea salmonidelor este cea cu pH neutru (7). Un pH mai mic
de 6 sau peste 8,5 este impropiu pentru salmonide, intrucat slabeste organismul acestora si il expune la
boli; pH are valori mai mici iarna decat vara, datorita lipsei materiilor organice din apa in anotimpul
friguros.Valoarea pH-ului se determina cu ajutorul hartiei de turnesol fie cu ajutorul unor aparate
speciale numite ph-metre.
In general apele de la noi au un pH cuprins intre 7,0 si 8,0 cu exceptia lacurilor alpine din
masivele Fagaras Retezat si Rodna, a caror valoare coboara intre 6 si 7.
c.
in disolutie in apa, fiind indispensabile vietii piscicole. Continutul lor se determina prin metode de
laborator sau cu ajutorul unor truse axpeditive.
Alcalinitatea este data de continutul in calciu si magneziu al unei ape si alte saruri minerale
alcaline.
Duritatea unei ape este si ea in functie de continutul celor doua saruri amintite mai sus (calciu
si magneziu).
Bioxidul de carbon sau anhidrida carbonica (CO2) nu este indicata in apele de pastrav. Apele
noastre de munte contin intre 0 si 2 mg/l. Este prezent in cantitate mai mare in unele izvoare. El poate
fi eliminat prin construirea de praguri pentru caderea apei si inlocuirea lui preluat de catre apa din aerul
atmosferic.
d.
TERENUL
Terenul unei viitoare pastravarii trebuie sa fie pe cat posibil plan sau putin inclinat, format din
roci putin penetrabile (argile), astfel incat, cu mici exceptii, sa poata permite construirea bazinelor in
sol natural.
Dispunerea lui fata de sursa de alimentare trebuie sa permita saparea bazinelor in sol cel putin
jumatate din adancime. Se vor evita terenurile umbrite cea mai mare parte a zilei, mai ales atunci cand
sursa de apa are o temperatura scazuta, precum si terenurile care constituie asa-numite gauri de ger,
iarna .
Spatiul in care se va amplasa pastravaria trebuie sa permita dispunerea bazinelor perpendicular
pe rau in lungime suficienta si sa nu oblige la o raspandire pe o distanta prea mare a acestora.
La alegerea terenului pentru construirea pastravariei trebuie avuta in vedere si situatia
arboretelor din bazinul de alimentare. Nu se va amplasa o pastravarie in bazinele cu arborete in curs de
exploatare si nici in cele cu arborete avand varste apropiate de cea a exploatabilitatii.
3.
ACCESIBILITATEA
Terenul pe care urmeaza sa se construiasca pastravaria,cu exceptia pastravariilor care lucreaza fara
reproducatori (pastravariile volante si cu icre embrionate), trebuie sa fie impermeabil. Terenul
impermeabil permite construirea bazinelor din pamant natural, care pe langa faptul ca sunt mai
economicoase,permit si formarea unei flore si faune nutritive ce contribuie la dezvoltarea pestilor.
Intr-un teren aluvional, pietros, asa cum sunt in general terenurile situate in lungul apelor de munte,
bazinele se construiesc obligatoriu din ciment, sub diferite forme, pentru ca apa sa nu se infiltreze in
pamant.
Terenul trebuie sa permita construirea de bazine lungi care sa poata fi alimentate independent unu de
altu. De asemenea, terenul trebuie sa fie inclinat, pentru ca traseul canalului de alimentare sa fie cat mai
scurt, lucru care micsoreaza costul sau si care-i usureaza intretinerea. Se poate asigura astfel pe canal o
panta mare si deci o viteza mai mare a apei, ceea ce inlatura inghetul acestuia in timpul iernilor
geroase.
Oriunde ar fi amplasata si oriunde va fi productia ei, pastravaria trebuie sa fie accesibila auto si sa fie
conectata la reteaua electrica nationala.
CLASIFICAREA PASTRAVARIILOR
Cresterea pastravului in diverse tari ale lumii se face fie in mod extensiv, fie intensiv, acest mod de
crestere din urma aplicandu-se in majoritatea pastravariilor din tara.
apelor de munte. Acestea la randul lor se diferentiaza in pastravarii de repopulare permanente, cu casa
de incubatie si bazine pentru cresterea puietilor si reproducatorilor - si pastravarii volant, cu
functionalitate sezoniera.
-
stadiul de icra pana la varsta de 1-2,5 ani, cand se valorifica. Ele sunt prevazute, pe langa casa de
incubatie, cu bazine pentru cresterea din stadiul de puiet pana la stadiul valorificarii si pentru cresterea
reproducatorilor de pastrav curcubeu.
-
locala sau de turisti, si in paralel, producerea icrelor sau puietului de pastrav necesar repopularii apelor
de munte din judet sau a celor din judetele invecinate.
Publicat de Pastravar Bucovina la 04:54