Ghid Implementare PGDS

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara
GHIDUL APLICANTULUI
M inisterul Educatiei,Cercetarii si Tineretului
Programul de Granturi
pentru Dezvoltarea Scolara
GHIDUL
APLICANTULUI
n faza de implementare a proiectului
- editie actualizata, adaptata si completata
de Insp. Adriana Iacob
CLUJ-NAPOCA,
Iulie 2007
1

GHIDUL APLICANTULUI
CUVNT NAINTE
Prezentul ghid stabileste reguli pentru elaborarea, depunerea, selectarea si implementarea

proiectelor finantate prin Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara.
Ghidul A plicantului pentru Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara:
prezinta obiectivele si mecanismele programului;
se adreseaza numai unitatilor scolare de nvatamnt cu personalitate juridica constituite n
conformitate cu prevederile Legii nr. 354/2004 pentru modificarea si completarea Legii
nvatamntului nr. 84/1995;
ofera instrumente utile Consiliilor de Administratie si Echipelor de Proiect din unitatile de
nvatam nt;
Scopul Ghidului este acela de a facilita, la nivelul echipelor de proiect:
ntelegerea problematicii actuale a comunitatilor si a rolului scolii n dezvoltarea
parteneriatelor pe plan local;
initierea si derularea de proiecte n parteneriat de catre scoli si comunitatile lor;
plasarea proiectelor scolii n contextul creat de obiectivele si mecanismele
Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara;
folosirea unor instrumente adecvate pentru proiectarea si evaluarea unor initiative
locale n educatie;
elaborarea unor proiecte care sa corespunda nevoilor scolii si comunitatii si
completarea corespunzatoare a Formularului de aplicatie din cadrul Programului de
Granturi pentru Dezvoltare Scolara.
Folosind acest ghid, membrii echipei de proiect se vor familiariza cu elementele
generale ale elaborarii proiectelor de finantare din cadrul Programului de Granturi pentru
Dezvoltare Scolara, precum si cu dimensiunile scolilor bune, catre care proiectele lor ar
trebui sa conduca n mod firesc.
Data fiind mpletirea elementelor generale care tin de proiectare si de proiecte cu aspecte specifice legate de Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, reperele
teoretice si practice cuprinse n modul pot fi folosite pentru:
redactarea proiectelor de finantare;
dezvoltarea personala a membrilor echipei de proiect;
elaborarea unor proiecte similare n viitor.
Pentru a raspunde acestor cerinte, modulul:
contine repere teoretice si aplicatii practice menite sa ghideze, sa sprijine si sa inspire
echipele din scoli n demersul de elaborare a unor proiecte valoroase, care si propun sa
rezolve probleme ale scolilor si comunitatilor locale;
este structurat n parti distincte , ce ofera raspunsuri unor ntrebari specifice.
Capitolele lucrarii vor trece n revista, rnd pe rnd, premisele si pasii elaborarii
proiectului scolii, probleme legate de implementarea, monitorizarea si evaluarea
proiectelor, precum si aspecte definitorii ale unei scoli bune, idealul catre care tinde
orice scoala care t i asuma un proces de schimbare, iar n anexe se regasesc instrumentele
de planificare, monitorizare interna si autoevaluare.
Selectia si redactarea textelor care sunt cuprinse n prezentul ghid au pornit de la
concluziile literaturii de specialitate si de la experientele proiectelor desfasurate n ultima
decada si a tinut seama att de obiectivele si continuturile celorlalte module de formare, ct
si de coordonatele definitorii ale Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara.

GHIDUL APLICANTULUI
GLOSAR DE TERMENI
PGDS Programul de Granturi de Dezvoltare Scolara
MEdC Ministerul Educatiei si Cercetarii;
ISJ Inspectoratul Scolar Judetean;
CA Consiliul de Administratie al Scolii;
EP Echipa de Proiect;
CES Cerinte Educationale Speciale
GDS Grant pentru Dezvoltare Scolara;
FA Formularul de Aplicatie;
PDS Plan de Dezvoltare a Scolii;
ONG Organizatie Non-guvernamentala

GHIDUL APLICANTULUI
I. SCURTA PREZENTARE A PROGRAMULUI DE

GRANTURI PENTRU DEZVOLTARE SCOLARA
1.1. Scopul
Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara denumit n continuare programul,
vizeaza cresterea calitatii, eficientei si echitatii sistemului public de educatie prin creste rea
gradului de autonomie si a capacitatii de elaborare si gestionare a proiectelor la nivelul
unitatilor de nvatamnt preuniversitar.
1.2. Durata: 2007 -2010
Propunerile de proiect pentru Program se depun la termenele si n conditiile precizate n
apelurile anuale lansate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
1.3. Bugetul
Programul este finantat de la bugetul de stat prin alocatii prevazute cu aceasta destinatie, n
limita fondurilor aprobate anual prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
1.4. Obiectivele Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara
ntarirea capacitatii institutionale locale pentru asumarea responsabilitatilor care
decurg din descentralizarea nvatamntului preuniversitar
Eficientizarea gestiunii resurselor disponibile la nivelul unitatilor de nvatamnt
Cresterea capacitatii de elaborare si gestionare a proiectelor la nivelul unitatii de
nvatamnt ct si la nivelul inspectoratelor scolare
mbunatatirea calitatii procesului didactic
mbunatatirea cadrului de colaborare ntre scoala si comunitatea din care face parte
Dezvoltarea serviciilor educationale n scolile speciale si centrele scolare pentru
educatie incluziva
1.5. Descrierea Programului
Prin Programul de Granturi pentru Dezvoltare scolara unitatile de nvatamnt si
comunit atile locale sunt ncurajate sa identifice mpreuna problemele cu care se confrunta,
sa formuleze si sa implementeze propriile solutii pentru rezolvarea acestora, solutii
concretizate n proiecte de dezvoltare scolara.
Pentru ierarhizarea proiectelor elaborate si depuse de unitatile de nvatamnt, se vor
organiza runde de competitie. Granturile vor fi acordate pe baza de competitie si n limita
bugetului alocat.
Grantul reprezinta un fond nerambursabil primit pe baza de competitie, din partea
MEdC pentru realizarea obiectivelor unui proiect.
Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara actioneaza asupra problemelor majore
existente n sistemul de nvatamnt din Romnia, directiile sale de actiune fiind direct
reflectate n categoriile de proiecte ce vor fi finantate prin acest Program si anume:
Categoria A: Proiecte care sprijina mbunatatirea calitatii educatiei prin formarea
profesionala si oferirea de oportunitati de dezvoltare n cariera a cadrelor didactice
Proiectele din aceasta categorie au drept scop cresterea calitatii n educatie prin
pregatirea continua a cadrelor didactice si a directorilor de scoli.
Beneficiari: cadre didactice, manageri scolari, elevi, comunitatile locale n general.

GHIDUL APLICANTULUI
Categoria B: Proiecte care sprijina ameliorarea decalajului existent la nivelul

accesului informatiei si la metodele moderne de predare nvatare
Proiectele din aceasta categorie au drept scop stimularea motivatiei pentru nvatare si
cresterea calitatii educatiei prin dotarea cu materiale didactice, mijloace TIC, carte
scolara, echipamente pentru ateliere scolare etc.
Beneficiari: cadre didactice, manageri scolari, elevi, comunitatile locale n general
Categoria C: Proiecte care sprijina mbunatatirea procesului de predare nvatare
prin activitati extracurriculare
Proiectele din aceasta categorie au drept scop dobndirea de catre elevi de competente
si abilitati necesare insertiei sociale a viitorilor absolventi, prin activitati
extracurriculare (de exemplu: excursii, vizite de studiu, realizarea de sere/livezi cu scop
didactic sau a gradinii botanice a scolii, activitati literar-artistice, activitati de orientare
scolara si profesionala , editarea revistei scolii, realizarea statiei radio a scolii, etc.).
Beneficiari: cadre didactice, manageri scolari, elevi, comunitatile locale n general
Categoria D: Proiecte care sprijina integrarea scolara si profesionala a
copiilor/tinerilor cu cerinte educationale speciale si a celor din sistemul de protectie
sociala
Proiectele din aceasta categorie au drept scop dezvoltarea de servicii educationale
(consiliere scolara, consiliere pentru orientare profesionala, consiliere pentru parinti si
cadre didactice, centre pentru terapii specifice, centre de documentare informare etc.)
si crearea de ateliere protejate pentru tineri cu deficiente sau tineri care parasesc
sistemul de protectie sociala.
Beneficiari: cadre didactice, elevi/tineri cu cerinte educationale speciale cuprinsi n
sistemul de nvatamnt preuniversitar special si n sistemul de protectie socia la, parinti,
reprezentanti ai comunitatii, etc.
O scoala poate depune unul sau mai multe proiecte, dar un singur proiect n cadrul unei
categorii.
Asistarea scolilor n elaborarea si implementarea proiectelor va fi asigurata de catre
Inspectoratele Scolare Judetene. De asemenea, vor fi puse la dispozitia tuturor
beneficiarilor de grant ghiduri si manuale comprehensive privind regulile si procedurile
care trebuie respectate n elaborarea si derularea proiectelor. (de exemplu Ghidul de
Elaborare a Planului de Dezvoltare Scolara, Ghidul Aplicantului, etc.)
1.6. Principiile de baza ale procesului de implementare a proiectelor
Principiul accesului egal la informatii privind scopul, activitatile si cerintele Programului.
Diseminarea informatiilor va avea n vedere:
- Criterii geografice informatia va ajunge n toate scolile din nvatamntul
preuniversitar, inclusiv n cele din zone ndepartate sau izolate;

GHIDUL APLICANTULUI
Criterii de adresabilitate propunerile de proiecte vor avea drept scop

mbunatatirea rezultatelor la nvatatura iar activitatile prevazute n aceste
propuneri se vor adresa tuturor factorilor interesati de la nivelul comunitatii.
Prin urmare, procesul de diseminare a informatiilor va fi adaptat diferitelor
grupuri tinta: parinti, autoritati locale, agenti economici, ONG-uri etc.
Principiul cooperarii la nivelul comunitatii are drept scop crearea facilitatilor necesare
pentru cresterea gradului de comunicare dintre scoala si comunitate.
Principiul responsabilitatii pentru managementul proiectului se bazeaza pe proceduri clare
si pe un sistem eficient de management al informatiei.
Principiul echitatii si transparentei n evaluarea propunerilor are drept scop acordarea de
granturi n baza unui proces reglementat de o metodologie cunoscuta de toti participantii.
Principiul discriminarii pozitive conform caruia cele mai dezavantajate judete, n care
scolile sunt cel mai putin pregatite sa ntocmeasca un proiect cu sanse de succes, vor
beneficia de oportunitati egale n competitia cu celelalte scoli.
Principiul liberului acces la program al tuturor unitatilor de nvatamnt preuniversitar.
Principiul finantarii n limitele bugetului alocat.
1.7. Cui se adreseaza? (g rupul tinta)
Toate unitatile scolare cu personalitate juridica, constituite n conformitate cu prevederile
Legii nr. 354/2004 pentru modificarea si completarea Legii nvatamntului nr. 84/1995,
sunt eligibile sa participe la competitie.
P rogramul se adreseaza tuturor unita tilor de nvata mnt preuniversitar cu personalitate
juridica, existente la nivel national. Numarul estimat de granturi ce vor fi acordate anual
este de cca. 500, cu o valoare medie a unui grant de 10.000 EURO (echivalent n RON)
n cadrul programului se vor finanta granturi pentru dezvoltare scolara (GDS) destinate
motivarii si ndrumarii unitatilor de nvatamnt preuniversitar n implementarea propriilor
solutii de mbunatatire a calitatii procesului de nvatamnt.
Grupul tinta al programului de granturi pentru dezvoltare scolara l constituie elevii,
cadrele didactice, cadrele didactice si managerii scolari din unitatile de nvatamnt
preuniversitar , precum si parintii si membrii comunitatilor locale etc.
1.8. Implementarea Programului
n tabelul de mai jos este prezentat calendarul desfasurarii primei runde de competitie,
aferenta anului 2007.
Etape
1. Lansarea competitiei
2. Depunerea proiectelor
3. Evaluarea proiectelor
3.1. Eligibilitate
3.2. Evaluare
Perioada
15 ian. 2007
15 ian 5 mar 2007
5 mar 7 mai 2007
5 mar. 11 mar. 2007
12 mar. 8 apr. 2007
Durata
7 saptamni
9 saptamni
1 saptamna
4 saptamni
6

GHIDUL APLICANTULUI
3.3. Validare
3.4. Solutionarea contestatiilor
4. Semnarea acordului de grant
5. Implementarea proiectelor:
6. Raportarea
9 apr. 22 apr. 2007

23 apr. 7 mai 2007
7 mai 11 iunie 2007
18 iun 21 dec. 2007
10 dec. 21 dec. 2007
2 saptamni
2 saptamni
4 saptamni
27 saptamni
2 saptamni
Derularea proiectelor
Pentru a trece la impleme ntarea proiectului s-a semnat un acord de grant ntre unitatea de
nvatamnt care a cstigat grantul n urma derularii rundei de competitie devenind astfel
Beneficiarul grantului, pe de o parte, si Inspectoratul Scolar Judetean care devine
Autoritatea Contractanta, pe de alta parte.

GHIDUL APLICANTULUI
II. PREMISE PENTRU IMPLEMENTARAE PROIECTELOR

2.1. Institutii implicate n implementarea unui proiect
1.
2.
n implementarea unui proiect sunt implicate:

Consiliul de Administratie al Scolii (CA);
Echipa de Proiect (EP)
1.
Consiliul de Administratie al Scolii (CA)

n etapa de scriere a proiectului Consiliul de Administratie (CA) a definit obiectivul
general al unei propuneri de proiect n baza Planului de Dezvoltare a Scolii si a numit o
Echipa de Proiect (EP). n conformitate cu Legea nvatamntului, nr. 84/1995, republicata,
modificata si completata prin Legea nr.354/2004 unitatea de nvatamnt preuniversitar este
condusa de Consiliul de Administratie, ce are rol de decizie n domeniul administrativ.
Consiliul de Administratie este format din 9-15 membrii alesi/desemnati, dupa cum
urmeaza:
Directorul;
Directorul adjunct/adjuncti;
Reprezentantul consiliului local;
Reprezentantul primarului;
Reprezentanti ai parintilor;
1-5 cadre didactice, reprezentnd toate ciclurile si structurile scolare din

unitatea de nvatamnt;
Reprezentanti ai agentilor economici;
Reprezentantul elevilor pentru ciclul secundar supe rior.

n cadrul PGDS, CA va desfasura urmatoarele activitati:
(i)
efectueaza analize de nevoi si elaboreaza propuneri pentru mbunatatirea
activitatii scolii dupa realizarea procesului de facilitare;
(ii)
stabileste contacte cu reprezentanti ai comunitatii pentru a primi sprijinul
acesteia n vederea obtinerii unor contributii suplimentare locale utile
proiectului;
(iii)
numeste membrii EP;
(iv)
aproba propunerea de proiect si bugetul ntocmit de E P;
(v)
pregateste si monitorizeaza implementarea proiectului;
(vi)
asigura continuitatea rezultatelor obtinute prin implementarea proiectului.
2.
Echipa de proiect (EP)

EP are sarcina de a ntocmi propunerea de proiect pentru Programul GDS. Principalele
sarcini ale EP sunt:
(i)
selecteaza una sau mai multe probleme prioritare identificate n Pla nul de
Dezvoltare a Scolii (analiza de nevoi) si elaboreaza o propunere de proiect;
(ii)
dezbate tema propunerii de proiect n cadrul scolii si cu membrii CA, tinnd
cont de recomandarile primite ;
(iii)
ntocmeste bugetul n functie de costurile activitatilor inclus e n propunere si
identifica si posibile surse suplimentare de contributie financiara din partea
comunitatii, ONG, firme/companii etc.;
(iv)
deleaga persoanele responsabile cu realizarea activitatilor incluse n proiect;
(v)
depune la termen propunerile si ofera informatii suplimentare solicitate de catre
ISJ, daca este cazul.
8

GHIDUL APLICANTULUI
Dupa ce o propunere a fost acceptata, EP si CA vor

raspunde de implementarea proiectului.
Profilul membrilor Echipei de proiect

Pentru a ndeplini sarcinile care le revin n cadrul Programului de Granturi pentru
Dezvoltare Scolara, membrii EP trebuie sa aiba un anumit profil personal si profesional,
care ar trebui sa cuprinda urmatoarele trasaturi:
convingeri legate de necesitatea dezvoltarii scolilor si a comunitatilor din care fac
parte;
informatii corecte despre Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara si
cerintele sale specifice;
perceptii corecte asupra problemelor scolii si ale comunitatii;
abilitati n rezolvarea de probleme si n identificarea de solutii;
capacitatea de a construi si implementa proiecte adaptate la specificul local;
cunos tinte si abilitati pentru transpunerea proiectelor n format standardizat;
spirit de initiativa si de participare;
motivatie pentru dezvoltarea capacitatii locale si pentru ameliorarea scolara;
competente de comunicare, cooperare, lucru n echipa si mpartasire de experiente;
abilitati pentru culegerea, interpretarea si prezentarea informatiilor;
deschidere fata de inovatie, schimbare si dezvoltare;
disponibilitate pentru autoperfectionare.
Respectarea acestor cerinte generale necesita cunostinte, deprinde ri, abilitati si exercitiu
permanent n domeniul comunicarii interpersonale. Succesul oricarui proiect depinde n
mare masura de modul n care are loc comunicarea n cadrul fiecarei etape si activitati.
Exigentele legate de aceasta problema sunt cu att mai importante cu ct strategia
Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara presupune o comunicare constanta n
cadrul echipelor de proiect si ntre aceste echipe si comunitatile scolare si locale n toate
etapele pe care le presupune proiectul.
Ins pectoratele Scolare Judetene vor ajuta CA si EP sa nteleaga mai bine problemele cu
care se confrunta scoala si sa identifice punctele slabe si tari n ceea ce priveste:
(i)
mediul scolar (cadrul socio-economic al localitatii);
(ii)
efectivele de elevi;
(iii)
nivelul de calificare a cadrelor didactice;
(iv)
mijloacele de nvatamnt si alte instrumente auxiliare pentru procesul de
nvatamnt;
(v)
managementul clasei;
(vi)
climatul comportamental n scoala comunicarea ntre factorii implicati;
(vii) sprijinul comunitatii acordat scolii etc.
(viii) tipul si numarul de servicii educationale necesare integrarii scolare si
profesionale a copiilor/tinerilor cu cerinte educative speciale si a celor din
sistemul de protectie sociala
(ix)
meseriile cerute de piata muncii

GHIDUL APLICANTULUI
Prin asistenta acordata de Inspectoratele Scolare Judetene, ct si prin materiale tiparite

puse la dispozitia scolilor, EP vor fi ghidate n transpunerea experientei lor pedagogice
ntr -o propunere de proiect concreta avnd un format standard si un continut unic,
depinznd de problema particulara/nevoia scolii, identificata si mentionata n Planul de
Dezvoltare a Scolii. Instruirea EP consta si n abordarea/discutarea unor chestiuni tehnice
legate de elaborarea unei propuneri de proiect:
o
Notiuni elementare de management de proiect
o
Conceptele de baza si criteriile de eligibilitate a schemei de granturi
o
Consultarea EP cu membrii CA n privinta alegerii unei teme de proiect
o
ntocmirea bugetului n functie de costurile activitatilor incluse n propunere
o
Completarea Formularului de aplicatie
Prin acest proces se urmareste nsusirea si ntelegerea de catre EP a regulilor si
caracteristicilor de baza ale unui proiect de succes. Aceste caracteristici privesc:
importanta definirii clare a problemelor abordate;
relevanta problemelor selectate pentru problemele specifice scolilor;
activitati realiste pentru atingerea obiectivelor propuse;
respectarea cu strictete a termenelor pentru implementarea proiectelor si

raportare
necesitatea lucrului n echipa att n faza de elaborare, ct si n cea de

implementare a proiectului;
respectarea standardelor de raportare n procesul implementarii;
sustenabilitatea proiectului dupa ncheierea implementarii (se vor identifica

surse alternative de finantare pentru asigurarea continuitatii financiare si tehnice a
proiectului dupa finalizarea grantului).
n cazul aprobarii proiectului, echipa trece la implementarea sa, dupa ncheierea unui
Contract de Grant ntre unitatea de nvatamnt si ISJ. n final, prin intermediul unui audit
se va efectua o analiza a rezultatelor/impactului si un control centrat pe respectarea
conditiilor tehnice si financiare prevazute.
2.3. Proiectele unitatilor de nvatamnt n contextul Programului de Granturi pentru
Dezvoltare Scolara
Scopul proiectelor ce urmeaza a fi elaborate n cadrul Programului de Granturi pentru
Dezvoltare Scolara este obtinerea unui grant ce asigura resurse pentru rezolvarea unor
probleme reale cu care scoala se confrunta.
Ca orice proiect de finantare, un asemenea proiect trebuie:
sa constituie o oportunitate la dispozitia scolilor care si propun sa-si asigure

inovatia, schimbarea si dezvoltarea;
sa respecte cerintele formulate de promotorul programului - MEdC, prevederile din
Planul de Dezvoltare a Scolii si specificul contextului regional si local n care se va
desfasura proiectul;
sa se ncadreze ntr-un model standardizat, impus de promotor, model care contine
un set obligatoriu de elemente cheie.
Chemat sa respecte att strategia unitatii de nvatamnt la care se refera, ct si strategia

10

GHIDUL APLICANTULUI
Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, proiectul unei scoli presupune, pentru
elaborarea si implementarea sa, consensul unei echipe competente, care detine o pregatire
specifica.
2.3. Originalitatea unui proiect al scolii
Din perspectiva Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, proiectul pe care o
scoala l aplica reprezinta un set de activitati care:
ofera o solutie pertinenta la o problema identificata de scoala, n colaborare

cu comunitatea;
se desfasoara ntr-un anumit interval de timp;
foloseste resurse materiale, financiare si umane;
produce rezultate masurabile asa cum sunt definite n prezentul ghid.
Pornind de la aceste repere, fiecare proiect este chemat sa reprezinte un construct unic, a
carui originalitate este data de felul n care sunt combinate elementele pe care definitia de
mai sus le mentioneaza.
n acelasi sens, echipa care elaboreaza proiectul trebuie sa asigure echilibrul ntre rigoare
si creativitate , raspunznd unor ntrebari decurgnd din formularul standard care trebuie
respectat:
care sunt caracteristicile scolii si ale partenerilor sai?
ce optiuni va face scoala n cadrul proiectului?
care vor fi obiectivele de realizat?
ce activitati vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor?
ce grupuri tinta vor fi selectate?
care vor fi partenerii scolii?
ce rezultate vor fi obtinute?
care vor fi beneficiarii proiectului?
cum se va face evaluarea?
ce impact va avea proiectul?
cum va fi asigurata durabilitatea?
cum va fi promovat proiectul?
ce va cuprinde planul de actiune?
cum va fi valorificata resursa timp?
ce buget va fi necesar si cum va fi alcatuit?

Pentru a construi un proiect original si realist, raspunznd n mod pertinent acestui set de
ntrebari este necesar ca echipa de proiect sa cunoasca:
principii si reguli generale din domeniul proiectarii;
metodele de analiza ale contextului scolar si comunitar;
reperele Planului de Dezvoltare al Scolii din care face parte;
exigentele specifice Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara;
cerintele cuprinse n Formularul de aplicatie.
2.5. Pregatirea personala
11

GHIDUL APLICANTULUI
Cunoasterea, ntelegerea si aplicarea acestor elemente importante reclama cunostinte si

abilitati n domeniul elaborarii, implementarii, monitorizarii si evaluarii proiectelor initiate la
nivelul scolii.
Experientele unor proiecte demonstreaza ca pregatirea adecvata n domeniul proiectarii
constituie prima garantie pentru elaborarea unui proiect de succes. Acesta trebuie sa fie:
inovator, prin elementele inedite pe care le contine;
coerent, prin legatura logica ntre toate elementele / componente sale;
fezabil, prin realismul activitatilor si termenelor pe care le prevede;
relevant, prin semnificatia problemelor pe care doreste sa le solutioneze ;
curajos, prin obiectivele pe care vrea sa le atinga;
clar, logic, riguros prin felul n care explica ceea ce propune.

n acest context, membrii EP a scolii trebuie sa valorifice ntreaga experienta de care dispun
n domeniul proiectelor si sa se orienteze catre dezvoltarea lor permanenta n acest domeniu .
2.6. Parteneriate
Solicitantii pot aplica individual sau mpreuna cu un partener, corespunzator obiectivelor si
activitatilor proiectului.
Asigurarea unor parteneriate cu alte institutii sau reprezentanti ai comunitatii constituie o
avantaj major pentru ca:
mbunatatirea relatiilor dintre scoala si comunitate n vederea cresterii calitatii

educatiei oferite elevilor reprezinta o prioritate a Programului de Granturi pentru
Dezvoltare Scolara;
politicile si proiectele de dezvoltare comunitara implementate n ultimii ani au

demonstrat importanta dezvoltarii capacitatii comunitatilor de a-si rezolva propriile
probleme sociale, economice, educationale si de mediu, prin actiunea comuna/
parteneriala a tuturor factorilor comunitari interesati;
elaborarea si implementarea proiectelor n conditii de succes poate avea loc doar

daca fiecare scoala si atrage parteneri din comunitatea n care este amplasata.
Pentru proiectele realizate n parteneriat, unitatea de nvatamnt va actiona ca organizatie
conducatoare iar daca proiectul va fi selectat, ca parte contractanta (Beneficiar).
Pentru a realiza un parteneriat viabil cu comunitatea, echipa de proiect trebuie:
sa cunoasca profilul general al comunitatii locale;
sa cunoasca problemele specifice ale comunitatii si, n particular, problemele
din domeniul educatiei;
sa analizeze gradul de implicare a scolii n viata comunitatii locale si rolul pe
care scoala l are n procesul de dezvoltare comunitara;
sa identifice formele si domeniile parteneriatului n acord cu specificul
proiectelor scolii si cu particularitatile partenerilor din comunitate, care pot
sprijini elaborarea si implementarea proiectului;
sa stabileasca directii de actiune prin care se poate asigura atragerea
partenerilor comunitari pe fondul ameliorarii relatiilor dintre scoala si
comunitate.
2.7.Cunoasterea comunitatii
12

GHIDUL APLICANTULUI
Pentru a cunoaste n mod autentic propria comunitate, EP trebuie sa porneasca de la

definitia generala a unei comunitatii puternice care, pe lnga ideea de spatiu delimitat
geografic, pune accent pe relatiile si interactiunile care se stabilesc ntre persoanele si
institutiile existente pe teritoriul respectiv.
n cadrul acestei definitii generale accentul cade pe:
relatii de ncredere si sprijin reciproc ntre membrii comunitatii;
solidaritate si aspiratii comune care decurg din nevoi si interese similare;
consens de valori al membrilor /categoriilor din comunitate;
actiune responsabila pentru rezolvarea problemelor comune;
interes si implicare pentru cresterea calitatii vietii tuturor locuitorilor;
orientare catre dezvoltare si autosustinere;
spirit comunitar puternic, manifestat prin dispozitia locuitorilor de a se ajuta
reciproc.
n contextul actual, comunitatile locale romnesti - vazute ca sisteme umane ntr-un
proces continuu de schimbare sunt chemate sa-si asume n mod prioritar refacerea lor ca
si comunitati puternice si redescoperirea unui spirit comunitar autentic.
Din aceasta perspectiva, dezvoltarea comunitatilor locale ca spatii ale conlucrarii pentru
binele comun necesita strategii care:
sa ncurajeze toti locuitorii sa colaboreze pentru a identifica ce nevoi comune au si care
sunt lucrurile pe care le pretuiesc cel mai mult;
sa mobilizeze toti factorii interesati, ntr-un efort convergent de rezolvare a propriilor
probleme si de ntarire a comunitatii respective.
Pentru atragerea partenerilor din comunitate n cadrul proiectelor elaborate, EP trebuie sa
demonstreze ca:
detine informatii pertinente cu privire la problemele comunitatii;
este orientata catre realizarea unor proiecte care duc la ntarirea scolii, facnd-o
capabila sa contribuie la rezolvarea problemelor din comunitatea locala.
2.8. Rolul scolii n cadrul comunitatii
Asigurarea unor parteneriate viabile pentru elaborarea si implementarea proiectelor are mai
multi sorti de izbnda n conditiile n care echipa de proiect reuseste sa demonstreze
partenerilor sociali ca scoala este o componenta de baza a comunitatii, apta sa actioneze
ca un agent al inovatiei, schimbarii si dezvoltarii locale pentru ca:
este o institutie cheie n comunitate prin rolul esential pe care l are n pregatirea unor
generatii de viitori cetateni;
dispune de spatii si resurse materiale care fac posibil demersul educational;
are resursele umane care detin competente specifice si sunt extrem de valoroase;
intra n contact, prin natura activitatii sale, cu numerosi membri ai comunitatii pe care
i poate antrena n identificarea de probleme, resurse si solutii.
n cadrul discutiilor cu partenerii din comunitate care trebuie organizate nainte de
elaborarea proiectelor, membrii echipei de proiect trebuie sa puna accent pe faptul ca:
pentru a se adapta unei lumi n permanenta schimbare, institutiile din comunitatile
locale trebuie sa coopereze si sa initieze procese de planificare participativa1 care sa
vizeze schimbari benefice n diferite domenii ale vietii si activitatii din comunitate
(educatie, sanatate, mediu, economie, cultura etc.).
1
Planificare participativa= proces de identificare a problemelor, solutiilor si strategiilor prin participarea

directa si activa a celor interesati / afectati; presupune implicarea mai larga a comunitatii pentru a fi
consultata sau atrasa n luarea deciziilor
13

GHIDUL APLICANTULUI
rolurile respectivelor institutii comunitare devin interdependente, toate avnd ca scop

comun dezvoltarea si progresul comunitatii n care se afla;
n cadrul procesului de educatie a comunitatii, scoala functioneaza ca un centru de
legatura si sprijin pentru celelalte institutii din comunitate, care ofera oportunitati de
nvatare tuturor membrilor comunitatii respective;
scolii i revine rolul de organizator social al comunitatii, de element dinamizator al
retelei de structuri comunitare, de institutie care trebuie sa aiba initiativa parteneriatelor
n masura sa reabiliteze comunitatea dupa noi valori si repere;
rolul scolii, ca element de baza al comunitatii, se extinde dincolo de transmiterea de
cunostinte si formarea de abilitati, catre sustinerea unei culturi locale a dezvoltarii;
scoala este apta sa ofere un suport pentru rezolvarea unor probleme cu care
comunitatea se confrunta, prin actiuni care vizeaza o educare a comunitatii
(alfabetizarea, ngrijirea copilului, educatie pentru viata de familie, reforma
educationala, igiena si sanatate, vrsta a treia, implicarea parintilor n procesul de
educatie, voluntariatul, educatie antreprenoriala, gasirea unui loc de munca, tehnologia
informatiei etc.).
Pornind de la ideea ca scoala trebuie sa functioneze ca o institutie activa si eficienta pentru

comunitatea sa:
directia de dezvoltare a scolii si serviciile educationale pe care aceasta le ofera trebuie
sa fie stabilite prin consultarea tuturor factorilor comunitari interesati si dispusi sa
coopereze;
elaborarea si implementarea unor proiecte de succes, orientate catre rezolvarea
problemelor cu care scoala se confrunta n prezent poate fi realizata doar prin
asigurarea unui parteneriat larg n cadrul caruia sa si gaseasca locul toate categoriile
sociale si institutiile interesate n acest domeniu;
ca parteneri ai scolii se pot defini autoritatile locale, familiile elevilor, organizatiile
nonguvernamentale, agentii economici; institutiile religioase, organele locale de ordine;
institutiile de sanatate, media etc.
Experiente de succes arata ca pentru atragerea acestor parteneri n cadrul proiectelor
proprii, scolile trebuie sa dovedeasca o reala deschidere catre comunitate, deschidere care
se concretizeaza n:
comunicarea ntre membrii comunitatii scolare (profesori si elevi) si membrii
comunitatii locale;
identificarea acelor persoane sau institutii din comunitate care sunt interesate n
dezvoltarea educatiei;
cstigarea interesului unui numar ct mai mare de membri ai comunitatii;
dezvoltarea unui demers de nvatare prin servicii n sprijinul comunitatii 2 n cadrul
unor proiecte de actiune civica legate de ecologie, tra ditii, cunoasterea comunitatii,
caritate;
dezvoltarea unui curriculum la decizia scolii, care sa corespunda nevoilor comunitatii
si sa foloseasca resurse ale acesteia;
2
nvatarea prin servicii n sprijinul comunitatii = o metoda de nvatare prin intermediul careia elevii si
dezvolta abilitati si atitudini, participnd activ la organizarea si desfasurarea unor activitati n beneficiul
comunitatii din care fac parte;activitatile respective au la baza curriculumul scolar parcurs n cadrul orelor de
curs precum si activitatile din cadrul Strategiei Nationale de Actiune Comunitara.
14

GHIDUL APLICANTULUI
folosirea resurselor si facilitatilor comunitatii pentru parcurgerea curriculumului

obligatoriu;
identificarea problemelor din comunitate care s-ar putea rezolva prin activitati ale
scolii;
organizarea unor activitati pentru membrii comunitatii;
dezvoltarea scolii ca ofertant de servicii catre comunitate si initiator de proiecte n
parteneriat.
Pornind de la aceste premise, echipa de proiect a scolii este chemata sa faciliteze realizarea
unui parteneriat comunitar ntemeiat pe identificarea si constientizarea unor valori,
atitudini, norme, probleme, interese, obiective comune care pot uni ntr-un efort coerent,
exprimat n elaborarea si implementarea unor proiecte realiste, membrii comunitatii scolare
si membrii comunitatii locale.
Eligibilitatea cheltuielilor
Cheltuieli eligibile
n cadrul fiecarui proiect se ntocmeste un buget (deviz estimat de cheltuieli). Bugetul
trebuie sa cuprinda cheltuieli eligibile (cheltuieli acceptate de finantator n acest Program).
Bugetul propus reprezinta o estimare a cheltuielilor.
Aceste cheltuieli trebuie sa fie n concordanta cu activitatile propuse pentru ndeplinirea
obiectivului proiectului.
Cheltuielile eligibile din cadrul proiectului trebuie sa:
(i)
sa fie suficiente pentru realizarea acestuia, sa fie prevazute n proiect, sa respecte
utilizarea eficienta a fondurilor (raportul optim cost/eficienta);
(ii)
sa fie efectuate n perioada de implementare a proiectului;
(iii)
sa fie nregistrate n contabilitatea beneficiarului, identificabile, verificabile si
dovedite prin documente originale.
Cheltuieli neeligibile
n conformitate cu Ordinul MECT nr. 1453/ 03.07.2007 cu privire la modificarea art. 12
din Contractul de Grant:Urmatoarele categorii de cheltuieli sunt neeligibile si nu vor fi
finantate prin prezentul Contractul de Grant:
Art. 1 Articolul nr. 12 Cheltuieli neeligibile din cadrul Contractului de Grant se
modifica astfel: n cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, urmatoarele
cheltuieli sunt neeligibile:
burse individuale sau alte subventii sau burse de studiu;
achizitionarea de terenuri;
achizitionarea de mijloace de transport cu exceptia mijloacelor de transport pentru
elevi;
achizitionarea de telefoane mobile (facturile pentru instalarea de linii telefonice si
comunicatie ar putea reprezenta cheltuieli eligibile daca sunt strns legate de activitati
n proiect);
acordarea de ajutoare banesti elevilor provenind din familii sarace n cadrul propunerii
scolii (ajutoare sociale);
salariile propriilor angajati ai unitatilor de nvatamnt;
articole deja finantate prin alte proiecte.
Celelalte clauze contractuale ale Contractului de Grant ramn n vigoare.
15

GHIDUL APLICANTULUI
III. NOTIUNI DE MANAGEMENT DE PROIECT

3.1. Ce este un proiect
Proiectul este un set de activitati derulat pe o perioada de timp determinata, care
furnizeaza solutii si raspunde la o problema identificata n Planul de Dezvoltare a Scolii.
Proiectul este elaborat de catre o echipa si coordonat de catre o persoana din cadrul
echipei.
Echipa este un grup de persoane care lucreaza mpreuna pentru

acelasi scop.
3. 2. Caracteristicile unui proiect:
este limitat de timp, resurse umane, financiare si materiale;
produce rezultate concrete;
este unic (nici un proiect nu seamana cu altul datorita contextului: resurse umane,
materiale, de spatiu, de timp etc.).
O metoda simpla de a ntelege mecanismul unui proiect este prezentata n schema de mai
jos:
Triunghiul Proiectului
Buget estimat
Tinp (sau Planificare)
Resurse disponibile
Cerinte tehnice si de
performanta (Scop)
Constrngerea de timp este definita ca fiind Planificarea activitatilor proiectului. Plafonul
cheltuielilor reprezinta Bugetul proiectului instrumentul prin care se masoara costurile
legate de resursele umane, echipament, materiale, deplasari si alte cheltuieli necesare
16

GHIDUL APLICANTULUI
pentru ndeplinirea obiectivelor proiectului. Scopul proiectului reprezinta tinta ce urmeaza

a fi atinsa, rezultatul ce trebuie obtinut, produsul ce urmeaza a fi realizat sau serviciul ce
urmeaza a fi prestat.
3.3. Cic lul proiectului
Identificare
- selectarea unei nevoi/probleme din cadrul analizei de nevoi a Planului de Dezvoltare al Scolii,
careia i se adreseaza proiectul;
- identificarea alternativelor de rezolvare a problemei si alegerea variantei optime
Pregatire
Aplica ntul elaboreaza / ntocmeste Formularul de Aplicatie , Chestionarul de mediu n
conformitate cu prezentul ghid
Depunerea Aplicatiilor
Comisia de Validare la nivelul ISJ verifica respectarea Criteriilor de eligibilitate

RESPINS
Criteriile de eligibilitate
nu sunt respectate
Criteriile de eligibilitate sunt

respectate
Proiectele se evalueaza conform criteriilor de evaluare (evaluarea proiectelor se realizeaza la

nivel judetean)
Rezultatele evaluarii se centralizeaza la MEdC
ISJ trimite catre MEdC spre aprobare lista proiectelor propuse spre finantare
Comisia Nationala de Evluare valideaza lista proiectelor propuse spre finantare
Proiecte aprobate
Aplicantii sunt notificati asupra punctajului obtinut
Contract de Grant ncheiat ntre MEdC si beneficiarul grantului (unitatea de nvatamnt)
Implementarea proie ctului

- virarea transelor de bani;
- aplicarea, punerea n practica a proiectului;
- monitorizarea interna a implementarii;
- evaluarea proiectului
Audit tehnic si financiar
Finalizarea proiectului si raportarea rezultatelor
nchiderea proiectului asigurarea durabilitatii rezultatelor proiectului

17

GHIDUL APLICANTULUI
3.4. Evaluarea proiectului

A.
ASPECTE GENERALE
Evaluarea este un proces complex, indisolubil legat de obiective si care se structureaza
conform raspunsurilor la urmatoarele ntrebari cheie:
de ce evaluam?
pe cine evaluam?
ce evaluam?
n raport cu ce evaluam (standarde)?
cum evaluam (cu ce instrumente)?
cnd evaluam?
cine evalueaza?
Evident ca ntrebarea esentiala este De ce?, de raspunsul la ea depinznd ras punsurile la
ntrebarile care se succed.
Dupa raspunsul la aceasta ntrebare, evaluarea poate fi sumativa sau formativa.
Evaluarea sumativa are ca scop ncadrarea subiectului evaluarii ntr-o ierarhie, sau
aprecierea meritelor; evaluarea formativa are ca scop mbunatatirea activitatii subiectului.
Evaluarea sumativa opereaza cu indicatori cantitativi - considerati neutri -, ntr-o
perspectiva a eticii dreptatii; evaluarea formativa opereaza cu indicatori calitativi, care
pun n evidenta valoarea adaugata si se constituie ntr -o alternativa de motivatie, pe
palierele superioare ale piramidei lui Maslow, din perspectiva eticii grijii.
Pentru coordonatorii de proiecte, procesul evaluarii unui proiect de dezvoltare scolara
trebuie sa nceapa nca de la conceperea proiectului. n mod ideal, ghidul de fata ar trebui
utilizat n momentul conceperii proiectului. Evaluarea nu este efectiva dect daca este
introdusa de la nceput, pentru ca nimeni nu poate masura progresul daca nu exista date
initiale si daca nu exista o preocupare reala de mbunatatire. Astfel, evaluarea trebuie sa
fie parte a proiectului si apare n toate momentele cheie: la nceput, pe parcurs, n
rapoartele intermediare, solicitate de autoritatea contractanta (ISJ), dar mai ales n raportul
final.
Evaluarea trebuie sa fie consistenta si comprehensiva, rapida si sa ofere informatiile
necesare luarii deciziilor, relevanta pentru toate institutiile partenere dar si pentru grupul
tinta identificat pentru proiect (participanti sau nu ), centrata pe obiective dar si pe rezultate
asteptate si produse finale.
n consecinta, putem afirma ca:
Misiunea evaluarii unui proiect de dezvoltare scolara este sa ofere feed-back si sa
puna n lumina promovarea valorilor, principiilor, cunostintelor si abilitatilor
implicate intr-un proiect de dezvoltare scolara, la nivel institutional, de grup si
personal.
De aici, scopurile evaluarii unui proiect, la nivelul scolii, sunt:
sa mbunatateasca derularea practica a proiectului, verificnd dac a obiectivele au fost
atinse - proces care simplifica luarea deciziilor si sprijina efectuarea unor schimbari
esentiale (de metodologie sau de obiective) daca sunt necesare;
sa ofere informatii pentru factorii de decizie de la nivelul scolii n initierea unor noi
proiecte - prin aprecierea valorii si calitatii proiectului;
sa ofere feed-back pentru toti partenerii si grupul tinta ( n afara de echipa efectiv
implicata n proiect) relativ la valoarea adaugata a unui proiect pentru dezvoltare scolara ;
sa analizeze impactul proiectului la nivel local.
18

GHIDUL APLICANTULUI
Daca ne situam la un nivel mai general, putem lua n consideratie Matricea efectivitatii,
conceputa de Colin Carnall n 1991:
Determinari calitative
SCOPURI
Pozitia pe piata
Noi tehnologii
PARAMETRI
Satisfactie
Participare
SCOPURI
Excelenta
Adaptabilitate
PARAMETRI
Stil de conducere
Dezvoltarea managementului
Cultura organizationala
Efectivitate
Eficienta
SCOPURI
Volumul intrarilor
Volumul iesirilor
SCOPURI
Crestere
Calitate
Noi produse / servicii
PARAMETRI
Formarea si dezvoltarea
personalului
Flexibilitate a resurselor umane
PARAMETRI
Costuri
Pierderi
Fluctuatii
Determinari cantitative
Acest tip de instrument orientativ pentru evaluare ofera scolilor posibilitatea de a vedea
daca scopurile lor n ceea ce priveste evaluarea si resursele lor de date si informatie se afla
n toate cele patru cadrane. De obicei, evaluarea sumativa se ocupa n special cu cadranul
Eficienta / Masurare cantitativa- finantatorii nsisi prefera acest tip de evaluare, unde
sunt interesati n intrari (ex.: numarul de participanti, fondurile necesare) si iesiri (ex.
numarul de pagini tiparite, numarul de persoane formate)- si foloseste aproape exclusiv
parametri cantitativi (ex. costuri /unitate). Recomandarea generala este sa ne concentram si
asupra efectivitatii si parametrilor calitativi - cu tot ceea ce nseamna acest lucru (de ex.
ada ptabilitatea, folosind caracteristici culturale sau pozitia pe piata relevata de satisfactia
clientilor).
n acest context complex, rolul evaluatorului tinde sa fie:
Expert metodologic - n conceperea instrumentelor de autoevaluare si interevaluare;
Facilitator - al relatiilor n cadrul organizatie i si ntre parteneri;
Provocator la reflectie - pentru toate grupurile si toti partenerii;
Promotor -al valorilor, principiilor si experientei pozitive obtinute n timpul procesului
de dezvoltare scolara.
Daca luam n considerare faptul ca proiectul a fost deja selectat prin proceduri specifice,
evaluarea va trebui sa vegheze la mentinerea acelor caracteristici care l-au facut reusit.
Concret, principalele scopuri ale evaluarii vor fi:
sa stabileasca relatiile ntre obiectivele proiectului si nevoile existente la nivelul
organizatiei;
sa descrie procesele de comunicare n cadrul organizatiei si cu partenerii si valoarea
adaugata obtinuta n consecinta;
sa studieze efectivitatea implementarii proiectului (ca un proces de nvatare) si sa ofere
alternative de costuri efective;
19

GHIDUL APLICANTULUI
a)
b)
-
sa estimeze valoarea adaugata creata n proiect (rezultatele proiectului corelate cu

contextul initial);
sa analizeze impactul proiectului asupra:
politicilor si reglementarilor n domeniu;
grupurilor tinta si indivizilor participanti la proiect (ce cunostinte, atitudini,
comportamente s-au dezvoltat ori s-au schimbat;)
discursului public;
alocarii resurselor si gasirii surselor de co-finantare;
dezvoltarii institutiei ca organizatie care nvata , inclusiv relationarea cu alte
institutii si organizatii;
dezvoltarii de noi proiecte.
sa verifice efectivitatea sprijinului oferit de Autoritatea contractanta (ISJ) - informare,
formare si facilitare.
Dupa ce a fost luata decizia asupra scopurilor si obiectivelor evaluarii, pasul urmator este
selectarea surselor de informatie. Acestea pot fi:
Surse directe
documentele proiectului
anchete folosind chestionare si /sau interviuri cu participantii la proiect
observatia directa a procesului - n timpul activitatilor proiectului, ntlnirilor
echipei de proiect, sedintelor de CA sau CP , sesiunilor de diseminare, etc.
discutii de grup
studii de caz
Surse indirecte
alte documente provenind de la alte institutii implicate n proiect
documente oficiale privitoare la politici si strategii
documente mas-media.
Pe ct posibil, datele referitoare la un obiectiv de evaluare sau altul vor fi colectate
folosind mai multe surse complementare sau concurente si vor fi att cantitative ct si
calitative. Este recomandabil, ca principiu de baza, ca auto-evaluarea sa fie completata cu
evaluarea externa (n special n timpul vizitelor de monitorizare in situ sau prin
monitorizare ex situ, cum ar fi interviul telefonic cu directorul, contabilul, coordonatorul
proiectului) si cu evaluarea externa. n acest sens, instrumente de auto / inter-evaluare
bazate pe pagini web, create n cooperare cu expertul IT pot fi extrem de folositoare.
B) ASPECTE PRACTICE
Prima ntrebare la care trebuie sa raspunda evaluatorul este De unde sa ncep?, Care
sa fie primul obiectiv al evaluarii ? Raspunsul corect, conform criteriilor de
efectivitate, este: rezultate / performante Dupa cum se poate vedea n figura de mai jos,
procesul evaluarii urmeaza drumul invers celui pe care-l parcurge proiectul:
20

GHIDUL APLICANTULUI
DERULAREA
CORECTIVE
PROIECTULUI
INTERVENTII
DA
i)
Evaluare/Control
Analiza de nevoi
Analiza de nevoi nu a fost realista?
NU
DA
Exista deficiente de planificare sau

organizare?
Planificare si
organizare
NU
DA
Implementare
Exista deficiente de
implementare sau
NU
Masurarea
performantelor
Performanta este
satisfacatoare?
DA
1)
2)
3)
4)
5)
6)
Daca performantele (efecte si produse) masurate sunt satisfacatoare, nu exista o nevoie reala de a
merge n profunzime cu evaluarea, deoarece ntreg progresul proiectului conduce la rezultatele si
produsele dorite. Problema apare atunci cnd performantele nu sunt satisfacatoare: de ce se
ntmpla acest lucru? Pasul urmator este de a verifica daca nu sunt deficiente de implementare
sau monitorizare. Daca sunt, trebuie luate masurile corective necesare pentru ndreptarea
deficientelor constatate si apoi trebuie verificat daca performantele ncep sa devina satisfacatoare.
Daca nu, avansam cu cercetarea, verificnd daca sunt probleme cu planificarea sau organizarea
activitatilor n proiect, n marketing sau analiza de nevoi. Daca gasim deficiente la acest nivel,
luam masurile corective care se impun. Daca nu, nseamna ca problema este n interiorul
managementului de proiect: persoane sau echipe neadecvate, lipsa de comunicare, lipsa de
motivatie, etc.
Auto-evaluarea proiectului la nivelul scolii implica urmatoarele etape, legate de stadiile
proiectului:
Planificarea evaluarii ;
Colectarea evidentelor - adica a acelor date referitoare la obiectivele proiectului si la
subiectul evaluarii;
Analizarea si interpretarea datelor;
Utilizarea analizei pentru implementarea schimbarilor;
ncorporarea datelor evaluative ntr-un raport final, la sfrsitul primului an de proiect,
dupa care se poate ncepe dezvoltarea anului urmator;
Diseminarea proiectului nsusi.
21

GHIDUL APLICANTULUI
Toate aceste etape au fost concepute tinnd cont de optiunile teoretice care garanteaza coerenta
generala a unui proiect: misiunea, scopurile si domeniile alese pentru evaluare.
Urmatoarea ntrebare este cine se va ocupa de evaluare la nivelul scolii?
n contextul abordarii formative a auto - evaluarii , scoala nsasi va decide cine va lua parte la
aceasta activitate. Pot fi implicate mai multe persoane: profesori, directorul, coordonatorul de
proiect, toti mpreuna sau separat. Daca dorim sa implicam si elevii (ceea ce este foarte
recomandabil) atunci ei trebuie consultati n momentul cnd se face alegerea domeniilor care vor
fi evaluate. n orice caz, ar fi util sa se identifice o persoana (sau mai multe) care sa aiba o
responsabilitate specifica privitoare la evaluare si care sa fie formata(e) n mod corespunzator. Ea
(ei) vor aduna datele, documentele proiectului si vor crea un portofoliu sau un Jurnal al
proiectului - formarea lor se va axa pe modul cum trebuie creat un portofoliu si cum trebuie
utilizat; se poate lua n considerare si ideea ca mai multe scoli difer ite, implicate n proiecte
diferite, sa-si ofere reciproc asistenta n procesul evaluarii (inter-evaluare).
n momentul planificarii evaluarii, e bine sa accentuam unele aspecte care ar putea afecta ntregul
proces:
E imposibil de evaluat totul! trebuie selectate cteva domenii asupra carora se va concentra
evaluarea.
Efectele pot fi pe termen scurt sau pe termen lung - ultimele fiind preferabile, e bine sa ne
concentram asupra lor;
Cautati ntotdeauna evidente care sa probeze domeniile vizate: Cum stim ca?
Creati un portofoliu special cu evidentele adunate; este util pentru ntlniri ntre parteneri,
prezentari, monitorizari
ntrebati-va de asemeni: Ce nseamna acest lucru pentru noi? si Ce avem de facut mai
departe?, deoarece ntelesul pe care-l dam evaluarii si modul cum intentionam sa o folosim mai
departe sunt extrem de importante;
Introducerea evaluarii chiar de la nceputul proiectului poate sa contribuie la introducerea
unei culturi a evaluarii n scoala.
Dupa ce a fost planificata cu grija evaluarea, urmatorul pas consta n colectarea si interpretarea
evidentelor / datelor.
Este foarte important ca acest proces al colectarii datelor sa fi fost conceput n momentul
planificarii proiectului. Unele date pot fi adunate chiar nain te ca proiectul sa nceapa si aceasta
baza de date poate fi n mod special folositoare atunci cnd obiectivele proiectului sunt de a
mbunatati sau schimba ceva n managementul scolii, daca tot lucram la proiecte de dezvoltare
scolara.
n unele proiecte este usor sa confundam documentatia cu evidentele. Documentatia reprezinta
nregistrarea a tot ceea ce s-a ntmplat pe parcursul derularii proiectului; poate sa includa procese
verbale ale sedintelor, agende ale ntrunirilor, contracte. Nu toate acestea constituie n mod
necesar evidente, cu exceptia cazurilor cnd ele ajuta la formarea unei opinii cu privire la stadiul
ndeplinirii scopurilor si obiectivelor proiectului.
Evidentele sunt de doua categorii: cantitative si calitative.
Evidentele -datele cantitative sunt relativ usor de colectat si de analizat. De exemplu, ar putea
include numarul de elevi implicati n proiect, sau numarul de vizitatori ai unei pagini web,
numarul de participanti la o sesiune de formare, numarul de utilizatori ai produselor finale ale
proiectului, din scoala sau alte scoli apropiate. Evidenta calitativa este mai greu de colectat si de
interpretat, pentru ca are de-a face mai degraba cu opinii si idei, dect cu fapte concrete. Este
esential ca metodele de colectare a unui asemenea tip de date sa ia n considerare principiul
oportunitatilor egale si n consecinta materialele sa fie adunate de la oameni cu puncte de vedere
ct mai diferite. Multe proiecte si propun sa adune evidente si de la utilizatorii proiectului acest lucru poate sa includa profesori care au ales sa utilizeze la clasa un produs al proiectului sau
22

GHIDUL APLICANTULUI
au participat la un eveniment particular prevazut n proiect si organizat n scoala. Dar

autoevaluarea este de asemeni atintita si asupra parteneriatului n sine, daca proiectul si propune
ntarirea componentei parteneriale la nivel institutional.
Evidenta calitativa nu este usor de interpretat mai ales cnd ea se refera la opinii - chiar si bazate
pe o perspectiva bine informata asupra proiectului. Este necesar ca echipa de proiect sa aleaga
acele perspective care sunt de o relevanta deosebita pentru proiect. De exemplu, la multe
chestionare se obtine un numar mic de comentarii foarte favorabile sau foarte nefavorabile acestea nici nu trebuie luate n seama. n schimb, e mai important sa ne concentram asupra
evidentelor care arata o schimbare reala, progres si dezvoltare si n mod special asupra rezultatelor
neanticipate ale proiectului (daca apar). n orice caz, alegerea, colectarea si interpretarea
evidentelor trebuie sa fie subiectul unor ntruniri ntre parteneri - fara o asemenea ntrunire este
dificil de avansat la urmatorul stadiu n proiect.
Dar n acest proces exista un numar de factori inhibitori si coordonatorul de proiect trebuie sa fie
n mod special atent cnd se decide includerea n agenda unei ntruniri a unei discutii cu final
deschis pe marginea subiectului evaluare. Pentru ca evenimentul poate deveni chiar o proba de
verificare a soliditatii impactului proiectului, de exemplu de distributia dezechilibrata a sarcinilor.
Pentru a evita situatia , coordonatorul trebuie sa prezinte ntrunirea ca pe un proces constructiv si
creativ, nu ca pe un prilej de critici. n orice caz, la o astfel de reuniune trebuie sa fie prezenti toti
cei implicati n proiect. Scopul este de a-i pune pe toti la curent cu procesul de evaluare, de a
mpartasi evidentele si de a decide mpreuna asupra oricaror schimbari n planul de activitati, n
organizare sau chiar schimbari n privinta obiectivelor.
(i) Categorii de evidente
EVIDENTE ALE EFECTELOR PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI TINTA
Elevi:
achizitii ale elevilor la diferite discipline de studiu: cunostinte, atitudini, valori;
abilitati de comunicare;
abilitati metodologice;
motivare;
abilitati sociale;
abilitati n utilizarea TIC (tehnologii informationale si de comunicare);
aspecte privind cetatenia activa ;

Profesori:
competente n domeniul curricular;
abilitati de comunicare;
competente de predare;
motivare;
abilitati sociale;
abilitati n utilizarea TIC;
competente manageriale;

Scoala (ca institutie):
schimbari n curriculum;
politica scolii;
abordari cross - curriculare;
legaturi cu comunitatea;
implicarea ntregii scoli;
vizibilitatea proiectului, a produselor, a rezultatelor;
competente manageriale;
23

GHIDUL APLICANTULUI
EVIDENTE ALE EFECTELOR ASUPRA STRUCTURII PROIECTULUI

Adecvarea si claritatea obiectivelor :
obiectivele initiale sunt agreate n cadrul organizatiei, partilor interesate;
schimbarile n cadrul obiectivelor sunt agreate de catre toate partile interesate;
adaugarea unor obiective suplimentare este agreata de catre toate partile interesate;
Rezultatele proiectului:
Aceste rezultate trebuie sa fie subiectul unei evaluari separate, concentrate pe grupul tinta format
din beneficiari ai rezultatelor.
(iii) Respectarea calendarului:
proiectul are un calendar al activitatilor agreat de catre toate partile interesate ;
schimbarile n calendar sunt agreate de catre toate partile interesate;

(i)
(ii)
(iv)
(v)
EVIDENTE ASUPRA INOVATIILOR SI VARIETATII ABORDARILOR (individual sau

colectiv)
proiectul adopta o paleta larga de abordari;
proiectul utilizeaza metodologii inovatoare;
proiectul foloseste tehnologii noi si neconventionale;
EVIDENTE ALE EFECTELOR ASUPRA MANAGEMENTULUI DE PROIE CT
Calitatea managementului de proiect:
claritatea coordonarii proiectului;
frecventa si efectivitatea comunicarii n cadrul proiectului;
calitatea stilului de conducere n proiect;
implicarea coordonatorului n proiect;
calitatea relatiilor cu partile interesate ;
tratament egal al tuturor celor implicati;
calitatea managementului monitorizarii si evaluarii proiectului de catre coordonator;
EVIDENTE ASUPRA UNUI BUN PARTENERIAT N CADRUL UNUI PROIECT DE
DEZVOLTARE SCOLARA
La nivelul obiectivelor:
lista cu obiectivele specifice scolii este disponibila;
lista cu obiectivele comune este disponibila;
proiectul se concentreaza, de asemeni, pe prioritatile MECT;
La nivelul coordonarii:
diviziunea clara a sarcinilor ntre parteneri este disponibila n scris;
exista o distributie clara a responsabilitatilor ntre participantii la proiect;
exista o procedura agreata de luare a deciziilor: fiecare are un cuvnt de spus;
contributiile tuturor celor implicati sunt valorificate;
La nivelul comunicarii:
comunicarea este efectiva si tine cont de orice disparitati n dotarea IT n cadrul echipei;
comunicarea si schimburile de informatii ntre parteneri sunt efectuate conform unui program
prestabilit;
ntlnirile de lucru ntre parteneri sunt bine pregatite si productive pentru proiect;
24

GHIDUL APLICANTULUI
UN INSTRUMENT COMUN
DEZVOLTARE SCOLARA
DE
AUTOEVALUARE
PROIECTELOR
DE
Materialele prezentate LISTA INSTRUMENTELOR contin cteva instrumente menite sa va ajute

n diferitele faze ale evaluarii si o descriere a instrumentelor ce pot fi folosite pentru evaluare.
Daca doriti sa creati un instrument de evaluare pentru un anume aspect al proiectului , va puteti
folosi de aceasta lista.
25

GHIDUL APLICANTULUI
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
LISTA INSTRUMENTELOR
1. Chestionare
O lista cu ntrebari cernd fapte si opinii
Exista diferite tipuri de chestionare: ntrebari deschise, ntrebari nchise, selectare/marcare, cu scale de la 1 la 5...
Profesori, coordonatorul de proiect, persoane nsarcinate cu evaluarea
Date cuantificabile, usor de folosit ca instrumente comune, exista exemple
Prea multe ntrebari, consum mare de timp, dificultati n formularea ntrebarilor, absenta oportunitatilor pentru ntrebari
aditionale
Grup tinta: elevi, profesori, parinti
Recomandari: li se poate cere elevilor sa prelucreze rezultatele; limitati ntrebarile la aspecte pe care doriti sa le mbunatatiti
(nu ntrebati ct de bun a fost proiectul)
2. Interviuri
Puneti ntrebari uneia sau mai multor persoane. Acest instrument este folosit adesea complementar unui chestionar.
Interviul poate fi structurat sau nestructurat
Profesori, formatori, responsabili cu evaluarea
Da posibilitatea patrunderii n proiect si proces
Este un instrument util pentru a evalua opinii, comportament, valori, sentimente
Un interviu nu trebuie sa fie o discutie n care intervievatul se apara, nu este un proces!
Grup tinta: elevi, profesori, parinti
Intervievatorul trebuie sa adopte o tehnica potrivita, astfel nct intervievatul sa fie relaxat
Elevii/profesorii pot fi intervievati de persoane neimplicate direct n proiect ca de exemplu formatori
3. Observatie
Observatia comportamentului si activitatilor elevilor (grupului de elevi) n timpul unor activitati legate de proiect
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Profesori, formatori, persoane responsabile cu evaluarea

Usor de facut (nu necesita activitati preliminare)
Tendinta observatorului de a interveni n timpul activitatilor pentru a corecta comportamente
26

GHIDUL APLICANTULUI
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Grup tinta: elevii, n mod special n timpul activitatilor n echipa; alegeti activitatile ce trebuie observate si concentrati-va
asupra aspectelor alese
Notati observatiile facute, chiar n timpul procesului sau imediat dupa aceea, folosind un formular special conceput care sa
contina diferite criterii
Spuneti elevilor ce ati observat
4. Masurarea nivelului de participare
O cuantificare a participarii la activitati si/sau a resurselor folosite n legatura cu proiectul. De exemplu: o cuantificare a
timpului (la ore, n activitati suplimentare, munca individuala acasa....) dedicat proiectului.
n ce masura (cuantificabila) au fost folosite echipamentele si resursele institutiei (calculatoare, carti, accesul la Internet..)
Bibliotecarul, responsabilul cu reteaua de calculatoare, personalul administrativ, responsabilii cu evaluarea
Este un instrument suplimentar de evaluare
Nu trebuie sa fie unicul instrument de evaluare folosit
Grup tinta: elevi, profesori
Selectati cu atentie ce anume doriti sa observati (de cte ori au accesat elevii Internet-ul, cte e-mail-uri au fost trimise
partenerilor...)
Nu analizati dumneavoastra rezultatele
5. Analiza documentelor
Rezultatele activitatii elevilor n cadrul proiectului, documente scrise (individuale sau n echipa), pagini de Internet, prezentari
video etc. ..
Profesori, elevi
Cresterea valorii muncii n cadrul proiectului daca elevii sunt evaluati si notati
Pot participa toti profesorii si elevii
Consum de timp
Grup tinta: profesori si elevi
Trebuie definite dinainte criterii stricte pentru elevi si profesori
Analiza documentelor poate fi de asemenea legata de descrierea proiectului si de orice fel de materiale realizate de profesori
sau de scoala n general, materiale care sa puna n evidenta politica scolii privind dezvoltarea institutionala si asigurarea
calitatii
27

GHIDUL APLICANTULUI
6. Discutii de grup cu elevii

Schimb de pareri n grupuri mici sau mari (minim 4 elevi-maxim o clasa) cu privire la orice aspect legat de proiect
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
elevi, profesori, echipa manageriala

Rezultatele sunt usor de prelucrat
Este un mijloc bun de a cunoaste diverse pareri
Moderatorul are tendinta sa apere proiectul si nu este deschis criticii
Grup tinta: elevii

ncepeti cu completarea unui scurt chestionar privind aspecte selectate pentru discutie
Cereti sugestii de mbunatatire
Cereti dovezi si argumente
Tratati elevii ca parteneri egali
7. Discutii de grup cu profesorii

Schimb regulat de pareri si experienta
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Profesori, echipa manageriala

Pot ajuta la rezolvarea de probleme
Pot ajuta la mbunatatirea proiectului
Necesita timp
Grup tinta: profesori, echipa manageriala

Stabilirea unei agende precise
ncadrare ct mai buna n timp
Stabilirea punctelor/aspectelor ce trebuie ameliorate
8. Rapoarte ale elevilor, cu privire la ceea ce au nvatat in timpul lucrului la proiect

Elevii scriu un raport despre ce au nvatat privind competente, atitudini (constiinta, cunostinte...)
Ce?
Cine?
Profesorii vor citi si vor comenta

28

GHIDUL APLICANTULUI
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Cel mai bun mod de a reflecta asupra procesului de nvatare

Consuma mult timp pentru procesare
Daca elevii selectati pentru scrierea raportului sunt foarte motivati exista riscul sa fie prea pozitivi privind proiectul
Grup tinta:elevi nu foarte tineri
Alegeti ctiva elevi
Instruiti elevii n asa fel nct sa fie capabili sa redacteze un raport bin e structurat (puncte slabe, puncte tari, puncte ce trebuie
ameliorate...)
Raportul poate fi folosit pentru a verifica competentele elevilor de redactare a rapoartelor si de analiza a unor procese
9. Joc de rol
Simularea unei situatii
De exemplu, proiectul este subiectul unei dezbateri publice. Elevii sunt invitati sa joace diferite roluri. Va exista o acuzare
si o aparare. Se va constitui si un juriu. Participantii vor trebui sa -si joace fiecare rolul si sa prezinte argumente n favoarea
acuzarii sau apararii proiectului. n final juriul va da verdictul.
Profesori care distribuie rolurile, evaluatori, manageri
Evaluarea devine stimulativa si amuzanta
Este necesar timp
Dificil, daca elevii nu sunt obisnuiti cu jocul de rol
Polarizare , crispare privind doua puncte de vedere opuse (daca jocul de rol este sub forma de proces la tribunal)
Grup tinta: elevii
Descrierea cu atentie a rolurilor
Acordarea timpului suficient pentru pregatirea simularii
Desemnarea elevilor care sa observe jocul de rol si sa-si noteze ce observa
Evaluarea jocului de rol att din punctul de vedere al prestatiei ct si al continutului
Instructiuni clare cu privire la ce trebuie discutat astfel ca dezbaterea sa se refere la puncte importante din proiect, nu la cele
marginale
10. Prezentare n fata unei audiente
Raport verbal privitor la proiect (posibil cu vizualizarea produselor proiectului)
Ce?
Cine?
Elevi, profesori, parinti , alti elevi (care pot reprezenta publicul)

29

GHIDUL APLICANTULUI
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Poate fi facuta n clasa sau n timpul sedintelor cu parintii

Permit diseminarea proiectului
Evaluarea poate fi amuzanta
Faciliteaza dezvoltarea sentimentului de coautor/autor al proiectului
Necesita timp pentru organizare
Grup tinta: elevii

Lasati elevii sa organizeze o ntlnire cu parintii, n timpul careia sa-si prezinte produsele n grup sau n mod individual
ncercati sa implicati parintii prin Internet sau video
11. Jurnalul proiectului
Scrierea cu regularitate a experientelor, sentimentelor, parerilor, gndurilor, schimburilor cu un prieten critic (metoda
actiune -cercetare)
Profesori, eventual elevi
Permite sa reflectezi periodic si sa fi foarte flexibil si deschis
Necesita disciplina
Grup tinta: nu exista un grup tinta particular
Desemneaza un prieten critic care sa comenteze remarcile privind evaluarea
12. Metoda Delphi
Oamenii sunt invitati sa prezinte ce calitati, trasaturi si caracteristici tipice cred ca are proiectul. Declaratiile scrise sunt apoi
schimbate ntre participanti astfel nct fiecare dintre ei poate sustine sau nega ceea ce s-a scris pna atunci. n acest mod se
pot colecta pareri si n acelasi timp se poate vedea cte pers oane sunt de acord sau nu cu parerile scrise.
Evaluatori, manageri
Este o metoda productiva deoarece putem obtine declaratii foarte variate; n acelasi timp este edificatoare deoarece sunt puse
n evidenta pareri diferite si ecoul pe care l are fiecare dintre ele
Rezultatele obtinute pot fi diferite de ceea ce se dorea. Este o procedura deschisa care poate pune n evidenta surprize
Grup tinta: nu exista un grup tinta particular. Pot fi implicati toti participantii la proiect
Stimulati participantii astfel nct ei sa vina cu idei constructive, nu numai sa critice
30

GHIDUL APLICANTULUI
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Ce?
Cine?
Avantaje
13. Evaluare sub forma dezbaterii in contradictoriu (debate)

Proiectul face obiectul unei dezbateri publice. Exista acuzatori si aparator i. Se constituie de asemenea un juriu. Participantii
trebuie sa simuleze rolul lor si sa prezinte argumente pentru atacul sau apararea proiectului.
La sfrsit juriul da verdictul.
Coordonatorii, echipa manageriala, profesorii, responsabilii cu evaluarea
Exercitiu foarte stimulativ, care face evaluarea vie si interesanta
Bi - polarizarea, fixarea pe doua puncte de vedere opuse
Grup tinta: nu exista un grup tinta particular. pot participa toti cei implicati n proiect
Indicati clar nca de la nceput aspectele care trebuie dezbatute astfel ca dezbaterea sa se refere la puncte importante din
proiect, nu la cele marginale.
14. Criticism literar - evaluare externa
Evaluarea unui expert extern. Evaluatorul, ca o persoana neimplicata direct n proiect, poate veni cu o noua perspectiva din
care sa judece cursul evenimentelor. Evaluatorul este asemeni unui critic de arta privind o opera de arta.
Nu exista criterii de evaluare prestabilite.
Aceasta procedura se poate adauga altor metode de evaluare.
Un evaluator extern
Stimulativa, deschisa, deschiznd noi perspective, permitnd confruntari
Negarea obiectivelor proiectului
Subiectivitate excesiva
Riscul de a nu fi convins ca evaluatorul ales reprezinta persoana cea mai potrivita
Alegeti un critic care este bine acceptat de toti cei implicati n proiect, astfel parerile acestuia vor fi acceptate de participantii
la proiect
15. Scenarii alternative
Confruntnd oamenii cu o serie de scenarii ei si vor prezenta rationamentele cu privire la posibilele dezvoltari viitoare.
Facnd acest lucru ei vor evalua n mod implicit evenimentele trecute si n acelasi timp vor translata evaluarea n alegeri
pentru viitor. Prin discutarea de scenarii, atmosfera este mai degraba optimista si productiva dect critica si privind spre
trecut.
Evaluatori/manageri
Productiva, constructiva, amuzanta, stabilind directia alegerilor viitoare
31

GHIDUL APLICANTULUI
Riscuri si
limite
Recomanda
ri
Prin prezentarea de scenarii punem respondentii pe o anumita pista. n acest mod scenariul poate fi manipulativ.
ncercati sa oferiti un larg evantai de scenarii care sa difere n modul de tratare al chestiunilor importante, astfel nct
participantii sa nu fie limitati n alegerea lor pentru viitor, ci numai stimulati sa gndeasca creativ
32

GHIDUL APLICANTULUI
V. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE SI AUDIT

- CLAUZE CONTRACTUALE
5.1. Contractul de Grant
Implementarea reprezinta punerea n aplicarea a ceea ce ne-am propus prin propunerea de
proiect. Pentru a trece la implementarea proiectului se semneaza Contractul de Grant.
Contractul de Grant se semneaza ntre unitatea de nvatamnt care a cstigat grantul n
urma derularii rundei de competitie devenind astfel Beneficiarul grantului, pe de o parte, si
MEdC, care devine Autoritate Contractanta, alaturi de ISJ, pe de alta parte.
Pe lnga partile care semneaza Contractul de Grant (Beneficiarul si Autoritatea
Contractanta), Acordul de Grant mai cuprinde, printre altele, clauze referitoare la:
Titlul proiectului;
Valoarea grantului;
Finantare;
Durata Contractului de Grant;
Drepturile si obligatiile Beneficiarului;
Drepturile si obligatiile Autoritatii Contractante;
Achizitionarea bunurilor, serviciilor si a lucrarilor mici;
Raportare ;
Transparenta.
Odata avnd definitivat cadrul legal, membrii Echipei de Proiect pot ncepe implementarea
proiectului.
n cadrul desfasurarii activitatilor propuse trebuie sa tinem seama de devizul estimat de
cheltuieli, de timpul pe care l avem la dispozitie, de grupul tinta caruia ne adresam etc.
Implementarea proiectului presupune si derularea unor activitati conexe/auxiliare
(ajutatoare) de tipul celor administrative pentru buna desfasurare a activitatilor
principale.
Trebuie asigurata o vizib ilitate adecvata finantarii grantului n rapoartele si publicatiile
produse ca rezultat al proiectului sau n evenimentele publice asociate proiectului etc.
PARTI CONTRACTANTE (Art. 2.)
Inspectoratul Scolar Judetean
si
Beneficiar unitatea de nvatam nt cstigatoare a competitiei de proiecte din cadrul
Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara.
SCOPUL CONTRACTULUI DE GRANT (Art. 3.)
()3.1. Scopul prezentului Contract de Grant este ndeplinirea obiectivelor propuse de
catre
Beneficiar prin proiectul acestuia n termenii si conditiile stabilite n formularul de
aplicatie, anexa 2 la acest contract.
33

GHIDUL APLICANTULUI
3.2. Beneficiarul, prin reprezentantii sai legali, accepta grantul si se angajeaza sa

desfasoare Contractul de Grant pe propria raspundere . ()
FINANTAREA ACORDULUI DE GRANT CONTRACTULUI (Art. 4.)
()4.1. Valoarea Grantului, stabilita n urma evaluarii re prezinta fondul nerambursabil ce
va fi acordat de catre Autoritatea Contractanta pentru ndeplinirea scopului Contractului de
Grant;
4.2. Cheltuielile prevazute n prezentul Contractul de Grant se efectueaza conform
Devizului estimat de cheltuieli prezentat n Anexa nr. 3. Cheltuirea fondurilor se face n
conformitate cu categoriile de cheltuieli stabilite n devizul estimat de cheltuieli. ntre
aceste categorii se pot face modificari n limita a 10% din valoarea Grantului. Modificarile
ce depasesc 10% se fac numai cu acordul Autoritatii Contractante;
4.3. Grantul este finantat de Autoritatea Contractanta din fonduri alocate n bugetul MEdC
pentru Programul GE;
4.5. Contributia comunitatii locale (inclusiv autoritatea publica locala) care se asigura
pentru implementarea acestui proiect poate fi n natura sau n bani si nu este obligatorie. n
cazul n care exista si co-finantare din fonduri proprii acestea vor fi mentionate n devizul
estimat de cheltuieli .
4.6. Plata catre Beneficiar se efectueaza ntr-o singura transa, la debutul perioadei de
contractare. ()
DURATA CONTRACTRACTULUI DE GRANT (Art. 5.)
()5.1. Contractul de Grant a intrat n vigoare la data semnarii acestuia de catre ambele
parti;
5.2. Perioada de implementare a Contractului de Grant este de la data efectuarii platii de
catre Autoritatea Contractanta pna la 21 decembrie 2007. ()
DREPTURILE BENEFICIARULUI (Art. 6.)
()6.1. Sa primeasca suma de bani sub forma de grant n termenele stabilite prin
prezentul Contract de Grant;
6.2. Sa primeasca din partea ISJ asistenta tehnica necesara implementarii proiectului
privind procedurile de achizitie si de decontare (responsabil financiar, contabil sef, Laura
Stanoiu, ISJ Cluj, responsabil cu monitorizarea si evaluarea PGDS, inspector Adriana
Iacob, ISJ Cluj). ()
OBLIGATIILE BENEFICIARULUI (Art. 7.)
Beneficiarul grantului are urmatoarele obligatii:
()7.1. Sa realizeze activitatile asa cum au fost descrise n cadrul proiectului, precum si
n Anexa 2, parte integranta la Contractul de Grant.
7.2. Sa deschida si sa mentina un cont distinct la Trezorerie, unde se vor vira fondurile
aferente proiectului alocate din bugetul MEdCT. Contul va fi folosit numai pentru
cheltuielile eligibile de implementare a grantului;
7.3. Sa prezinte reprezentantilor ISJ, la termenele solicitate de catre acestia, declaratii
privind nregistrarile contabile si situatia contului;
7.4. Sa contracteze servicii de executie a unor lucrari mici de natura reparatiilor curente,
furnizarea bunurilor si serviciilor care vor fi finantate n cadrul Acordului de Grant
Contractului n conformitate cu Ordonanta de Urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a
contractelor de concesiune de servicii; n conformitate cu Hotarrea nr. 925 din 19 iulie
2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
34

GHIDUL APLICANTULUI
contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006,

precum si a legii nr. 337 din 17 iulie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 34/2006
7.5. Sa asigure evidenta financiar -contabila a gestionarii grantului, (nregistrarile si
conturile pentru cheltuielile efectuate n cadrul proiectului) separat si n conformitate cu
legislatia romneasca;
7.6. Sa pastreze toate documentele justificative si de raportare (rezultatele proiectului,
documentele financiare, facturi, ordine de plata, chitante originale etc.) timp de cinci ani
dupa ncheierea proiectului;
7.7. Sa se asigure ca acest cont este oricnd disponibil pentru inspectie , control etc.
7.8. Sa respecte termenele prevazute n Contractul de Grant;
7.9. Sa efectueze platile n conformitate cu cheltuielile eligibile, prevazute n Devizul
estimat de cheltuieli al proiectului;
7.10. Sa cheltuiasca grantul acordat pna la 21 decembrie 2007, de la data intrarii
fondurilor n cont. ()
DREPTURILE AUTORITATII CONTRACTANTE, ISJ (Art. 8.)
-()8.1. n timpul derularii proiectului ISJ verifica prin sondaj stadiul realizarii
proiectului,
documentele justificative, procedurile de achizitie si de decontare;
8.2. Autoritatea Contractanta si rezerva dreptul de a recupera sumele acordate n cadrul
proiectului de la persoanele fizice vinovate de gestionarea frauduloasa a fondurilor,
precum si dreptul de a le actiona n judecata; ()
OBLIGATIILE AUTORITATII CONTRACTANTE (Art. 9.)
()9.1. Sa vireze suma ce reprezinta grantul n termen, conform calendarului de derulare
a GE.
9.2. Sa asigure asistenta tehnica necesara implementarii proiectului privind procedurile de
achizitie , raportarile etc.; ()
MONITORIZARE (Art. 10.)
Monitorizarea constituie o supraveghere a implementarii proiectului. Prin acest proces
sunt urmarite anumite aspecte, precum: modul n care se aplica prevederile proiectului,
felul n care sunt folosite resursele, consecintele activitatilor din proiect, problemele care
pot sa apara etc.
n sensul atingerii obiectivelor proiectului, cei care monitorizeaza trebuie sa utilizeze
instrumente speciale de monitorizare; sa asigure un feedback celor care au participat la
activitati; sa redacteze rapoarte de monitorizare.
()10.1. Monitorizarea interna a implementarii grantului se realizeaza de catre membrii
Echipei de Proiect si ai Consiliului de Administratie n conformitate cu procedurile si
mijloacele de monitorizare prevazute n Anexa 2, parte integranta la Contractul de Grant.
10.2. Monitorizarea externa se realizeaza de catre membrii ISJ, prin responsabilul cu
derularea Programului de Granturi (inspectorul responsabil cu gestionarea programelor
comunitare/ inspectorul pentru managementul educational, evaluare si dezvoltare
institutionala) si comisia de validare numita prin decizie la nivelul fiecarui ISJ, si are
drept scop verificarea ndeplinirii clauzelor contractuale. Se vor realiza 2 monitorizari
intermediare si una finala de catre ISJ. ISJ va ntocmi un raport final ce va trimis la
MEdCT referitor la modul n care s-au derulat si respectat cauzele contractuale. ()
35

GHIDUL APLICANTULUI
Audit
Auditul proiectului consta n analiza/evaluarea rezultatelor obtinute n cursul implementarii
proiectului, precum si a impactului proiectului asupra grupului tinta, asupra beneficiarilor,
asupra comunitatii etc.
Auditul este de doua feluri: audit intern care este realizat de membrii Consiliului de
Administratie si de catre membrii Echipei de Proiect si audit extern care este realizat de
catre reprezentanti ai MEdC si ISJ etc.
De asemenea, efectuarea auditului are n vederea analiza calitatii implementarii proiectului,
dar si analiza financiara a acestuia, respectiv modul de cheltuire a transelor, proceduri de
achizitie etc.
SANCTIUNI SI PENALITATI (Art. 11.)

()Autoritatea Contractanta poate percepe penalitati de 0,05% pe zi din valoarea
Acordului de Grant Contractului n cazul n care Beneficiarul nu respecta clauzele
prezentului Contract de Grant. ()
ACHIZITIONAREA BUNURILOR, SERVICIILOR SI A LUCRARILOR
MICI (Art. 13.)
()13.1. Achizitionarea bunurilor, serviciilor si a lucrarilor mici se va face n
conformitate n conformitate cu Ordonanta de Urgenta nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice
si a contractelor de concesiune de servicii; n conformitate cu Hotarrea nr. 925 din 19 iulie
2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achizitie publica din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006,
precum si a legii nr. 337 din 17 iulie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 34/2006
13.2. Membrii Echipei de Proiect (EP) mpreuna cu persoanele autorizate legal sa
reprezinte institutia raspund de achizitia de bunuri si servicii necesare pentru
implementarea grantului. ()
SITUATIA MIJLOACELOR FIXE SI A OBIECTELOR DE INVENTAR
ACHIZITIONATE (Art. 14.)
()14.1. Mijloacele fixe si obiectele de inventar se nregistreaza n evidentele financiar
contabile ale Beneficiarului, precum si n patrimoniul scolii;
14.2. Mijloacele fixe si obiectele de inventar trebuie sa fie utilizate pentru scopurile
specificate n proiect;
14.3. Mijloacele fixe si obiectele de inventar nu pot fi vndute sau nstrainate altor
persoane fizice si/sau institutii publice sau private;
14.4. Beneficiarul are obligativitatea asigurarii ntretinerii si functionarii mijloacelor fixe
achizitionate. ()
VENITURI (Art.15.)
()Veniturile obtinute din serviciile si din valorificarea bunurilor realizate de catre elevii
si personalul didactic al scolii din fondurile alocate prin Contractul de Grant se
nregistreaza ca venit propriu al unitatii de nvatamnt si se utilizeaza conform legii. ()
RAPORTARE (Art. 16.)
()16.1. Beneficiarul are obligatia sa prezinte la ISJ un raport final cuprinznd o parte
tehnica si o parte financiara; partea tehnica a raportului consta n descrierea stadiului
36

GHIDUL APLICANTULUI
derularii proiectului, beneficiarul raspunznd la ntrebari precum descrierea obiectivului

proiectului asa cum au fost prevazute n propunerea de proiect, descrierea activitatilor
desfasurate n cadrul implementarii proiectului, principalele rezultate obtinute, grupul
tinta si implicarea acestuia, parteneriatul scoala-comunitate, activitati de
diseminare/promovare ale rezultatelor proiectului etc. Partea financiara a raportului va
cuprinde informatii despre cheltuielile efectiv realizate (sume platite catre furnizori),
descrierea produselor, serviciilor si lucrarilor achizitionate .
16.2. Raportul final este ntocmit n termen de 25 de zile de la cheltuirea banilor. El va
contine prezentarea rezultatelor proiectului; justificarea banilor, a contributiei comunitatii
locale/fondurilor proprii (daca este cazul), precum si devizul postcalcul. ()
PREVEDERI CU PRIVIRE LA MEDIUL NCONJURATOR (Art. 17.)
()Desfasurarea activitatilor din cadrul proiectului trebuie sa respecte prevederile n
vigoare cu privire la mediu (Legea 137/1995, republicata n 1999). ()
TRANSPARENTA (Art. 18.)
()18.1. Beneficiarul furnizeaza oricarei persoane sau institutii interesate orice date
privind sursele de finantare si informatii de care dispune EP legate de implementarea
proiectului, n ansamblu, pentru a asigura transparenta implementarii acestuia;
18.2. Beneficiarul va face publice rezultatele implementarii proiectului (n cadrul
ntlnirilor de la ISJ, n brosuri, reviste etc.). ()
REZOLVAREA CONFLICTELOR (Art.19.)
()19.1. Orice nentelegere aparuta ntre cele doua parti n timpul implementarii
proiectului se poate rezolva pe cale amiabila n termen de 30 de zile de la aparitia acesteia;
19.2. Daca nentelegerea nu se rezolva n termenul mentionat la art. 19.1., aceasta va fi
supusa spre solutionare instantelor judecatoresti din Romnia. ()
FORTA MAJORA (Art.20.)
()20.1. Conform legii, forta majora presupune un eveniment care depaseste puterea de
control a Autoritatii Contractante/beneficiarului, care nu implica o greseala sau neglijenta
din partea Autoritatii Contractante/beneficiarului si care nu a putut fi prevazuta;
20.2. Nici una din Partile contractante nu va fi raspunzatoare pentru executarea cu
ntrziere sau pentru neexecutarea obligatiilor contractuale, daca aceasta este rezultatul
unui eveniment de Forta Majora, inclusiv, fara a se limita la razboi, revolutie , tulburari
civile, cutremur, incendiu, explozie, furtuna, inundatie , epidemie, greva, ntreruperea
lucrului, confiscare sau alte actiuni ale agentiilor guvernamentale, embargo sau orice alte
circumstante care nu pot fi controlate de catre Partea respectiva. ()
ANEXE (Art. 21.)
()Urmatoarele documente sunt anexate si fac parte integranta a Contractului de Grant:
a) Anexa 1: Date de identificare a proiectului;
b) Anexa 2: Descrierea proiectului;
c) Anexa 3: Deviz estimat de cheltuieli;
d) Anexa 4: Persoane autorizate sa semneze Contractul de Grant. ()
CLAUZE FINALE (Art. 22.)

()22.1. Contractul de Grant poate fi modificat prin act aditional sau poate fi reziliat cu
acordul scris al ambelor parti n termen de 30 de zile de la notificarea uneia din parti;
37

GHIDUL APLICANTULUI
22.2. Autoritatea Contractanta poate denunta prezentul Contractul de Grant daca n

timpul implementarii proiectului se constata ncalcarea prevederilor acestuia cu obligatia
Beneficiarului de a restitui integral sumele alocate;
22.3. Contractul de Grant este semnat n 2 (doua) exempla re, toate n original: un
exemplar pentru beneficiar si un exemplar pentru ISJ. ()
38

GHIDUL APLICANTULUI
VI. O SCOALA BUNA PENTRU COMUNITATEA LOCALA

Plecnd de la ideea ca demersul echipei de proiect trebuie sa porneasca de la o cunoastere a
propriei scoli si a modelelor de succes la care ea trebuie sa aspire, Capitolul 6 si propune:
prezentarea caracteristicilor unei scoli bune ca sursa de inspiratie n demersul de

elaborare a proiectelor;
mentionarea unor repere care pot servi la construirea unor elemente cheie ale
proiectului si mai ales la alegerea obiectivelor sale;
directionarea demersului proiectiv n sensul unor schimbari care sa asigure dezvoltarea
scolii si cresterea calitatii n educatia elevilor sai.
6.1. Scoala n schimbare

n contextul actual, scoala este chemata sa se ndeparteze tot mai mult de rolul traditional
centrat pe transmiterea de cunostinte delimitate strict pe discipline de studiu. n acest
context, este necesar ca scoala sa-si asume un rol mult mai complex, si anume:
sa-i pregateasca pe copii pentru o lume n schimbare, formndu-le capacitati,
deprinderi si competente care sa le permita sa-si gaseasca locul si menirea sociala ntrun sistem flexibil si dinamic;
sa modeleze tipul de personalitate necesar societatii cunoasterii, personalitate
caracterizata prin noi dimensiuni (gndire critica si creativa; capacitate de comunicare
si cooperare; abilitati de relationare si lucru n echipa; atitudini pozitive si
adaptabilitate; responsabilitate si implicare);
sa asigure integrarea sociala a tuturor elevilor si sa egalizeze sansele de educatie si
reusita ale fiecarui copil;
sa realizeze un mediu scolar incluziv care sa raspunda nevoilor de dezvoltare socioprofesionala a fiecarui elev;
sa se ndeparteze de vechile abordari, centrate pe intrari (profesori buni, resurse
bune), n favoarea focalizarii pe iesiri (rezultatele la nvatatura ale fiecarui elev,
pregatirea elevului pentru viata si pentru o lume n schimbare);
sa ia n considerare indicatori care tin de o noua logica centrata pe elev versus setul
criteriilor traditionale (numar de olimpici, rezultatele la examene si testari, numarul
profesorilor cu gradul didactic I etc.);
Pentru a-si exercita noul rol, unitatea de nvatamnt trebuie sa renunte la asa -numita
cultura a rutinei si la imaginea scolii ca o fabrica rigida (formalism, control excesiv,
supunere, uniformizare, individualism, izolare etc. ) pentru a se dezvolta catre o cultura a
schimbarii si catre imaginea scolii ca o familie primitoare (asteptari pentru fiecare,
caldura, gr ija, sprijin reciproc, cooperare, ncredere, respect pentru diferente, colegialitate,
asumarea riscurilor, nvatare continua, parteneriate etc.).
39

GHIDUL APLICANTULUI
6. 2. Scoala buna
6.2.1. O scoala buna - noi abordari
Pornind de la premisele mai sus mentionate, o scoala buna:
are capacitatea de a functiona ca o structura eficace si echitabila pentru toate
categoriile de copii;
garanteaza minima civilizatie a absolventilor ei, n sensul unui comportament de bun
cetatean;
asigura progresul tuturor elevilor sai (dincolo de ceea ce s-ar putea astepta de la ei, date
fiind rezultatele anterioare si mediul socio -cultural din care provin);
ia masuri pentru ca fiecare elev sa atinga cele mai nalte performante de care este
capabil;
asigura fiecarui copil valoare adaugata ; exprimata mai ales n atitudini, deprinderi,
abilitati si mai putin n cumulul de cunostinte;
asigura servicii educationale moderne, compatibile cu cerintele educative speciale ale
elevilor sai;
se preocupa de dezvoltarea tuturor elementelor de personalitate ale copilului si nu
numai de transmiterea unui set de cunostinte;
se amelioreaza continuu si devine o organizatie care nvata 3, o institutie capabila sa
infuzeze orice schimbare benefica generata la nivelul societatii si a nvatamntului.
6.2.2. Modele de scoli bune
n cadrul unor proiecte derulate n ultimii ani n Romnia, s-au dezvoltat cteva modele de
scoli bune care functioneaza cu succes ca exemple de bune practici. n acest sens pot fi
mentionate:
Scoala prietenoasa, n cadrul careia: cladirea este curata si ngrijita, peretii claselor sunt
pictati n culori vii; lucrari ale elevilor sunt expuse n sali de clase si pe holuri, exista relatii
foarte bune ntre elevi si profesori; atmosfera este destinsa, se deruleaza programe de
consiliere scolara, exista colaborare ntre profesori, sprijin reciproc, ncredere, respect
pentru diferente, caldura si grija fata de toti copiii si de personalul scolii
Scoala democratica, centrata pe: consultarea si includerea unor largi categorii n luarea
deciziilor (elevi, parinti, personal administrativ, membri ai comunitatii ), promovarea
valorilor si a principiilor democratice, activitati organizate si derulate de catre elevi n
colaborare cu parintii, profesorii si cu membri ai comunitatii.
Scoala pentru fiecare care: genereaza asteptari nalte pentru fiecare copil, promoveaza
ideea ca orice copil este capabil sa nvete, ncurajeaza toate tipurile de inteligenta, se
defineste ca scoala inteligentelor multiple.
Scoala interculturala, orientata catre: identificarea nevoilor copiilor de diferite etnii,
desfasurarea unor activitati de ncurajare a atitudinilor lipsite de prejudecati, derularea unor
activitati de sprijinire a elevilor aflati n dificultate si de ndepartare a stereotipurilor ,
motivarea elevilor pentru participarea lor la actul educativ.
3
O organizatie care nvata are o directie clara de dezvoltare, stabilita n urma analizei realitatii si a
contextului n care functioneaza, planifica eficient, eficace si flexibil; ameliorarea continua este o trasatura a
culturii sale organizationale; ncurajeaza nvatarea pentru toti membrii comunitatii sale educationale.
40

GHIDUL APLICANTULUI
Scoala dezvoltarii profesionale, n care cadrele didactice din scoala: participa la cursuri
de formare, aplica noi metodologii n demersul educational, dezvolta proiecte
interdisciplinare, disemineaza experiente le de succes.
Scoala deschisa, punnd accent pe: experiente de succes n promovarea imaginii
institutionale si a ofertei scolii, comunicarea intra si interinstitutionala foarte buna;
producerea unor materiale de diseminare, organizarea unor activitati de popularizare a
reusitelor elevilor si ale cadrelor didactice prin expozitii, trguri de oferte, ziua portilor
deschise etc.
Scoala comunitara n contextul careia: se organizeaza activitati pentru diferite persoane
/grupuri din comunitate, exista un program bogat de activitati extracurriculare pentru elevi,
exista politici scolare de dezvoltare a spiritului civic al elevilor; membri ai comunitatii sunt
frecvent prezenti n scoala.
Scoala incluziva care asigura accesul la educatie de calitate tuturor elevilor, indiferent
de particularitatile psiho-intelectuale, fizice, etnice, sociale etc.
6.2.3. Cultura scolilor bune
Cultura scolilor bune, exprimata n aceste modele:
sprijina schimbarea n educatie, asumnd-o ca pe un proces de grup n care toti nvata

mpreuna noi modalitati de a face educatie;
ncurajeaza schimbarea de atitudine a profesorilor, n directia unei relationari foarte
bune cu elevii;
promoveaza norme culturale care sustin cooperarea si succesul (stim catre ce ne
ndreptam, lucram mpreuna pentru a reusi, se poate si mai bine, nvatam cu
totii, fiecare are ceva de oferit, putem discuta despre diferentele dintre noi,
suntem mndri de noi si ne simtim bine mpreuna);
favorizeaza integrarea socio -profesionala a tuturor co piilor care i-au trecut pragul.
6.3. Resurse umane si mediul scolar

6.3.1. Resursele umane
Din perspectiva resurselor umane, ntr-o scoala buna :
profesorii fac eforturi comune pentru a crea conditii favorabile pentru nvatare;
echipa manageriala a scolii investeste n dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice
pentru a creste capacitatea interna a scolii 4;
exista o comunitate profesionala puternica, ca rezultat al faptului ca profesorii scolii
dialogheaza, lucreaza n echipa, colaboreaza, si mpartasesc experientele, au credinte
si norme comune, se focalizeaza concertat pe activitatile de nvatare destinate copiilor,
si asuma roluri noi si diversificate n educatia elevilor.
Capacitatea interna = puterea de a demara si sustine un proces de nvatare continua a profesorilor si a scolii
n sine,cu scopul de a creste calitatea nvatarii elevilor si a-i pregati pentru o lume n schimbare.
41

GHIDUL APLICANTULUI
6.3.2. Mediul educational

Mediul educational favorabil nvatarii, nteles att ca mediu fizic (amenajarea spatiilor,
afisaje, facilitati etc.), ct si ca atmosfera generala , are o mare importanta pentru succesul
activitatilor desfasurate la nivelul scolii.
n acest sens sansele de a asigura tuturor copiilor o educatie de buna calitate sunt mult mai
semnificative n cadrul unei scoli n care:
mediul fizic este curat, ngrijit, primitor;
atmosfera generala este destinsa si prietenoasa;
curriculumul ascuns este n deplin acord cu cel formal.
Aceste sanse vor deveni cu att mai mari cu ct elevii scolii vor fi implicati n activitati
care vizeaza ameliorarea mediului scolar sub aspectele sale fizice si socio-afective. Pentru
a raspunde acestui deziderat corpul profesoral trebuie sa-i faca pe elevi sa se simta si ei
"proprietarii" scolii respective si sa le ofere posibilitatea sa -si puna n aplicare ideile
proprii. Contribuind ntr-o masura relevanta la mbunatatirea mediului din scoala lor,
copiii vor aprecia schimbarile facute si vor respecta eforturile depuse.
Studiile au demonstrat ca elementele care tin de mediul fizic si de climatul scolii ca si
initiativele legate de implicarea copiilor n ameliorarea acestor elemente au o contributie
deosebita n asigurarea unei educatii de buna calitate.
6.3.3. Drumul catre o scoala buna
Drumul catre realizarea unor scoli bune n cadrul unor comunitati locale care se
dezvolta presupune un amplu proces de nnoire si restructurare n care trebuie sa se
implice ntreaga comunitate scolara si partenerii sai din comunitate.
Acest drum - care cere timp, efort, demersuri inter-corelate - vizeaza atingerea unor
dimensiuni care se regasesc n: definitia scolii racordate la schimbare; modelele scolilor
bune; caracterizarile resurselor umane competente; trasaturile mediului scolar favorabil
nvatarii.
Ca orice drum, mai mult sau mai putin ndelungat, realizarea unor scoli bune poate sa
nceapa, ca prim pas, prin construirea unor proiecte realiste, originale, curajoase n cadrul
Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara.
42

GHIDUL APLICANTULUI
CONCLUZII
Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara creeaza multiple oportunitati
scolilor care doresc sa obtina finantari pentru rezolvarea unor probleme pe care le -au
identificat.
Pentru a valorifica aceste oportunitati, scolile trebuie sa deruleze proiecte care sa porneasca
de la Planul de Dezvoltare Scolara, raspunznd simultan cerintelor generale ale proiectarii
si cerintelor specifice ale programului.
Dat fiind ca Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara pune un accent particular
att pe respectarea contextului local, ct si pe diseminarea rezultatelor si multiplicarea
efectelor, este necesar ca:
n elaborarea si implementarea proiectelor sa se tina seama de particularitatile regiunii,
judetelor si localitatilor n care se afla scolile care aplica pentru finantare;
n materialele de diseminare ce vor fi produse sa fie introduse exemplele de bune practici
care pot fi transferate n alte scoli.
Succesul proiectelor care vor fi elaborate va depinde ntr-o masura semnificativa de modul
n care EP constituite la nivel de scoala vor sti sa si asume responsabilitatile specifice si sa
comunice cu comunitatea scolara si cu comunitatea locala. Pentru ndeplinirea acestui rol
complex, scolile vor beneficia de asistenta tehnica acordata de ISJ, asistenta care vizeaza
ncurajarea:
ntelegerii trasaturilor scolii si ale contextului local n care ea functioneaza;
identificarii unor solutii care pot conduce la dezvoltarea scolara si la mbunatatirea
calitatii procesului educational;
comunicarii si colaborarii dintre scoala si comunitate pentru identificarea nevoilor
reale ale scolii si a solutiilor adecvate pentru rezolvarea lor pe fondul unei dezvoltari
locale.
Din perspectiva continuitatii si a potentarii impactului, proiectele de succes elaborate si
implementate n cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara pot reprezenta
n orizontul urmator exemple de bune practici care vor stimula schimbarea si progresul la
nivelul unui numar semnificativ de scoli si de comunitati din Romnia.
SUCCES!
43

GHIDUL APLICANTULUI
ANEXE
Anexa 1
CARACTERISTICILE UNEI ECHIPE EFICIENTE
o Misiune clara (scop, directie, viziune, obiective) asumata la nivelul grupului;
o Responsabilitati si atributii clare - delegare si alocare eficienta a resurselor
umane, institutionale, materiale si financiare.
o Orientarea spre rezultate si competitivitate structura, strategie coordonare si
coerenta / colaborare;
o Competenta pe teme sau probleme, prestanta si credibilitate;
o Unitate de actiune si coordonare - spirit de echipa si de colaborare;
o Standarde de calitate - sisteme de evaluare a calitatii;
o Deschidere si flexibilitate.
Urmatorul chestionar va va ajuta sa evaluati ct de eficace a fost o echipa lucrnd
mpreuna. Cititi fiecare ntrebare si ncercuiti cifra care corespunde modului n care
echipa a functionat n timpul acestei activitati.
Criterii de eficienta
1.
Membrii echipei nteleg si sunt de acord

cu activitatile stabilite si cu rezultatele
propuse.
2. Membrii echipei identifica si solutioneaza
repede conflictele.
3. Membrii echipei cunosc si accepta
responsabilitatile fiecaruia.
4. Membrii echipei si mpartasesc unii altora
ceea ce stiu si cred.
5. Membrii echipei se asculta cu atentie si
evita sa se ntrerupa unii pe altii.
6. Membr ii echipei si mpart
responsabilitatea n ceea ce priveste
concentrarea echipei asupra realizarii
eficiente a activitatilor sale.
7. Membrii echipei discuta si cad de acord
asupra metodelor folosite pentru
formularea deciziilor.
8. Toti membrii participa n mod echilibrat si
activ la realizarea activitatilor echipei.
9. Echipa foloseste metode eficace pentru a
rezolva probleme si a formula decizii.
Scala
Dezacord total 1, Dezacord 2
Acord -3, Acord total - 4
1
2
3
4
1
44

GHIDUL APLICANTULUI
Anexa 2
PASI SI TEHNICI DE CONSTRUIRE A CONSENSULUI
Membrii unei echipe care a constientizat ca exista un scop comun si si-a asumat
ndeplinirea unei sarcini sunt co-echipieri, nu adversari. Ei doresc sa-si utilizeze influenta
si puterea de convingere cu intentia de a ajunge la cele mai bune rezultate. Faptul ca li se
ofera sansa de a influenta decizia i face responsabili, i ajuta sa se rela xeze si sa contribuie
la calitatea deciziei. Consens nu nseamna absenta unor conflicte, ci faptul ca membrii
echipei sunt dispusi sa acorde timp si energie pentru a ntelege si accepta diferentele.
Procesul de construire a consensului nu este doar o metoda de luare a deciziei, ci este o
modalitate prin care se colecteaza noi informatii si se dezvolta noi idei.
n cadrul procesul de construire a consensului facilitatorul poate decide sa se rentoarca
la etape anterioare, daca descopera ca au ramas diferente ne-exprimate, ne-explicate sau
nentelese la timp.
n principiu, pasii de construire a consensului includ:
o Discutarea subiectului asupra careia trebuie luata o decizie
o Identificarea ariilor de acord si a celor de dezacord. Este util ca aceste arii sa fie
nregistrate pe un flipchart, pentru a fi vazute de participanti
o ncercarea de a reconcilia diferentele utiliznd tehnici cum ar fi:
Scenariul cel mai prost - Ce s-ar ntmpla n cel mai rau caz n fiecare
dintre variante;
Liste de pro si contra pentru fiecare alternativa.
n acest fel, fiecare membru din grupurile cu opinii diferite are ocazia sa-si exprime un
punct de vedere propriu dar si ce gndesc despre propunerea celorlalti.
o Invitarea celor nehotarti sa-si exprime opinia pentru o decizie luata prin
majoritate si nregistrarea opiniilor
o Colectarea de informatii suplimentare si continuarea clarificarii alternativelor.
Scopul deciziei prin consens este sa conduca grupul catre luarea unei decizii n care
nimeni sa nu se simta exclus si fieca re sa aiba sentimentul ca opinia si interesele lui sunt
reprezentate macar partial.
45

GHIDUL APLICANTULUI
Anexa 3
DECIZIILE DE GRUP
Cum se iau deciziile n grup?
Edgar Schein, n cartea sa Procesul consultarii descrie urmatoarele moduri prin care un
grup poate lua decizii:
a) Decizie luata prin lipsa raspunsului. Acest lucru se ntmpla atunci cnd cineva
avanseaza o idee si nimeni nu reactioneaza. Nereactionnd, grupul a luat decizia sa nu
sprijine ideea sau pe cel care a promovat-o.
b) Decizie luata prin autoritate formala sau auto -autorizare . Acest lucru se poate
ntmpla n grupurile n care participa persoane care detin autoritate (n comunitate, n
organizatie) si care, n virtutea obisnuintei, iau n numele grupului decizii, fara ca membrii
grupului sa fie consultati.
c) Decizie luata de o minoritate. Aceasta situatie se poate ntmpla atunci cnd procesul
de decizie apare la sfrsitul unei sedinte lungi si obositoare, cnd nimeni nu mai are
rabdare si putere sa reactioneze, desi putini sprijina n fapt decizia propusa.
d) Decizia luata de majoritate. Obtinuta prin vot deschis sau secret, acest mod este
obisnuit n structurile legislative. Desi pare eficienta si general acceptata, adesea ea
dezbina grupul, iar cei care sunt n minoritate ramn neangajati fata de decizie si nu o vor
sprijini n implementare.
e) Decizia luata prin consens. Desi este mare consumatoare de timp, aceasta este
metoda cea mai eficienta, pentru ca ofera tuturor ocazia sa simta ca pot influenta decizia.
Consens nseamna ca, desi exista nca diferente de opinie, acestea au fost ascultate, iar cei
care le-au ridicat sunt pregatiti sa sprijine decizia grupului. Parte din consens nseamna
dorinta si deschiderea de a implementa decizia grupului.
f) Decizia prin unanimitate . Unanimitate nseamna ca toti membrii grupului sunt de acord
cu actiunea care decurge din decizia grupului. Un grup prea coeziv risca sa cada n
pacatul gndirii de grup. Oamenii care lucreaza n grup, au tendinta de a se coaliza n
luarea deciziilor si n trecerea la actiuni cu care, de fapt, nici unul din ei nu este de acord.
Obtinerea acordului devine dominanta si tinde sa depaseasca perceptia asupra unor
alternative de actiune, inhibnd gndirea critica independenta.
46

GHIDUL APLICANTULUI
Anexa 4
PLANUL DE ACTIUNE
(elaborat pentru toata durata proiectului)
Obiectivele de
monitorizare
Resurse
necesare
Actiunile
propuse si
termene
pentru
realizarea lor
Riscuri si
oportunitati
anticipate
Modalitati de
autoevaluare
Activitatea echipei de
proiect:
- Frecventa ntlnirilor
echipei
- Distribuirea rolurilor si
claritatea sarcinilor n
cadrul echipei
Comunicarea/
cooperarea n cadrul
echipei
- Conflicte si modalitati
de rezolvare
Derularea actiunilor
prevazute n proiect:
- Derularea tuturor
actiunilor prevazute si
respectarea termenelor
Respectarea
parametrilor prevazuti (
participanti, responsabil,
mijloace, modalitati de
evaluare etc.)
- Modul de folosire al
resurselor n cadrul
actiunilor
47

GHIDUL APLICANTULUI
- Rezultatele obtinute n
urma activitatilor
Activitatile
de
promovare/diseminare
pe
categorii
de
beneficiari
Calitatea si utilitatea
produselor finale
Modul de utilizare a
resurselor materiale si
financiare
Sustenabilitatea
proiectului
Nota: Construirea planului de actiune se sprijina pe de o parte pe planul de activitati ale

proiectului conform Anexei 2 a Contractului de grant (formularul de aplicatie), dar pe de
alta parte este sustinut de activitatile care asigura impactul asupra grupurilor vizate de
proiect. De aceea este recomandabila utilizarea instrumentului comun de planificare si
autoevaluare, de la anexa urmatoare, naintea finalizarii planului de actiune si a echipei de
proiect.
48
Anexa 5
INSTRUMENT COMUN
DE PLANIFICARE SI (AUTO) EVALUARE
pentru PGDS
Aspecte cheie ale impactului asteptat n UNITATEA SCOLARA: _____________________
aprecierea situatiei locale raportat la scopurile Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara
ASPECTE CE EVIDENTIAZA PROGRESELE LOCALE PRIVIND DEZVOLTAREA INSTITUTIONALA PRIN PROIECTE
COMUNITARE
Accent pentru evaluare:
o Efectele asupra elevilor
o Efectele asupra profesorilor
o Efectele asupra scolii
o Efectele asupra dezvoltarii parteneriatului institutional (local sau international)
Sectiunea 1
Sectiunea 2
Sectiunea 3
Sectiunea 4
Sectiunea 5
Dovezi
Chestionare /Documente
/Resurse/ Observatii
/Analizarea datelor
Actiune,
directie de dezvoltare
recomandata
Cine, termen
Se pot constata aceste evidente:
Efectele asupra elevilor se regasesc n:

Categorie
Indicatori
Abilitati/ Competente privind studiul disciplinelor:
Cunostinte datorita
activitatilor la diferite
discipline
1.
Cunostinte mai bune legate d

tematica implicata
2.
O mai buna operativitate n

aplicatiile practice privind
subiectul
O mai buna ntelegere a
contextului european privind
subiectul tratat
3.
49
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Atitudini datorita
activitatilor la diferite
discipline
1.
Elevii demonstreaza initiativa

de a aprofunda temele/
disciplinele implicate
2.
Elevii pun mai multe ntrebari

n timpul lectiilor
Elevii sunt mult mai activi,
mai motivati
Elevii sunt mult mai orientati
spre studiu.
3.
Valori promovate la
diferite discipline
1.
Competente metodologice transcurriculare

Acestea se regasesc n: 1.
2.
3.
Culegere de materiale
4.
Realizare de interviuri
Efectuarea unor microproiecte de cercetare
Efectuarea de studii
5.
Realizarea de rapoarte
6.
Autonomie n nvatare
Motivatie
Aceasta se regaseste n: 1.
2.
3.
4.
5.
Se implica mai des n

activitati suplimentare
Este mult mai dornic sa
studieze
Este mai atent n timpul
orelor
Ia mai frecvent parte la
activitatile extracurriculare
Are sentimentul ca este
coautor la proiect
Competente sociale:
1.
Atitudini/conduite:
2.
3.
4.
50
Se cunoaste pe sine mai bine si

si valorifica mai bine
calitatile la nivelul grupului
Este capabil sa lucreze n
echipa
Este capabil sa comunice mai
bine
Are capacitatea de a-si face
prieteni
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
5.
Valori:
1.
2.
3.
4.
Este capabil sa discute ntr-un

mod adecvat, respectnd
cuvntul altora
Manifesta solidaritate
Are deschidere pentru nou
Are deschidere pentru alte
puncte de vedere
Manifesta ncredere mutuala
Competente TIC
1.
Generale:
2.
3.
4.
5.
1.
Atitudini:
Valori:
1.
2.
Competente manageriale
Acestea se regasesc n 1.
3.
Asumarea responsabilitatilor
Delegarea sarcinilor catre alti
elevi
Motivarea celorlalti
4.
5.
Rezolvarea de probleme
Luarea deciziilor
6.
Managementul timpului
7.
8.
Managementul financiar
Relatii cu publicul
2.
51
Demonstreaza ca
echipamentul TIC i este
familiar
Prezentari mai bune realizate
prin documentare folosind
pagini web
Informatii mai bune,
rezultatul documentarii www
Produse web sau de
prezentare de buna calitate
Aprecierea utilizarii TIC n
contextul schimbarilor sociale
Mai multa ncredere n
folosirea TIC pentru referate
s proiecte educationale
Mai multa des chidere pentru
folosirea noilor tehnologii
Dorinta de a mpartasi
cunostinte si competente TIC
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
9.
10.
Abilitati /competente de
negociere
Abilitati /competente de
colaborare
Cetatenie activa
1.
Acestea se regasesc n:
2.
3.
Atitudine:
1.
Valori:
1.
Cunostinte si experienta
privind structurile
democratice si luarea
deciziilor la nivelul grupului,
local, national, etc.
Sentimentul apartenentei la o
comunitate
Constientizeaza propria
identitate n context local,
national sau european
Face dovada unei cetatenii
active
Constientizarea valorilor
drepturilor omului
Sanse egale
1.
Aceste sunt relevate de:

2.
3.
Atitudine:
1.
2.
Valori:
1.
ntelegerea proceselor si
fenomenelor ce duc la
prejudicii, discriminare si
rasism
Abilitati/ competente privind
actiuni de combatere a
exclusivismului si
discriminarii
Abilitati/ competente privind
dezvoltarea experientelor
interculturale
Observa cu usurinta situatiile
de discriminare
Ia atitudine mpotriva
discriminarii si prejudiciilor
A dezvoltat constiinta
drepturilor si sanselor egale
Efectele asupra profesorilor se regasesc n:

Categorie
Indicatori
Competente privind predarea disciplinelor:
52
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
1.
2.
3.
4.
5.
Exista consultare ntre

profesori de aceeasi
specialitate sau ntre membrii
echipelor interdisciplinare
create n cadrul proiectului /
proiectelor scolii
Se fac comparatii ntre
abordarile, metodele folosite/
alese de profesori de aceeasi
specialitate sau ntre membrii
echipelor interdisciplinare
create n cadrul proiectului /
proiectelor scolii
Integrarea abordarilor,
metodelor si materialelor
dobndite n cadrul
considerate bune practici n
lectii
Schimbul de materiale
pedagogice si utilizarea
acestora n lectii
Abilitatea de a amplasa
subiectul predat n context
mai general
Competente de predare
1.
2.
3.
4.
53
Folosirea frecventa a
metodelor activ-participative
n predare-nvatare
Adoptarea de noi abordari
pedagogice n cadrul
proiectului / proiectelor scolii;
folosirea si adecvarea unor
noi metode de predare
Colaborarea n perechi de
cadre didactice si observarea
reciproca a implementarii
noilor abordari, masuri
reglatorii
Compararea metodelor de
predare si abordarilor cu
colegii n echipe de observare
reciproca
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
5.
Folosirea frecventa a acestor

noi metode
1.
Exista profesori care aplica n

vederea utilizarii granturilor
Comisiei Europene pentru
educatie si formare (cursuri
de formare, stagii de
observare, job-shadowing,
conferinte.
Exista profesori care
participa la cursuri de
formare continua pentru a
deveni mai buni profesori
pentru elevii lor, pentru
scoala, pentru comunitate
Profesorii scolii si propun sa
efectueze activitati
suplimentare, manifesta
initiativa n proiectul de
dezvoltare a scolii
Profesorii implicati n
activitatile proiectului au
initiativa diseminarii
rezultatelor proiectului
Profesorii si manifesta
dorinta de a se implica n
activitati cu caracter
transcurricular
Cresterea implicarii cadrelor
didactice n a face schimbari
de cte ori este nevoie
Cadrele didactice s-au deprins
sa utilizeze autoevaluarea
Cadrele didactice se considera
coautori la proiectele scolii
Motivatie
Aceasta se regaseste n:
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Competente sociale:
1.
Atitudini/conduite:
2.
54
Se cunoaste pe sine mai bine si

si valorifica mai bine
calitatile la nivelul grupului
Este capabil sa lucreze n
echipa
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
3.
4.
5.
Valori:
1.
2.
3.
4.
Este capabil sa comunice mai

bine
Are capacitatea de a-si
transforma colegii n
colaboratori
Este capabil sa discute ntr-un
mod adecvat, respectnd
cuvntul altora
Manifesta solidaritate
Are deschidere pentru nou
Are deschidere pentru alte
puncte de vedere
Manifesta ncredere mutuala
Competente TIC
1.
Generale:
2.
3.
4.
5.
1.
Atitudini:
Valori:
1.
2.
3.
colegi
Motivarea celorlalti
4.
2.
55
Demonstreaza ca
echipamentul TIC i este
familiar
Prezentari mai bune realizate
prin documentare folosind
pagini web
Informatii mai bune,
rezultatul documentarii www
Produse web sau de
prezentare de buna calitate
Aprecierea utilizarii TIC n
contextul schimbarilor sociale
Mai multa ncredere n
folosirea TIC pentru proiecte,
prezentare sau cercetare
Mai multa deschidere pentru
folosirea noilor tehnologii
Dorinta de a mpartasi
cunostinte si competente TIC
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
5.
6.
Luarea deciziilor
7.
8.
9.
Relatii cu publicul
Competente de negociere
10.
Competente de colaborare
1.
Cunostinte si experienta
privind structurile
democratice si luarea
deciziilor la nivelul grupului,
local, national, etc.
Sentimentul apartenentei la o
comunitate
Constientizeaza propria
identitate n context local,
national sau european
Aplicarea valorilor
drepturilor omului
Acordarea unei atentii sporite
n timpul orelor aspectelor
cetateniei active, accentuarea
acestor aspecte n continutul
subiectului discutat
Cetatenie activa
2.
3.
4.
5.
Sanse egale
1.

2.
3.
4.
56
ntelegerea proceselor si
fenomenelor ce duc la
prejudicii, discriminare si
rasism
Competente privind actiuni
de combatere a
exclusivismului si
discriminarii
Competente privind
dezvoltarea experientelor
interculturale
n timpul orelor aspectelor
cetateniei active, accentuarea
acestor aspecte n continutul
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
subiectului discutat
Efectele asupra instituti ei prin:

Categorie
Indicatori
Integrarea n curriculum
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Exista o lista a disciplinelor

care au legatura cu tematica
proiectelor
Lista schimbarilor
/mbunatatirilor ce nu se
puteau produce fara
activitatile proiectului
Metodologie legata de proiect,
continut, abordare didactica
n timpul orelor
Activitati orientate explicit
spre promovarea unei
atitudini europene
Educatie interculturala
Activitati orientate spre
integrarea limbilor straine
Ore special dedicate
activitatilor internationale
Ore si activitati extrascolare
privind tematica proiectelor
n derulare
Monitorizarea si evaluarea
activitatii elevilor implicati n
activitatile proiectului
Politica scolii
Acestea sunt relevate
de:
1.
2.
3.
4.
57
ntlnirile legate de
activitatile proiectului ale
colectivului profesoral sunt
programate explicit
Exista un acord ntre
diferitele cadre didactice
implicate
Consiliul de administratie si
directorul sunt implicati
Consiliul de administratie a
aprobat proiectul
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Asimilarea activitatilor
proiectului n planul de
dezvoltare al scoli
Sprijin acordat activitatilor
extrascolare privind
derularea proiectului
Existenta unui plan strategic
pentru introducerea educatiei
europene n scoala
Existenta unei liste cu
activitati extracurriculare
posibile la diferite niveluri de
vrsta
Reflectarea politicii de scoala
buna pentru comunitatea
locala
Exista o strategie pentru a
raspunde necesitatilor de
formare ale echipei scolii
Abordare transcurriculara
Acestea se regasesc n: 1.
2.
3.
4.
5.
ntlniri regulate ale

profesorilor implicati
Lucru n echipa
Aspecte transcurriculare n
tematica proiectelor n care
este implicata scoala
Acord ntre catedre privind
monitorizarea, evaluarea si
continutul proiectului
Existenta a cel putin doi
profesori de discipline diferite
care abordeaza tematica
proiectului prin prisma
disciplinei pe care o predau
Legatura cu comunitatea
1.
Este relevata de:

2.
3.
58
Contacte regulate cu massmedia: ziare, televiziune

locala, radio
Contacte cu comunitatea
locala
Contacte cu companii locale
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
4.
5.
6.
7.
8.
/multinational(
Contacte cu societatea locala
(cultura, sport)
Diseminare n alte scoli
Cautarea si utilizarea
expertizei locale
Participarea la activitati
organizate de comunitate
Implicarea parintilor n
activitatile scolii
Implicarea ntregii scoli:

Aspecte relevate de:
1.
Implicarea conducerii scolii n

proiectele scolii
2.
Numarul de profesori
implicati n mod activ n
proiect
Toti profesorii sunt informati
3.
4.
5.
6.
Implicarea personalului
nedidactic
Consilii profesorale dedicate
proiectelor scolii
Implicarea parintilor
Vizibilitatea proiectelor scolii, produse, rezultate

Acestea rezulta din:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
59
pliante, foi volante, publicatii

regulate, expozitii
Folosirea diferita a resurselor
scolii: TIC, cabinete de limbi
straine, de informatica,
specializate pe diferite
discipline
Formari specifice ale
profesorilor si altor membri ai
echipe scolii
Un stand european n holul
scolii sau n biblioteca
Produsele copiilor realizate n
cadrul proiectului sunt afisate
sau disponibile
Accesibilitatea
echipamentelor
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
7.
Dezvoltarea unei pagini web a

scolii si care ilustreaza
proiectele scolii si beneficiile
aduse scolii, forum
4.
colegi
Motivarea personalului,
elevilor, parintilor
5.
6.
Luarea deciziilor
7.
8.
9.
Relatii cu publicul
Competente de negociere
10.
Competente de colaborare
1.

aspectelor unei cetatenii
active
Existenta n planul
activitatilor extracurriculare
a unor activitati privind
cetatenia europeana
2.
3.
Cetatenie activa
2.
Sanse egale
1.

2.

aspectelor privind sansele
egale si discriminarea
Existenta n programele de
activitate, a unor activitati
extracu rriculare privind
sansele egale
Efectele asupra dezvoltarii parteneriatului:

Categorie
Indicatori
Obiective
Acestea se regasesc n: 1. Lista obiectivelor specifice ale
60
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
2.
3.
Coordonarea
Acestea sunt relevate
de:
1.
2.
3.
4.
scolii este asimilata de

obiectivele
proiectului/parteneriatului
Obiectivele specifice deriva
din obiectivele generale ale
proiectului/parteneriatului
Proiectul se concentreaza
asupra prioritatilor Socrates
(cetatenie europeana, sanse
egale, utilizarea limbilor
straine, constiinta
interculturala, TIC)
Exista un exercitiu al
distribuirii clare a sarcinilor
ntre parteneri
Exista o distributie clara a
responsabilitatilor fiecarui
partener
Exista un acord cu privire la
modul de lucru si de luare a
deciziilor, fiecare partener are
un cuvnt de spus
Se tine cont de contributiile
fiecarui partener
Comunicarea
1.
2.
3.
4.
5.
Exista o buna comunicare la

nivelul echipei
Sunt respectate rolurile si
responsabilitatile fiecaruia
Sunt respectate termenele
limita
Exista conlucrare si dialog n
cadrule echipei
Expertiza individuala este
folosita n comun
Activitatile
1.
2.
61
Echipa respecta planul de

lucru
Echipa respecta ritmul
derularii activitatilor si
dimensiunea implicarii
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
Da
n toate domeniile
relevante
Partial
dar nu constant
Nu
n nici un
domeniu
Dovezi
/Analizarea datelor
Actiune,
recomandata
Cine, termen
Evaluarea
1.
2.
Activitatea echipei si
rezultatele cooperarii sunt
evaluate regulat
Exista un mod clar de
realizare a feedback-ului
Modalitate de utilizare:
Sectiunea 1: Lista indicatorilor relevanti
Este utila n evaluarea de impact, evaluarea institutionala sau chiar n planificarea schimbarii.
Sectiunea 2: Zona de colectare - matricea de identificare a progreselor/problemelor
Este utila n vizualizarea rapida a progreselor/ problemelor locale n vederea formularii unei strategii de dezvoltare sau a unor recomandari post
inspectie.
Sectiunea 3: Zona de <<audit>> sau de pregatire a monitorizarii
Permite listarea instrumentelor si a surselor de colectare a informatiilor relevante pentru competenta vizata
Sectiunea 4: Zona de actiune / masuri corective
Zona din tabel este dedicata listarii actiunilor locale care ar putea sustine dezvoltarea / masurile corective
Sectiunea 5: Zona de responsabilitate delegata
Permite distribuirea responsabilitatilor si a termenelor pentru actiunile si masurile corective.
Observatie:
Sectiunile 4 si 5 stau la baza constituirii planului anual de activitate n unul dintre urmatoarele zone de instrumentare:
1. Planul de activitate al scolii care deruleaza un proiect din cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara
2. Planul de activitate al scolii care a derulat un proiect din cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara si si propune sa
valorizeze produsul proiectului/parteneriatului (post-implementare)
3. Planul de dezvoltare personala la disciplina al profesorului/nvatatorului beneficiar al unei burse de formare continua
4. Instrumentul poate fi folosit n procesul de elaborare a Proiectului de Dezvoltare Scolara, permitnd o dezvoltare strategica orientata
pe dezvoltarea de competente pe niveluri de categorii vizate: elevi, cadre didactice, management, parteneriat.
5. Relevante n procesul de evaluare externa sunt efectele nregistrate la monitorizarea in situ si nu existenta activitatilor n PDS. Atentie
deci la activitatile care pot determina schimbarile mentionate.
62
Anexa 6
CATEGORII DE INDICATORI
SI INDICATORI AI CALITATII EDUCATIEI OFERITE DE SCOALA
Instrument de autoevaluare calitativa
Indicator
? ?Cresterea
activitatii elevilor:
? ?Cresterea
instruirii prin
asupra:
? ?Cresterea
evaluarii:
Reflectat n:
calitatii - mbogatirea experientelor de nvatare ale

elevilor prin noi strategii si metode de
nvatare, prin interactiunea cu alti elevi etc.;
- cresterea performantelor elevilor rezultatele scolare, rezultatele la examene,
educatia pentru folosirea noilor tehnologii
de informare si comunicare, educatia civica
si pentru cetatenia democratica etc.
calitatii - scopurilor si obiectivelor;
interventii
- manualelor si materialelor didactice;
- programe speciale de recuperare si de
individualizare a educatiei.
calitatii - observarea sistematica a activitatii elevilor;
? ?Cresterea
mediului de nvatare:
- evaluarea permanenta a performantelor

elevilor;
- elaborarea de portofolii de evaluare etc.
calitatii - marimea clasei;
- ambianta si climatul din clasa;

- achizitia de mobilier si a unor noi
echipamente care sa mbunatateasca climatul
si ambianta.
? ?Cresterea calitatii vietii - calitatea relatiei profesor-elev;
scolare :
- accesul la educatie pentru grupurile
dezavantajate;
- accesul la servicii de consultanta,
consiliere si orientare pentru cariera.
- siguranta fizica si psihica a elevilor n
scoala;
? ?Cresterea
calitatii - proiectarea dezvoltarii scolare;
managementului scolar:
- formarea si dezvoltarea personalului;
- relatiile inter-personale;
- cultura scolii valorile, normele,
mentalitatile, modurile de gndire etc.
? ?Cresterea
calitatii - dezvoltarea competentei generale a
63
Masura
influentei
proiectului
asupra scolii
1(foarte
mica)
5(foarte mare)
personalului:
? ?Cresterea
capacitatii
financiare a scolii
? ?Cresterea nivelului de
satisfactie
a
parintilor,
elevilor, ntregii comunitati
fata de educatia oferita de
scoala:
? ?Extinderea
serviciilor
educationale
oferite
comunitatii
? ?Cresterea relevantei si
utilitatii educatiei oferite de
catre scoala pentru nevoile
prezente si viitoare ale
copiilor si tinerilor:
profesorilor - cunoasterea limbilor straine,

utilizarea
tehnologiilor
moderne,
informarea
pedagogica etc.;
- dezvoltarea unor noi strategii, metode si
stiluri de predare, dezvoltarea materialelor
didactice etc.;
- mbunatatirea caracteristicilor personale
formare initiala, experienta didactica, grade
didactice, vrsta etc.;
- mbunatatirea formarii profesorilor la
nivelul scolii prin schimburi de experienta,
predare n echipe etc.);
- mbunatatirea formarii externe a
profesorilor la CCD, n cadrul proiectelor
de reforma
etc.
- cresterea capacitatii de a accesa resurse
financiare (indiferent de sursa).
- cresterea prestigiului scolii n comunitate
ceea ce poate duce la atragerea unor resurse
educationale sporite;
- nivelul de participare a parintilor si altor
membri ai comunitatii la viata scolara.
programe de educatie a adultilor,
consultanta juridica, educatie sanitara etc.
- cresterea nivelului de autonomie si

responsabilitate a elevilor pentru propria lor
nvatare
-elevii sunt nvatati sa nvete si sa se
orienteze n societate;
- cresterea procentului absolventilor care si
continua studiile;
- cresterea procentului absolventilor care si
gasesc repede un loc de munca.
? ?mbunatatirea
relatiilor - noile programe de studiu, combinate cu o
dintre
componentele mai buna calificare a profesorilor vor duce
sistemelor de calitate.
la o reusita sporita a elevilor la examenele
nationale si la sanse sporite de a-si gasi
repede un loc de munca.
64
Anexa 7
TEME OBLIGATORII ALE DEBUTULUI IMPLEMENTARII
PROIECTULUI
Echipa de implementare a proiectului, alcatuita din toti actorii implicati n derularea
tuturor activitatilor proiectului, va ncepe implementarea proiectului printr-o suita de
ntlniri n care se va raspunde la urmatoarele ntrebari:
are sunt caracteristicile scolii si ale partenerilor sai?

ce optiuni va face scoala n cadrul proiectului?
care vor fi obiectivele de realizat?
ce activitati vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor?
ce grupuri tinta vor fi selectate?
care vor fi partenerii scolii?
ce rezultate vor fi obtinute?
care vor fi beneficiarii proiectului?
cum se va face evaluarea?
ce impact va avea proiectul?
cum va fi asigurata durabilitatea?
cum va fi promovat proiectul?
ce va cuprinde planul de actiune?
cum va fi valorificata resursa timp?
cum va fi utilizat bugetul, care sunt momentele cheie ale utilizarii acestuia,
devenite momente cheie n asigurarea succesului proiectului si a impactului
asteptat?
Finalitatile se vor reflecta n masura n care proiectul a reusit sa influenteze semnificativ:

A. Cultura scolilor bune:
sprijina schimbarea n educatie, asumnd-o ca pe un proces de grup n care toti nvata

mpreuna noi modalitati de a face educatie;
ncurajeaza schimbarea de atitudine a profesorilor, n directia unei relationari foarte
bune cu elevii;
promoveaza norme culturale care sustin cooperarea si succesul (stim catre ce ne
ndreptam, lucram mpreuna pentru a reusi, se poate si mai bine, nvatam cu
totii, fiecare are ceva de oferit, putem discuta despre diferentele dintre noi,
suntem mndri de noi si ne simtim bine mpreuna);
favorizeaza integrarea socio -profesionala a tuturor copiilor care i-au trecut pragul.
B. Din perspectiva resurselor umane, ntr-o scoala buna :

profesorii fac eforturi comune pentru a crea conditii favorabile pentru nvatare;
65
echipa manageriala a scolii investeste n dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice

pentru a creste capacitatea interna a scolii 5;
exista o comunitate profesionala puternica, ca rezultat al faptului ca profesorii scolii
dialogheaza, lucreaza n echipa, colaboreaza, si mpartasesc experientele, au credinte
si norme comune, se focalizeaza concertat pe activitatile de nvatare destinate
copiilor, si asuma roluri noi si diversificate n educatia elevilor.
C. Mediul educational favorabil nvatarii, nteles att ca mediu fizic (amenajarea spatiilor,
afisaje, facilitati etc.), ct si ca atmosfera generala, are o mare importanta pentru succesul
activitatilor desfasurate la nivelul scolii.
n acest sens sansele de a asigura tuturor copiilor o educatie de buna calitate sunt mult
mai semnificative n cadrul unei scoli n care:
mediul fizic este curat, ngrijit, primitor;
atmosfera generala este destinsa si prietenoasa;
curriculumul ascuns este n deplin acord cu cel formal.
Aceste sanse vor deveni cu att mai mari cu ct elevii scolii vor fi implicati n activitati
care vizeaza ameliorarea mediului scolar sub aspectele sale fizice si socio-afective.
Pentru a raspunde acestui deziderat corpul profesoral trebuie sa-i faca pe elevi sa se simta
si ei "proprietarii" scolii respective si sa le ofere posibilitatea sa-si puna n aplicare ideile
proprii. Contribuind ntr-o masura relevanta la mbunatatirea mediului din scoala lor,
copiii vor aprecia schimbarile facute si vor respecta eforturile depuse.
Studiile au demonstrat ca elementele care tin de mediul fizic si de climatul scolii ca si
initiativele legate de implicarea copiilor n ameliorarea acestor elemente au o contributie
deosebita n asigurarea unei educatii de buna calitate.
Capacitatea interna = puterea de a demara si sustine un proces de nvatare continua a profesorilor si a

scolii n sine,cu scopul de a creste calitatea nvatarii elevilor si a-i pregati pentru o lume n schimbare.
66
Anexa 8 Raportul final
RAPORTUL FINAL
PROIECT N CADRUL PROGRAMULUI DE GRANTURI PENTRU
DEZVOLTARE SCOLARA
A. PARTEA TEHNICA
Perioada contractuala: 11 IUNIE 2007 21 decembrie 2007
Raportul se va trimite la ISJ Cluj cel mai trziu, dupa 25 de zile de la finalizarea
cheltuirii banilor. Banii se vor cheltui, nu mai trziu de 21 decembrie 2007.
Titlul proiectului: ..............................................................................
INSTITUTIA BENEFICIARA
Numele institutiei:
Adresa:
Fax:
Telefon:
E-mail:
Director :
- nume
- telefon
- e-mail
Persoana de contact
- nume
- telefon
- e-mail
TIPUL SCOLII :
primar
gimnazial
liceal (inclusiv grupuri scolare)
altele (va rugam sa specificati) :
Website
scoala:
Pagina
proiectului:
Categoria:
A.
Aria tematica:
B.
C.
D.
Indicati care dintre urmatoarele arii tematice au fost acoperite de proiectul

dumneavoastra:
mostenire culturala
media si comunicatii
identitate regionala
stiinta
cultura
tehnologie
activitati artistice
metode de predare si inovatie
didactica
arte si meserii
educatie antreprenoriala
folclor si traditii
cetatenie activa
istorie
mediu nconjurator si
muzica
ecologie
literatura
sport
calatorii si turism
interculturalitate
formare continua
cresterea interesului adultilor
asigurarea calitatii mediului
pentru educatie
scolar
strategii de nvatare
egalitate de sanse
altele ( va rugam specificati):
corectarea abandonului scolar
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Care au fost obiectivele initiale ale proiectului asa cum apar ele n formularul de
candidatura, care este masura n care aceste obiective au fost ndeplinite si sa
argumentati aprecierea facuta pe baza unui indicator de rezultat?
Obiectivul6
%
realizare
Indicator
relevant
Valoarea
indicatorului
nainte
dupa
proiect
GRUPURILE TINTA ALE PROIECTULUI:

Va rugam indicati grupurile tinta care au fost implicate n activitatile proiectului
si/sau care vor beneficia de pe urma acestui proiect: (definirea grupului si numar
beneficiari)
Grupuri tinta
Nr. de beneficiari
Model (nu uitati ca este doar un model):
Obiective generale ale

proiectului PHARE/2003/005551.01.02
Obiectivele specifice ale proiectului
Indicator de performanta
CJ
% obiectiv
realizat
1.1. Cresterea gradului de incluziune a instruirii n cele 10 unitati

de nvatamnt beneficiare identificate pe raza judetului Cluj, pna
n septembrie 2006.
1.2. Interventie de sprijin pentru 468 copii cu CES din scolile
beneficiare identificate pe raza judetului Cluj pna n iunie 2006.
Gradul de incluziune6
100%
1.3. Acordarea de cel putin 1400 de ore de consiliere

psihopedagogica pentru elevi si parinti prin serviciile oferite n
cadrul cabinetelor de asistenta psihopedagogica la care sunt
arondate scolile beneficiare pna n iunie 2006.
Nr. de ore de consiliere pentru elevi:

individuale
de grup
Nr. de elevi beneficiari
Nr. de ore de consiliere pentru parinti:
Nr. de parinti beneficiari
85%
fata de 66%
n 2004
225*)
estimarea
initiala
supradim.
1400 ore
1.4. 70% din cei 888 de elevi romi autoindentificati din cele 10
scoli beneficiare din judetul Cluj vor continua sa frecventeze
cursurile nvatam ntului obligatoriu pna n iunie 2006.
Nr. de elevi romi autoidentificati

raportati n dec 2004
Nr. de elevi romi care continua sa
frecventeze cursurile nv. obligatoriu
(de masa)
Nr. cazurilor de abandon scolar n
2004-2005
Nr. total de elevi n 2004-2005
Nr. cazurilor de abandon scolar n
2005-2006
Nr. total de elevi n 2005-2006
PHARE 2003 / 005 551.01.02 / CJ

1. mbunatatirea conditiilor de acces
si integrare specifica a copiilor din
grupuri dezavantajate n
nvatamntul obligatoriu
Componenta Scoala incluziva
Nr. de elevi cu CES care beneficiaza

de sprijin specializat
1622
1116
1606
674
100%
toti elevii
identificati
sunt integrati
979 ore
realizate
70%
1197
1.5. Reducerea cu 60%, anual, a cazurilor de abandon sc olar n

cele 10 scoli beneficiare identificate pe raza judetului Cluj, pna
n septembrie 2006.
1.6. mbunatatirea performantelor scolare ale celor 888 copii

romi autoidentificati din cele 10 scoli identificate pe raza
judetului Cluj, pna n iulie 2006.
RA = rata abandonului
% elevi care au nregistrat progres din
acest grup tinta din total
% elevi care au stagnat din acest grup
tinta din total
% procent elevi care au nregistrat
regres din acest grup tinta din total
1165
100%
1123
RA(04-05)=
1,19%
RA(05-06)=
0,55%
Reducere
abandon
scolar
- 53,8%
55,3%
37,4%
7,24%
90%
55,3%
au progresat
37,4% au
stagnat
ACTIVITATILE PROIECTULUI:
Descrieti pe scurt activitatile care au avut loc n cadrul institutiei dumneavoastra.
Activitatea nr. 1.
Denumirea
(originala) a
activitatii:
Locul
desfasurarii:
Scurta descriere
n legatura cu ce
s-a
realizat
(max.
10
rnduri)
Perioada
derularii
activitatii:
Nr. participanti:
Activitatea nr. 2.
Denumirea
(originala) a
activitatii:
Locul
desfasurarii:
Scurta descriere
n legatura cu ce
s-a
realizat
(max.
10
rnduri)
Perioada
derularii
activitatii:
Nr. participanti:
Etc.
Activitati desfasurate, nr. de ore:
Tip de activitate
lucru n clasa
lucru n afara clasei
lucru individual elevi
lucru n echipa elevi
lucru individual profesori
Frecventa
Nr.
de
ore
lucru n echipa profesori

Cum a fost folosita tehnologia informationala? Indicati tipurile de noi tehnologii
folosite, care au fost etapele proiectului n care au fost folosite si cine a utilizat
aceste tehnologii.
Etapele proiectului Activitatea (1,2,etc) Cum au fost

folosite TIC?
Cine a utilizat TIC?

(nominalizati cine si
n ce calitate)
AMENDAMENTE LA PROIECT
Activitatile proiectului s-au desfasurat asa cum au fost planificate initial sau au
fost necesare modificari? Va rugam explicati.
Activitatea nr. __
Denumirea
(originala) a
activitatii:
Scurta descriere
n legatura cu ce
s-a
modificat
fata de ce era
prevazut initial
PRODUSE FINALE SI IMPACTUL PROIECTULUI

Care au fost produsele finale planificate initial asa cum apar n formularul de
candidatura?
o Tabel coloana 1
Care sunt produsele/rezultatele finale realizate ca urmare a desfasurarii
proiectului? Care dintre produsele finale de mai jos se regasesc si au fost realizate
n proiectul dumneavoastra:
o Tabel coloana 2
Produse finale ( indicati prin X)
carte / revista
pagina web
CD
caseta video
obiecte de arta
spectacole
1 2 finale ( indicati prin X)

Produse
material pedagogic
rapoarte
studii
fotografii
obiecte confectionate artizanal
altele:
Cum apreciati utilizarea acestor produse finale n activitatea curenta a scolii?
Cum au fost diseminate aceste produse att n institutie ct si n afara ei?
Va rugam mentionati ariile curriculare n care considerati ca proiectul a avut

impact.
Impactul asupra elevilor:

Reflectarea semnificativa a impactului asupra:
mbunatatirea de abilitati specifice
mbunatatirea abilitatilor sociale
cresterea ncrederii si stimei de sine
cresterea abilitatilor n utilizarea TIC
cresterea motivatiei pentru nvatare
altele
Bifati cu X
Bifati cu X
Bifati cu X
Impactul asupra profesorilor:

mbunatatirea de abilitati specifice
mbunatatirea competentelor pedagogice
mbunatatirea competentelor manageriale
cresterea abilitatilor n utilizarea TIC
cresterea motivatiei
altele:
Impactul asupra scolii:
modificari n curricula scolii
mbunatatirea politicilor educationale
mbunatatirea cooperarii ntre profesori
mbunatatirea managementului scolii
altele:
Impactul asupra comunitatii locale:

participarea parintilor ntr-o masura mai mare
cooperarea companiilor locale
participarea altor scoli locale
ntarirea cooperarii cu autoritatile locale
altele:
Bifati cu X
Principalele rezultate obtinute :

Rezultate calitative
Tip
Un exemplu:
mbunatatirea
conditiilor de acces si
integrare specifica a
copiilor din grupuri
dezavantajate
n
nvatamntul
obligatoriu
Componenta
Scoala
incluziva
Apreciere
1 slabe
5 foarte
bune
5
Rezultate cantitative
Tip
Elevii cu CES care beneficiaza de sprijin

specializat
Valoare
225 de elevi
Functionarea parteneriatelor la nivel local (informare, implicare, colaborare,

responsabilitati asumate)
Partenerii proiectului (din aplicatie) care v-au
sprijinit n derularea proiectului
n ce fel v-au sprijinit
Comunicare si Cooperare:
Cum au fost distribuite sarcinile si cum s-a monitorizat progresul implementarii
proiectului?
Indicatorul
Instrumentele folosite
(vezi
lista
instrumentelor pag.)
Probe
obiective
pastrate la nivelul
scolii si locul
Responsabil,
nominalizati
Obiectivul 1.
Obiectivul 2 .
Etc.
Care au fost modalitatile de comunicare pe parcursul desfasurarii proiectului?
Enumerati
Ati ntmpinat obstacole n cooperarea cu partenerii? Daca da, cum au fost aceste
depasite? Descrieti.
DISEMINARE
La ce nivel s-a realizat diseminarea informatiei cu privire la proiect ?
Nivelul
la nivelul scolii
la nivelul scolilor
nvecinate
la nivel local
(inspectorate, CCD-uri,
primarii)
la nivel judetean
la nivel national
n ce mod?
Cu ce ocazie?
Ce informatii cu privire la proiect au fost diseminate?Descrieti.

EVALUARE (a se vedea planul de masuri dezvoltat de scoala conform anexei 4 si
instrumentului comun de planificare si autoevaluare din anexa 5 )
Ce s-a evaluat?
Care au fost modalitatile de autoevaluare a proiectului la nivelul institutiei
dumneavoastra?
Care au fost concluziile evaluarilor realizate?
DIFICULTATI
Categoria de dificultate:
bifati Modalitatea de solutionare
ntrzierea platii grantului
alocat
grant insuf icient
organizatorice
administrative
de comunicare
altele
INFORMATII STATISTICE
- institutia se afla ntr-o regiune dezavantajata?
n ce mod afecteaza scoala acest aspect?
-
Da
Nu
numarul total al elevilor implicati n proiect, din care:

fete
baieti
numarul cadrelor didactice implicate n proiect, din care:

femei
barbati
numarul elevilor cu nevoi speciale implicati n proiect:

fete
baieti
B. PARTEA FINANCIARA
DEVIZUL FINAL AL PROIECTULUI conform anexei 3 a contractului de grant
Categoria
Nr.
de
Fonduri
crt. cheltuieli
proprii
eligibile
TOTAL
Chitanta
Procedura
nr.
de
Total
__din Descrierea
achizitie
suma
Factura cheltuielilor
alocata
nr.__
din
Total suma
consumata
Nota:
n vederea auditarii proiectului dvs. va solicitam sa pastrati si sa ordonati ntr-un registru
special toate documentele financiare pe categorii de cheltuieli si n ordinea n care au fost
inregistrate n tabelul anterior (cronologic), incluznd totodata si celelalte documente (ex.
registru inventar, fotografii nainte si dupa, n cazul unor lucrari, dosare de achizitie,
contracte, toate documentele aferente achizitiilor, etc.).
Declaratie de conformitate:
Subsemnatii
Director ___________________________________
Contabil ___________________________________
Unitatea de nvatamnt: ______________________________________________________
raspundem direct de pastrarea n deplina integritate a tuturor documentelor, bunurilor si
probelor obiective ale proiectului nostru, n vederea auditarii.
Contabil:
Director:
Nume:
Nume:
Semnatura:
Semnatura directorului si stampila

institutiei:
Coordonator de proiect:
Nume:
Semnatura:
Data:

Ghid Implementare PGDS

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Implementare PGDS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

M inisterul Educatiei,Cercetarii si Tineretului

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

Prezentul ghid stabileste reguli pentru elaborarea, depunerea, selectarea si implementarea

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

PGDS Programul de Granturi de Dezvoltare Scolara

MEdC Ministerul Educatiei si Cercetarii;

ISJ Inspectoratul Scolar Judetean;

CA Consiliul de Administratie al Scolii;

CES Cerinte Educationale Speciale

GDS Grant pentru Dezvoltare Scolara;

PDS Plan de Dezvoltare a Scolii;

ONG Organizatie Non-guvernamentala

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

I. SCURTA PREZENTARE A PROGRAMULUI DE

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

Categoria B: Proiecte care sprijina ameliorarea decalajului existent la nivelul

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

Criterii de adresabilitate propunerile de proiecte vor avea drept scop

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

9 apr. 22 apr. 2007

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

II. PREMISE PENTRU IMPLEMENTARAE PROIECTELOR

n implementarea unui proiect sunt implicate:

Consiliul de Administratie al Scolii (CA)

Reprezentantul consiliului local;

1-5 cadre didactice, reprezentnd toate ciclurile si structurile scolare din

Reprezentanti ai agentilor economici;

Reprezentantul elevilor pentru ciclul secundar supe rior.

Echipa de proiect (EP)

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

Dupa ce o propunere a fost acceptata, EP si CA vor

Profilul membrilor Echipei de proiect

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

Prin asistenta acordata de Inspectoratele Scolare Judetene, ct si prin materiale tiparite

importanta definirii clare a problemelor abordate;

relevanta problemelor selectate pentru problemele specifice scolilor;

activitati realiste pentru atingerea obiectivelor propuse;

respectarea cu strictete a termenelor pentru implementarea proiectelor si

necesitatea lucrului n echipa att n faza de elaborare, ct si n cea de

respectarea standardelor de raportare n procesul implementarii;

sustenabilitatea proiectului dupa ncheierea implementarii (se vor identifica

sa constituie o oportunitate la dispozitia scolilor care si propun sa-si asigure

Chemat sa respecte att strategia unitatii de nvatamnt la care se refera, ct si strategia

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

ofera o solutie pertinenta la o problema identificata de scoala, n colaborare

care sunt caracteristicile scolii si ale partenerilor sai?

ce optiuni va face scoala n cadrul proiectului?

care vor fi obiectivele de realizat?

ce activitati vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor?

ce grupuri tinta vor fi selectate?

care vor fi partenerii scolii?

ce rezultate vor fi obtinute?

care vor fi beneficiarii proiectului?

cum se va face evaluarea?

ce impact va avea proiectul?

cum va fi asigurata durabilitatea?

cum va fi promovat proiectul?

ce va cuprinde planul de actiune?

cum va fi valorificata resursa timp?

ce buget va fi necesar si cum va fi alcatuit?

Programul de Granturi pentru Dezvoltare Scolara

Cunoasterea, ntelegerea si aplicarea acestor elemente importante reclama cunostinte si