Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CARACAL
Profesor coordonator,
BUCURETEANU SORIN
Absolvent,
ANDREI CTLINA
2016
TEMA :
CALCULUL CONTRIBUIILOR I
IMPOZITULUI PE SALARII
Profesor coordonator,
BUCURETEANU SORIN
Absolvent,
ANDREI CTLINA
2016
CUPRINS
Capitolul I Introducere
1.1 Salariul preul muncii.........................................................................................4
Capitolul II Calculul salariilor
2.1 Determinarea venitului brut............................................................................6
2.2 Reineri din salarii...........................................................................................7
2.3 Impozitul pe salarii.........................................................................................7
Capitolul III Datoriile sociale
3.1 Contributia la asigurarile sociale...................................................................10
3.2 Contributia la asigurarile sociale de sanatate................................................11
3.3 Fondul de omaj............................................................................................12
Capitolul IV Conturi i documente specifice evidenierii cheltuielilor salariale
4.1 Conturi specifice............................................................................................13
4.2 Documente specifice......................................................................................16
Capitolul V Monografie contabila
5.1 Prezentarea firmei...........................................................................................18
5.2 Monografie contabila......................................................................................18
Anexe...........................................................................................................................20
ARGUMENT
Capitolul I - Introducere
1.1 Salariul Preul muncii
Salariul reprezint expresia bneasc a valorii forei de munc, preul forei de munc, plata
forei de munc. Mai simplu, salariul este definit ca plata, de regul n form bneasc, a unei
activiti depuse, preul muncii, plata muncii.
Prin legea nr. 53/2003 Codul Muncii se prevede:
Art. 154 (1) Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza contractului
individual de munc.
(2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc fiecare salariat
are dreptul la un salariu exprimat n bani.
Art. 155 Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile, precum i alte adaosuri.
Art. 156 Salariile se pltesc naintea oricror alte obligaii bneti ale angajatorului.
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezint:
Pentru angajatori (societate comercial, regie autonom etc.), o cheltuial, ca orice alt cheltuial,
impus de necesitatea desfurrii activitii. Angajatorul, care face plata muncii sub form de
salarii, are obligaia:
Pentru salariat,un venit acordat de angajator dup ce s-au calculat i reinut de angajator toate
obligaiile de plat datorate statului.
Salariatul este o persoan ncadrat cu contract individual de munc, cu timp integral sau parial de
munc, pe o perioad nedeterminat sau determinat. Att timp ct nu exist un contract individual
de munc, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capt numai i numai
prin ncheierea unui contract individual de munc, care genereaz ntocmirea documentului carte
de munc, numit mai nou carnet de munc.
De reinut c unele activiti se pot desfura i pe baz de contracte civile, numite convenii
civile, ncheiate n baza Codului Civil, care nu genereaz raporturi de munc, care nu se cuprind n
statul ,de salarii i, ca urmare, nu se supun contribuiilor bugetare (pentru omaj, pensii, sntate)
prevzute pentru veniturile din salarii i asimilate salariilor, nu se impoziteaz pe baza baremului
lunar de impunere, pe baza cruia se impun veniturile salariale i asimilate salariilor, nu se includ n
venitul anual global impozabil.
Contractul reprezint Un acord ncheiat ntre dou sau mai multe persoane spre a asigura un
rezultat din care fiecare urmrete un beneficiu (Oxford. Dicionar de politic, Editura Univeres
Enciclopedic, Bucureti, 2001).
Negocierea si stabilirea salariului se poate face in lei sau in valuta , pe "brut" sau pe "net". Acest din
urma termen reflecta suma pe care ar trebui sa o primeasca salariatul dupa ce angajatorul a perceput
contributiile obligatorii si impozitul pe salarii lunar. Spre deosebire de intelesul acordat diferitilor termeni
din punct de vedere fiscal, brut sau net in materie de negociere identifica salariul cu sau fara impozit.
Definitiile diferitelor tipuri de salarii:
Salariul brut -cuprinde suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a
venitului.
Prin loc de realizare a venitului se intelege persoana fizica ori juridica ce are calitatea de angajator
sau entitatea asimilata angajatorului.
Salariul net -reprezinta diferenta intre salariul brut si cheltuielile deductibile (contributii obligatorii si
cheltuieli profesionale acordate numai la locul unde se afla functia de baza a salariatului).
Castigul salarial -reprezinta salariul cuvenit si platit salariatului dupa retinere de catre angajator a
contributiilor obligatorii, a impozitului pe salarii si a altor retineri.
Situatia cea mai simpla pentru angajator presupune stabilirea salariului la nivelul brut in lei, castigul
salarial rezultand lunar dupa deducerea si virarea contributiilor obligatorii si a impozitului lunar pe
salarii.
Salariul este expresia bneasc a prii din venitul naional destinat consumului individual i
repartizat celor ce muncesc, proporional cu cantitatea i calitatea muncii depuse. Salariile se
pltesc angajailor n dou trane: chenzina I (avans) i chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I
se face pe baza Listei de avans chenzinal, iar plata chenzinei a II-a pe baza Statului de plat al
salariilor.
Venitul reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: livrri de bunuri, executri de
lucrri, prestri de servicii, executri de obligaii legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau natur
obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract de individual de munc
sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de
munc.
Veniturile salariale obinute de angajai se compun din:
Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brut
Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat
Salariul realizat calculat n funcie de salariul de baz i de forma de salarizare aplicat (salarizare
n regie pentru timpul lucrat; salarizare n acord n funcie de normele de munc; salarizare n
cote procentuale calculat la volumul vnzrilor).
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic dect salariul de baz negociat. El reprezint o
sum brut.
Adaosurile i sporurile din salariu (indemnizaie de conducere, indemnizaie de zbor, spor de
vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru n subteran, spor de periculozitate, spor de
toxicilitate etc.) se calculeaz fie n sum fix, fie ca procent din salariul de baz, proporional cu
timpul lucrat n alte condiii.
Prin nsumarea veniturilor brute lunare realizate de toi salariaii societii comerciale, se obine
Fondul de salarii brut realizat n luna respectiv. El constituie pentru societatea comercial o
cheltuial.
Deducerea personala este o facilitate fiscala care se acorda salariatilor angajati pe teritoriul
Romaniei cu contract individual de munca, indiferent de natura acestuia (norma intreaga/timp partial,
durata determinata/nedeterminata) exclusiv la acel angajator unde salariatul isi declara functia de baza,
pentru venituri mai mici de 3.001 lei.
Valoarea si formula de calcul a deducerii personale au fost modificate prin noul Cod fiscal, respectiv
printr-un act normativ publicat recent in Monitorul Oficial, Ordinul MFP nr. 52/2016.
Articolul 77 al Codului fiscal 2016 prevede ca persoanele care obtin venituri din salarii au dreptul la
deducerea personala sub forma unei sume acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile, la locul
unde se afla functia de baza.
Deducerea personala se acorda in functie de venitul brut lunar din salarii si este stabilita
raportandu-se la numarul persoanelor aflate in intretinerea angajatului. Fata de 2015, valoarea
deducerii personale a crescut, pe toate nivelurile de venit:
i) pentru salarii brute de pana la 1.500 lei, deducerea personala este de:
ii) pentru salarii brute intre 1.501 lei si 3.000 lei, deducerea personala este regresiva si se calculeaza
dupa o formula anume, specificata in Ordinul nr. 52/2016;
iii) salariatilor cu venituri salariale brute mai mari de 3.001 lei nu li se acorda deduceri.
VBL = venitul brut lunar rotunjit la nivel de leu, fara subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fractiunile de
peste 50 de bani inclusiv si prin neglijarea fractiunilor de pana la 50 de bani.
Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in
baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.
Persoana luata in intretinere poate fi, potrivit Codului fiscal, sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie,
rudele salariatului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri,
impozabile si neimpozabile, nu depasesc 300 lei lunar. Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor
sau a tutorelui, deducerea personala se acorda fiecaruia dintre parinti, respectiv tutorelui.
Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de
venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii,
potrivit HG 1/2016 Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal:
Pentru copiii aflati in intretinere care nu sunt minori, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza
venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau
declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
10
Model de stat de salarii pentru un salariat cu functie de baza cu un salariu de 1050 lei :
11
Pentru un salariu brut de 1.050 lei , angajatorul va trebui sa prevada urmatoarele cheltuieli:
Contributii individuale:
- Contributia individuala la asigurarile sociale (10,5% x 1.050 lei ) = 110 lei
- Contributia asiguratului la asigurarile sociale de sanatate (5,5% x 1.050 lei) = 58 lei
- Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj (0,5% x 1.050 lei ) = 5 lei
Contributii ale angajatorului:
- Contributia angajatorului la asigurarile sociale = 15,8% x 1.050 lei =166 lei .
- Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale =
= 1,75% x 1.050 lei = 18 lei
Tariful de risc aplicabil in exemplul dat corespunde codului CAEN 7430 si este calculat potrivit
anexei I din Hotararea Guvernului nr. 50/2009.
- Contributia la asigurarile sociale de sanatate = 5,2% x 1.050 lei = 55 lei
- Contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, datorata de angajatori potrivit art. 26 alin. (1)
din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca = 1.050 lei x 0,5% =5 lei
- Contributia privind concediile si indemnizatiile = 0,85% x 1.050 lei = 9 lei
Impozitul lunar pe salarii determinat astfel:
Salariu de incadrare = 1.050 lei
Venit brut realizat = 1.050 lei
Cheltuieli deductibile = 110 lei + 58 lei + 5 lei = 173 lei
din care:
CAS (10,5% x 1.050 lei ) = 110 lei
12
13
14
6451 = 4311 cu 25,8%, 20,8% sau 25,8% (CAS angajator in functie de conditiile de
munca) aplicat la suma salariilor brute;
6453 = 4313 analitic distinct CCI cu 0,85% aplicat la suma salariilor brute (contrib. concedii
si indemnizatii;
4313analitic distinct CCI = 423 cu suma suportata din CCI platita de angajator;
635 = 447 - inregistrare fond handicap.
Prin nsumarea salariului realizat cu adaosurile i sporul la salariu, rezult venitul brut realizat. Din
venitul brut al angajatului se efectueaz urmtoarele reineri individuale:
a) Contribuia angajatului la asigurrile sociale de 10,5% x venitul brut realizat -> constitue
datorie fa de bugetul A.S.
b) Contribuia angajatorului la fondul de omaj de 0,5% x salariul de baz -> constituie datorie
fa de fondul de omaj
c) Contribuia angajatului la asigurrile sociale de sntate de 5,5% x venitul brut realizat ->
constituie datorie fa de Casa Naional a Asigurrilor de Sntate
d) Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra
venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului
e) Avansul achitat angajatului la chenzina I
f) Alte reineri rate locuine, chirii, pensii alimentare, imputaii etc. -> constituie datorie fa de
creditorii respectivi.
Dup scderea din venitul brut realizat a tuturor reinerilor individuale, rmne restul de plat care
se achit angajailor din casierie la data chenzinei a II-a.
La locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul
determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea
din venitul brut a contribuiilor obligatorii i a cheltuielilor profesionale, i deducerile personale
acordate pentru luna respectiv;
15
Pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de
calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora.
Pltitorii de venituri din salarii care efectueaz regularizarea anual a impozitului determin
impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului
pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinat ca diferen ntre
venitul net anual corectat cu diferena de cheltuial profesional i suma deducerilor personale
cuvenite n acel an i, dup caz, cotizaia de sindicat pltit conform legii.
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) Activiti independente;
b) Salarii;
c) Cedarea folosinei bunurilor;
d) Pensii;
e) Activiti agricole;
f) Premii;
g) Alte surse
este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din categoria
respectiva
16
17
18
c) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti exclusiv pe baz de
convenii civile de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic
echivalent cu cel puin trei salarii medii brute pe economie.
3.2 Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS)
Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat i nesalariat au obligaia s contribuie la
fondul special pentru asigurrile sociale de sntate ntr-o cot de 5,5% aplicat asupra fondului de
salarii.
Prin fondul de salarii asupra cruia se aplic cota de 5,5% se nelege suma veniturilor n bani i/sau
natur obinute de o persoan fizic pentru munca prestat n baza unui contract individual de munc
sau a unei convenii civile de prestri de servicii, ncheiate potrivit legii, indiferent de perioada la
care se refer. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din
fondul de salarii i urmtoarele drepturi:
Drepturi de sold lunar, indemnizaii, prime, premii, sporuri i alte drepturi ale
cadrelor militare, acordate potrivit legii;
Termenul limit de virare a contribuiei angajatorului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este
data plii pentru chenzina a II-a, dar nu mai trziu de 20 ale lunii urmtoare pentru luna expirat.
Pentru perioada de ntrziere se datoreaz majorri aferente ntrzierii achitrii impozitelor. Dc
datoria nu se achit n termen de o lun de la data scadent, Casa de Asigurri de Sntate va
introduce dispoziia de ncasare silit.
n contabilitatea angajatorului, contribuia acestuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate se
nregistreaz:
a) Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 Contribuia
angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.
19
20
Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor pentru omaj este n valoare de 0,5%, cot aplicat
venitului brut.
ine evidena stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Dup funcia coninutul
economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.
Se debiteaz cu impozitul reinut i cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezint stimulentele din profit datorate personalului.
425 Avansuri acordate personalului
ine evidena avansurilor acordate personalului. Dup coninutul economic, este un cont de
creane fa de personal, iar dup funcia contabil, un cont de activ.
Se debiteaz cu avansurile din salarii acordate salariailor.
Se crediteaz cu sumele reinute pe statele de salarii reprezentnd avansurile acordate.
Soldul debitor reprezint avansurile achitate personalului.
426 Drepturi de personal neridicate
ine evidena drepturilor de personal neridicate n termenul legal. Dup coninutul economic,
este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele datorate personalului, dar neridicate n termenul legal.
Se debiteaz cu sumele achitate personalului i cu drepturile de personal neridicate i prescrise.
Soldul creditor reprezint drepturile de personal neridicate.
427 Reineri din salarii datorate terilor
ine evidena reinerilor din salarii datorate terilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii
alimentare. Dup coninutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele reinute de la salariai, datorate terilor.
Se debiteaz cu sumele achitate terilor.
Soldul creditor reprezint sumele reinute, datorate terilor.
4281 Alte datorii n legtur cu personalul
ine evidena altor datorii n legtur cu personalul, cum ar fi: garanii gestionare reinute,
indemnizaiile pentru concediile de odihn neefectuate i alte sume pentru care nu s-au ntocmit
state de salarii. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup
funcia contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu alte sume datorate personalului.
Se debiteaz cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezint alte sume datorate personalului
4282 Alte creane n legtur cu personalul
ine evidena altor creane n legtur cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea
echipamentului de lucru suportat de personal, imputaii chirii, sume acordate i nejustificate i alte
22
debite. Dup coninutul economic, este un cont de creane, iar dup funcia contabil, un cont de
activ.
Se debiteaz cu sumele reprezentnd creane fa de personal.
Se crediteaz cu sumele ncasate sau reinute de la personal.
Soldul debitor reprezint creane fa de personal.
Contabilitatea sintetic a decontrilor cu bugetele de asigurri i protecie social se realizeaz cu
ajutorul grupei 43 Asigurri sociale, protecia social i conturi asimilate, care cuprinde
urmtoarele conturi:
431 Asigurri sociale se desfoar pe urmtoarele conturi de gradul II:
4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un
cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale.
Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale i cu sumele datorate personalului
care se suport din bugetul asigurrilor sociale.
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale.
Not: n cazul n care sumele datorate personalului depesc contribuia unitii la bugetul
asigurrilor sociale, diferena urmnd a fi recuperat de la acesta, soldul contului 4311poate fi
temporar debitor, n acest caz contul respectiv va funciona ca un cont bifuncional.
4312 Contribuia personalului la asigurrile sociale
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil,
un cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia personalului la asigurrile sociale.
Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale.
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale.
4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un
cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale de sntate.
Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale de sntate.
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale de sntate.
4314 Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil,
un cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia angajailor la asigurrile sociale de sntate.
23
Circul:
24
Se arhiveaz:
Documentul circul:
Se arhiveaz:
25
3 992 000
326 000
26.000
4312 = 5121
534.000
4314 = 5121
280 000
4311 = 5121
1 058 000
265.000
5 088 000
1 166 000
26 000
534 000
280 000
326 000
1 263 000
4428
378
11. Se inregistreaza factura de iesire articole,numarul 1:
729 670
533 330
607 = 371
12. Se inregistreaza descarcarea adaosului comercial:
100 000
378 = 371
13. Se inregistreaza descarcarea TVA-ului neexigibil:
106 450
4428 = 371
14. Se inregistreaza achizitie de la SC.Narcisa SRL:
371 = 401
15. Se inregistreaza TVA-ul de la SC.Narcisa SRL:
4426 = 401
193 550
2 507 000
601 680
601 680
62 200
27
121 = %
607
635
641
6451
6452
6453
8 698 000
2 160 000
38 000
5 088 000
1 109 000
38 000
265 000
2 766 140
Model de stat de salarii pentru un salariat cu functie de baza cu un salariu de 1050 lei :
28
Pentru un salariu brut de 1.050 lei , angajatorul va trebui sa prevada urmatoarele cheltuieli:
Contributii individuale:
- Contributia individuala la asigurarile sociale (10,5% x 1.050 lei ) = 110 lei
- Contributia asiguratului la asigurarile sociale de sanatate (5,5% x 1.050 lei) = 58 lei
- Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj (0,5% x 1.050 lei ) = 5 lei
Contributii ale angajatorului:
- Contributia angajatorului la asigurarile sociale = 15,8% x 1.050 lei =166 lei .
- Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale =
= 1,75% x 1.050 lei = 18 lei
Tariful de risc aplicabil in exemplul dat corespunde codului CAEN 7430 si este calculat potrivit
29
30
31