Exerciţii

EXERCIII
1. Tu eti cel care te cunoti cel mai bine, e important s tii care vor fi motivele pentru
care ai putea abandona procesul de planificare. De aceea am pregtit o list de
motive, cele mai frecvente:
Nu pot s gsesc nici mcar un motiv rezonabil pentru care m-a apuca de
planificare
Nu vd cum planificarea m-ar putea ajuta
Nu am timp de asta!
Planificare personal pare un proces mult prea complicat pentru mine
mi e team c nu mi voi atinge obiectivele
Nu sunt prea serios n aceast privin
Pentru oricare csu bifat, te invit s faci un exerciiu invers, i s scrii opusul ei
i cteva argumente care s o susin.
1....................................................................................................................................
2 .................................................................................................................................................
3
4
5
20
EXERCIII
2.2. Mai
nainte
jos de
veiagsi
ncepe
10 aspecte
completarea
ale vieii
propriului
de zi plan
cu zi.deEvalueaz-le
dezvoltare personal
de la 1 laa
10,
vrea
n funcie
s te
de
importana
pe minute
care o acorzi
nn
relaie
tine.
gndeti
cteva
la viaafiecrui
ta i ladomeniu
momentul
care cu
te afli
acum. De ce ai avea
nevoie s i stabileti plan de dezvoltare personal?
Am nevoie s mi stabilesc un PDP pentru c:
Familie
Carier
Prietenie
Comunitate
Spaiu-Timp
personal
Finane
Sntate
Timp liber
Spiritual
Cmin
21
EXERCIII
4. ncercai sa rspundei cat mai sincer la urmtoarele intrebari:

Cum te vezi peste un an de zile?
Cum te vezi peste 5 ani?
Cum te vezi peste 10 ani?
Si cea mai dificila intrebare, daca mine ai muri, cum ti-ar placea sa fii pastrat in
memoria celorlali?
Acest exerciiu va va ajuta sa va stabilit direcia pe care dorii sa o urmai in viata!
Alege doua aspecte, cele mai importante pe care le vei folosi n planificarea personal
care urmeaz.
22
23
EXERCIII
5. Acest exerciiu este mai personal. ncercai sa rspundei la urmtoarele intrebari:
V-ati gndit in ultimul timp la visul vieii voastre?

La ce ai visat cnd erai copil? Inca este de actualitate? Lucrezi la realizarea acestui
vis?
Cnd te gndeti la viata perfecta, consideri ca faci destul astfel incat sa ajungi acolo?
Scrie o lista cu cele mai mari dorine ale tale si verifica daca faci ceva pentru realizarea
lor.
Ai luat vreodat alte persoane drept modele de urmat? Te-a interest vreodat experiena
lor?
24
EXERCIII
yy
yy'
6. Alctuii propriul plan de dezvoltare personala. Se pot aduce imbunatatiri planului

de dezvoltare personala pe toata perioada desfurrii cursului!
ATENTIE!
> Stabilete aria in care doreti sa te dezvoli!
> Stabilete cu grija obiectivele. Acestea sa fie SMART!
> Stabilete un plan de aciune!
> Identifica barierele pe care le poi intampina in calea ta spre atingerea
obiectivelor. Cum pot fi inlaturate aceste bariere din calea ta?
> Care este deadline-ul pentru obiectivele stabilite?
25
CE AM INVATAT AZI?
Va rugam completai formularul de mai jos\
1. Dintre temele abordate in acest capitol, enumerai minim 3 aspecte care v-au
atras atentia in mod deosebit
26
CAPITOLUL II
COMUNICAREA
Definiia comunicrii
Definiia comunicrii, privita intr-un mod simplist, putem spune ca reprezint un simplu
act de transfer a informaiilor, dintr-un loc in altul. Dei pare simplu la prima vedere, daca
ne gndim la modalitile in care putem transmite o informaie, procesul de comunicare
devine mai complex.
Astzi, intr-o lume in care ne confruntam cu dificulti economice, intr-o lume a
competiiei acerbe, abilitatea de a comunica eficient reprezint o componenta cruciala in
atingerea succesului, fie ca vorbim de viata familiala sau profesionala.
Angajatorii de astazi acorda o importanta deosebita acestei abilitai.
Abilitatea de a articula idei, de a fi convingtor, de a crea un raport este cruciala in
meninerea unei relaii sanatoase la locul de munca si nu numai.
Stiluri de comunicare
Sunt cunoscute patru stiluri de comunicare:
27
> Sunt exhibitionisti in contactul visual si poziia lor corporala

Impactul unui model de comunicare pasiva este faptul c acest persoane, fizic:
> Adesea sufer de anxietate, deoarece viaa pare a fi n afara controlului lor;
> Adesea se simt deprimai pentru c se simt blocai i fr speran;
> Adesea simt resentimente (dar nu sunt contieni de acest lucru) pentru c nevoile
lor nu sunt respectate;
> Se simt deseori confuzi pentru c ei ignor propriile sentimente.
Comunicarea pasiva este este un stil n care indivizii au dezvoltat un model de a evita
Comunicarea
este
un astilsentimentelor,
n care indiviziiprotejandu-si
i exprima sentimentele
i opiniile
exprimarea agresiva
opiniilor lor
sau
drepturilor lor,
precumi i
pledeaz
pentru inevoile
lor ntr-un
mod in
care ncalcpasiva
drepturile
celorlali.
Astfel,din
identificand-si
satisfacand-si
nevoile.
Comunicarea
se nate
de obicei
comunicatorii
sunt
agresivi
verbal
i /sau
fizic. Comunicare
s-asanscut
stimade
respectul de
sine
sczut.
Aceste
persoane
cred c: Euagresiv
nu merit
mi sedin
poarte
de grija.
sine sczut.
De multe
ori,pasivi
aceasta
a fost cauzata
abuzsau
fiziclasau
emoional,
rni la
Ca urmare,
individii
nu rspund
fi lade
jigniri
situaiile
care duc
nevindecate
emoionale,
precum
i sentimenteide
neputin.
furie. In schimb,
ei permit
ca nemulumirile
suprrile
sa se cladesca in timp.
Comunicatorii
agresivi
vor delamulte
ori:lor ridicat de toleran pentru comportament
Dar, odat ce
au ajuns
pragul
indivizi
pasivi sunt predispusi la izbucniri explozive, care sunt de
> inacceptabil,
s ncerce saceti
domine
pe alii;
neproporionale
cu incidentul
de alte
declanare.
> obicei
sa utilizeze
umilirea pentru
a controla
persoane;
> critica, invinuiesc, sau ataca pe alii;
Dup izbucnire, cu toate acestea, ei se simt ruinai, vinovai i confuzi, astfel nct se
> sunt foarte impulsive;
ntorc a fi pasivi din nou.
> au toleran sczut in frustrare;
multe tare
ori comunicatorii
pasivi:
> De
vorbesc
si cu o voce aroganta;
> >seNu
comporta
reuescamenintor.
s afirme pentru ei nii;
> Permit altora s ncalce n mod deliberat sau din neatenie drepturile lor
Impactul unui model de comunicare agresiva este c aceste persoanefizice:
> Nu reuesc s-i exprime sentimentele, nevoile, sau dorinele
> devin nstrinai de alii
> Au tendina de a vorbi ncet
29 28
> instrineaza pe alii

> genereaz fric i ur fata de alii
> dau intotdeauna vina pe alii n loc de a-si asuma problemele lor.
Un communicator pasiv poate sa spun, sa creada sau sa se comporta astfel: sunt
superior i am dreptate i voi suntei inferiori i greii.
Comunicarea pasiva-agresiva este un stil n care indivizii par pasivi la suprafaa, dar
acioneaz cu furie, indirect, sau in spatele celorlali. Prizonierii de rzboi de multe ori
acioneaz prin modul pasiv-agresiv cnd au de- a face cu o lipsa covritoare a puterii.
Prizonierii ar putea ncerca s saboteze n secret nchisoarea, sa rd de inamic, sau
perturba in linite sistemul, n timp ce zmbesc si par cooperani.
Oamenii care dezvolta un model de comunicare pasiv-agresiv de obicei se simt
neputincioi, blocai, i plini de resentimente - cu alte cuvinte, ei se simt incapabili de a
trata direct cu obiectul resentimentelor lor.
Comunicatorul pasiv-agresiv de multe ori:
> Murmura de unul singur dect sa se confrunta cu persoana sau cu problema;
> Au dificulti n a recunoste furia lor;
> Folosesc expresii faciale care nu se potrivesc cu sentimentele lor, de exemplu:
zmbitori atunci cnd sunt de fapt furiosi;
> Utilizarea sarcasmului;
> Refuza existenta unei probleme;
> Apar cooperani n timp ce intenioneaz sa faca lucruri deranjante.
30
Comunicarea asertiva este un stil n care indivizii isi expun in mod clar opiniile i
sentimentele, i sunt fermi in aparara drepturilor lor i nevoilor fr a nclca drepturile
altora. Comunicarea asertiva se nate dintr-o stima de sine foarte mare. Aceste
persoane se valoareaza pe ele nsele, timpul lor, sentimentele spirituale si emoionale
cat i nevoile fizice. Sunt avocai puternici pentru ei nii fiind n acelai timp foarte
respectuoi fata de drepturile altora.
Comunicatorii asertivi vor:
> exprima sentimentele lor n mod clar, n mod corespunztor, i cu respect
> utilizeaz ,,EU in declaraii
> arata respect fa de ceilali
> ascult bine, fr a ntrerupe> au un bun contact visual
> vorbesc pe un ton calm si rspicat
> au o postur relaxata
> se simt conectai cu alte persoane
> se simt competenti i sub control
> nu permit altora s abuzeze sau sa ii manipuleze
> lupta pentru drepturile lor.
31
Abilitati de comunicare
Pentru a transmite un mesaj, utilizam desori o forma sau alta de comunicare. De-a
lungul timpului, au aparut
diferite canaleORALA
de transmitere a mesajelor.
COMUNICAREA
Comunicarea orala este un proces de transmitere a mesajului verbal.
Comunicarea orala poate fi: formala sau informala.
Exemple de comunicare orala informala:
> fata in fata (conversaia);
> conversaia telefonica;
> discuii ce au loc intr-o intalnire de afaceri
Exemple de comunicare orala formala:
> prezentrile intr-o intalnire de afaceri;
> prezentrile din timpul unui curs;
> discursul din timpul unei ceremonii de absolvire
Ca urmare a dezvoltrii tehnologiei, s-au dezvoltat noi forme ale comunicrii orale: videconferinta, video-phones, combinnd comunicarea audio cu cea video. Alte forme ale
Abilitatile
deorale
comunicare
dezvolta
pe parcurs, (clipuri
nu ne nastem
cu ele. Inpe
funcie
de sau
comunicrii
includese
asa
zisul PODCASTS
video accesate
internet)
mediul
care
trim siVoiceover
de preocuprile
comunicam
eficient sau
ceea ceinse
numete
Internetnoastre
Protocolinvatam
(VolP) -sa
spre
exemplu mai
Skype.
mai puin efficient.
Avantaje ale comunicrii orale
> comunicarea orala este mai personala si mai puin formala dect comunicarea
scrisa;
32
33
> daca timpul este limitat, comunicarea orala este mai eficienta dect cea scrisa;
> exista o mai mare flexibilitate in comunicarea orala;
> se pot discuta mai multe aspecte iar deciziile se pot lua mai rapid dect in
comunicarea scrisa;
> comunicarea orala este o metoda excelenta de a convinge audienta, de a
menine energia si entuziasmul unei echipe de lucru.
Dezavantaje ale comunicrii orale
> comunicarea scrisa este importanta atunci cnd dorim sa schimbam informaii
importante ce necesita documentare;
> comunicarea orala tinde sa fie mai puin structurata, detaliata iar mesajul sa
fie distorsionat si sa nu fie receptat asa cum ne dorim.
34
COMUNICAREA SCRISA
Printre cele mai des probleme cu care se confrunta recrutorii, sunt: greelile
gramaticale prezente in CV-uri si lipsa de coerenta a scrisorilor de intenie.
Comunicarea scrisa implica claritate in exprimare, precizie, o constructive logica a
ideilor, si foarte important, o sumarizare a mesajului ce se dorete transmis.
Exista 3 elemente importante ale comunicrii scrise:
> structura (modul in care coninutul este impartit)
> stilul (modalitatea in care este scris mesajul)
> coninutul (despre ceea ce vrem sa transmitem)
STRUCTURA
O structura buna te va ajuta sa te exprimi mai clar, spre exemplu intr-un eseu, o
scrisoare de intenie sau chiar intr-un CV.
Urmtoarele reguli te vor ajuta sa-ti structurezi mesajul pe care doreti sa-l transmit
in scris:
> clarifica scopul mesajului inainte de a incepe sa scrii;
> identifica punctele importante, ideile, temele pe care doreti sa le transmit;
> decide ordinea logica pentru ceea ce vrei sa transmii;
35
> compune o buna introducere si un sfarsit. Prima, va atrage imediat atentia

cititorului, a doua (sfritul) ii va ramane in minte dup ce a terminat de citit;
> folosete fraze scurte
> evideniaz punctele importante prin: sublinieri, buletts, etc.
ADAPTEAZA STILUL!
Orice comunicator trebuie sa se gandeasca in primul rnd la cei carora li se adreseaza
in scris:
> Cat de multa informaie si cat de detaliata trebuie sa fie?
> Voi folosi termini de specialitate, tehnici sau va trebui sa traduc termenii tehnici?
> Cat de formala sau informai ava trebui sa fie comunicarea scrisa?
CONINUTUL
Reprezint ceea ce vrei sa transmit cititorului.
Cnd ai primul contact cu un posibil angajator, cel mai probabil se va face in scris: prin
intermediul CV-ului sau/si a scrisorii de intenie. De aceea este foarte important sa
acorzi atentie urmtoarelor aspecte:
> Regulilor de punctuaie si gramaticii;
> Obiectivul tau sa fie clar;
> Gandeste-te in avans la ceea ce vrei sa scrii;
> Dezvolta argumentele intr-o ordine logica;
> Revino asupra documentului a doua zi.
36
Astzi suntem pui din ce in ce mai des sa completam formulare care necesita un
anumit numr de caractere. De aceea, unele dintre abilitatile necesare si extrem de
importante, atat in comunicarea orala cat si in cea scrisa sunt sumarizarea si sinteza
informaiei.
37
COMUNICAREA NON-VERBALA
Prima forma de comunicare o reprezint comunicarea non-verbala. Copilul comunica cu
mama sa inca de la natere. Mama va intelege mesajele transmise de bebeluul sau,
chiar daca acesta nu poate inca sa vorbeasc. Aceasta va tii cnd ii este foame, cnd
este vremea de culcare sau cnd ceva il deranjeaz. Toate acestea pot fi descifrate
dup tonalitatea vocii, a gesturilor si a mimicii.
Comunicarea non-verbala include: expresii faciale, gestica, tonul, ritmul, vocea. Aceste
semnale non-verbale insotesc deseori mesajul verbal. De asemenea, tinuta, modul in
care ne imbracam reprezint o forma de comunicare non-verbala.
Una dintre cele mai citate statistici privind comunicarea non-verbala se refera la faptul ca
un procent de 93% din comunicarea zilnica reprezint comunicarea non-verbala.
Dr Albert Mehrabian in lucrarea sa ,,Silent messages: Implicit communication of
emotions and attitudes", aparuta in 1981, reda importanta proporiile privind importana
limbajului para-verbal i non-verbal n comunicare. Astfel, conform autorului:
> 7% din sensul comunicrii rezid n cuvintele care sunt rostite;
> 38% din sens este paralingvistic (modul n care cuvintele sunt spuse);
> 55% din sens rezid n expresia facial (limbaj non-verbal, corporal).
Formula lui Mehrabian - 7%-38%-55% - e dedus din situaiile de comunicare n care
exist incongruen ntre cuvnt i expresia facial i ne spune c asculttorul tinde s
38
se ncread mai mult n expresia facial i n tonalitile vocii, dect n cuvnt, ceea ce
este i exact i adevrat.
n majoritatea cazurilor de comunicare corporal, gesturile au semnificaii relative i
contextuale ceea ce le i face att de ambigui.
Importanta comunicrii non-verbale in timpul unui interviu de angajare
Deoarece prima impresie conteaz, in cadrul unui interviu de angajare trebuie acordata
o atentie deosebita mesajelor non-verbale transmise.
Spre exemplu:
> O tinuta neadecvata poate sa transmit neglijenta si neseriozitate;
> Lipsa contactului vzual cu interlocutorul poate sa transmit lipsa de incredere sau
chiar faptul ca sunt spuse minciuni;
> O strngere de mana prea slaba poate sa transmit lipsa de incredere in propriile
forte si timiditate;
> Lipsa zametului din timpul discuiei, poate sa transmit ca posibilul candidat este
o persoana rigida, inflexibila si greu de abordat;
> O postura prea relaxata (picior peste picior si inclinat pe spate) poate sa
transmit o atitudine de superioritate si lipsa de respect fata de interlocutor;
> Verificarea telefonul in timpul intervului, poate sa transmit de asemenea, o lipsa
de seriozitate.
> Un machiaj prea strident sau prea mult parfum poate sa trdeze o lipsa de
atentie la detalii.
39
Comunicarea optima asigura un mediu de lucru armonios si constructiv, contribuind la

crearea unei echipe de lucru eficiente. De aceea deinerea abilitailor de comunicare
eficienta reprezint astazi o condiie atat de importanta pentru angajatori.
40
Critica constructiva sau feedback-ul constructiv

Acceptarea criticilor constructive joaca un rol important in dezvoltarea abilitailor de
comunicare.
De cele mai multe ori, cnd cineva a acionat sau a spus ceva cu care noi nu suntem de
acord, suntem pui deseori in situaia de a ne transmite opiniile vis--vis de ceea ce s-a
intamplat sau s-a spus.
Conform dicionarului englez Mac Millan ediia 2002, prin feedback se intelege un
comentariu privind cat de bine sau rau a realizat cineva ceva, in scopul de a ajuta acea
persoana sa faca mai bine.
Reguli de baza ale unui feedback constructiv
> Feedback-ul face referire la fapte si nu la persoane;
> Intenia de a transmite un feedback este una constructiva, nu distructiva!
> Feedback-ul este specific si nu general;
> Cel care da feedback-ul se va asigura ca acesta este dorit (se spune adesea ca
feedback-ul reprezint un dar, un cadou oferit persoanei care dorete sa
imbunatateasca ceva);
> Feedback-ul se va da in timp util (de preferat imediat ce aciunea a luat sfarsit);
> Feedback-ul nu se va transmite sub influenta emoiilor (un ton aspru, autoritar
poate sa duca la eecul feedback-ului constructiv;
> Feedback-ul se va transmite atat la locul cat si la timpul potrivit (spre exemplu, un
feedback dat de ctre sef in afata celorlali colegi, nu poate avea efectul scontat.
41
Responsabilitatea ca feedback-ul sa fie unul constructiv revine ambilor: atat celui care
ofer cat si celui care primete feedback-ul.
De cele mai multe ori, se vorbete in literatura de specialitate, despre MC feedback. sau
feedback-ul oferit sub forma unui sandwich.
Etapele construciei unui ,,MC feedback sunt urmtoarele:
Pasul 1: se incepe cu ceva POZITIV
Pasul 2: se continua cu CEEA CE ESTE DE IMBUNATATIT
Pasul 3: se finalizeaz cu ceva POZITIV.
Bariere in comunicare
Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat nu
recepteaz sau interpreteaz greit sensul dorit de emitor. O comunicare eficient
urmrete s reduc motivele care determin aceste fenomene.
Identificarea factorilor care duc la interpretri greite este o condiie necesara pentru o
comunicare eficienta.
Factori perturbatori ai comunicrii eficiente:
> Diferentele de percepie;
> Lipsa de cunotine
> Lipsa de interes
> Stereotipiile
> Dificulti de exprimare
> Personalitatea
42
Barierele n comunicare pot fi ntlnite n orice situaie de comunicare i, din acest motiv
rareori mesajul transmis este identic cu mesajul recepionat.
43
CAPITOLUL III
MOTIVAIA SI STILURILE DE INVATARE
Motivaia invatarii
Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al al informaiei,
al complexitii. De aceea, investiia in inteligenta, creativitatea si capacitatea de inovare
a indivizilor, a grupurilor va fi extrem de rentabila in viitor.
Motivul principal pentru care urmam o coala este reuita sociala sau obinerea unei
poziii sociale mai inalte.
Motivaia este un proces care conduce, ghideaz i menine comportamente, i
determin opiunile personale ale unui individ fa de varii aciuni sau comportamente.
In ultimii ani, cercettorii au studiat ce anume ii motiveaz pe studeni sa fie implicai
activ in procesul de invatare. Astfel, se cauta inca rspunsuri la intrebari precum:
> Ce ii determina pe studeni sa invete?
> Care sunt alegerile studenilor?
> Ce ii determina sa investeasc atata timp si energie?
> Cum se dezvolta motivaia?
> Cum poate mediul academic sa influeneze motivaia studenilor?
Studiile au aratat ca motivaia a jucat un rol hotrtor in procesul invatarii.
Adesea, cei care au cunoscut succesul au avut foarte clara ideea despre ceea ce vor de
la viata.
Printre factorii motivationali, adesea enumerai in crile de specialitate, se pot aminti:
44
> Metodele si tehnicile de predare ale profesorilor;

> Modelele sociale;
> Mediul familial;
> ncrederea in sine sporita. Studenii isi concentreaz atentia asupra acelor
activitati despre care au convingerea ca dein competentele necesare;
> Orientarea spre atingerea obiectivelor stabilite;
> Studenii care au convingerea ca daca vor cu adevarat ceva si daca vor depune
tot efortul de care sunt in stare atunci cu sigurana vor obine ceea ce si-au droit;
> Pastrarea in armonie a multiplelor obiective trasate. Studenii vor fi mai angajai
in procesul de invatare daca obiectivele lor sunt compatibile cu scopul.
Att pentru cei care se afl la catedr, pentru prini sau pentru experii n domeniul
tiinelor educaiei, motivaia este cheia succesului n nvare. De la Piaget la Gardner,
teoreticienii mecanismelor nvrii au subliniat faptul c motivaia este fundamentul pe
care se construiete succesul educaional. Implicit, se poate afirma c lipsa motivaiei
pentru nvare poate s conduc nu numai la performane colare sczute, ci i la alte
acumulri negative care pot sta la baza unor abateri sau deviane comportamentale.
Problema motivaiei umane nu trebuie neleas ntr-un mod simplu, mecanicist. Nu
exist un comutator magic al motivaiei, care s determine oamenii s doreasc s
nvee, s lucreze mai mult, s acioneze ntr-o manier mai responsabil. Facilitarea i
nu controlul ar trebui s ne ghideze ideile, cnd ncercm s schimbm anumite
comportamente.
Stiluri diferite de invatare
45
Capacitatea de a invata cat mai repede, de a intelege cat mai bine si mai rapid, dar si de
a retine cat mai mult timp ceea ce ai invatat, este una din abilitile eseniale ale oricrui
om de succes. coala te invata multe lucruri, dar, din nefericire, nu te invata si cel mai
important lucru: CUM ANUME sa inveti. ARTA de a dobndi noi cunotine - de a ti le
insusi si de a le integra in ansamblul cunotinelor pe care le posezi deja - este mult
mai importanta si mai valoroasa dect cunotinele in sine.
Oamenii invata permanent, insa anumite circumstane pot favoriza procesul de invatare.
Primul pas in procesul de invatare o reprezint acumularea de informaii. Capacitatea de
reinere a informaiei depinde insa de modalitatea de invatare.
Stilul de invatare reprezint modalitatea preferata de receptare, prelucrare, stocare si
reactualizare a informaiei si se formeaz prin educaie.
Stilurile de invatare pot fi difereniate astfel:
> Dup componenta genetica;
> Dup emisfera cerebrala.
Dup componenta genetica, stilurile de invatare sunt urmtoarele:
4- AUDITIV (studentul invata mai bine din explicaiile profesorului)
Caracteristicile stilului auditiv:
> invata ascultnd conversaii sau prezentri
> vorbete ritmat
> vorbete cu sine (in gnd)
> este uor distras de zgomot
> isi mica buzele si spune cuvintele cnd citete
46
> ii place sa invete cu voce tare

> este mai bun povestitor dect scriitor
> este vorbre, ii plac discuiile
4- VIZUAL (este important sa vada textul scris)
Caracteristicile stilului vizual :
> vorbete repede
> bun organizator
> observa in special detaliile mediului
> retine mai repede ceea ce a vzut dect ceea ce a auzit
> nu il distrage zgomotul
> uita instruciunile verbale
> este cititor bun si rapid
> prefera sa citeasc, nu sa i se citeasc
> uneori nu-si poate gsi cuvintele potrivite.
4- KINESTEZIC (invata din situaiile in care poate sa experimenteze).
Cel care are acest stil de invatare invata implicandu-se in activitati si lucrnd in grup.
Construiete modele sau manipuleaz obiecte pentru a-si explica o serie de concepte
abstracte.
Caracteristicile stilului kinestezic sunt urmtoarele:
> invata prin manevrarea obiectelor;
> vrea sa incerce obiectele si mecanismele;
47
Dupa
> vorbete
emisfera
rar;cerebrala activata predominant:
EMISFERA DREAPTA
> sta aproape de persoana cu care vorbete;
Este resposabila cu logica
Are o vedere de ansamblu
> este atent la gesturi si gesticuleaz;
Se concentreaz pe amnunte si detalii
Capacitate de sinteza
> memoreaz mergnd;
Analiza
Informaiile sunt gndite in imagini,
> nu retine locaii geografice dect daca a fost acolo;
Elaboreaz reguli, clasificri, planifica
Comparaii si asocieri
> utilizeaz verbe de aciune;
Prefera certitudinile
Se baseaza pe intuite
> utilizeaz aciuni ale corpului pentru a demonstra ceea ce a invatat;
> are un scris mai puin citet.
Strategii de invatare in funcie de stilul de invatare
48
Felul n care ne concentrm asupra informaiilor noi i dificile i ni le reamintim este legat
de stilul nostru de nvare global sau analitic. Unii elevi nva mai uor atunci cnd
informaiile sunt prezentate pas cu pas, ntr-un model secvenial, prin care se
construiete o nelegere a conceptelor. Alii nva mai uor atunci cnd neleg mai nti
conceptul i se concentreaz apoi pe detalii sau cnd introducerea informaiilor se face
printr-o povestire cu umor sau o anecdot legat de experiena lor i susinut cu
Activitile cu cea mai buna rata de memorare sunt cele care:
example i grafice.
> solicita celor care invata sa aplice in mod activ ceea ce au invatat, mai degraba
Teoria piramidei invatarii (National Training Laboratories, Mine, SUA) arata
dect sa recepteze in mod pasiv;
procentajul materiei memorate dup aplicarea diferitelor activitati de invatare sau metode
> solicita elevul/studentul sa-si formeze construcii mentale;
de predare.
> solicita elevul/studentul sa proceseze informaia cu mai multe parti ale creierului
si sa se foloseasc de mai multe simuri sau stiluri de invatare.
Procesul de invatare este mult mai eficient atunci cnd se desfasoara activ dect atunci
cnd este pasiv.
49
50
CUMin
Dei
INVATAM
general preferam
EFICIENTun anumit stil de invatare, in realitate putem sa trecem de la un
stil de invatare la altul, in funcie de subiectul pe care dorim sa-l tratam sau de informaia
pe care dorim sa ne-o insusim.
Identificarea propriilor stiluri de invatare se poate realiza prin observarea si analiza
propriilor experiene de invatare.
Strategii de dezvoltare a stilurilor de invatare
> Identifica stilul de invatare;
> Participa la exerciii de autocunoastere
> Exersarea deprinderilor eficiente de lucru
> Aplica o gndire critica
> Formuleaz contient obiective
> Stimuleaz motivaia: cu cat materialul prezint semnificaie si interes mai mare,
cu atat invatarea este mai rapida si mai eficienta.
> Elaboreaz un program de invatare, elaboreaz un plan, program de nvare
care s cuprind activiti concrete, sarcini de ndeplinit, resurse, termene limit,
recompense
> Stimuleaz dorina de cunoatere!
> Dezvolta-ti increderea si nu te descuraja in fata obstacolelor!
<s>
51
Vederea informaiei n form

tiprit v va ajuta s o
Ascultarea cuiva care v
reinei mai bine.
explic un anumit lucru v va
ajuta s nvai.
Verificarea faptului c notiele
dumneavoastr sunt copiate Discutarea unei idei noi i
cum trebuie
faptul c o explicai folosind Efectuarea de ctre
dumneavoastr niv a unei
propriile dumneavoastr
Privirea formei unui cuvnt.
activiti practice faciliteaz
cuvinte.
adesea nelegerea, de ex.
Folosirea culorilor, ilustraiilor Discutarea cu cineva a
experimente la fizic,
i diagramelor ca ajutor n
probleme la matematic etc.
problemelor i ideilor.
procesul de nvare.
Scrierea lucrurilor n ordinea
Este folositor s analizai
Sublinierea cuvintelor cheie. verbal chestiunile / s
lor, pas cu pas, este o cale
eficient de a le ine minte.
verbalizai de unul /una
Folosirea de creioane
singur() gndurile i ideile
colorate pentru nvarea
Scrierea lucrurilor cu propriile
pe care le avei
ortografierii cuvintelor dificile:
dumneavoastr cuvinte.
folosirea de culori diferite
Rugmintea adresat cuiva
pentru grupurile complexe de de a v explica din nou
Convertirea notielor ntr-o
litere
imagine sau ntr-o band
lucrurile
desenat.
Alctuirea unei hri mentale Ascultarea unei cri
sau a unei reea de cuvinte, nregistrate pe band va fi
Urmrirea cu degetul a
ciorchine.
titlurilor, cuvintelor cheie, etc.
mai uoar dect citirea
apoi pronunarea
crii.
Convertirea notielor
respectivelor cuvinte urmat
dumneavoastr ntr-o
de scrierea lor din memorie.
Simirea cuvntului ca i
imagine sau band desenat. cum ai fi pe punctul s-l
Preferina pentru a atinge i a
pronunai i faptul de a-l
face.
pronuna n gnd pot fi de
ajutor.
Scrisul la tastatur este
adesea mai uor dect
mprirea cuvintelor n
Folosirea imaginilor pentru

explicarea textelor.
scrierea de mn.
silabe /fragmente i
exagerarea n gnd a
sunetelor.
Simirea ritmului unei fraze
sau a unui set de informaii
atunci cnd acestea sunt
cntate.
Citirea cu voce tare. Faptul
de a v asculta vorbind cu
voce tare.
Utilizarea unui casetofon
pentru a v nregistra
observaiile i gndurile.
nregistrarea principalelor
aspecte ce trebuie analizate
folosind propria
dumneavoastr voce, cu
muzica dumneavoastr
preferat ca fundal
Folosii metode de ascultare
activ, incluznd aici
chestionarea i rezumarea.
52
53
Utilizarea scrisului cursiv este

mai uoar dect cea a
scrisului tiprit (cu litere
separate)
Ajutarea unei alte persoane
s ndeplineasc o sarcin.
EXERCIII
Abilitatea de sinteza a informaiei in comunicarea scrisa si cea orala
a. ncercai sa redai informaiile discutate in clasa, cu formatorul, in spaiul de mai jos:
b. Discutai cu colegul/colega voastra:

-
ce anume ati retinut pana acum (intr-o fraza)
ce aspect vi s-a prut dificil si de ce (intr-o fraza)
54
EXERCIII
Comunicarea orala si cea scrisa
A. Se impart partcipantii in doua grupe (de preferat 20 de persoane intr-o grupa)

Participanii vor sta in sir indian (unul langa celalalt)
Primul participant transmite vecinului sau o informaie care sa conin : nume de
persoane, localitati, date , cifre, etc. Mesajul va fi cat mai complicat din punct de vedere
al uurinei de memorare.
Informaia va fi transmisa o singura data, fara a fi repetata.
Cel care primete informaia o va asculta o singura data fara dreptul de a adresa
intrebari clarificatoare si fara sa-si noteze informaia pe hrtie.
Informaia va fi transmisa de la un capat la altul al irului.
Reuete ultimul participant sa retina intocmai informaia transmisa de primul coleg?
B. Exerciiul se va repeta dar a doua oara, participanii au dreptul sa-si noteze
informaia in scris si sa adreseze intrebari de clarificare.
Ce diferente observai fata de primul rezultat?
55
EXERCIII
Descoperii stilul preferat de invatare!
Acest chestionar v va ajuta s gsii modul prin care putei nva cel mai bine.
Nu exist rspunsuri corecte sau greite
Pentru completarea chestionarului avei la dispoziie att timp ct avei nevoie,
aproximativ 10 i 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEM dac dureaz mai mult.
Rspundei la toate ntrebrile pentru a obine cele mai bune rezultate, sinceritatea este
foarte important pentru completarea acestui chestionar
Rspundei la ntrebri prin DA sau NU.
ncercuii doar un singur rspuns la fiecare ntrebare
Dac dorii s rspundei prin uneori, gndii-v dac mai mult suntei de acord sau
mai mult dezaprobai enunul respectiv, i rspundei prin Da sau NU.
56
57
CE AM INVATAT AZI?
Va rugam completai formularul de mai jos:
1. Dintre temele abordate in acest capitol, enumerai minim 3 aspecte care v- au atras
atentia in mod deosebit
2. Pe viitor, ce anume din ce ati invatat azi considerati ca puteti pune in

aplicare?
3. Cum vei inteniona sa aplicai conceptele enumerate la punctul

anterior?
4. Considerati ca avei nevoie de informaii in plus? Daca DA, care ar fi

acestea?
Cea mai nalt curb de pe grafic arat stilul dvs. de nvare preferat. Dac curba are
o evoluie aproximativ egal nseamn c v place s utilizai toate stilurile de nvare.
5859
CAPITOLUL IV
EMOIILE SI ARTA DISCURSULUI
,, Exista doua tipuri de vorbitori in public. Cei
care devin nervoi si cei care sunt mincinoi
Mark Twain
Am vorbit in temele trecute despre cele 6 frici primordiale.
Frica de critica se situa in capul listei deoarece este poate cea mai raspandita. Se spune
ca frica de a vorbi in public este cea mai comuna dintre toate. De fapt, aceasta frica este
una egocentrica, alimentata de o mndrie profunda.
La baza reticenei de a vorbi n public stau, de obicei, una sau mai multe dintre
urmtoarele temeri:
> Teama de prerile celorlai;
> Teama de a nu ncurca structura prezentrii;
> Teama de a nu avea suficiente materiale;
> Teama de ntrebrile adresate din public;
> Teama de a nu-i pierde concentrarea.
Se spune ca in America, frica de a vorbi in public ocupa numrul unu, iar teama de
moarte pe locul doi.
Permanent suntem nevoii sa luam cuvntul in public. Fie ca suntem intr-un grup de
prieteni, sau intr-un mediu academic, spre exemplu susinem examenul final (disertaia),
ori susinem o prezentare la un interviu de angajare sau in cadrul unei intalniri de
60
business, suntem nevoii sa apelam la abilitile noastre de a comunica in public. Unii

vorbesc atat de lejer in public de parca vorbitul in public ar fi o abilitate inascuta, alii
raman paralizai de frica si incapabili sa foloseasc cuvintele.
Din fericire, arta vorbirii in public se invata!
Pentru gestionarea emoiilor, mai intai trebuie sa analizai cauza emoiilor, rdcin lor.
Scott Berkun, in lucrarea sa ,, Confessions of a Public Speakef, vorbete despre
originea ancestrala a acestei temeri. In vechime, vntorii se aflau in fata fiarelor
slbatice inarmati. Se pare ca memoria noastra colectiva a dezvoltat aceasta frica, frica
de a sta in cmp deschis, in fata fiarelor slbatice fara posibilitatea de a se apara.
Pentru ca in zilele noastre omul nu se mai indeletniceste cu vanatoarea, mintea noastra
fiind astfel setata de mii de ani, nu s-a adaptat la realitile vieii si a pastrat aceasta
falsa frica. Pentru mintea comunicatorului, publicul reprezint pericolul, cmpul de
vanatoare devine scena, iar vorbitorul este prada. Drept urmare, avem de-a face cu o
falsa alarma iar pericolul nu este real.
Sfaturi pentru gestionarea emoiilor:
> Pregtete discursul: elaboreaz o strategie si scrie pe hrtie capitolele
importante pe care vrei sa le atingi!
> Exerseaz cu voce tare!
> Memorizeaz secvena slide-urilor!
> Pregtete posibilele intrebari si rspunde la acestea.
> Vizualizeaz prezentarea. Un studiu de la Harvard University a aratat importanta
vizualizrii in dezvoltarea abilitailor. Studenii au fost impartiti in doua grupe: unui
61
grup i s-a cerut sa-si imagineze aciunea de a canta la pian, iar celui de al doilea
i-a cerut chiar sa cnte la pian. Cnd activitatea creierului lor a fost examinata, la
ambele grupe s-a observat prezenta activitatii cerebrale. Insusi Albert Einstein
spunea ca ,,imaginaia este mult mai importanta dect cunoaterea".
> Nu te gndi la performanta! Imagineaza-ti ca pori o simpla conversaie!
> Exerseaz respiraia! Fii calm!
> Adopta o postura care indica putere. Rdica braele de cateva ori si respira uor!
(vezi: https://www.voutube.com/watch?v=Q6sE0tMcVwq)
> Fa pauze! Cateva pauze strategice intre idei, au un efect de calmare.
Un bun public speaker are pasiune pentru mesajul sau, cunoate foarte bine materialul
pe care dorete sa-l prezinte si se concentreaz pe gestionarea emoiilor care, asa cum
am vzut, sunt normale.
Structura unui discurs
In general, structura unui discurs urmeaza o regula simpla (cunoscuta ca regula celor
3S).
i- Spune ce vei spune!

i- Spune ce ai de spus!
4- Spune ce ai spus!
1. Stabilii obiectivul discursului/prezentarii si inei cont de audienta (specialitilor nu se
prezint idei de popularizare) si motivele pentru care va aflai in fata unei audiente
(vei prezenta o lucrare de disertaie, sunteti la un interviu de angajare, susinei o
conferina sau prezentai un plan de vanzare/marketing).
2. ncepei sa notati structura discursului
62
> Care este scopul acestui discurs (discurs persuasiv, informativ);

> Stabilirea ideilor principale;
> Stabilirea argumentelor;
> Stabilii introducerea (salutul, introducerea temei si ceea ce se dorete a se
demonstra);
> Stabilii coninutul. Se prezint argumentele si se aduc dovezi, exemple in
sprijinul acestora;
> Stabilii incheierea (se face o scurta recapitulare a celor spuse);
> Concluziile (se explica eventualele neclariti, se acentueaza punctele puternice
ale discursului).
Sfaturi utile inaintea unei prezentri:
> Facei o lista cu tot ceea ce avei nevoie pentru realizarea prezentarii/discursului:
laptop, lucrarea tiprit, fise, poze, flip-chart, etc);
> Fii odihnit!
> Acordai atentie tinutei vestimentare!
> lncadrati-va in timp, incercand sa fii prezent inaintea susinerii prezentrii!
> Nu cititi tot discursul de pe hrtie! (asa nu vei convinge audienta);
> Construii un raport interpersonal cu audienta!
> Evitati rspunsurile negative, folosii formulri pozitive!
> Fii clar si concis!
> nceputul si sfritul discursului sunt extreme de importante! Audienta va ramane
cu ce s-a spus la finalul prezentrii.
> Folosii tehnici de captare a ateniei (limbajul nonverbal - zmbetul, mimica,
gesturile, limbajul verbal - glume, o poveste (storytelling - a se vedea celebrul
63
discurs al lui Steve Jobs - httpsJ/www. voutube. com/watch ?v=SdaabGltPJk sau

discursul ctigtorului concursului internaional de public speaking din 2014 httpsV/www. voutube. com/watch ?v=rffLvHrLgMs)
> Pastrati contactul visual!
> Repetai in fata oglinzii!
> Daca dorii imbunatatirea permanenta a abilitaii de a comunica in public, cerei
un feedback!)
> Repetai in fata unei camera video! Asa va vei contientiza tonul si ritmul vorbirii
precum si anumite ticuri verbale. De fapt, vocea noastra nu este chiar asa cum
ne auzim noi cnd vorbim.
Sinteza informaiei, o abilitate importanta in comunicarea scrisa si verbala
Daca ai nevoie de multe cuvinte
pentru a exprima ce ai in minte,
mai gandeste-te.
Dennis Roch
Nivelul miestriei voastre de comunicare n lumea exterioar va determina nivelul
succesului cu alii - din punct de vedere personal, afectiv, social i financiar, (spunea
Anthony Robbins in lucrarea sa ,,Putere nemrginit", p.19).
Comunicarea nseamn putere. Aceia care stpnesc folosirea ei cu efect i pot
schimba propria lor experien n legtur cu lumea i experiena lumii n legtur cu ei.
Orice fel de comportament i de sentimente i afl sorgintea ntr-o form de
comunicare. Aceia care afecteaz gndurile, sentimentele i aciunile celor mai muli
64
dintre noi sunt cei care tiu cum s foloseasc acest instrument al puterii. Gndii-v la
oamenii care au schimbat lumea n care trim: John F.Kennedy, Thomas Jefferson,
Martin Luther King, Jr., Franklin Delano Roosevelt, Winston Churchill, Mahatma Gnd
hi.
Abilitatea de a grupa lucrurile, de le a sintetiza si a gsi legaturi intre ele o avem deja. E
important insa sa o practicam. Cum? Grupnd informaiile de acelai gen in categorii.
Organizandu-le ca si pe crile din rafturi..
Abilitatea de sinteza a informaiei este extrem de importanta atat in comunicarea orala
cat si in cea scrisa.
A sintetiza informaia este abilitatea de a combina informaii din una sau mai uite surse
de informare. Aceasta abilitate este uzitata zilnic, spre exemplu, atunci cnd vorbim cu
prietenii despre ceva ce tocmai am citit, am vzut, despre subiectul unui film, etc. De
asemenea dezvoltarea acestei abilitai este necesara atunci cnd elaboram o teza,
lucrare, cnd ne prezentam in cadrul unui interviu de angajare, etc. Nu este de mirare ca
angajatorii acorda o importanta deosebita acestei abilitai la orice interviu de angajare.
Sfaturi pentru dezvoltarea abilitaii de sinteza a informaiei
> Sitetizeaza constant noi idei. Nu citi pasiv. Noteaza ideile, gadeste si sintetizeaz
ce tocmai ai citit;
> Invata cum sa inveti mai repede. Unul dintre cele mai importante talente ale
secolului XXI este abilitatea de a invata rapid. Cunoate cum funcioneaz mai
bine creierul (spre exemplu: inveti mai bine dimineaa, seara, dup un scurt
somn, etc);
65
> Intordeauna muncete pentru a indeplini un obiectiv pe care l-ai trasat;

> Gndete simplu!
> Acorda atentie unui management al timpului, planifica-ti activitatile!
> Cnd pori o conversaie, incearca sa redai cat mai sumar ceea ce vrei sa spui!
> Cnd iei notite (spre exemplu cnd profesorul tau tine o prelegere), incearca sa
sintetizezi informaia, sa identifici ideile principale. Nu scrie tot ce spune
profesorul! Folosete un cod propriu: semne imprumutate de la matematica,
fizica, chimie, astfel incat sa faci economie de cuvinte.
> Cnd vrei sa transmii o informaie, gandese-te cum poi sa o formulezi in cat mai
puine cuvinte!
Secretul dezvoltrii oricrei abilitai si a increderii in sine este PRACTICA!
66
CAPITOLUL V
PUNCTE FORTE SI LIMITE PERSONALE
Abilitatile
Uneori este dificil sa gasesti cuvintele sau frazele potrivite pentru a te descrie. Adeseori
este mult mai uor pentru alte persoane sa recunoasc abilitatile care te caracterizeaz.
Cnd eti in cautarea unui loc de munca sau cnd doreti sa-ti schimbi cariera sau chiar
atunci cnd doreti sa elaborezi un plan de dezvoltare personala, este bine sa te
gndeti la tine nu prin prisma domeniului in care activezi sau a diplomei obinute, ci
gandeste-te la abilitatile care te reprezint pe tine.
Abilitatile transferabile sunt acele abilitati pe care le folosim cu uurina, in contexte
diferite, si pe care le-am dobndit din surse diferite (coala, munca, timp liber),
experimentnd diverse activitati.
Abilitatile transferabile se refera la activitati pe care le facem natural, cu plcere, pentru
care suntem inzestrati cu har si pe care le-am dezvoltat, perfecionat de-a lungul
timpului.
Aceste abilitati se reprezint prin verbe: a comunica, a analiza, a organiza, a coordona,
a negocia etc. Le putem identifica ca rspuns la ntrebrile: ,,La ce sunt bun?, ,,Ce tiu
sa fac?.
Atunci cnd te afli la nceput de drum, proaspt ieit de pe bncile scolii, dar si cnd vrei
sa-ti schimbi locul de munca sau sa te reorientezi profesional, este important sa-ti
defineti abilitatile transferabile.
67
Argumentarea
Categorii si exemple
si demonstrarea
de abilitati
abilitailor
transferabile
(puncte forte)
Este important, atunci cnd elaborati un CV, sau participai la un interviu de angajare,
Exerciiu
sau doriti doar
sa elaborati propriul plan de dezvoltare personala, sa va cunoatei si sa
argumentai ca
abilitatile
caracterizeaz
si care
punctele
voastrevostru
forte. loc
Imaginati-va
sunteticare
la unvainterviu
de angajare
in reprezint
vederea obinerii
primului
de munca:
Scriei in tabelul de mai jos abilitile (punctele voastre forte) si dovedii, argumentai cum
le-ati dobndit:
UneleABILITAT!
dintre cele mai cautate abilitaiEXPLICATII/ARGUMETE/DOVEZI
pe piaa muncii sunt abilitile manageriale
A deveni manager, este rezultatul unui proces de transformare personala. Nu poi
deveni manager imediat ce ai terminat un curs de management.
Categorii si exemple de abilitai manageriale
6968
Exerciiu
Imaginati-va ca sunteti la un interviu de angajare in vederea obinerii primului vostru loc

de munca:
Scriei in tabelul de mai jos limitele voastre personale (punctele slabe, slbiciunile) si
explicai cum le vei imbunatati:
LIMITE PERSONALE
MODALITATI DE MBUNTIRE
70
CAPITOLUL VI
CV-UL SI SCRISOAREA DE INTENIE
Asa cum am precizat in capitolele anterioare, abilitatile de comunicare sunt eseniale
atat in etapa de pregtire a interviului cat si in momentul in care suntem in fata
angajatorului.
Reguli de elaborare a unui CV
CV-ul trebuie sa reprezinte personalitatea voastra, de aceea el trebuie sa fie:
> Clar si concis;
> Uor de inteles;
> Adevrat.
Scopul ntocmirii CV-ului nu este neaparat angajarea imediata ci atragerea ateniei
angajatorului in vederea obinerii unui interviu.
Ce este CV-ul?
> O trecere in revista a carierei urmnd o linie cronologica;
> O sumarizare a abilitailor si realizrilor personale;
> O descriere a persoanei care sta in spatele CV-ului;
> Este o broura ce vinde brandul personal;
De evitat intr-un CV:
> Greelile gramaticale;
72
71
> Umorul;
> Neexplicarea acronimelor;
> Informaiile prea personale;
> Elemente de jargon;
> Utilizarea fonturilor colorate;
> Persoana I sau a IIl-a;
> Utilizarea unei adrese de e-mail nepotrivite;
> Ataarea unei fotografii nepotrivite;
> Utilizarea detaliilor in mod excesiv;
> Precizarea conturilor de pe reelele sociale;
> Expresiile standard de genul: orientat spre rezultate, spirit de echipa
> Minciunile si exagerrile.
Structura unui CV:
Curriculum vitae Europass va permite prezentarea calificrilor, aptitudinilor si
competentelor intr-o ordine logica:
> Informaii personale;
> Descrierea experienei profesionale;
> Descrierea studiilor si a cursurilor de formare (care poate sa apara inaintea
rubricii Experiena profesionala, in cazul celor cu experiena limitata de munca)
> Inventar detaliat al aptitudinilor si competentelor dumneavoastr, dobndite pe
parcursul studiilor si formarii profesionale, al experienei profesionale si vieii
cotidiene.
Recomandri la scrierea CV-ului
73
> Adaptai CV-ul in funcie de postul pentru care candidai;

> Verificati-va sistematic CV-ul ori de cate ori dorii sa-l trimiteti unui angajator
pentru a corespunde profilului cerut;
> Scoteti-va in evidenta calitatile in concordanta cu cerinele specifice ale
Angajatorului;
^ Cautati informaii despre compania la care urmeaza sa candidai pentru a va putea
adapta CV-ul la profilul cautat;
>
Daca experiena profesionala este inca limitata, (pentru ca tocmai ati absolvit
coala sau facultatea) descriei mai intai forma de invatamant si programele de
instruire/formare profesionala.
>
Nu este nevoie sa prezentai toate calificrile (diplome sau certificate de

absolvire);
> Nu menionai studiile scolii primare daca deinei o diploma de licena;

> Axati-va pe calificrile importante pentru aplicaia dumneavoastr;
> Cnd studentii/absolventii isi cauta un job, nu au destula experiena. Drept
urmare, este de preferat sa se menioneze cursurile la care au participat si
informaiile deinute. De asemenea este bine de menionata experiena de
voluntariat, joburile part-time, proiectele organizate in timpul scolii, proiectele
studentesti.
Scrisoarea de intenie
Scrisoarea de intenie, denumit i scrisoare de motivare este documentul care alturi
de CV v poate recomanda pentru un anumit job.
Coninutul acesteia difer n funcie de situaie ns indiferent de poziia pentru care
aplicai n documentul respectiv trebuie s se gseasc neaprat cteva elemente.
74
n majoritatea situaiilor scrisoarea de intenie reprezint primul contact stabilit cu

angajatorul i poate fi singura ans prin care i poi strni acestuia curiozitatea i l poi
determina s-i citeasc CV-ul i s te cheme la un interviu.
Pentru a-i atinge scopul, orice scrisoare de intenie trebuie s exprime n linii
generale:
> motivul pentru care aplici la jobul respectiv,
> argumentele care te recomand n a fi potrivit pentru acea poziie
> dorina de a fi contactat de angajator pentru a-i demonstra potenialul
profesional.
Scrisoarea de intenie trebuie s reflecte:
> stilul personal;
> aspectele care te difereniaz de ceilali candidai;
> capacitatea de argumentare;
> profesionalismul;
> abilitatea de persuasiune.
Elemente eseniale intr-o scrisoare de intenie
> Date de identificare (ale expeditorului si ale destinatarului);
> Introducerea (este foarte important ca n partea de introducere a scrisorii s te
identifici, s expui motivul care te-a determinat s trimii aceast aplicaie, s
precizezi foarte clar recrutorului postul vizat i sursa prin care ai aflat de
disponibilitatea jobului respective);
> Cuprinsul (este partea cea mai important a unei scrisori de intenie, n cel mult
dou paragrafe trebuind s atragi atenia angajatorului i s-i strneti
75
curiozitatea. n cuprins trebuie s motivezi ce te-a determinat s aplici pentru

aceast poziie i care sunt competenele i experiena ta care corespund
profilului solicitat. ncearc s fii ct mai succint i s nu exagerezi. Nu repeta
informaiile existence deja n CV, formuleaz fraze concise i ncearc s
foloseti un limbaj professional);
> ncheierea (n ultimul paragraf formuleaz concluziile i arat-i disponibilitatea
pentru o viitoare ntrevedere. Nu uita s mulumeti destinatarului pentru atenia
acordat i ncheie folosind o formul profesional, neutr; Cu consideraie,;
Cu stim; Cu respect; etc).
76
Exerciiu
a. ncercai sa simulai un interviu de angajare! Puteti juca pe rnd, atat rolul de
angajator cat si pe cel de candidat (intervievat).
b. Cerei feedback colegului care a jucat rolul angajatorului!
c. Care au fost aspectele dificile? De ce au fost ele dificile?
77
Exerciiu
Imaginati-va ca dorii sa aplicai pentru un post vacant. Elaborai o scrisoare de intenie.
78
CAPITOLUL VII
NET WORKING
Pentru ca procesul de cautare unui loc de munca poate sa dureze, una dintre metodele
cele mai des intalnite in identificarea unui post vacant este NETWORKING
Probabilitatea ca un loc de munca vacant sa nu fie anuntat creste odata cu nivelul
ierarhic la care se gaseste. Motivul este cat se poate de simplu: cei mai muli angajatori
prefera sa cheme la interviu persoane care vin cu recomandri (unele companii foarte
mari ofer chiar recompense financiare serioase celui care recomanda o persoana ce
este angajata ulterior). In acest mod, cresc sansele ca respectivul angajat sa fie mai
serios, iar persoana care a fcut recomandarea are satisfacia ca are un cuvnt de spus
in firma.
Networking-ul inseamna dezvoltarea unei largi reele de cwnostinte - oameni pe care iati cunoscut in diverse ocazii sociale sau de afaceri - si folosirea lor in avantajul vostru
atunci cnd sunteti in cautarea unei slujbe.
Oamenii care se afla in cercul dumneavoastr de cunoscui va pot da atat informaii
despre posibilul job, cat si sfaturi legate de o anumita companie sau industrie si,
totodat, va pot prezenta si altor persoane.
Orice situaie sau eveniment care va permite sa socializai poate fi o oportunitate de
networking: intalniri studentesti, conferine, petreceri, activitati sportive, etc
Cheia unui networking de success este organizarea. Pentru aceasta, este necesar sa
avei o lista cu posibili cunoscui care ar putea sa va ajute cu identificarea unui loc de
79
munca. Apoi, organizarea crilor de vizita, a datelor de contact ale persoanelor mai sus
amintite.
Networking-ul, la fel ca orice relaie, trebuie metinut si intretinut, investind timpul vostru:
telefoane ocazionale, intalniri, e-mailuri, felicitri desarbatori, etc.
Pentru a avea un networking de succes trebuie, sa va facei o autoevaluare sincera
(cnd apelai la recomandarea unui cunoscut, nu trebuie sa-l dezamgii) si sa stiti
foarte bine ce anume va dorii de la viitorul loc de munca. De asemenea trebuie sa avei
pregtii un CV complet si actualizat.
80
CE AM INVATAT AZI?
Exerciiu
1. Dintre temele abordate in acest capitol, enumerai minim 3 aspecte care v- au

Identificati
persoanele
reeaua voastra care ar putea sa va ajute in gasirea unui loc
atras atentia
in mod din
deosebit
de munca.
NETWORKING

aplicare?

anterior?

acestea?
82
Comportament de incredere in sine
CAPITOLUL VIII
Comportament asociat cu o incredere slaba
NCREDEREA IN SINE SI BRANDUL PERSONAL

Faci mai degraba cee ace crezi tu ca este Comportamentul tau se bazeaza mai mult
ncrederea in sine
bine, chiar daca ceilali te critica
pe cee ace spun ceilali
In societatea de astazi, a avea incredere in sine reprezint un atu important, chiar
hotrtor in atingerea succesului. Este aadar indispensabil sa ai incredere in capacitatile
tale pentru reuita profesionala, sociala, amoroasa si familiala.
Uneori increderea in sine trece drept trstur de personallitate iar uneori este privita ca
pe ceva dobndit cu ocazia experienelor.
ncrederea in sine are o stransa legtur cu obiectivele de viata. Cel mai bun mijloc de a
te motiva pentru aciune si success trece prin contiina unui obiectiv, spune Cecile
Neuville in cartea sa ,, Secretul fericirii permanente , p.44.
ncrederea in sine este extrem de importanta in aproape orice aspectal vieii noastre. Cata
incredere in tine ai?
Eti doritor sa-ti asumi riscuri
in zona de
confort.moduri:
Iti este in
frica
de eec.
Nivelul tau de incredere in tine poateStai
fi observat
in diferite
comportamentul
tau,
in modalitatea in care tu vorbeti si cum comunici cu ceilali. Aceste comportamente in
Admiti cufata
uurina
capoate
poi sa
face
celorlali
negreeli
trdeze.din Munceti din greu sa acoperi greelile
care poi invata
Accepi complimentele cu uurina
spernd ca ceilali nu au observat

ndeprtezi
complimentele
succesul obtinut.
83
bagateliznd
ncrederea in sine este o atitudine in care oamenii au pareri optimiste dar in acelasi timp
realiste despre ei insisi si despre situaia lor.
Persoanele ncreztoare in sine sunt capabile sa se bizuie pe propriile lor abilitati si
decizii. De asemenea, ele sunt capabile sa preia controlul propriei vieti si sa-si apere
drepturile.
Persoanele ncreztoare in sine sunt realiste. Asta nu inseamna ca sunt capabile sa
faca orice. Cnd aspiraiile, obiectivele lor nu sunt ndeplinite, ele continua sa adopte o
Asa
cum optimista.
se poate vedea din tabelul de mai sus, lipsa de incredere in sine poate fi
atitudine
autodistructiva.
Oamenii ncreztori nu sunt excesiv de dependenti de alii pentru a se simi bine si
Doua
lucruri
la obinerea
increderii
sine:
rareori
sunt importante
autocritici.Eicontribuie
sunt capabili
sa se accepte
asaincum
sunt.
> Auto-eficacitate;
> Stima de sine.
Auto-eficacitatea - este increderea ca daca invatam si muncim mult, vom obine succesul.
Este acel tip de incredere care ii conduce pe oameni sa acepte acele incercari dificile.
Stima de sine - vine dintr-o gndire pozitiva. Cnd iti acorzi suficienta valoare iti atingi mai
uor obiectivele pentru ca a avea incredere in sine, in forele proprii te face sa-ti mobilizezi
exact resursele de care ai nevoie sa depeti obstacolele si sa mergi in direcia dorita;
cnd nu iti acorzi suficienta valoare negociezi mai slab, comunici mai greu, acionezi cu
mai multa frica. Atunci cnd vorbim despre stim de sine, ne referim la evalurile generale
pozitive i negative ale propriei persoane.
84
85
Exerciiu
Chestionar - cat de ncreztor eti?
Rspundei la fiecare intrebare sau afirmaie, alegand dintre rspunsurile propuse pe

Acela despre care credei ca vi se potrivete cel mai bine.
1. Cat de mult depindeti de asentimentul altora pentru a va simi bine in
privina propriei voastre persoane?
a. Foarte mult, deoarece in general ma face sa simt ca procedez correct nu
numai din punctul meu de vedere, ci si al altora.
b. Nu foarte mult, deoarece in general ma incred in propriile mele abilitai.
c. In general ma simt mai bine cnd ma bucur de asentimentul altora.
2. Cat de relaxat v-ati simi daca ati fi ivitat sa participate la o reuniune
mondena, de exemplu la Palatul Cotroceni?
a. Nu m-as simi foarte relaxat, as fi chiar extreme de emoionat.
b. M-as simi foarte relaxat si m-as bucura de oportunitatea de a cunoate multe
persoane interesante si importante.
c. M-as simi destul de incantat de posibilitatea participrii, dar si puin
emoionat.
3. Cat de frecvent va facei griji legate de aspectul dimneavoastra?
4. Frecvent.
5. Rar sau niciodat.
6. Ocazional.
86
7. In general, va simii bine in legtur cu propria dumneavoastr persoana?

a. Adesea ma simt frustrat si cred ca as fi putut face lucrurile mai bine, realiznd
mai multe.
b. Da.
c. Nu este un subiect la care sa ma fi gndit prea mult.
8. Cat de mult v-ati bucura de oportunitatea de a participa la un talkshow
despre situaia interna a tarii?
a. As fi foarte emoionat si as prefer sa nu particip.
b. As fi foarte incantat sa particip.
c. Nu m-ar deranja sa particip, dar n-as fi extreme de incitat de posibilitate.
9. Cum v-ati descrie ateptrile pe care le avei in viata:
a. Triesc mai mult cu sperane dect cu perspective.
b. Realiste.
c. Destul derealiste.
10. Cat de iscusit sunteti in a va prezenta aptitudinile in fata altora?
a. Nu foarte iscusit.
b. Foarte iscusit.
c. Dein unele pucte tari pe care pot sa mi le subliniez.
11. Considerai ca este necesar sa va conformai unor cerine pentru a fi
acceptat de alii?
a. Da, intr-o msur mare.
b. Nu sunt interesat de a ma conforma, ci doar de a fi acceptat.
c. Intr-o anumita msur.
12. Cat de important este sa traiti potrivit principiilor altora, de exemplu ale
prinilor?
87
a. Cred ca este important sa ai modele in viata.

b. Nu este foarte important, deoarece este mai important sa te dezvoli ca
individ.
c. Este mai important sa trieti potrivit principiilor generale ale societii,
dect potrivit standardelor indivizilor.
13. In general, cautati asentimentul tuturor persoanelor care au importanta in
viata dumnneavoastra?
a. In general, da.
b. Nu, deoarece asa ceva ar fi un obiectiv imposibil de atins.
c. Uneori.
14. Credei ca deinei curajul de a aciona potrivit propriilor dumneavoastr
preri?
a. Nu neaparat.
b. Da.
c. Poate nu atat de mult pe cat mi-ar placea.
15. Va impuneti standarde foarte ridicate in tot ceea ce facei?
a. Da, cred ca toti oamenii ar trebui sa-si impun standard ridicate.
b. Cred ca este mai important sa-mi impugn standard realiste .
c. Poate ca in anumite privine imi impun standarde ridicate.
16. Cat de optimista este perspectiva dumneavoastr asupra vieii?
a. Sunt mai degraba pessimist dect optimist.
b. Foarte optimista.
c. Destul de optimista.
17. Care sunt sentimentele dumneavoastr referitoare la o tentative in care ati
euat?
88
a. Dezamgire.
b. Cel puin am incercat;acum trebuie sa vad daca pot castiga ceva din
experiena respectiva.
c. ncerc, incerc si voi incerca din nou.
18. Cat de uor va revenii dup un necaz?
a. Imi revin destul de greu si exista unele necazuri dup care nu-ti poi
reveni niciodat deplin.
b. Este mai uor sa trec peste unele necazuri dect peste altele, dar, in
general, ma simt ca-mi pot reveni destul de rapid.
c. Nu-i niciodat uor, dar, spernd ca voi beneficia de timp, sunt capabil sami revin dup majoritatea problemelor.
19. Cat de mult va bizuii pe propriile dumneavoastr abilitai?
a. Intr-o anumita msur, toti trebuie sa ne bizuim pe alii.
b. Foarte mult.
c. Destul de mult.
20. Cat de important este pentru dumneavoastr sa va dezvoltai standarde
personale in viata?
a. Pentru mine este important ca valorile si standardele mele sa aiba acceptul
altora.
b. Foarte important.
c. Destul de important.
21. Credei ca va controlai propria viata?
a. Nu neaparat si niciunul dintre noi nu-si controleaz niciodat complet propria
viata.
b. In general, imi controlez propria viata.
89
c. O controlez intr-o anumita msur, dar poate ca nu pea tat de mult pe cat mias dori.
22. Cat de convins sunteti de propriile abilitai?
a. Nu foarte convins.
b. Foarte convins.
c. Destul de convins.
23. Va acceptai asa cum sunteti?
a. Nu, intotdeauna exista loc de mai bine.
b. In general, da
c. Intr-o oarecare msur; exista totui anumite lucruri pe care as prefer sa le
schimb in mai bine.
24. Cat de mult va temeti sa va asumai riscuri?
a. Imi fac multe griji in privina asumrii riscurilor si a posibilelor consecine ale
eecurilor.
b. Nu ma tem sa-mi asum riscuri, deoarece ele sunt necesare pentru success.
c. Depinde de insemnatatea riscurilor.
25. Va simii independent de bunvoin altora?
a. Nu.
b. Da.
c. Uneori, dar nu intotdeauna.
26. Cum privii experienele noi?
a. Cu o anumita ingrijorare, deoarece nu toate experienele noi sunt positive.
b. Ca pe nite oportuniti de a invata si a crea posibiliti noi.
c. Ca pe nite ocazii in care este posibil fie sa ctigi, fie sa pierzi.
90
27. Va autoevaluati?
a. Rareori sau niciodat.
b. Da, ma autoevaluez frecvent.
c. Uneori.
28. Cat de frecvent va autocriticati?
a. Rareori sunt foarte autocritic.
b. Foarte rar sau niciodat.
c. Uneori; totui, sunt foarte atent la criticile primate din partea altora.
Evaluare:
Acordati-va cate:
s 2 puncte pentru fiecare rspuns de tip b,
s 1 punct pentru fiecare rspuns de tip c,
s 0 puncte pentru fiecare rspuns de tip ,,a.
Interpretare:
40-50 de puncte
Punctajul dumneavoastr indica faptul ca avei foarte multa incredere in sine si va bazai
pe propriile abilitai. Deoarece sunteti atat de sigur si increazator in propriile forte, sunteti
o persoana careia ii place sa fie implicate ori sa preia controlul oricrei situaii care o
privete. Daca, de exemplu, la locul de munca are loc o reorganizare, vei dori sa jucai
un rol central in aciunea respective si o vei vedea ca pe o oportunitate in cariera, in
timp ce o persoana mai puin increzatoare in sine ar putea privi cu multa
91
teama o astfel de situaie, temandu-se ca reorganizarea ar putea duce la schimbri in

rau sau chiar la pierderea slujbei.
Singura recomandare pentru cei care au inregistrat un punctaj atat de ridicat la acest
test este sa se fereasc de excesul de incredere in sine, stfel ca sa nu fie percepui de
alii ca fiind obraznici sau infumurati. Ar trebui ca tot timpul sa va pastrati simul realitatii
si sa nu uitati ca pentru a avea success trebuie sa muncii din greu, deoarece succesul
nu va veni de la sine.
25-39 puncte
Prei sa fii o persoana in general increzatoare in sine, cu o atitudine optimista. Dei
sunteti pregtit sa va asumai unele riscuri in viata, in general preferai sigurana in locul
aventurii riscante.
Deoarece nu sunteti considerat excesiv de increzator in sine, inseamna ca sunteti
capabil sa interactionati cu alte persoane de pe picior de egalitate, iar capacitatea de
interaciune cu alii face probabil din dumneavoastr un bun membru de echipa.
In majoritatea situaiilor, vei avea mai degraba o atitudine optimista si deinei
capacitatea de a lua decizii in mod precaut, masurat si structurat, dup ce ati cantarit cu
atentie toate opiunile.
Sub 25 de puncte
Deoarece punctajul dumneavoastr indica o lipsa de incredere in sine in privina
propriilor abilitai, trebuie sa va gndii la adoptarea unor strategii pentru a o dezvolta.
Aceasta inseamna in primul rnd analizarea motivelor pentru care nu avei incredere in
sine. Un motiv poate sa fie pur si simplu felul dumneavoastr de a fi. Multe persoane
92
au o fire oarecum agitata ori sunt atat de modeste in privina propriilor lor realizri, incat
tind sa fie autocritice.
Exista si alte preri negative pe care oamenii lipsii de incredere in sine au tendina sa
le formulize despre ei. Dintre acestea fac parte:
Convingerea ca sunt nite ratati si nu vad aspectele positive ale vieii lor
Au ideea pesimista ca un dezastru pndete permanent dup colt si ca cineva

sau ceva le va pune bete in roate, chiar si atunci cnd lucrurile par sa se fi
imbunatatit si sa mearga struna.

Amplifica in mod cu totul exagerat orice aspect negative.
Se uita la alte persoane si li se pare ca acestea se descurca mai bine.
Au o imagine in general negativa asupra multor aspecte ale vieii personale:

cine
sunt, ce au realizat, ce vor realiza.
Sfaturi pentru dezvoltarea increderii in sine:

S Evaluati-va si subliniati-va punctele tari. Atribuiti-va merite pentru tot ceea ce
incercati sa realizai. Concentrati-va asupra realizrilor si talentelor pe care le
avei.
S Nu va temeti s ava asumai riscuri. Privii asumarea acestor riscuri ca pe
sansa de a profita de oportuniti noi. Chiar daca euai, fii optimist
o
si
atribuiti-va meritul de a fi incercat. Privii eecul ca fiind o experiena din care

se poate invata si dobndi dezvoltare personala.
S Invatati sa va autoevaluati si nu-l lasati pe ceilali sa o faca in numele vostru.
93
S Lipsa de incredere in sine este rezultatul unei concentrri exagerate asupra

aspiraiilor nerealiste ale altora, spre exemplu ale prinilor sau a altor persoane
din societate.
S Nu va asteptati la perfeciune. Invatati-va sa va aceptati cu toate
imperfeciunile, echilibrandu-le in acelai timp cu dorina de immbunatatire.
S Nu plecai de la premise ca intotdeauna trebuie sa facei placer tuturor.
Dezvoltati-va propriile standard, care nu sunt dependente de aprobarea altora.
Adoptarea strategiilor de mai sus ar trebui sa va determine sa credei in viitor mai
mult in propriile abilitai. Daca puteti castiga mai multa incredere in sine, ceilali vor
fi incurajati la rndul lor, sa aiba incredere in dumneavoastr. Astfel, vei deveni o
persoana mai puternica si cu un potenial mai mare de a obine succesul.
Brandul personal
Un brand este ceea ce spun ceilali
despre tine cnd tu nu eti de fata
Jeff Bezos, CEO Amazon
94
Brandul personal reprezint REPUTAIA.

Se refera la:
> Cine eti
> Ce faci
> Cum faci
Construind un brand personal ce poate fi recunoscut, aceasta va deschide multiple
oportuniti profesionale.
Conceptul de brand personal a fost discutat pentru prima data de ctre Napoleon
Hill in cartea sa ,, Thinkand Grow R/ch publicat in anul 1937. Dup Napoleon Hill,
exista o lege naturala pentru orice succes, si anume: orice mintea concepe si crede
poate obtiner.
Intr-o lume a individualismului, asa cum spunea Tom Peters in articolul sau ,, "The
Brand Called You", publicat in anul 1997, ,,toata lumea are sansa de a fi un brand
demn de a fi observat, (http://www.fastcompanv.com/28905/brand-called-vou)
Brandul personal este despre identificarea si comunicarea a ceea ce te face unic si
relevant si diferit pentru grupul caruia tu te adresezi. Daca vei intelege care sunt
abilitile voastre forte, pasiunile si valorile personale, puteti folosi aceste informaii
pentru a va diferenia de ceilali.
Brandul personal este foarte puternic deoarece transmite un clar si consistent mesaj
despre cine sunteti si ce avei de oferit.
95
Asemeni unui brand de produs sau serviciu, brandul personal se bazeaza pe un

sistem de valori.
Valorile personale
Valorile personale reprezint lucrurile pe care le consideram importante si care ne
ghideaz modul de lucru si stilul de viata.
Sunt convingerile noastre proprii, personale i individuale n legtur cu ceea ce
este cel mai important pentru noi. Valorile noastre reprezint sistemele noastre de
credin despre bine i ru, corect i incorrect. Valorile noastre sunt acele lucruri de
care avem n mod fundamental nevoie ca s mergem nainte. Dac nu, nu ne vom
simi oameni ntregi i mplinii.
Anthony Robbins, in lucrarea sa ,, Putere nemrginit vorbete despre originea
valorilor ca provenind din copilrie, acestea fiind insuflate pentru inceput de ctre
prinii notri, apoi de colegii de joaca iar mai trziu de profesori si alte modele pe
care noi i-am considerat adevarati eroi.
Formarea valorilor continua cu angajarea noastra. Firma la care lucram are propriile
valori la care noi ne aliniem sau nu. De aceea astazi, angajatorii sunt din ce in ce
mai interesai sa afle la angajare daca valorile noastre personale se potrivesc
valorilor companiei lor.
Valorile noastre se pot schimba atunci cnd hotaram sa ne schimbam obiectivele,
telurile sau propria noastra imagine. Spre exemplu, dorina de a pleca peste hotare
acum, sau de a calatori nu va mai fi aceeai peste 20 de ani. Chiar oamenii cu care
96
i petreci timpul liber ar putea fi alii, care s corespund noii" tale imagini despre
tine.
De cele mai multe ori, aceste valori personale nu sunt contientizate.
Mare parte a conflictelor pe care le au n via oamenii sunt cauzate de valori care
se ciocnesc, (spre exemplu conflictele dintre naiuni, rzboaiele, etc). Pentru a
putea trata cu oamenii, trebuie s tim ce este cel mai important pentru ei, care
anume este ierarhia lor de valori. O persoan ar putea nelege cu greu
comportamentele fundamentale ale altor oameni sau motivaiile acestora dac nu
nelege importana relativ a valorilor.
Pentru a face primul pas spre dezvoltarea brandului nostrum personal este imperios
necesar sa ne contientizam propriile noastre valori dup care ne lasam ghidai in
viata.
Identificarea valorilor personale
Se vorbete adesea despre doua tipuri de valori:
> Valori personale (familie, prieteni, viata sociala, religie, etc)
> Valori profesionale definesc cee ace este important in activitatea noastra
(salariul, propriul business, etc)
97
EXERCIIU
Gndete-te la trecutul tu i ncearc s identifici:

S Perioadele n care crezi c ai fost cel mai fericit / cea mai fericit (Ce anume te
fcea s fii astfel? Erai mpreun cu alte persoane? Cu cine? Ce factori consideri
c au mai contribuit la fericirea ta?);
S Perioadele n care ai fost cel mai mndru/ cea mai mndr, (din ce motiv erai
mndru/mndr? Cine i mprtea mndria?);
S Perioadele n care ai fost cel mai mplinit / cea mai mplinit, (ce dorine sau nevoi
i erau mplinite? n ce fel aceast experien a dat un sens vieii tale? Ce factori
consideri c au mai contribuit la mplinirea ta?);
Gndete-te la activitile din trecut, amintete-i ce hobby-uri aveai, dac i plceau
anumite motto-uri etc.
innd cont de autoanaliza anterioar, urmrete lista de valori propus:
98
Abunden
Ctig
Distracie
Hotrre
Onestitate
Spontaneitate
Aciune
Adevr
Celebritate
Claritate
Dragoste
Echilibru
Importan
Independen
Onoare
Pace
Stabilitate Statut
social
Ambiie
Compasiune
Eficien
Inspiraie
Pasiune
Succes Trie
Armonie
Competiie
Empatie
Integritate
Perfeciune
Toleran
Aventur
Conexiune
Energie
Inteligen
Perseveren
Tradiie Umilin
Bani
Confort
Entuziasm
Intimitate
Prietenie Putere
Vitalitate Voioie
Bogie
Buntate
Contribuie
Control
Excelen
Familie
mplinire
nelepciune
Respect
Sntate
Calm
Corectitudine
Fericire
Libertate
Siguran
Curaj
Curiozitate
Creativitate
Credin
Filantropie
Flexibilitate
Munc n
echip
Simplitate
Spiritualitate
Disciplin
Cunotine
Frumusee
Natur
Descoperirea valorilor este un lucru important att n afaceri, ct i n viaa personal.

Exist o valoare suprem pe care toat lumea o caut n munc. Este cea care
determin pe cineva s accepte o slujb i care, dac nu este mplinit - sau dac este
nclcat - va determina persoana respectiv s prseasc slujba. Pentru unii,
valoarea este reprezentat de bani. Dac sunt pltii suficient, vor rmne pe post. Dar
pentru muli alii, altceva este de valoare. S-ar putea s fie creativitatea sau provocarea
sau un sim al familiei.
Etapele construirii brandului personal
I. Etapa de autocunoastere
1.Identificarea punctelor forte si a celor slabe (la ce suntem buni si la ce nu).
2. Identificarea valorilor personale - ce este important pentru noi in viata.
3. Stabilirea direciei - a misiunii.
4. Stabilirea viziunii - cum ne vedem in viitor
II. Etapa de construcie
4- alege 10 valori din toate cele scrise n lista de mai sus
1. Verifica daca imaginea ta (tinuta, comportametul, atitudinea, modalitatea
4- elimin 5 dintre cele 10 valori alese - gndete-te la care poi renuna n aa fel nct, chiar i n lipsa lor,
de comunicare)
este
concordanta
cu valorile,
viaa ta ar rmne
una n care s tereflecta
regsetisi
4- ia
cele in
5 valori
rmase i compar-le
una cumisiunea
cealalt -
si
ncepe cu prima
valoareta.
i compar-o cu toate celelalte, ntrebndu-te care este mai important pentru tine
viziunea
i trece-o n fruntea listei. Continu cu cea de-a doua valoare n acelai fel. Ar trebui s ai acum un top de
2. Decide si expune valorile de baza (decide cum ti-ar placea ca ceilali sa te
5 valori cu cea mai important n fruntea listei i cele mai puin importante spre final;
vada si actioneaza in aceasta direcie)
4- reia lista iniial cu toate valorile enumerate i scrie ntr-o coloan separat sau pe o alt foaie de
3. Alege un motto care sa te reprezinte
hrtie 5 valori conform crora trieti n momentul de fat.

;
4. Fii cel mai bun (daca doreti sa iti vinzi serviciile de arhitectura sau vrei sa
4- Sunt diferene ntre cele dou topuri de cte 5 valori? Rspunsul i aparine i rmne n intimitatea ta.
scrii
sa fcu
un blog,
sa depinde
depui eforturile
necesare
4- Cnd clarifici
ce crti,
e cu adevrat
important
pentrutrebuie
tine, de tine
ce vei face n
continuare!pentru
deveni cunoscut. )
III. Vanzarea si comunicarea brandului personal
100
99
1.
Folosete reelele de socializare si fii cunoscut (prin scrierea unui blog,

un site personal in care iti pot expune lucrrile, ideile, implica-te in aciuni
care corespund valorilortale, spre exemplu competiii sportive sau
conferine pe anumite teme, etc)
2. Networking - pastreaza si cultiva relaiile! Incearca sa lai o impresie

puternica asupra celor cu care intri in contact: colegi, profesori, grupuri de
discuii, etc
IV. Reevaluarea brandului si trasarea noilor direcii
1. Verfica permanent daca aciunile intreprinse de tine sunt in concoradnta
cu valorile tale si misiuea ta
2. Verifica daca ai nevoie de abilitai ce trebuiesc dezvoltate pentru a-ti
atinge obiectivele tale (participarea la noi cursuri, competiii, etc).
Att imaginea noastra, aciunile noastre zilnice, precum si obiectivele noastre vor fi
ghidate de valorile noastre personale. https://www.voutube.com/watch?
v=bDNz3496abs.
Un brand personal nu e uor de construit, dar cu perseveren i cu o strategie de
comunicare bine determinat, numele unei persoane poate deveni un brand. Ideea
principal este c trebuie s avem ncredere 100% n ceea ce facem i s fim capabili
s le transmitem i altora.
Brandurile personale puternice tiu perfect:
S care este viziunea lor,
S misiunea;
S valorile;
101
S pasiunile;
S obiectivele lor S care sunt
punctele lor forte
Viziunea vieii tale se refera la cum te vezi tu peste 10, 20 de ani si chiar 50 de ani
(proiecia ta in viitor).
la in considerare elemente din viata ta care ar putea sa te faca fericit: o familie, o casa
pe malul marii, un loc de munca provocator. (Nu sunt rspunsuri greite sau corecte)
Misiunea se refera la cum faci sa ajungi acolo unde ti-ai propus.
A-i construi un brand personal este mai degrab un exerciiu de auto-cunoatere dect
unul de marketing. Este un proces curajos de asumare a propriei individualiti, a
unicitii tale.
Importanta social-media si cum sa-ti construieti un brand puternic
https://www.voutube.com/watch?v=QZn-vn6V As
Tot ceea ce spunem sau facem pe reelele de socializare vorbete celorlali despre cine
suntem noi.
Astfel, trebuie s fii contient c fiecare aciune online public - Like, Share, pe care o
faci, contribuie la crearea brandului tu personal.
Indiferent unde v-ai duce s v angajai, printre primele lucruri pe care o s le pii o s
fie s v caute lumea pe google. i ce va gsi potenialul recrutor sau angajator acolo va
fi de multe ori decisiv pentru obinerea jobului. In lumea de astzi ceea ce
102
face diferena este extrem de important, pentru c piaa forei de munc este
ngrozitor de competitiv. Aa c orice avantaj competitiv pe care l ai este extrem de
important. Iar social media i poate oferi acest avantaj la costuri pe care i le poi
permite.
Linkedln
Este probabil printre cele mai importante instrumente de construcie a unui brand
personal.
Cu aproape 175 milioane de profesioniti, Linkedln este locul in care te poi face
cunoscut profesional, (http://mashable.com/2009/07/27/linkedin-personal-brand/)
Twitter / Facebook- reelele de socializare
103
Cu peste 500 milioane de utilizatori reelele de socializare pot fi instrumente utile in

construirea brandului personal. Important este sa filtrezi informaia pe care o foloseti in
cadrul reelelor de socializare {poze, afirmaii, Hke-uri, toate acestea pot afecta negative
brandul personal).
Blogul personal
Blogul poate sa-ti dea autoritatea si influenta bazate pe cunotinele si pasiunile tale.
Important estesa alegi o tema pentru blogul tau care te pasioneaz nu cee ace crezi tu
ca ar dori ceilali sa citeasc. Este o modalitatea uoara de a te face cunoscut celorlali
intr-un anumit domeniu care te pasioneaz sit e reprezint.
Forum de discuie
Stai activ, comenteaz, discuta si fii permanent informat. Poi conecta aceste grupuri de
discuii cu blogul creat.
O strategie de brand care are succes combina canalele online de comunicare!
Costurile construirii unui brand personal
Este nevoie de o mare investiie de timp. Timp pentru research, timp pentru discuii,
timp pentru monitorizarea a ceea ce se ntmpl n zona ta de interes, timp pentru
aplicarea a ceea ce ai nvat.
Pentru a dezvolta noi abilitai pentru a te situa in top, este nevoie nu numai de resursa
timp, ci si de o investiie financiara, (spre exemplu taxa unui nou curs).
Avantajele brandul personal
104
Daca pana acum, doar oamenii care aspirau sa fie celebriti sau personaje politice isi
construiau branduri puternice si rezistente, acum daca vrei sa fii cu adevarat profesionist
in ceea ce lucrezi, brandingul personal este o abilitate eseniala pentru succesul tau.
Brandul personal se construiete in timp, si nu este vorba de luni de zile, ci de ani, zeci
de ani.
Beneficiile construirii unui brand sunt urmtoarele:
S o valoare crescut - intotdeauna un brand puternic va fi asociat cu o valoare mai
mare (exemple: brandul: Donald Trump)
S costuri sczute de vanzare - daca ai un brand puternic, iti va fi mult mai uor sa ii
convingi pe ceilali sa te cumpere.
S Asigura satisfacia - brandurile cunoscute si puternice au avantajul ca asigura
satisfacia clienilor, deoarece exista un grad implicit de incredere in calitatea
acestora.
Ceea ce scriem n CV, pe profilul de Linkedln i poate chiar pe pagina de Facebook ar
trebui s fie confirmat de ceea ce spunem i de cum ne purtm la interviu. Cnd nou
ne este clar care sunt atuurile care stau la baza brand-urilor noastre personale, devine
mai uor s le punem n practic i s le comunicm, att prin ceea ce facem, ct i prin
ceea ce spunem.
Un proaspt absolvent sau chiar un student, poate sa aiba un brand personal chiar daca
nu are experiena profesionala?
DA!
105
Fiecare are o anumita reputaie care s-a dezvoltat in timp. Dincolo de viata profesionala
si cea personala, tanarul student este cunoscut ca fiind o anumita persoana care este
definite de anumite valori, pasiuni, abilitai deinute.
Mai mult ca niciodat, in zilele de azi, gasirea unui loc de munca a devenit o activitate
extreme de dificila. De aceea trebuie sa identificai acele elemente care va difereniaz
de ceilali (punctele voastre forte), sa gsii resursele necesare dezvoltrii continue ale
abilitailor voastre forte. Acest set de caracteristici reprezint promisiunea de valoare
pentru angajatorii tinta. Acesta este brandul vostru personal.
Nu conteaz nivelul professional, chiar si fara o experiena profesionala poi avea un
brand personal pe care il poi dezvolta de-a lungul timpului.
106
Exemplul 1. Alctuii o strategie a propriului brand dup exemplul de mai jos!
107
Planul tau de aciune Unde sunt clienii tai? Descrie persoanele

Pasiunile tale
luna aceasta
EXERCIII
(cui ma adresez)
care au nevoie de
social media?
serviciul/produsul tau
Exemplul 1. Alctuii o strategie a propriului brand dup exemplul de mai jos!

Viziunea pe termen
lung
Unde ma vad peste
10 ani?
Valori personale
Puncte forte care te
Spune oamenilor cine
reprezint
eti, intr-o propoziie!
CE AM INVATAT AZI?
1. Dintre temele abordate in acest capitol, enumerai minim 3 aspecte care v- au atras
atentia in mod deosebit

aplicare?

anterior?

acestea?
108
109
Cert este faptul ca drumul spre success

este pavat cu obstacole ce le putem depi
CONCLUZII
daca suntem pregtii corespunztor cu:
S Planificare;
Succesul nu este un fruct care cade singur din pomul vieii

n palma omului. Seneca
S Strategie;
S Motivaie;
S ncredere in sine
S Interesul pentru dezvoltarea abilitailor;
S Autocunoastere personala.
Dezvoltarea personala - asa cum ii spune si numele - se refera la o evoluie, la o

imbunatatire personala. Este ceva ce majoritatea dintre noi facem in fiecare zi, fara sa
ne dam seama: ne dezvoltam pe noi insine. Definita uneori auto-dezvoltare, dezvoltarea
personala se refera la studiul si practica de a-ti imbunatati propria viata, mai ales
cariera, educaia, relaiile, sanatatea, productivitatea si spiritualitatea, prin efortul tau
propriu. Este vorba despre stradania permanenta a fiecrui om de a deveni mai bun, de
a se autodepasi, de a se perfeciona din ce in ce mai mult. Este un proces continuu de
auto-imbunatatire, care dureaza toata viata (adica ar fi bine sa dureze toata viata).
Dezvoltarea personala reprezint un proces ciclic. ncepe cu autocunoasterea (sa te
cunoti pe tine, sa-ti cunoti abilitile si slbiciunile si sa tii incotro te indrepti), continua
cu planificarea si elaborarea unei strategii de atingere a obiectivelor fixate (cum vei
ajunge spre ceea ce-ti doreti, aciunile tale, planul tau de dezvoltare personala,
planificarea a cum vrei sa fii vzut de ceilali), apoi continua cu imbunatatirea
permanenta
abilitailor
vor mai
ajutabuna,
in atingerea
final, sisuccesului
in final...la
Fiecare
dintrea noi
aspiram ce
la oteviata
la fericirescopului
si la obinerea
in
increderea in sine. Toate aceste etape sunt definitorii in drumul vostru spre succes!
viata.
110
111
Bibliografie
1. Creaza-ti o prezenta personala puternica si credibila - de Diana Booher, Ed.
Businesstech International, Bucureti, 2015.
2. Despre succes - de Napoleon Hill, Ed. Curtea Veche Publishing, Bucureti,
2013.
3. Teste de inteligenta si psihometrice - de Philip Carter, Ed. Meteor Press,
Bucureti 2011.
4. Secretul fericirii permanente - de Cecile Neuville, Ed. House of Guides
Pubishing Group, 2014.
5. Putere nemrginit - de Anthony Robbins, Ed. Amaltea, Bucureti, 2001.
6. Think &Grow Rich - Napoleon Hill, Published 2000, distribuit de
Opportunitylnformer.com.
7. Branding pe frontul de est - de Aneta Bogdan, Ed. Bradient, 2011.
8. Comunicarea non-verbala\ gesturile si postura - de Septimiu Chelcea,
Loredana Ivan, Adina Chelcea, Ed. Comunicare.ro, 2005
9. Confessions of a Public Speaker- de Scott Berkun, 2010.
10. Limbajul trupului - de Allan Pease, Ed Polimark, Bucureti, 1997.
11. Personal and confidence&Motivation - MTD Training, bookboon.com, 2013.
12. The Nature of Learning - Edited by Hanna Dumont, David Instance,
Francisco Benavides, Centre for Educational Research and Innovation, 2010
13. http://mashable.com/2009/07/27/linkedin-personal-brand/
14. https://www.voutube.com/watch?v=bDNz3496abs
15. https://www.voutube.com/watch?v=bDNz3496abs.
16. http://www.fastcompanv.com/28905/brand-called-vou
17. http://www.fastcompanv.com/28905/brand-called-vou
18. https://www.voutube.com/watch?v=w-HYZv6HzAs
112

Exerciţii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exerciţii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXERCIII

4. ncercai sa rspundei cat mai sincer la urmtoarele intrebari:

5. Acest exerciiu este mai personal. ncercai sa rspundei la urmtoarele intrebari:

V-ati gndit in ultimul timp la visul vieii voastre?

6. Alctuii propriul plan de dezvoltare personala. Se pot aduce imbunatatiri planului

> Sunt exhibitionisti in contactul visual si poziia lor corporala

> instrineaza pe alii

> compune o buna introducere si un sfarsit. Prima, va atrage imediat atentia

Comunicarea optima asigura un mediu de lucru armonios si constructiv, contribuind la

Critica constructiva sau feedback-ul constructiv

> Metodele si tehnicile de predare ale profesorilor;

> ii place sa invete cu voce tare

Strategii de invatare in funcie de stilul de invatare

Vederea informaiei n form

Folosirea imaginilor pentru

Utilizarea scrisului cursiv este

a. ncercai sa redai informaiile discutate in clasa, cu formatorul, in spaiul de mai jos:

b. Discutai cu colegul/colega voastra:

ce anume ati retinut pana acum (intr-o fraza)

ce aspect vi s-a prut dificil si de ce (intr-o fraza)

A. Se impart partcipantii in doua grupe (de preferat 20 de persoane intr-o grupa)

2. Pe viitor, ce anume din ce ati invatat azi considerati ca puteti pune in

3. Cum vei inteniona sa aplicai conceptele enumerate la punctul

4. Considerati ca avei nevoie de informaii in plus? Daca DA, care ar fi

business, suntem nevoii sa apelam la abilitile noastre de a comunica in public. Unii

i- Spune ce vei spune!

> Care este scopul acestui discurs (discurs persuasiv, informativ);

discurs al lui Steve Jobs - httpsJ/www. voutube. com/watch ?v=SdaabGltPJk sau

> Intordeauna muncete pentru a indeplini un obiectiv pe care l-ai trasat;

Imaginati-va ca sunteti la un interviu de angajare in vederea obinerii primului vostru loc

> Adaptai CV-ul in funcie de postul pentru care candidai;

Nu este nevoie sa prezentai toate calificrile (diplome sau certificate de

> Nu menionai studiile scolii primare daca deinei o diploma de licena;

n majoritatea situaiilor scrisoarea de intenie reprezint primul contact stabilit cu

curiozitatea. n cuprins trebuie s motivezi ce te-a determinat s aplici pentru

Imaginati-va ca dorii sa aplicai pentru un post vacant. Elaborai o scrisoare de intenie.

1. Dintre temele abordate in acest capitol, enumerai minim 3 aspecte care v- au

2. Pe viitor, ce anume din ce ati invatat azi considerati ca puteti pune in

3. Cum vei inteniona sa aplicai conceptele enumerate la punctul

4. Considerati ca avei nevoie de informaii in plus? Daca DA, care ar fi

Comportament de incredere in sine

NCREDEREA IN SINE SI BRANDUL PERSONAL

spernd ca ceilali nu au observat

Rspundei la fiecare intrebare sau afirmaie, alegand dintre rspunsurile propuse pe

7. In general, va simii bine in legtur cu propria dumneavoastr persoana?

a. Cred ca este important sa ai modele in viata.

teama o astfel de situaie, temandu-se ca reorganizarea ar putea duce la schimbri in

Au ideea pesimista ca un dezastru pndete permanent dup colt si ca cineva

imbunatatit si sa mearga struna.

Au o imagine in general negativa asupra multor aspecte ale vieii personale:

Sfaturi pentru dezvoltarea increderii in sine:

atribuiti-va meritul de a fi incercat. Privii eecul ca fiind o experiena din care

S Lipsa de incredere in sine este rezultatul unei concentrri exagerate asupra

Brandul personal reprezint REPUTAIA.

Asemeni unui brand de produs sau serviciu, brandul personal se bazeaza pe un

Gndete-te la trecutul tu i ncearc s identifici:

Descoperirea valorilor este un lucru important att n afaceri, ct i n viaa personal.

4- alege 10 valori din toate cele scrise n lista de mai sus

1. Verifica daca imaginea ta (tinuta, comportametul, atitudinea, modalitatea

2. Decide si expune valorile de baza (decide cum ti-ar placea ca ceilali sa te

vada si actioneaza in aceasta direcie)

3. Alege un motto care sa te reprezinte

hrtie 5 valori conform crora trieti n momentul de fat.