ZEII MORTII

Acestia erau stapanii regatului vietii vesnice, forte supreme care vegheau ca
regulile "celeilalte lumi" sa fie respectate, iar transformarea lui "ka" si "ba" in "akh"
sa se faca conform legilor.(Egiptenii credeau ca fiecare persoana este alcatuita din
trei elemente esentiale:

corpul , "ba" si "ka". "Ba" simbolizeaza constientul, "ka"

reprezinta forta vitala universala, provenita din afara granitelor vietii si ale mortii, iar
"akh" semnifica fiinta ferfecta.

RA- zeul soarelui. Simbolizeaza forta creatoare suprema. Dumnezeul egiptenilor,

cel care vegheaza si asupra oamenilor si asupra zeilor. Este infatisat sub forma unui
soim.

THOT- zeul intelepciunii si al cuvantului scris. Este infatisat sub forma unui om cu
cap de pasare ibis si avand in mana mai multe pergamente.

MAAT- zeul adevarulului si al dreptatii. Este reprezentata ca fiind o femeie inalta,

care poarta in par o pana de strut. E prezenta la marea judecata, unde i se permite
sau nu mortului transformarea in "akh".

OSIRIS- zeul marii treceri spre nemurire. Este stapanul, protectorul si totodata
judecatorul celor decedati.

PTAH- zeul universului si al materiei. El este cel care a creat corpurile ca

adaposturi pentru suflete. Este infatisat ca fiind un barbat cu barba, infasurat
asemenea unei mumii in panza dar cu mainile afara pentru a putea tine Sceptrul
Stabilitatii.

ISIS- zeita mama. Se credea despre ea ca era cel mai puternic magician din
univers. Apare infatisata ca o femeie purtand pe cap un disc de lumina intre doua
coarne de vaca.

ANUBIS- zeul imbalsamarii. El l-a imbalsamat pe Osiris, prima mumie despre care
se crede ca a ajuns la stadiul de "akh". Anubis este infatisat sub forma unui sacal, de
multe ori avand cap de om.

HORUS- zeul vietii, este considerat una dintre cele mai importante entitati divine.
Apare infatisat sub forma unui soim cu cap de om.

FII LUI HORUS- sunt protectorii corpului lasat pe Pamant. Numele lor erau Amset,
Hapi, Duamutef si Qebhsenuef.

AMSET- zeul ficatului. Este reprezentat ca un om mumificat.

HAPI- zeul plamanilor, reprezentat ca un om mumificat cu cap de babuin.

DUAMUTEF- zeul stomacului. Este reprezentat ca un om mumificat cu cap de sacal.

QEBHSENUEF- zeul intestinelor, reprezentat ca un om mumificat cu cap de soim.

MAREA PIRAMIDA DE LA GISEH

Piramidele din Egipt au fost ntodeauna, nca de la nceput, trecute printre Cele Sapte
Minuni ale Lumii Antice, nsa de fapt Marea Piramida de la Giseh a fost n centrul
atentiei si n fruntea listei. Este singura din Cele Sapte Minuni care mai exista nca
ntr-o forma aproape complecta si usor de recunoscut, ea fiind si cea mai veche.
Construita pentru faraonul Keops, din dinastia a-IV-a, n jurul anului 2560 .e.n.
piramida reprezinta cea mai nalta realizare a constuctorilor de piramide din Regatul
Vechi al Egiptului.

n mod curios n ciuda dimensiunilor si a importantei Marii Piramide, a ajuns la noi o

singura reprezentare completa a creatorului ei, Keops. Este vorba despre o
minuscula statuieta din fildes a faraonului, gasita n 1993, de catre Petrie, n
fundatile templului nchinat zeului Osiris de la Abydos. Faraonul este asezat tinnd n
mna dreapta un mblaciu, si purtnd Coroana Rosie a Egiptului de Jos.n fata
tronului pe care sta, este scris numele sau, asezat ntr-un chenar regal. n ciuda
dimensiunii mici si a materialului, este un portret cu tasaturi puternice. Exista cteva
portrete superbe ale altor constructori de la Giseh, remarcndu-se n mod deosebit
statuia din diorit a lui Kefren, n pozitia asezat, si n seria de placi triptice din ardezie ,
precum si statuile lui Mykerinos.

nainte de nceperea activitatii propiu-zise de constructie, era necesar sa fie pregatit

terenul trebuia nivelat si laturile sa fie orientate cu multa grija fata de punctele
cardinale. Nivelarea care probabil era efectuata prin marcarea zonei respective cu o
serie de patru valuri joase de argila. Spatiul era apoi umplut cu apa. n mod firesc
suprafata era perfect plana. Se sapau n continuare o serie de santuri n roca de pe
fundul apei, astfel nct baza acestora sa pastreze o distanta egala fata de nivelul
apei. Atunci cnd se sapa suficient pentru marcarea zonei, apa eara evacuata, iar
stanca dintre santuri era sapata n continuare, pastrndu-se acelasi nivel. n cazul
Marii Piramide s-a facut nsa o exceptie. n cadrul zonei propuse pentru constructie a
fost lasata o portiune de roca nedislocata.

Nu se stie ct de mare a fost initial, desi parti din ea pot fii vazute n ntreaga
structura a piramidei.

Orientarea exacta a laturilior piramidei se obtinea prin observarea stelelor, deoarece

n acea vreme nu era cunoscut nici un tip de busola. Putem judeca precizia cu care
masurau vechii egipteni prin aceea ca eroarea de asezare a celor patru laturi este de
doar cteva fractiuni de grad. Diferenta de lungime dintre cea mai lunga si cea mai
scurta dintre cele patru laturi este mai mica de 20 cm. Acest din urma fapt este
incredibil daca tinem seama de doua lucruri: n primul rnd toate masuratorile se
efectuau dea-lungul laturilor, nefiind posibil sa se traseze diagonale, datorita portiunii
de stnca ramase n mijloc, si, n al doilea rnd, toate masuratorile se efectuau cu
ajutorul frnghiilor sau a sforilor facute din fibre de palmier sau de in, care se
ntindeau si si puteau modifica dimensiunile n functie de temperatura.

Dupa ce se ncheiau aceste pregatiri, initiale, putea ncepa ntr-adevar munca de

constructie, care pune nca n fata egiptologilor o serie de probleme, greu de
rezolvat.

n ciuda faptului ca putem studia piramida nsasi, care se nalta mai jos de Cairo, pe
platoul de la Giseh, si cum toate teoriile formulate pna acum, nu se stie exact cum a
fost construita piramida. Trebuie sa amintim ca egiptenii nu cunosteau nici macar
scripetele, sau sistemul de scripeti pna n vremea ocupatiei romane, la peste 2500
de ani de la construirea Marii Piramide. Singurele instrumente disponibile erau
tavalugele sau rolele si prghile. Cu ajutorul acestor elemente primitive au fost
naltate statuietele si obeliscurile din Egiptul Antic.

Exista doua teorii importante privind modul cum au fost construite piramidele: una ,
folosind rampe care nconjurau constructia pe masura ce aceasta se nalta, cealalta
mpiedicnd edificarea unei rampe ce s-ar fi ntins n desert, naltnu-se si lunginduse att ct era nevoie, o data cu naltarea piramidei. Dar, nici una dintre aceste doua
explicatii nu este pe deplin satisfacatoare. O a treia alternativa care ne poate venii n
gnd este utilizarea unor schele care sa poata ridica blocurile de piatra cu ajutorul
roabelor, asa cum au fost naltate lespezile orizontale care formeaza trilitonii de la
Stonehenge. Acest lucru nu ar fi fost posibil din doua motive: lemnul era un material
rar si scump n Egiptul Antic, neexistnd copaci cu diametrul necesar, nici cantitatea

enorma de care ar fi fost nevoie. De asemenea, dimensiunile foarte mari si mai ales
greutatea blocurilor ar fi mpiedicat acest procedeu.

Ideea rampei care ar fi nconjurat piramida are nsa mai multe elemente laudabile.
Rampe de caramizi de lut s-ar fi naltat n jurul celor patru laturi ale piramidei, pe
masura ce aceasta se nalta, blocurile uriase din piatra fiind urcate pavalugi sau role.
Imediat ce blocul trecea de ultimele role, acestea eliberndu-se elibera de greutate,
puteau fi mutate n fata, iar blocul era tras nainte, si mai sus de grupuri de oameni,
cu ajutorul frnghiilor. Daca din punct de vedere teoretic lucrurile par realizabile,
(exista un model reusit al acestei metode la muzeul Stiintei din Boston), din punct de
vedere practic el lasa mult de dorit. O panta cu nclinatie mica ceruta de greutatea
blocurilor de piatra, care sa nalte din toate partile ar fi creat doua probleme majore:
prima, cea a grupului de oameni care trebuiau sa aiba grija de colturi si care sa
pastreze blocurile n echilibru pe role; a doua, este problema ridicari din ce n ce mai
sus a blocurilor n jurul structurii, pentru a ajunge n cele din urma la nivelele
superioare. Acest procedeu ar fi nsemnat o forta de munca impresionanta si
personal pentru conducerea si controlul numeroaselor grupuri de oameni, care ar fi
ridicat blocurile de la diferite nivele, cu ajutorul planurilor nclinate. Este greu de
imaginat multimea celor care ar fi trebuit sa urce.

Exista si a treia teorie privind construirea Marii Piramide. Ea afost formulata de Peter
Hodges, un maiestru constructor britanic, care era interasat n mod practic de
problemele transportilui pe orizontala si a ridicarii unor greutati enorme doar cu
ajutorul prghiei si rolelor. El a reusit sa demonstreze ca doi oameni puteau ridica o

greutate de doua tone cu prghii lungi care aveau la capete un piciorius cu un

anumit unghi si protejat de o bucata de metal. Prin introducerea acestui cap sub
blocul de piatra si folosirea a doua astfel de prghii, sau mai multe, n functie de
greutate si marime, un capat al blocului putea fi ridicat, asezndu-se sub el proptele.
Procesul se repeta si la celalalt capat si deplasarea continua mai sus folosindu-se
proptele sau alte forme de sustinere. n acest fel un bloc de piatra putea fi ridicat
relativ usor la o naltime rezonabila. Consructia piramidei s-a realizat pe nivele,
fiecare treapta fiind destul de lata si, n medie mai nalta de un metru. Principiul lui
Hodges ar fi permis ctorva grupuri de oameni sa ridice blocuri de piatra, pe toate
cele patru laturi n acelasi timp, numarul lor micsorndu-se, o data cu scurtarea
laturilor si cu naltarea ntregii piramide. n momentul n care fiecare bloc de piatra ar
fi ajuns la nivelul potrivit, el ar fi fost deplasat orizontal pe role, pna la locul unde
trebuia sa fie deplasat definitiv.

Odata consructia de baza terminata, piramida trebuia acoperita sau mbracata cu

blocuri de calcar alb, stralucitor de Tura, aduse din carierele aflate pe Dealurile
Moqqatam, la est de orasul modern, Cairo. mbracamintea exterioara se realiza de la
vrf n jos, blocurile de calcar, fiind asezate pe trepte, si umplndu-le apoi erau taiate
si slefuite n jos, pentru a se realiza unghiul potrivit si aspectul stralucitor. Toate
piramidele, cu exceptia Piramidei n Trepte, au fost acoperite sau slefuite cu placi de
calcar.

nainte de a merge mai departe si de a descrie structura interna a Marii Piramide , ar

fi potrivit sa prezint dimensiunile sale esentiale. Unghiul de nclinatie a laturilor este

de 54 de grade si 54 de minute. naltimea sa era de 145,75 de metri, dar si-a pierdut

vrful cu naltimea de 10 metri, fiind trunchiata, dar acest amanunt nu este observat
de la distanta. Laturile au fiecare 229 metri, cu o difernta mai mica de 20 de
centmetri, nre cea mai lunga si cea mai scurta latura. Piramida acopera o suprafata
de 5,37 hectare. Privind blocurile de piatra pot spune ca sunt aproximativ 2.300.000.
cu o greutate cuprinsa nre 2-15 tone.

Facea parte din cerintele religioase ca intrarea n piramida sa fie localizata n partea
nordica, ndreptata spre steaua polara. Toate piramidele s-au conformat acestei
cerinte, singura variatie fiind la Piramida lui Kefren care are doua intrari pe latura
nordica.

Piramida lui Keops nu face exceptie si are o intrare joasa de circa 17 metri naltime
pe latura nordica si 7,5 metri spre est de punctul central. Aceasta are 4 blocuri mari
de piatra dispuse piramidal doua cte doua, asezate deasupra inrtari, pentru a prelua
din greutatea blocurilor de deasupra.

Examinarea sectiunii n Marea Piramida arata ca a fost supusa la cel putin 3

schimbari de plan n timpul constructiei. Are mai multe coridoare interne dect toate
piramidele construite n Regatul Vechi. Planul principal pare sa fi cuprins un coridor
descendent, de la intrare n camera mortuara, situata n centru si mai jos de nivelul
solului. Totusi camera mortuara a ramas neterminata si a mai fost construit un

coridor ascendent alternativ,

n centrul piramidei. Si aceasta camera a ramas

neterminata, fiind cunoscuta n mod gresit, n libajul obisnuit sub numele de" Camera
Reginei". A treia modificare a planului a implicat o schema mai grandioasa. ncepe cu
edificarea unei noi galerii ascendente n miezul piramidei, de la capatul Coridorului
Ascendent si jonctiunea care ducea catre camera reginei. Aceasta e cunoscuta sub
numele de Marea Galerie. Ea are 47 metri si nalta de 8,5 metri. Peretii ei de calcar
slefuit urca vertical 2 metri, urmatoarele 7 nivele deplasnu-se treptat catre interior
pentru a ajunge sa formeze o bolta consolidata.Este acoperita de o singura lespede
de piatra n latime, de peste 1 metru.

La capatul Marii Galerii se afla un coridor scurt si jos cu 3 deschidrei taiate n acopris.
La sfrsitul vestic al Camerei Mortuare, stnd pe podeaua plata si putin departat de
perete, se afla un sarcofag mare, din granit negru, avnd o portiune mare lipsa n
coltul sud-estic. Aceasta a fost taiat si scobit dintr-un singur bloc de granit , urmele
fierastraului mai vazndu-se nca. n ciuda sparturii de la coltul sau el nca mai
produce un sunet asemanator cu cel al unui clopot lovit.n anii 1880-1882 Perie a
descoperit ca sarcofagul era cu circa 2,5 cm mai lat dect intrarea n Coridorul
Ascendent, deci nu a fost introdus n camera mortuara prin coridor, ci trebuie sa se fi
introdus acolo n timp ce se construia piramida, nainte de montarea tavanului si a
acoperisului Camerei Regelui. Sarcofagul poate fi considerat singurul mobiler
"ncorporat" din lume.

Alte trasaturi ale camerei mortuare sunt doua mici "canale de aerisire" care apar pe
peretii din nord si sud ai piramidei. Scopul lor exact nu este cunoscut, desi s-a

sugerat ca erau la origine orientate dupa stelele polare, un aspect esential al religiei
Regatului Vechi, si pentru ca acum nu mai sunt orientate astfel nseamna ca axa
Pamntului trebuie sa se fi modificat de la construirea piramidei pna astazi. Acest
lucru nu a putut fi demonsrat din punct de vedere astronomic, si functia lor reala nu
este cunoscuta nca.

Am mentionat mai sus faptul ca Marea Galerie a avut si o functie secundara. Acolo se
afla locul unde erau tinute blocurile mari de granit folosite pentru nchiderea
Coridorului Ascendent dupa terminarea nmormntarii. Aceste blocuri erau mult prea
mari pentru a avea loc n alta parte a piramidei. Exista dovada ca erau sprijinite pe
grinzi de lemn montate n cruce, suficient de sus fata de podeaua Galeriei astfel nct
cortegiul sa poata trece pe sub ele n timpul nmormmtarii. Dupa aceea peretii se
retrageau si lasau n urma lor un grup de lucratori care scoteau grinzile din lemn ,
lasnd blocurile de granit sa nchida Coridorul Ascendent.

Procednd astfel ei ramneau blocati n interiorul piramidei, n spatele blocurilor de

piatra , n parte dinspre camera mortuara. Ei aveau totusi o camera de iesire,
deoarece nu exista n vremea Regatului Vechi obiceiul de a ngropa si muncitorui
odata cu faraonul. Calea de iesire era printr-un culoar foarte ngust ce ducea de sub o
piatra din coridorul superior, de la capatul Marii Galerii, mergnd n jos prin corpul
piramidei, pentru a iesi mai jos de coridoril inferior. Iesind muncitorii blocau acest
culoar ct si culoarul care ducea catre suprafata exterioara si intrare. Este deosebit
de interesanta referirea la o usa plata care putea sa fie ridicata. Se pare ca intrarea
originala prin mbracamintea sa, din calcar de Tura, fusese camuflata pentru a nu se

deosebi de restul suprafetei piramidei.

Marea Piramida mai are nca un secret, dar acesta se afla n afara ei. n 1954 un
tnar arheolog egiptean, Kama al-Mmallakh, a primit sarcina de nlatura fragmentele
de pietre de pe latura sudica a piramide. El a gasit o serie de 41 de blocuri de calcar
de Tura, care ramasesera mbinate perfect. Acestea acopereu un put de 30 metri,
lungime, sapat n roca de la baza piramidei. Putul avea o margine tencuita astfel
nct blocurile de calcar l nchideau etans.n interiorul putului a fost gasita o barca
egipteana antica perfect pastrata si compusa din 1274 de piese de lemn, neavnd
nici macar un cui de metal. Barcile constituiau o componenta importana a ritialului
funerear si erau considerate drept necesare faraonlui mort, pe lumea cealalta. Erau
numite fie barci funerare, fie barci solare, considerndu-se ca cel putin doua dintre
ele ar servi faraonului pentru calatoria dea-lungul zilei cu zeul- soare pe aceasta
lume, si n timpul noptii pe sub pamnt.

Mai exista vre-un secret nedescoperit al Marii Piramide? Imediat n spate si dincolo
de putul unde era gasita prima barca se afla o serie de blocuri de piatra, deasupra
unui alt put .Exista motive sa credem ca acolo se afla ngropata o barca
asemanatoare.

Marea Piramida este una dintre Cele 7 Minuni ale Lumii-cea mai veche si singura care
a supravietuit aproape n ntrgime si care a avut ntodeuna un efect izbitor asupra

mintii omenesti.
3' sa stii

1.

Unul din zece oameni din intreaga lume traieste pe o insula.

2.

Omul ramane constient timp de 8 secunde dupa ce este decapitat.

3.

Desi posta electronica pare o inventie a anilor '90, regina Elisabeta a Marii

Britanii a trimis primul ei e-mail in 1976.

4.

Creionul a fost inventat in 1790 de chimistul parizian Nicolas-Jacques Cont.

5.

Organele auditive ale greierului(Gryiius) sunt situate pe articulatiile picioarelor

sale, adica pe... genunchii sai.

6.
7.

Capul unui nou-nascut cantareste un sfert din greutatea totala a corpului.

In Australia, tara cu o populatie de 17 milioane de oameni, exista peste 150

milioane de oi.In Noua Zeelanda traiesc 4 milioane de oameni si 70 de milioane de oi.

8.

Contele Alessandro Volta a inventat prima baterie, in secolul XVIII.

9.

Si animalele sunt dreptace sau stangace. Ursii polari,de exemplu sunt

stangaci.
10.
11.

Jumatate din populatia lumii nu depaseste varsta de 25 de ani.

Cursa aeriana de pasageri intre insulele Westray si Papa Westray din largul

coastelor Scotiei este cea mai scurta din lume. Dureaza doar doua minute!
12.

Prima bomba pe care aliatii au aruncat-o asupra Berlinului in al doilea razboi

mondial a ucis singurul elefant din gradina zoologica a capitalei germane.

13.

Orice bucata uscata de hartie nu poate fi impaturita mai mult de 7 ori.

14.

Fulgerele lovesc mai multi barbati decat femei.

15.

Datorita gravitatiei este imposibil ca muntii sa fie mai inalti de 15.000 de

metri.
16.

Barbatii pierd zilnic cam 40 de fire de par, fata de femei care pierd 70.

17.

In antichitate dupa ce consumau supa la sfarsitul mesei, grecii se stergeau

pe maini cu miez de paine.

18.

Apa calda ingheata mai repede decat apa rece.

19.

Inima unei balene albastre are marimea unui automobil mic.

20.

Primul oras cu peste un milion de locuitori a fost Londra, in prezent are aprox.

8.000.000 de locuitori, aflandu-se pe locul 13 din lume.( Pe primul loc se afla Tokyo,
cu 30.000.000 de cetateni).
21.
22.

Primul magazin alimentar s-a deschis in anul 1153 la Kai-Feng, in China.

Cea mai adanca mina din lume - 4,2 km - Western Deep Levels, in Africa de

Sud.
23.

Aparatul video-recorder a fost introdus pe piata in 1972 de Philips.

24.

Un satelit stiintific are nevoie de numai 250 de wati pentru a functiona.

25.

Prima agentie de turism a fost infiintata in 1850 de Thomas Cook.

26.

Peste 2500 de stangaci sunt omorati anual din cauza prodoselor fabricate

special pentru dreptaci!

27.
28.
29.

Egiptenii antici dormeau pe perne confectionate din piatra!

Dintii umani sunt la fel de tari ca stanca!
Pamantul cantareste aproximativ 6.588.000.000.000.000.000.000.000 de

tone!
30.

O persoana obisnuita are cam 1460 de vise anual!

31.

Unul din patru americani a aparut la televizor!

32.

Oamenii se nasc cu 300 de oase, dar pana la maturitate raman cu doar 206!

33.

Anual mor peste 10.000 de pasari deoarece se lovesc de geamuri!

34.
35.
36.

Aproape toate rujurile sunt facute din solzi de peste!

Statul Florida este mai mare ca Marea Britanie!
Inima umana bate de 10.000 de ori pe zi!

37.

Lui Thomas Edison, inventatorul neonului, ii era frica de ntuneric!

38.

De-a lungul unei vieti, omul mananca aproximativ 35.000 de prajituri!

39.

Girafa se spala in ureche cu limba!

40.

In SUA traiesc aproximativ 58 de milioane de caini!

41.

Unghiile de la maini cresc de patru ori mai repede decat cele de la picioare!

42.

Intr-un an omul clipeste cam de 10 milioane de ori!

43.

Merele sunt mai eficiente decat cafeaua pentru a-I tine pe oameni treji!

44.

Un iceberg mediu cantareste cam 20 de milioane de tone!

45.

In fiecare an, pe intreg Pamantul au loc mai mult de 50.000 de cutremure!

46.

Dupa ce mananca, musca de casa regurgiteaza resturile!

47.

Camilele au trei pleoape care sa le apere de nisipul orbitor!

48.

Urina pisicii este luminoasa in intuneric!

EGIPTUL

Vechimea astrologiei n Egipt. Suprapunerea identitatii ei cu astrologia chaldeeana.

Religia. Templele de initiere. Bibliotecile. Calendarul. Mormintele regale. Templul lui
Amon.

Tara de pe malurile Nilului i disputa Mesopotamiei onoarea de a fi leaganul

astronomiei. Daca Egiptul nu a fost ntr-adevar primul adorator, atunci desigur ca nu
l-a ntrecut nimeni n devotiune (catre secolul 13 .e.n. apare alaturi de vechii zei, n
frunte cu Osiris - copilul lui Geb si Nut, sotia sa Isis, fiul lor Horus si fratele Seth,
multimea zeilor planetari, printre care crudul Baal si razboinica Istar. Legenda spune
ca zeii au adus-o pe Astarteea pe o mare furtunoasa din Siria pna n Egipt. Au

primit-o apoi printre ei, ntr-o adunare solemna. Zeitei i s-a oferit un scaun; n
momentul n care s-a asezat, cei mari s-au ridicat n picioare n fata ei, iar cei mici sau culcat pe burta).

Aici, ca si pe vaile Eufratului, numai sacerdotiul nalt avea privilegiul acestei stiinte.
Se stie ca de pe la 1400 .e.n. o corespondenta secreta destul de regulata s-a stabilit
ntre pontifii egipteni, magii babilonieni si cei asirieni, adica ntre nvatatii timpului.
Ce i unea? Ce-si puteau comunica peste capul si fara stirea domnilor lor, adesea
certati sau n razboi? Doar vraja mistica a unei stiinte si a unei religii contopite i
putea determina la atta ndrazneala si ncredere. Ca si n Chaldeea, cunoasterea
fenomenelor ceresti facea parte integranta din teologie si ambele popoare aveau
preoti cu misiunea stricta si exclusiva a studiului astrelor. Ca si n observatoarele
noastre moderne, n temple, echipe de preoti se nlocuiau unele pe altele n timpul
noptii, pentru ca studiul sa continue nentrerupt. La Heliopolis (Heg-az: att de mare
era importanta studiilor ce se nvatau n aceasta cetate stiintifica - egala n valoare
cu centrul politic al statului, nct i se acordase o autonomie de conducere. Prezenta
noului Babilon n apropiere de oras, vorbeste de la sine despre originea astrologiei
egiptene), centru de prim ordin religios - stiintific, marele preot al Soarelui avea titlul
de Marele Vazator sau Marele Observator - Urman, iar ceilalti cei ce vad. Privirea
era sensul vulgar al cuvntului observatie; figurat, nsemna cercetarea zeului, iar n
sens ermetic - studiul orbitei astrului. Dealtfel, n ochii initiatilor toate cuvintele
aveau trei fete: una vulgara, asa cum pare; a doua figurata, asa cum se ntelege; a
treia mistica, cea pe care o simbolizeaza. Initierea se facea n temple. Cel mai de
seama i apartienea lui Osiris - zeul Soare, pe frontonul caruia era scris:

Sunt

Tot ceea ce este,

Tot ceea ce a fost,

Tot ceea ce va fi;

Nici un muritor nu mi-a vazut chipul.

Traditia, nascocita n mod interesat de ministrii templului, spunea ca aici a servit ca

preot si i-a initiat pe primii oameni Toth (dupa numele grecesc Hermes Trismegistul,
Mercur cel de trei ori mare, personaj fabulos, care ar fi trait cu peste 2.000 de ani
.e.n. Iata cele trei ntelesuri ale acestui nume, revelator misterios al nvataturilor
nalte. In sensul vulgar, zeul Mercur - planeta pe care doar putini o pot vedea cu
ochiul liber; figurat: initiatorul n mistere; simbolic: casta sacerdotala a savantilor n
astrologie, magie, teologie. El este de trei ori mare fiind considerat ca rege,
legislator si preot; prototipul epocii mitice n care regalitatea, magistratura si
sacerdotiul se confundau. Unii istorici vad n el simbolul epocii n care rasa neagra
etiopiana se ncrucisa pasnic cu rasa alba. Egiptenii i atribuiau 42 de carti, n care
este fixat calendarul - de aceea i-au dat numele primei luni a anului; inventeaza
clepsidra; destainuieste drumul sufletelor dupa moarte, sau nainte de nastere...), cel
care a dat omenirii tablitele de smarald ale stiintei, unde sunt revelate identitatile
celor doua universuri: Ceea ce este sus este la fel ca si ceea ce este jos.

La acest templu au trudit, n cursul veacurilor urmatoare, au trecut asprele probe ale
initierii si de aici au plecat n lume, pentru a deveni profeti si conducatori spirituali:
Moise, Socrate, Platon, Pitagora. Unele temple posedau mari biblioteci, care au
disparut, dar al caror cuprins l cunoastem, deoarece titlul cartilor - fisierul modern,
era gravat pe zidurile camerei de pastrare a acestora.

Fiecare zi a anului era socotita ca propice sau nefavorabila, iar unele, ca bune si rele
n acelasi timp. De exemplu:

Ziua a 26 din luna Toth este o zi n care nu trebuie facut nimic, absolut nimic, caci a
fost ziua luptei lui Horus contra lui Seth, de trei ori nefasta. In schimb ziua a 27 a lunii
Athor, ziua mpacarii si a pacii ntre Horus si Seth, este de trei ori fasta; 6 Paofi este
ziua sarbatorii si a banchetului lui Ra, n cer; oricine se va naste n ziua aceea, moare
de betie: de trei ori fasta!...

Caracterul optimist al egiptenilor a facut sa fie aleasa ca zi de odihna si de

sarbatoare ziua Soarelui, mai vesela si mai libera de constrngeri dect ziua lui
Saturn cel batrn si ntunecos, aleasa de chaldeeni si evrei. Acest obicei al
egiptenilor a fost adoptat mai trziu de crestini, prin alegerea duminicii n locul
smbetei, ca sfrsit de saptamna.
Piramida cea mare de la Gizeh, una dintre operele de arhitectura cele mai vechi
care a impresionat de-a lungul timpurilor si impresioneaza inca prin dimensiunile ei si
prin imensulvolum construit din piatra poate fi considerata pe drept, cel mai
caracteristic monument al Egiptului antic. Cu toate ca, in decursul veacurilor, a fost in
repetate randuri analizate si studiate, dezvaluind cercetatorilor date si aspecte noi

Piramidele sunt, in general, monumente de dimensiuni variabile si care se apropie

mai mult sau mai putin de piramida geometrica. Exista si piramide cu trepte, cu
muchii frante etc. Elea au fost ridicate in virtutea unor stravechi rituri religioase
indeosebi funerare si s-au gasit aproape pe tot globul. In afara de cele din Egipt si
Nubia, exista piramide asiriene, etrusce si mexicane ; se gasesc si piramide si in
Persia, India, precum si in arhipeleagul Marinelor, in insulele Rota si Tinian.

In Egipt exista aproximativ 70 piramide, de forme si dimensiuni diferite, si se

descopera mereu asemenea monumente, ingropate, in nisip. Piramidele egiptene
sunt amplasate pe malul stang al Nilului, pe marginea de rasarit a platoului Libiei,
care se intinde intre campia roditoare a fluviului si desert. Pe o lungime de aproape
30Km, de la nord spre sud, ele se gasesc stranse in sase grupe: Abu Roach, Gizeh,
Zaniet-el-Arian, Abusir, Sakkarah (piramida in trepte) si Duhsur (piramida cu muchiile
frante). Apropierea de Nil a inlesnit mult, cum vom vedea, constructia piramidelor.

Nilul, cel mai lung fluviu din lume 6671Km fata de 2850Km cat are Dunarea nu
primeste , pe toata intinderea de la Khartum pana la varsare, pe o lungime de
aproximativ 2100Km, decat un singur afluent, Atbara. Faptul ca Nilul strabate o
regiune saraca in ploi, cu clima fierbinte deci cu evaporari puternice si mai ales
vasta retea de irigatii, explica de ce, spre varsare, albia Nilului este mai ingusta
decat la Khar-tum. Astfel, in dreptul orasului Cairo, latimea albiei nu trece de 500
800m , iar diferenta maxima de nivel a apelor nu este aproape dubla, iar diferentele
de nivel ajung la 11,70m la Theba si 15m la Assuan. Aceste diferente de nivel faceau
ca apele sa se reverse periodic, astfel ca intr-o perioada de aproximativ 3 luni pe an,
ele ajungeau pana la poalele platoului arabic spre est si ale celui libian spre vest,
deci pana langa pira-mide.

Din cele mai vechi timpuri, revarsarile Nilului au fost o binefacere pentru populatie,
care, cu un effort relativ redus, si-a putut astfel asigura permanent hrana. Pe de alta
parte, apropierea apelor de platoul libiei si de Muntii Mokattam, spre est, a permis
construirea mai usoara a piramidelor, si in special a Piramidei celei mari, alcatuita din
piatra de Mokattam transportata pe apa.

Pe marginea stancoasa a Libiei, la Gizeh, pe un teren nivelat de mana omului, la

aproximativ 9Km vest de Cairo, se inalta grupul celor 11 piramide, 3 mari si 8 mici,

din care face parte si Piramida cea mare. Aceste piramide, impreuna cu Sfinxul, cu
templele si cu mormintele te tip mastaba care le inconjoara, sunt asezate pe un
platou de calcar, inalt de 40m peste nivelul mediu al apelor Nilului. Acest platou are o
lungime de 2000m de la est la vest si 1500m de la nord spre sud si este marginit atat
spre nord cat si spre est unde terenul cade brusc aproximativ 30m fata de nivelul
solului de o faleza.

Vechea rampa de acces pe acest platou se afla mai spre sud; astazi mai exista urme
ale ei numai in apropierea platoului Libiei, la est de Piramida cea mare (Piramide lui
Keops)

Piramidele

Piramidele de la Gizeh au fost construite in timpul dinastiei a IV-a. Data construirii lor
sete greu de precizat; s-au emis pana astazi multe ipoteze, care au condus la o serie
de date, cuprinse intre secolele XXX si XVIII i.e.n.Marea majoritate a cercetatorilor
situeaza dinastia a IV-a intre anii 2720-2560, sau 2550-2450 i.e.n. Cele trei piramide
mai mari, in ordinea vechimii si marii lor, sunt atribuite faraonilor Keops (Piramida
cea mare), Kefren si Mikerinos. Pentru a le putea compara, dam dimensiunile lor
caracteristice si anume inaltimea h si latura bazei l la data constructiei (astazi au
cativa metri mai putin), in cifre rotunjite: Keops: h=148m; l=233m ; Kefren: h=143m;
l=215m ; Mikerinos: h=66m; l=108m . Cele patru fete laterale ale acestor piramide,
respectiv egale intre ele, sunt orientate catre cele patru puncte cardinale, iar
inclinarea lor fata de orizontala este sensibil aceeasi, de aproximativ 51o

-2-

Dupa studii sovietice relativ recent, pozitia reciproca dintre piramide si monumentele
principale din jurul lor ( Sfinxul si cele patru temple legate de piramidele lui Kefren si
Mikelinos ) a fost stabilita printr-o distributie geometrica ordonata, la distante care au
drept unitate de masura laturile bazelorcelor trei piramide

Constructia piramidelor egiptene dateaza din epoca dinastiilor a III-a aV-a si

coincide cu inceputul constructiilor in piatra. Aceste realizari au fost posibile datorita
cresterii puterii faraonilor, prin unificarea deplina a tarii si formarea unui stat
centralizat. Prin expeditii de cotropire, faraonii maresc teritoriul si prestigiul statului
si ii sporesc posibilitatile prin aducerea de bogatii, si mari mase de sclavi. Acestia, ca
si populatia saraca, trebuiau sa execute intinse lucrari de irigatii, lacuri artificiale,
bazine pentru pastarea apei, diguri si mai alestemple si morminte regale grandioase,
care sa reprezinte o marturie a puterii regale si a tariei claselor dominante.

Piramidele din Egipt trebuiau ca, prin maretia lor, sa copleseasca pe supusi. Cu cat
uimeau mai mult prin inaltime, durabilitate sau prin perfectiunea executiei, cu atat
mai mult prin inaltime, durabilitatea sau prin perfectiunea executiei, cu atat era mai
slavit faraonul; ele dovedeau astfel mijloace de intimidare a celor exploatati , de
intarire a smereniei lor, de mentinere si consolidare a puterii claselor exploatatoare ,
adica instrumente in lupta de clasa. Aristotel, bazat pe structura de clasa a societatii
sclavagiste, a dat cel dintai o explicatie materialista construirii piramidelor, fara insa
a preciza functiunea lor. In scrierea sa Politica el spune: Un alt principiu al tiraniei
este sa subjuge supusii, astfel ca ei sa nu aiba posibilitarea de a intretine o forta
armata si ca, siliti sa munceasca toata ziua pentru a traii, sa nu aiba timpul sa
conspite. Aceasta a fost cauza politica pentru care s-au construit piramidele din
Egipt Scopul acestor constructii a fost sa tina poporul sarac si ocupat.

S-a vorbit mult despre Valea Regilor, despre marile piramide - si pe buna dreptate dar la fel de ndreptatita la notorietate ar fi fost si civilizatia egipteana de la Deir-elMedina, despre care informatiile au circulat anevoie. Bizar, mai ales ca, dupa cum
nota egiptologul Jean Yoyotte, n locul Dictionarului civilizatiei egiptene, la care lucra,
ar fi putut foarte bine realiza unul al civilizatiei de la Deir-el-Medina. Caci satul
acestor lucratori este un adevarat unicat prin bogatia de informatie arheologica,
epigrafica, papirologica si chiar arhitecturala. Putem afirma, fara teama de a gresi, ca
o vizita la Deir-el-Medina se confunda adesea cu o incursiune n istoria Egiptului
antic.

Multa vreme, tara de pe Nil a fost confundata cu piramidele pe care le adaposteste

de milenii. Confuzia avea, desigur, temeiurile sale: dupa istorica descoperire a
mormntului lui Tutankhamon, n noiembrie 1922, de catre Sir Howard Carter,
piramidele au continuat sa-si exercite fascinatia. Descoperirea avea sa introduca n
circuitul egiptomaniei zona bine cunoscuta de aventurierii si arheologii amatori,
asanumita Vale a Regilor. Aici se plaseaza necropola regala n timpul dinastiilor
Regatului Nou (cca 1570 .Chr.-1070 .Chr.).

In umbra piramidelor

Exista cel putin doua conexiuni ntre Valea Regilor si Deir-el-Medina. In primul rnd,
mormintele faraonilor din Valea Regilor au fost realizate de lucratorii de aici,

arhitecti, desenatori si constructori. Ei au fost reuniti, cu familiile lor, n ceea ce avea

sa devina viitorul sat de catre faraonul Thutmosis I, din dinastia a XVIII-a (cca 15241518 .Chr.), n fapt, primul rege al Egiptului nmormntat n aceasta zona.

Cea de-a doua conexiune ne ofera prilejul de a plasa geografic comunitatea n

discutie: ambele regiuni - Valea Regilor si Deir-el-Medina - fiind situate pe acelasi mal
vestic al Nilului. Peisajul zo-nei exceleaza printr-o monotonie ntrerupta doar de
ruinele unor temple sau capele funerare. In aceste regiuni, pline de zone
depresionare desertice si masive muntoase de joasa altitudine, linistea domina, fiind
poate primul semn ca ne aflam ntr-un loc cu accentuata destinatie funerara. Sau,
dupa un alt egiptolog, Maurice Pillet, n cea mai "populata" necropola de pe
mapamond. Deir-el-Medina se situeaza n extremitatea sudica a acestui ansamblu de
necropole, ntr-o mica vale marginita la vest si nord de dealuri.

Caracterul singular al acestui loc provine chiar din apropierea geografica a vietii si a
mortii: valea - destinata asezarii si dealurile - ce adapostesc mormintele artizanilor
regali. Gratie abundentei de material arheolo-gic, si familiile ce au vietuit aici pot fi
urmarite n evolutia lor.

Satul - nava

Din

perspectiva

organizarii

sociale,

comunitatea

locala

pastreaza

principiile

expeditiilor trimise de faraoni din cele mai vechi timpuri n tinuturi ndepartate, cu
scopul de a exploata bogatia unor mine sau cariere. Aceste principii utilizau
organizarea traditionala a marinei - fapt explicabil daca ne gndim la faimoasele
expeditii navale spre tari legendare, vestite prin opulenta, precum tara Punt.

Poate parea straniu, dar asa se explica de ce satul a fost mpartit, pe o axa nord-sud,
n doua cartiere, de est si de vest, care nu sunt altceva dect echivalentul
babordului, respectiv tribordului. Celor doua cartiere le corespund doua echipe de
muncitori, "echipa din stnga" si "echipa din dreapta". Stim astazi ca ele lucrau
alternativ, dar nu vom sti poate niciodata daca ar fi fost corect sa deducem din
denumirea lor ca artizanii uneia sau alteia erau nsarcinati cu lucrul pe o anumita
parte a mormntului faraonic.

Un fruntas si ajutorul sau erau conducatorii fiecarei echipe. Cu timpul, aceasta

functie devine ereditara n snul unei familii sau alteia. Apar astfel veritabile dinas-tii
de lucratori si capetenii. Numele si existenta lor pot fi raportate la diversi suverani:
Pashed si Baki (pentru echipa din stnga), la nceputul dinastiei a XIX-a, Neferhotep
(fruntas al echipei din dreapta), n timpul suveranilor Horemheb, Seti I si Ramses al
II-lea sau Neferhotep cel tnar (nepot al precedentului, tot fruntas al echipei din
dreapta) sub Ramses al II-lea, Merreptah si Seti al II-lea.

La rndul lor, si lucratorii din Deir-el-Medina se structureaza n "bresle", pe baze

familiale: titlul de desenator (literal, "cel ce reprezinta o forma" se transmite de la
strabunicul Ipu la stranepotul Pay cel tnar, trecnd pna la el prin minile lui Pay cel
batrn si ale lui Nebra.

La loc sigur

La nceput, artizanii alegeau sub privirile atente ale unei comisii regale un loc propice
constructiei mormntului, ct mai departe posibil de vechile morminte si ct mai

sigur. Odata locul stabilit, un plan de constructie devenea necesar, aici asistenta
arhitectilor

regali

impunndu-se.

Mai

mult

ca

sigur,

planul

tinea

cont

de

caracteristicile locului ales, dar si de "modele" de constructie preferate de o dinastie

sau alta.

La nceputurile Regatului Nou se prefera tipul de hipogeu, format dintr-un culoar taiat
n stnca, cotind n unghi drept. In perioada faraonilor Ramesizi, se impune tipul de
culoar drept, adncit ca un drum lung descendent pna la camera funerara situata n
capat. Utiliznd diverse unelte de cupru sau de bronz (dalti, ciocane, topoare etc.),
lucratori speciali spargeau stnca, obtinnd forma dorita a mormntului. Apoi, altii
netezeau peretii, acoperindu-i cu un strat de gips, pentru a usura munca
desenatorilor,

trasnd

contururile

viitoarelor

picturi

nsotite

de

texte.

Dupa

verificarea corectitudinii acestora, "pictorul" punea culoare n forme, transformndule n minunatiile pe care le putem admira si noi.

Oameni liberi, dar... prizonieri

Care este statutul acestor comunitati reunind n interiorul (si n exteriorul) unei incinte de 131 m/50 m un total de 1 200 persoane n perioada dinastiei a XX-a a
Regatului Nou (cca 1185-1070 .Chr.)? Nendoielnic este vorba despre oameni liberi si
poate expresia acestei libertati este faptul ca sunt platiti pentru munca pe care o
depun. (Aici, termenul de plata impunedoar aprovizionarea cu cele necesare
familiei.) Si totusi, aparentele nu trebuie sa ne nsele. Tocmai aceasta situatie
privilegiata face din acesti lucratori - "prizonierii" prin excelenta ai regiunii. Sunt
mereu asistati si controlati de scribi. Astfel, un scrib regal transmite administratiei
centrale rapoarte despre calitatea si cantitatea prestatiei lucratorilor. Relativa lor

izolareeste de altfel o consecinta directa a importantei activi-tatii lor - cunosc locul si

continutul mormintelor regale. Severul control, dar si pre-tuirea muncii proprii, i
opreau pe artizani n a profana locurile cunoscute.

Abundenta datelor referitoare la conditiile de locuire si la viata personala a artizanilor

din Deir-el-Medina ne permit chiar sa le vizitam casele - 70 n interiorul zidurilor, 50 n afara. Nu vom sti niciodata ct de confortabile erau n ochii posesorilor, ele
aparnd mici poate doar n ochii nostri. Caci nu este deloc exclus ca o asemenea
locuinta sa fi fost mpartita de doua familii. In pofida unor asemenea practici,
instinctul de proprietar s-a manifestat mereu la Deir-el-Medina. Egipteanul antic
prefera sa-si scrie numele la baza coloanei (coloanelor) ce sustinea(u) plafonul
camerei principale mai degraba dect pe usa.

Pentru a patrunde n aceasta camera, vizitatorul trebuie sa traverseze, mai nti, o

"camera de primire", avnd ca element definitoriu un altar destinat ceremoniilor
religioase la nivelul familiei. Un divan de piatra, n camera principala, sporea
confortul locatarilor. Acestia beneficiau si de o pivnita, singura ncapere subterana a
locuintei, de bucatarie si de camere cu destinatii intime. Simplu si practic, am spune,
neuitnd sa adaugam deosebita rezistenta a amestecului de piatra si caramizi
uscate, materialul de constructie de departe dominant.

Defect sau calitate, aceste locuinte nu aveau nici curti, nici gradini, fiind situate cu
fata la strada. N-ar trebui sa ne imaginam un sat clasic - caci animalele sunt
adapostite aici n afara asezarii. Pe de alta parte, n-am putea renunta la termenul
"sat", caci aici nu apare dect un urbanism superficial, pus n legatura cu nflorirea
civilizatiei pe malurile Nilului.

"Servitorii din Locul Adevarului"

Ca n toate comunitatile Egiptului antic, si la Deir-el-Medina sotul se putea adresa

sotiei numind-o "sora", fara ca prin aceasta sa se nteleaga vreun grad de rudenie
ntre cei doi, altul dect cel acordat prin statutul marital. Intr-un fel, libertatea femeii
egiptene, chiar n cadrul casatoriei, o transforma ntr-o veritabila "sora" a barbatului.
Repudiata pentru altceva dect adulterul, femeia egipteana putea pretinde o treime
din averea familiala, n caz de divort bunurile fiindu-i recunoscute.

In numeroase contexte, ea se dovedeste o veritabila jumatate a barbatului: participa

la ceremonii alaturi de el, "guverneaza" familia (ajungnd adesea la 15 persoane) n
timpul absentei sotului, confera stralucire si voie buna banchetelor de tot felul, unde,
la bere, mncare si dansuri se dovedeste o puternica si ncntatoare concurenta a
tovarasului sau. Picturile din mormintele tebane abunda n scene de petreceri,
tocmai pentru ca poporul egiptean iubea att de mult viata, nct sfida moartea,
privind-o ca pe o continuare, mai aparte, a existentei terestre.

Viata nu era prea usoara n aceste zone aride ale Egiptului de Sus. Apa era
inexistenta n regiune, lucratorii trebuind sa umple mereu un put cu apa carata din
Nil pentru necesitatile zilnice. Dar imaginatia si spiritul uman au triumfat de fiecare
data: placeri mai mult sau mai putin vinovate, precum cele imortalizate n textele si
ilustratiile papirusului erotic de la Torino (provenind n mod sigur de la Deir-elMedina) faceau parte din obisnuitul existentei. In care si justitia avea rolul sau...

La Deir-el-Medina functiona o comisie cu atributii judiciare, compusa din fruntasi si

ajutoarele lor, din scribi si poate si alti lucratori cointeresati. Cazurile judecate erau
extrem de diverse: o femeie, Heria, e acuzata de furtul unei unelte pretioase de la

Nebnufer, fiul lui Nakhy; sau cazul impulsivului fruntas Paneb, care ameninta pe toata
lumea...

Judecata pamnteasca nu era dect o replica slaba a veritabilei judecati ntreprinsa

de zei n lumea cealalta. Locuitorii din Deir-el-Medina erau piosi si am vazut anterior
ca pentru a intra n "sufrageriile" lor trebuia sa traversam camere dotate cu altare.
Acestea sunt departe de a se constitui n singurele marturii ale religiozitatii acestor
artizani regali. In nordul satului existau capele de cult, destinate confreriilor.

Lucratorii de la Deir-el-Medina au propria necropola. Datorita cresterii rapide

demografice, ei au fost nevoiti sa-si realizeze chiar si cavouri de familie. Personajul
central al unui asemenea cavou putea fi foarte bine unul dintre fruntasii pomeniti
mai sus. Chiar nefiind prea numeroase, ele ridica mai multe probleme dect
necropolele vecine. Intre cele mai remarcabile, nu numai prin decoratie, se impun:
mormntul pictorului Ipuy, al lui Senedjem, Pached etc.

O caracteristica importanta a acestor morminte este reprezentata de pictura pe fond

galben sau alb. Este si ea n spiritul epocii dinastiei Ramses, picturile de pe peretii
mormintelor cautnd sa imite un papirus desfasurat cu textele si ilustratiile sale. Dar
deopotriva, morminte si locuinte, ofera doua imagini asupra vietii: de dincolo, n
cazul primelor, de aici, n cazul celor din urma. Chiar aceasta ultima diferenta ar fi
fost straina de mentalitatea egipteanului antic, ce traia ntr-o continua exaltare a
vietii.

Dupa cinci secole, comunitatea de la Deir-el-Medina si-a ncetat existenta. In timpul

dinastiei XXI (1070-711 .Chr.), n plina perioada de decadenta si conflicte civile, sunt
alungati si ultimii locuitori din valea unde stramosii lor scrisesera pagini de civilizatie.
Viata cedase la Deir-el-Medina locul Mortii.

Incheierea este doar n aparenta pesimista si mi aparea tot mai putin astfel atunci
cnd, gratie unei "expeditii" stiintifice organizate n intervalul26 februarie-3 martie
1999, n zona tebana, de catre Facultatea de Arheologie a Universi-tatii din Cairo, al
carei bursier eram, puteam admira din naltul colinelor nvecinate mai degraba
reminiscentele vietii si nu rezultatele mortii n asezarea care face obiectul articolului
de fata.

Salata egipteana
recomanda aceasta reteta
Salata egipteana - versiunea printabila
reteta trimisa de George Florescu
Timp de preparare:
(complexitate redusa)
Ingrediente
4 castraveti, 1/2 lingurita usturoi pisat sau taiat foarte fin, 1 ceasca iaurt, 1 lingurita
marar verde tocat marunt, 3 ridichi taiate marunt.
Mod de preparare
Curatati castravetii. Amestecati usturoiul, iaurtul si mararul, apoi adaugati castravetii
taiati fin si ridichile. Amestecati bine. (Cel mai simplu ar fi ca ridichile si castravetii sa
fie date pe razatoare.)
Orez fiert dupa reteta egipteana
recomanda aceasta reteta
Orez fiert dupa reteta egipteana - versiunea printabila
Timp de preparare:
15 min (complexitate redusa)
Ingrediente
255 gr. orez, 6 dl apa, 2 lingurite Vegeta, 25 gr unt sau margarina

Mod de preparare
Se fierbe apa cu Vegeta. Se spala orezul si se lasa sa se scurga bine. Se incinge
untul/ margarina intr-o cratita si pune 1/5 din orez. Se amesteca pina se rumeneste
usor. Se pune restul de orez si se amesteca cam 1 minut. Se toarna apa cu vegeta.
Se pune capacul. Se lasa sa fiarba fara sa se amestece cam 12 minute. Orezul
trebuie sa fie uscat si stralucitor.

Pui marocan
recomanda aceasta reteta
Pui marocan - versiunea printabila
Timp de preparare:
1 h (complexitate redusa)
Ingrediente
4 buc.piept de pui cu os sau pulpe cu tot cu partea de sus, 2 cepe, 2 frunze de telina,
2 rosii de marime mijlocie, 1 ardei verde, 1 lingura chimen, 1/2 cana stafide, 1/2 cana
masline, 700-750 ml pasta de tomate, 4 cartofi
Mod de preparare
Se preincalzeste cuptorul la 500F(250C). Se desface pielita de pe carne si se pune
carnea intr-o cratita de 3 l. Se taie marunt ceapa, iar telina in bucati de 1 cm. Se taie
fiecare rosie in 8 felii. Se curata ardeiul de vinisoare si seminte si se taie marunt. Se
arunca toate zarzavaturile peste pui. Se pun chimenul, stafidele si maslinele peste
pui, iar apoi se toarna pasta de rosii deasupra. Se reduce temperatura cuptorului la
450F(230C) si se plaseaza la mijloc cratita acoperita cu o folie de aluminiu. Cartofii se
inteapa cu o furculita si se plaseaza pe un gratar in partea de jos a cuptorului. Dupa
30 de minute se scoate folia de aluminiu si cu o lingura se stropeste puiul cu sos. Se
lasa descoperit si se mai pastreaza 25-30 min. la cuptor dupa care se scoate afara.
La servire, se toarna aprox.1/4 cana de sos pe fiecare bucata de pui. Peste fiecare
cartof se adauga olingura de smintina.

Makluba
recomanda aceasta reteta
Makluba - versiunea printabila
Timp de preparare:
30 min (complexitate medie)
Ingrediente
carne de pui, cartofi, vinete, conopida, orez, ceapa
Mod de preparare
Se pune la fiert carnea de pui si cind apa incepe sa fiarba se taie o ceapa solzi si se
pune in oala; se lasa sa fiarba pina puiul este moale. Separat se taie cartofii rondele
la fel si vinetele si impreuna cu conopida desfacuta in bucati se prajeste bine in ulei.
Cind sint toate gata, se ia o oala mai mare in care se pune in ordinea urmatoare: pe
fundul oalei se pun cartofii, apoi carnea, un strat de orez, conopida si vinetele, iar
orez. La urma se ia zeama in care a fiert puiul si se condimenteaza apoi se adauga
peste ingrediente in oala, sa le acopere. Cind este fiert orezul si nu mai este apa se
stinge focul.
Se serveste calda, cu iaurt si salata