Semiologia sistemului nervos.

Examenul unui bolnav cu afctiuni neurologice are 3 etape:

I.
Interogatoriul care cuprinde:
Durerea
Tulburari de mers
Tulburari sfincteriene
Tulburari de limbaj care pot fi tranzitorii
Tulburari psihice ( vointa, rationament, memorie, comportament, orientare
temporo-spatiala)
II.
Examenul fizic care se efectieaza in urmatoarea ordine:
a) Examenul atitudinii pacientului, al semnelor meningiene si al starii de
constienta
1. Examenul sensibilitatii:
- Durere
- Parestezii
- Sensibilitate tactila dureroasa, termica, vibratorie
- Simtul atitudinii segmentare
- Anestezia, hipoestezia, hiperestezia
- Senzatia de arsura
- Simtul autokinetic (miscare in departare)
2. Examenul motilitatii voluntare
- Miscare activa
- Forta musculara care arata paralizia
- Hemiplegie (paralizie a unei jumatati de corp)
- Paraplegie (paralizie a partii inferioare a corpului)
- Monoplegie ( paralizie a unui singur membru)
- Tetraplegie ( paralizie a celor 4 membre)
Paraliziile se datoreaza lezarii caii piramidale sau a neuronului
motor periferic.
3. Examenul tonusului muscular
- Hipertonie sau contractura musculara in leziuni piramidale sau
extrapiramidale.
- Hipotonie in leziunile neuronului motor periferic si in leziunile
cerebelului.
4. Examenul contractiilor si al miscarilor involuntare
- Clipitul, pendularea membrelor in mers sunt diminuate sau abolite
sindroamele extrapiramidale ( B. Parkinson)
- Tremuratui B. Parkinson, alcoolism, basedow, degenerescenta,
screloza in placi.
- Contracturi tetanie, tumori cerebrale, tetanos.
- Miscari coreice (miscari involuntare, dezordonate, bruste si rapide)
in coree.
- Miscari atetozice- (miscari involuntare lente care se schimba fara
incetare) in leziuni extrapiramidale.
- Convulsii tonico-clonice apar in crizele epileptice.
5. Coordonarea miscarilor:
- Ataxie tulburari de coordonare; sunt provocate de leziuni
cerebeloase; p. executa maiscari bruste alternative: flexie/extensie,
supinatie/pronatie.
6. Examenul statiunii si al mersului
Implica echilibrarea si coordonarea miscarilor.
- In leziunile cerebeloase: mersul este de om beat, oscilant, instabil;
pierderea echilibrului c ochii deschisi.

In Tabes mers necoordonat, mers talonat.

In leziunile nervului motor periferic pacientul stepeaza
Semnul ROMBERG +;- :
Daca isi pierde echilibrul cu ochii deschisi tulburari de natura
cerebeloasa.
Daca isi pierde echilibrul cu ochii inchisi semnul Romberg +,
leziunea este fie vestibulara fie spinala (tabes, sindrom
neuroanemic).
7. Examenul reflexelor:
- Reflex ahlian
- Reflex rotulian
- Reflex bicipital
- Reflex tricipital
Reflezele osteotendinoase in situatii patologice pot fi exageratelezarea caii piramidale,; diminuate sau abolite - in coma , leziuni de
neuron periferic, atrofii musculare, tabes)
- Reflexe cutanate abdominal si plantar (babinski)
8. Examenul troficitatii
- Atrofie periferica in poliomielita
- Fibrilatii musculare in screloza medulara laterala amiotrofica
- Tulburari trofice nervoase apar in leziunile de nervi periferici in
Tabes.
9. Examenul limbajului :
- Afazie imposibilitatea exprimarii si intelegerii cuvintelor
- Disartrie imposibilitatea articularii cuvintelor
- Disfazia balbaiala
- Dislalia imposibilitatea de a pronunta anumite sunete.
b) Examenul nervilor cranieni.
1. Nervul olfactiv
- Nerv senzorial al mirosului
- Lezarea duce la ANOSMIE (pierderea mirosului)
2. Nervul optic
- Nerv senzitiv pentru vedere
- Lezarea provoaca AMAUROZA ( orbire unilaterala)
- Discronie cofunda culorile
- Acronie lipsa vederii colorate vede alb/negru
3. Nervul oculomotor comun
- Nerv motor
- Lezarea duce la : PTOZA (caderea pleoapei superioare), DIPLOPIE
(vedere dubla), MIDRIAZA (dilatarea pupilei), STRABISM.
4. Nervul Patetic
- Nerv motor
- Lezarea duce la diplopie
- Paralizia lui duce la ptoza totala si la diplopie
- Inerveaza musculatura pleoapelor si lobii oculari.
5. Nervul trigemen
- Nev mixt (senzitiv si motor)
- Are 3 ramuri : oftalmica inerveaza globul si pleoapele
: maxilara si mandibulara ce inerveaza fata si
muschii masticatori.
- Leziunile iritative ale fibrelor sale motorii produc TRISMUSUL
( inclestarea maxilarului prin contractura masticatorilor)

Leziunile disructive ale n. trigemen provoaca anestezia fetei, a

mucoasei bucale si nazale, a corneei, si paralizia muschilor
masticatori.
6. Nervul oculomotor extern
- Nerv motor
- Paralizia sa duce la diplopie si strabism
7. Nervul facial
- Nerv motor
- Lezarea provoaca : paralizie faciala, fata asimetrica, stergerea
ridurilor de expresie, imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii
ochiului.
- Nerv senzorial I se asociaza ramura WRISBERG asigura sensibilitate
gustativa.
8. Nervul acustico-vestibular
- Nerv senzitiv
- Format din: nerv auditiv- lezarea produce surditate
: verv vestibular leazarea duce la sindrom vestibular
(nistalgmus si tulb de echilibru).
9. Nervul glosofaringian
- Nerv mixt
- Responsabil de deglutitie si de reflexul faringian
- Leziunea lui provoaza tulburari de gust in treimea posterioara a
limbii si abolirea reflexului de fund de gat prin anestezia fundului
gatului si refularea lichidelor pe nas.
10.Nervul pneumogastric
- Nerv mixt
- Responsabil de ritmul cardiac , tulburari respiratorii si digestive.
11.Nervul spinal
- Nerv motor
- Leazrea duce la paralizia laringelui, a valului palatin si paralizia
musculaturii SCM si Trapez
12.Nervul hipoglos
- Nerv motor
- Paralizia duce la hemiparalizia si hemiatrofia limbii, tulburari in
articulatia cuvintelor, in masticatie si inghitire.

Principalele sindroame neurologice

I.

Sindromul piramidal sau sindromul neuronului motor

- Este ansamblul de simptome provocate de leziunile fascicului
piramidal pe traiectul sau encefalic sau med
- Se datoreaza AVC-urilor, tumorilor cerebrale, mielitelor,tumorilor
medulare si screlozei laterala amiotrofica
Clinic
- Paralizia miscarilor voluntare opuse leziunii
- Paraplegie cu contractura spastica/ reflexe osteotendinoase
Babinsky pozitiv, tulburari sfincteriene dar fara atrofie musculara.

II.

Sindromul Neuronului Motor Periferic

- Apar leziuni pe traiect medular (maduva) si radicular (pe radacinilor
nervilor).
- Se datoreaza poliomielitei, polinevritelor, compresiunilor nervoase,
poliarticulitelor

Clinic
Paralizie de partea leziunii cu interesarea unor grupe musculare
izolate
- Paralizia este hipotona- atona cu atrofie si cu abolirea reflexelor.
Sindroame Extrapiramidale
- Se datoreaza leziunilor nucleilor cenusii centrali
- Exista 2 tipuri: - hiperton- hipokinetic- sindrom Parkinsonian
- hipoton hiperkinetic Sindrom Coreic .
- boala Parkinson, encefalita epidemica, intoxicatii cu neuroleptice.
Clinic
a. Sindromul parkinsonian:
- Hipertonie generalizata, permanenta, cedeaza in roata dintata
(sacadat).
- Exagerarea reflexelor de postura : - tremuratura ampla regulata,
predominand la membrele superioare, exagerare de atentie si
emotii, disparand la miscari in repaus complet .
- aakinezie: facies imobil,
vorbire sacadata, miscari lente si rare.
b. Sindrom Coreic- miscari involuntare de tip coreic.
Sindromul Meningian
- Provicat de inflamatia sau iritatia meningelui
- Etiologie: meningite, hemoragii meningiene, edem cerebral
meningian, unele tumori intracraniene,
Simptomatologie:
- Cefale difuza, permanenta, exagerata la zgomot lumina si miscari,
varsaturi, constipatie, bradicardie
- Contracturi uneori evidentiate si vizibile la primul examen
- Redoarea cefaleei rezistenta la incercarea de flecta lent ceafa
bolnavului
- Semnul Kering : imosibilitatea de a ridica in unghi drept pe trunchi
mebrele inferioare ale bolnavului.
Sindromul Cerebelos
- Leziune la cerebel (functiile cerebelului: coordonarea miscarilor,
reglarea echilibrului si a tonusului muscular.)
- Cauze: screloza in placi, tumori cerebrale, AVC, traumatisme
craniene, atrofii cerebeloase, intoxicatii cu alcool.
- Tulburari de coordonare a miscarilor, tulburari de echilibru = ataxia
cerebeloasa.
Forme clinice
- Hipermetria sau dismetria
- Asinergia (p. nu poate efectua miscari combinate ci miscari simple)
- Executarea cu intarziere a actelor voluntare
- Hipokinezia akinezie p. nu poate executa rapid miscari succesive
Tulburari de echilibru static si in miscare
- Fasciculatiile (tremuraturile) apar numai in miscarile voluntare, sunt
intentionale si lipsesc in repaus .
- Nistalgmus (miscari ritmice si simetrice ale globilor oculari)
instabilitatea globilor oculari.
Sindromul vestibular
- Se produce dezechilibrul in momentul schimbarii pozitiei.
- Se asociaza cu senzatia de greata, varsatura, vertij, cefalee si
instabilitate generalizata (mers de om beat).
Sindromul meniere
-

III.

IV.

V.

VI.

VII.

VIII.

IX.
X.

Sindrom cu vertij, greturi,varsaturi,tulburari de echilibru care apare

in cofoza si otite.
Sindrom Rau de Mare si Rau de Masina
- La amandoua este o forma ext. vestibulara dac care merge pana la
lipotimie si sincopa.
Sindroamele Senzitive
- Cuprind
cefleea,
mirena,
paresteziile,
nevralgiile,
nevrozele(LASQEGUE)

SINDROAMELE MUSCULARE
I.

II.

III.

IV.

V.

VI.

Miopatia
- Boala genetica, apare in copilarie si adolescenta
- Simptome: astenie musculara progresiva si atrofie bilaterala
simetrica
- Evolutie lenta, progresiva, pana la invaliditate
- TTT: aminoacizi, vitamine , bfkt
Miotonia
- Congenitala cu imposibilitatea decontracturarii musculare.
- Frecventa la barbati
- P. capata aspect atletic dar forta este scazuta.
- TTT: chimina, L dopa, procain amida realizeaza o
decontractura lenta dar nu creste forta musculara .
- Contractura este dureroasa.
Miastenia
- Inversa decat miotonia, etiologia necunoscuta.
- Scadere de masa musculara, lipsa de forta, merge pana la
paralizie cu impotenta functionala generalizata, evolutie in
pusee.
Miastenia Gravis : forma grava, scade forta musculaturii
oculare, a limbii si a faringelui.
- TTT: corticoterapie, vitamine, protezare respiratorie .
Polimiozita
- Asociata cu dermatomiozita- afectare dermica si musculara ,
Boala de colagen, autoimuna
- Durere musculara permanenta, palpare dureroasa, desen
venos periferic foarte accentuat, inflamatia mucoaselor,
tumefactii articulare, edeme, adeno si splenomegalie,
- Evolutie catre artofie tegumentara s musculara, exitus prin
insuficienta cardio-respiratorie
- TTT: corticoterapie, analgezice, bfky.
Poliomelita
- Neuroviroza cu virus Polio, Boala asimetrica
- Afecteaza grupele musculare ale membrelor in principal,
- Afecteaza copii si adolescentii nevaccinati
- TTT: vaccinare antipolio, spitalizare obligatorie, proteza
respiratorie, masaje, bfkt.
Screloza laterala amiotrofica SLA
- Boala degenerativa a adultilor
- Afecteaza coarnele motorii ale maduvei spinarii

VII.

VIII.
IX.

X.

Evolueaza cu astenie musculara, contractura spastica,

dureroasa, rigida, dizartrie, disfagie, paralizii
pseudobulbare(ras si plans involuntar).
- TTT: vasodilataloare, bfkt, vitamine, aminoacizi.
Siringomielia
- Bolala cronica progresiva prin formarea unor cavitati in
maduva spinarii si in bulbul rahidian. Distruge centrii din zona
respectiva.
- Etiologie necunoscuta.
- TTT: radioterapie, chimioterapie,
- Este pastrata sensibilitatea tactila disociatia siringomielica a
sensibilitatii.
Sindromul de neuron motor periferic radicular.
- Tulburari motorii si senzitive.
- Etiologie tumorala, traumatisme si tuberculoza nervoasa.
Sindromul de Coada de Cal
- Forma particulara a celui precedant
- Afecteaza maduva L2 -S5 cu paralizie flasca a membrelor
inferioare, atrofie musculara de membre, tulburari de
sensibilitate cutanata genitala si sfincteriana.
Poliradiculonevrita
- Sindrom senzitiv si motor simetric,
- Atrofie de membre inferioare nu poate avea postura, nu
poate merge insa la orizontala poate misca laba piciorului si
degetele,
- Etiologia este virala dar virusul necunoscut.
- Lichidul cefalo rahodian contine cantitate crescuta de
albumina dar nu se gaseste virusul sau factorul infectios,
poarta denumirea de disociatia albumino-citologica .
- TTT: vitamine , aminiacizi, antibiotic cu spectru larg contra
unei infectii bacteriene peste o infectie virala, BFKT.

Plexitele
Reprezinta afectiunea plexurilor nervoase asociate cu tulburari de
miscare, flexie, rotatie, inclinare lateralaa miscarilor corpului si paralizii
Leziunile plexului lombar si sacral ataral incontinenta la femei si tulburari sexuale
(erectie ejaculare) la barbati.
Neziunile nervilor periferici = nevrite
Interesati mai multi nervi = polinevrite bilaterale/ simetrice
Polineuropatii sunt difuze ascoiate cu colagenoze.
Etiologie: Viarala, traumatica, prin compresiune- fracturi tumori.
Forme Clinice:
- Paralizie de nerv facial
- Stergerea ridurilor frontale de pe partea afectata
- Imposibilitatea inchiderii ochiului
- Deviatia gurii de partea sanatoasa
- Imposibilitatea suptului si fluieratului
TTT: corticoterapie , vitamine , aminoacizi.
Paralizia de nerv median

Duce la paralizia flexurilor,degetelor, cu atrofie musculara si cu

aspect definitiv de mana in furculita
- Hipo si anestezia fetei palmare a primelor 3 degete -police index
medius
Paralizia nervului radial
- Duce la paralizia extensorilor degetelor cu aspect de gat de lebada
al mainii , cu patela cazutape antebrat si imposibilitatea strangerii
pumnului si cu imposibilitatea extensiei mainii pe antebrat
- Hipoestezia anestezia fetei dorsale a primelor 3 degete
Paralizia de nerv cubital
- Aspectul mainii in gheara cubitala, miscarile de lateralitate ale
degetelor sunt imposibile
Paralizia de nerv sciatic popliteu extern
- Duce la mers stepat cu imobilitate a plantei
- TTT: corticoterapie , BFKT, gimastica, masaje.

Polinevritele
-

Afectiuni ale nervilor periferici, bilaterale si simetrice

Tulburari motorii, senzitive, trofice

Etiologie:
1.

Alcoolice,
Toxica (plimb, ersenic, barbiturice)
Cu tututn,
Infectii
Alergii
Metabolice ( diabet, neoplasm, acid uric +)
DPDV clinic exista zone alternante de t. bolnavi cu t. sanatos
Tulburari motorii pareze, paralizii, scaderea fortei musculare, mes
modificat bilateral si simetric.
2. Tulburari de sensibilitate parestezii, anestezii, dureri la presiunea
masei musculare, dureri spontane cu tulburari circulatorii in teritoriu
si cu flexii extensii atipice (carcel)
3. Tulburari osteotendinoase scadere/abolirea reflexelor, cianoza
,edeme, tulburari de fanere si tegumente.

Polineuropatii
-

Au aceeasi etiologie si simptomatologie ca si polinevritele, doar ca

durerea cedeaza la repaus, la masaj, miscari pasive si fizioterapie
TTT: miscare, masaj , fizioterapie, vitamine.

Paraliziile membrelor
1. Paralizia flasca maini+picioare flescaite, paraplegie ; forma cea
mai comuna, lipsita de durere.
2. Paraplegia spastica maini, pisioare contractate + lipsa mobilitatii
(tetanos).

Sindroamele vasculare cerebrale

1. Arteroscreloza cerebrala (apoplexie) screloza vaselor de sange,

inlocuirea tesutului elastic cu tesut fibros duce la AVC cu forma extrema=
exitus.
2. Edemul cerebral/ encefalita hipertensiva cantitate crescuta de sange in
vasele cerebrale care ajunge sa se sparga : clinic cefalee, vertij, mers
obrios, instabilitatea echilibrului, lipotimie, sincopa.
3. Tromboza cerebrala blocarea vaselor cerebrale prin formarea unor
trombusi cheaguri, AVC, debut mai putin brusc uneori chiar
progresiv,semne prodromale, paralizii care apar lent. TTT: profilactic,
repaus la pat, sedative, vasodilatatoare, antibiotice profilactice, glucoza,
masaj.

Sindromul HTIC
-

Cresterea volumului cranian, secundar unei tumori.

Cresterea volumuui de LCR
Cresterea volumului patului vascular

Clinic:
-

Cefalee matianala, cefalee ce se accentueaza la effort, miscare cap,

varsatura. Cefaleea rezistenta la tratament
- Varsatura : matiana, la schimbul pozitiei p. fara greata, spontana in
jet, nu are legaturi digestive.
- Staza papilara: focare hemoragice in jurul papile, nervului opticatfofie de nerv optic-cecitate definitiva
- Simptome accesorii: crize epileptiforme, DTS (dezorientare
temporo-spatiala), scaderea activitatii intelectuale, somnolenta,
scaderea acuitatii vizuale si auditive, diplopie, deficit mototr,coma,
exitus
Examene: oftalmo RX craniana( modificare de sa turceasca), EEG,
ventriculografie ( in ventricul se formeaza LCR)
TTT: diuretice, intubare pt resuscitare, masaj cardiac.

Tumori pe Maduva Spinarii

-

Compresia nervilor spinali : lombalgii,pareze spastice, este scoasa

din functie zona afectata.
TTT: corticoterapie, ablatia tumorilor, anticonvulsive.

Abcesul Cerebral
-

Colectie purulenta inchistata secundara unei otite, meningoencefalite, post traumatic

Clinic: hemipareza, convulsii, vertij, cefalee, somnolenta, astenie,
coma.
TTT: antibiotice pe cale generala, drenare chirurgiccala.
Fara tratament : ruperea abcesului, soc toxic, exitus.

Epilepsia
-

Sindrom clinic paroxistic, cu debut si sfarsit brusc, pierderea

constientei, colvulsii tonico-clonice.
- Grand Mal/petit mal
Etiologie:
- Aproape necunoscuta
- Traumatisme cranio-cerebrale

- Febra mare (convulsii)

- Raumatisme obstetricale
- Meningita.
Grand Mal :
- Cadere brusca din ortostatism
- Extremitati cioanotice
- Sialoree
- Relaxare sfincteriana
- Convulsii grotesti
- La sfarsitul crizei pacientul este amnezic si poate dormi pana la 2
zile.
- Crizele repetate si netratate = status epilecticus
TTT: protejarea limbii, imobilizare, anticonvulsivante.

Boala Parkinson
Def: contractura de musculatura scheletica, involuntara.
- Apare in jur de 50 de ani
- Evolueaza lent, ireversibila, se accentueaza prin excitatie nervoasa (
la concentrare)
- Contracturile dispar in timpul somnului reapar in stare de veghe.
- TTT : Romparkin, uregin

Dementa
De mentes fara minte
Dementa hebefrenica juvenila
- Tulburari de DTS (dezorientare temporo-spatiala)
- Deteriorare a tuturor functiilor neuronale
- Distructie masiva de neuroni
- Apare in urma traumatismelor cerebrale, socurilor psihice severe,
dupa AVC
Clinic observam DTS, tulburari de concentrare si memorie, halucinatii audiovizuale, agitatie psiho-motorie ce duce la alienare totala .
Dementa senila apare ori la oamenii foarte inteligenti ori la cei fara scoala,
analfabeti.