OPERATII DE PREPARARE A DESEURILOR

Pentru a putea fi prelucrate corespunzator deseurile sunt supuse unor

operatii suplimentare, care de obicei depind de forma si dimensiunea
acestora.

Sortarea
Prima operatie de acest tip este sortarea. Aceasta se realizeaza de cele mai
multe ori manual, dupa culoarea,dimensiunile si forma deseului respectiv in
sorturi, de personal calificat.
Sortarea se face pe mese. Acestea pot fi rotative,sistem banda.etc.
In uzinele de prelucrare mecanica care produc deseuri sub forma de
strunjituri sortarea se realizeaza inca in timpul prelucrarii, acestea fiind
colectate in lazi speciale pentru fiecare material sau aliaj in parte.
Pentru piesele alcatuite din mai multe materiale si aliaje se efectueaza operatia
de dezmembrare prin taiere. Aceasta se poate realiza cu foarfecele ghilotina sau
prin sudura. Pentru dezmembrarea pieselor de dimensiuni mari exista utilaje
speciale. De exemplu pentru deseurile de fier operatia de taiere se poate realiza
cu flacara si cu foarfecele metalelor, cu oxigen tehnic. Ea difera in functie
de forma deseului.
La fierul vechi se realizeaza pentru grosimi de peste 10mm. Temperatura de
aprindere a metalului in mediu de oxigen trebuie sa fie mai mica decat
temperatura de topire, pentru ca metalul sa arda si nu sa se topeasca. Operatia de
taiere este influentata direct de compozitia chimica a materialului. De
exemplu, la otelurile cu un continut de C de peste 0,7% procesul de taiere se
inrautateste iar la un continut de 1-2% C, taierea devine imposibila. De
asemenea, otelurile cu mai mult de 15% Mn, otelurile cu mai mult de 4% Si nu
se pot taia . Taierea otelului inox cu un continut de 18% Cr este imposibila. De
aici rezulta pe de alta parte, faptul ca cu cat procentul de aliere este mai mare
cu atat temperatura de incalzire la inceputul taierii, trebuie sa fie mai mare
(1200-1300) C. In cazul otelurilor carbon si a celor slab aliate se utilizeaza
pentru flacara un amestec de oxigen-petrol (la taiere in atmosfera de oxigen), iar

in alte cazuri se utilizeaza taierea cu gaz. Pentru taierea otelului in alte

imprejurari sau a altor metale aliate cu cromul se utilizeaza in jetul de oxigen
fluxuri.
Deseurile masive se taie cu orice injector cu oxigen, care consta
dintr-o teava prin care se sufla oxigen.
Utilajele specifice de taiere sunt foarfecele bat de crocodil sau
cele hidraulice (tip glulotina). In functie de grosimea piesei sau a profilului,
foarfecele sunt de diferite dimensiuni constructive.
In functie de
caracteristicile materialului care urmeaza a fi taiat se alege si tipul de
foarfece. De exemplu, pentru taierea tablei de grosime mare si profile de
mare dimensiune se utitizeaza foarfecele hidraulice.

Separarea magnetica
Separarea magnetica a particulelor materiale se bazeaza pe
susceptibilitatea lor magnetica diterita. Metoda se bazeaza pe atractia pe
care o exercita polii unui electromagnet
asupra
unor
particole
materiale. Metoda se aplica pentru separarea particulelor materiale care
sunt paramagnetice de celelalte particule materiale care sunt diamagnetice.
Particulele
materiale
paramagnetice
aduse intr-un
cimp
magnetic sunt deplasate, in sensul in care valoarea campului este
maxima cu o forta care depinde atat de marirnea si susceptibilitatea lor
magnetica, dar si de intensitatea campului magnetic. Pentru o buna
separare este indicat sa se folosesca separatoare cu campuri magnetice
cat mai neomogene. Neomogenitatea campului se obtine printr-o asezare
corespunzatoare a polilor si prin forma lor. In mod obisnuit se construiesc
separatoare cu unu din poli ascutiti si celalalt plat sau se introduce in
miezul unuia din poli insertii de materiale nemagnetice. In ambele cazuri
liniile de forta se indesesc acolo unde suprafata magnetica a polului este
mai mica.

Maruntirea deseurilor
Din operatiiie de maruntire fac parte concasarea si macinarea.
Concasarea se efectueaza de exemplu la strunjituri feroase. Aceasta
structura rezulta in urma operatiilor de prelucrare mecanica. Cantitatile de
stifturi rezultate din prelucrare sunt destul de mari si depind de operatiunile pe

care le sufera piesa bruta (15-60% din masa). Strunjitura poate fi marunta sau
paioasa, mai groasa sau mai subtire, si poate contine impuritati
(uleiuri,emulsii,umiditate, lemn, pamant, nisip).
Daca continutul de impuritati este mai mare, se realizeaza operatii suplimentare
(centrifugare, spalare cu apa, degresare, uscare) pentru incadrarea in
standardele referitoare la domeniul respectiv.
Strunjiturile paioase (cu grosimea maxima de 3 mm) se supun concasarii pentru
reducerea dimensiunilor (de la 100mm-40mm). Se realizeaza operatii de
concasare si macinare in diferite tipuri de utilaje, de obicei urmate in
serie. Dintre acestea, concasoarele cu valturi au productivitate ridicata.
lnstalatia este formata in principiu din doi cilindri de acelasi diametru,
asezati in acelasi plan unul langa altul, care se rotesc in sens contrar in jurul
axei lor. Bucatile de minereu sunt antrenate intre cilindri prin frecare si apoi
sfaramate prin presare.
Cilindrii sunt executati din fonta, imbracati cu bandaje de grosimi de circa
100 mm din otet manganos, otel cu crom sau otel cu continut ridicat de
carbon. Bandajele se uzeaza rapid si de aceea sunt demontabile si pot fi
inlocuite. Bandajele au suprafata neteda sau striata (dinti, caneluri, etc.).
Bandajele cu suprafata neteda se utilizeaza pentru sfaramarea minereurilor
dure; in acest caz fiecare cilindru este actionat independent. In cazul
minereurilor moi sunt folosite bandaje cu suprafata striata, sfaramarea
realizandu-se prin rupere, miscarea transmitandu-se ambilor cilindri printrun angrenaj de roti dintate.
Macinarea este o operatie frecvent intalnita in prepararea deseurilor in
vederea prelucrarii lor ulterioare. De exemplu, macinarea se realizeaza cand
deseul respectiv este alcatuit din mai multe metale sau materiale, aceasta fiind
urmata de o separare electrostatica (de exemplu conductorii de cupru acoperiti
cu diverse izolatii, conductori de cupru si aluminiu).
Aceasta se face in diferite tipuri de mori. (mori cu bile, mori cu ciocane, mori cu
discuri mori cu cutite taietoare).

Brichetarea
In general, pentru deseurile pulverulente, mai ales cele oxidice
se practica operatia de brichetare. Aceasta se efectueaza prin presare cu sau
fara adaos de liant, la rece sau la cald. Pentru brichetare se folosesc prese
hidraulice, cu presiuni mari de presare.

Presele sunt orizontale si se recomanda sa fie instalate in spatii

inchise, incalzite avand toate utilitatile si utilajele auxiliare necesare unei
bune functionari continue. Brichetarea la cald rezolva problema obtinerii
unor brichete care sa reziste la manipulari, brichetele realizate la rece nu
dispun de aceste calitati. In cazul brichetarii la cald se consuma o energie
suplimentara. Brichetele au dimensiuni de 50-100mm.

Balotarea
Balotarea se face pentru micsorarea volumului. Ea se aplica
deseurilor sub forma de strunjituri, cutiilor de conserve, resturilor de
stantare, etc. Aceasta operatie se realizeaza cu o presa cu actionare
hidraulica. Baloturile se fac la dimensiuni convenabile ca sa incapa pe
usa cuptorului de topire. Aceasta operatie reduce considerabil manopera
de incarcare si productivitatea cuptorului respectiv. In continuare se prezinta
balotarea unor deseuri de fier.
Balotarea se poate realiza la rece sau la cald. Cand se foloseste balotarea
la cald, deseurile se incalzesc pana la 700-850oC atunci cand prin ardere
se indeparteaza unele impuritati (uleiuri, lemn, umiditate). Aceasta operatie se
face cu ajutorul preselor (prese cu putere de presare redusa 50-150 tf , prese
mijlocii si prese de putere mare -mil de tone forta). Presele de putere
mica sunt mecanice, iar cele de putere mare hidraulice. Presele hidraulice au o
serie de instalatii anexe foarte complexe.

Separarea electrostatica
Concentrarea electrostatica consta in separarea cu ajutorul unui camp
electric a particulelor incarcate electric in mod diferit. Concentrarea
electrostatica este posibila daca intre conductivitatile electrice ale
particulelor care se separa exista o diferenta sensibila. Materialele supuse
acestei opertii trebuie sa aiba dimensiuni cuprinse intre 1 si 0,1 mm.
Particulele mai fine de 0,1 mm nu pot fi separate electrostatic in mod selectiv.
De asemenea, pentru o separare eficienta materialul trebuie foarte bine uscat.
Deoarece conductivitatea superficiala are un rol important, este posibil ca
prin adsorbtia selectiva a unor substante sa se mareasca diferenta de
conductivitate electrica. Cele mai simple separatoare electrostatice constau in
principiu dintr-o placa metalica inclinata incarcata cu electricitate. In

continuarea acesteia la o anumita distanta este asezata o a doua placa

incarcata cu electricitate de semn contrar. Intre cele doua placi exista o
diferenta de potential de 10-25kV.

Separarea in medii dense

In principiu, metoda consta in separarea unei particule de material cu
densitate mica de alta cu densitate mare, cu ajutorul unui fluid cu densitate
intermediara.
Metoda este simpla din punct de vedere teoretic, dar prezinta unele
dificultati in aplicarea practica, deoarece lichidele cu densitate atat mare,
incat sa poata fi folosite pentru separare (1,4 3 g/cm3) sunt foarte scumpe.
In prezent, pentru concentrarea prin aceasta metoda se folosesc ca fluide
dense, suspensii apoase de materiale solide cu densitate mare, fin macinate.
Aceste suspensii se comporta exact ca niste fluide omogene.
Concentrarea in medii dense se executa in felul urmator :particulele de
minerale se claseaza (daca este cazul) apoi se introduc in aparatul de separare.
Atat produsele usoare care plutesc, cat si cele grele care se depun se aduc
impreuna cu o parte din mediul dens pe cate o sita, unde se separa suspensia de
materialele solide.
Materialele solide se depoziteaza in silozuri separate, iar mediul dens dupa
ce este reconditionat in instalatia (G) este readus in circuit.

Concentrarea pe mese
Este tot un procedeu hidrogravimetric, operatia realizandu-se intr-un
curent orizontal de apa care se scurge pe un plan inclinat (masa de
concentrare). Mesele de concentrare in majoritatea lor mobile, sunt suprafete
plane de forma dreptunghiulara sau trapezoldala cu lungimi 2 -3 m si latimi de
1 - 1,5 m. Ele sunt montate cu o dubla inclinare. In directia transversala,
de scurgere a apei de spatare , inclinarea se realizeaza cu un unghi de
maximum 9o fata de orizontala, iar pe longitudinale inclinarea este foarte
mica, fiind dirijata in directia de descarcare a concentratului. La unul din
capetele mesei este prevazut mecanismul de actionare , care imprima mesei o
miscare vibratorie, de du-te-vino. Mesele se acopera cu cauciuc sau linoleum.
Alimentarea mesei se face cu tulbureala formata din apa si minereu (cu granule
mai mici de 1 - 2 mm), care a fost supus in prealabil unei clasari hidraulice.