UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: ECONIMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI
SERVICIILOR
ID, ANUL II

MARKETING INTERNATIONAL

Prof.univ.dr. Florin Dan Puscaciu

Student:Nastrut Gheorghita

GALAI
2016
UNIVERSITATEA DANUBIUS din GALAI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Specializarea: Economia Comerului Turismului i Serviciilor
ID, anul II

Posibilitatea exportului de produse si servicii romanesti in Norvegia

GALAI
2016

Norvegia
Prezentare generala Norvegia
o
o
o
o
o
o
o

Denumire oficiala: Regatul Norvegiei

Cod international: N
Localizare geografica: Europa de Nord
Suprafata: 323802km2
Capitala: Oslo
Clima: Maritima pe coasta, continentala in rest
Fus orar: CET

Norvegia este o tara a fiordurilor si a ghetarilor, a bisericilor inalte de lemn, a partiilor de schi
fond si a miturilor si legendelor. Camin al vikingilor, aceasta tara a realizat lucruri importante
in istoria sa. Structura economica a aceste tari de pescari si navigatori, s-a schimabt odata cu
descoperirea petrolului din Marea Nordului.
Desi Norvegia se afla foarte aproape de Polul Nord, viata este posibila datorita
Curentului Golfului(Golfstream) care face zona arctica accesibila oricarui clalator.
In ciuda deschiderii catre lume, Norvegia s-a ferit cu succes de europenizare. Spre deosebire
de vecinii lor scandinavieni, norvegienii au votat de doua ori impotriva intrarii in Uniunea
Europeana.

Prezentarea economica Norvegia

Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie diversificata si servicii indeosebi
transport si comert. Dispune de importante rezerve de hidrocarburi (peste un miliard tone de
petrol si 2 400 de m3 de gaze; mari zacaminte sunt: Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) in
Marea Nordului, intrat in exploatare, la inceputul deceniului 8, cu o productie in crestere (cca.
160 de milioane tone de petrol si peste 30 miliarde m3 de gaze, detinand locul II al petrol si IV
la gaze naturale in Europa, pe glob locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigura cca. 1/7 din
PIB si de regula, cca. din export; au fost descoperite zacaminte de hidrocarburi si in Marea
Norvegiei, dar nu au fost inca introduse in exploatare.
Norvegia are un bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape intreaga
productie de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale; Norvegia ocupand locul I la
productia de energie electrica/loc) si care a permis dezvoltarea electro-metalurgiei, fierului,
cuprului, zincului si mai ales a aluminiului.
Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafinarea
petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui.

Standardul general de viata in Norvegia

Norvegia este ara cu cel mai nalt standard de via de pe planet
1

- Norvegia are o populaie nesemnificativ: vreo 5 milioane de locuitori. O treime dintre

acestia locuiesc n capitala Oslo. Alte orae rareori depesc 30.000: cam ct Oltenia.
- Norvegienii cunosc att limba matern, ct i cea englez, n proporie de 100%. Numai
unele persoane, trecute de 75 ani, nu reuesc s-o vorbeasc fluent.
- n Norvegia nu exist restricii privid accesul la natur: poi nota oriunde n mare, poi vizita
orice pdure. n cazul proprietilor private, este recomandat s informezi proprietarul, dar
acesta nu te poate refuza.
- Nu este un secret ca n Norvegia preurile sunt ridicate. Cu titlu de exemplu, benzina costa 2
euro/litru, dar nu se plnge nimeni. ntr-o pizzerie obinuit, poria costa 50 euro (fr
butur).
- Salariile frecvente ale norvegianului de rnd se ridica la 5.000-7.000 euro pe lun. Pentru el,
preturile sunt accesibile, dar strinilor nu le vine uor s aib acces la produse. Unii europeni
se aprovizioneaza gratis.
- Pescuitul este liber, fr s fie necesar o autorizaie special, iar apele sunt foarte bogate n
resurse piscicole. Pescuitul comercial este reglementat i se organizeaz numai n nordul rii,
sudul fiind rezervat amatorilor.
- Din acest motiv, unii europeni i-au format un hobby profitabil: sosesc cu mainile
frigorifice, pescuiesc non stop i se ntorc cu ele ncrcate n Germania, Olanda sau Belgia.
- Norvegienii nu culeg fructe i ciuperci din pdure, preferndu-le pe cele de cultur, ca fiind
mai sigure. Dar culesul nu e interzis. Cine vrea, poate umple ntr-o singur or un sac cu
ciuperci.
- Din cauza restriciilor, nu-i uor s cumperi buturi tari n Norvegia. Se vnd numai n
magazine specializate, de luni pn vineri. Prin excepie, la Oslo, unde circula muli strini,
exista i smbta, dar preul te descurajeaz: o sticla de vodc trece de 100 euro, de la cognac
sau whisky putem chiar s ne lum gndul.
- Norvegienii sunt brbati nali, blonzi, supli. Femeile sunt scunde i grase. Ele au probleme
s-si gaseasca perechea, cu att mai mult cu ct brbaii au succes n toata Europa, de unde i
aduc neveste suple.

Populatia:natalitatea,mortalitatea,rata somajului
Norvegia are o populaie de 4.525.000 de locuitori, cu o rat anual a creterii
demografice de 0,57 %. Ca n multe alte ri europene, i n Norvegia se nregistreaz n
prezent rate sczute ale natalitii, dup o lung perioad de cretere demografic important.
Aceasta a ajuns la 1% imediat dup cel de-al doilea rzboi mondial, dar a nceput s scad n
anii `70 i a continuat pe aceeai traiectorie descendent pe tot parcursul anilor `80. Din 1995,
populaia a nceput s creasc din nou, dar acest lucru se datoreaz n mare parte imigraiei
nete i nu numrului net de nateri.
n 1769, la primul recensmnt complet realizat n Norvegia s-a obinut ca rezultat
cifra de 700 000 de locuitori. Primul milion a fost obinut n 1822, urmtorul n 1890, al
treilea n 1942, iar al patrulea n 1975. n octombrie 2000, populaia Norvegiei a trecut de 4,5
milioane, iar calculele indic c va depi cinci milioane n jurul anului 2030.
n trecut, rata mortalitii varia mult n Norvegia de la un an la altul, ca urmare a
dezastrelor naturale, a rzboaielor i epidemiilor. Dezvoltarea economic i social,
mbuntirea serviciilor medicale i a condiiilor de trai au avut ca rezultat reducerea
dramatic a ratelor totale ale mortalitii. Sperana medie de via a crescut constant ncepnd
din 1830, ajungnd n prezent la 78,7 ani, una din cele mai mari din lume.
2

La sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului XX, norvegienii au emigrat n

numr mare, n special n Statele Unite ale Americii. Acest val de emigraie a ajuns la punctul
culminant la mijlocul anilor 1860, cnd peste dou treimi din creterea demografic natural,
adic aproximativ 10-15% din populaie, a prsit ara. Nivelul emigraiei a rmas ridicat pn
la primul rzboi mondial, iar acest fenomen nu a luat sfrit dect n timpul crizei economice
din anii 1930.
De la sfritul anilor `60, Norvegia cunoate la rndul ei un val de imigraie, care a
reprezentat circa 1% din populaie n anii `70 i la nceputul anilor `80. Deoarece rata
natalitii a sczut n rndul norvegienilor, procentul total al sporului demografic cauzat de
imigraie a crescut mult, ajungnd la 35-40 %.
n anii `60 au sosit imigrani, n numr tot mai mare, din Europa de Sud, Asia, Africa
i America de Sud, iar majoritatea s-au stabilit n jurul oraului Oslo. n 1975, Norvegia a pus
n aplicare o lege de stopare a imigraiei, care este n vigoare i astzi. Interdicia nu se aplic
anumitor grupuri de refugiai i de persoane care cer azil n Norvegia. Exist cote anuale de
imigrare legal pentru aceste grupuri, care provin n primul rnd din fosta Iugoslavie, din
Pakistan, Vietnam, Iran i Turcia. De asemenea, se permite, n anumite limite, imigrarea
legal n scopul reunificrii familiilor.
Rata somajului in Norvegia
Norvegia: 3,6%
Norvegia nu cunoaste, practic, somajul, al carui nivel este structural. Si asta pentru ca
Norvegia dispune de trei atuuri. Nefiind prezenta nici in zona euro, nici in Uniunea
Europeana, ea nu este supusa constrangerilor de reducere a datoriei, explica acelasi expert. In
plus, ea dispune de importante resurse petroliere, veniturile realizate de acest sector fiind
plasate intr-un fond, pe care Elvetia il poate utiliza in perioade de cumpana. In sfarsit, Elvetia
profita din plin de coeziunea sa sociala. Nimeni nu va permite dezvoltarea unui somaj
masiv, subliniza economistul.

Exportul de produse si servicii romanesti in Norvegia

n perioada 22-25 august 2012, s-a desfurat, n Norvegia, o misiune economica de
promovare a exportului romnesc de produse i servicii n domeniile confecii textile,
tricotaje, mobil i produse din lemn, artizanat textil i din lemn, dulciuri i esene alimentare.
Din delegaia romn au fcut parte unsprezece societi cooperatiste: Atcom SCMCraiova,
SCM Arta Lemnului-Bucureti, SCM Colin Daily-Bucureti, SCM Munc i Art-Bucureti,
SCM Comodex-Trgu Mure, Moda Srguina SCM-Rmnicu Vlcea, Progresul SCM-Galai,
SCM Mobil i Tapierie-Bucureti, Atcom SCM-Dmbovia, SCM Automecanica-Bucureti
si Confex SCM-Buzu.
Programul misiunii economice n Norvegia a cuprins participarea la un Forum de
Afaceri cu tema Norvegia Romnia, oportuniti si premise pentru colaborare, organizat
la sediul Ambasadei Romniei din Oslo, la care au fost prezeni reprezentani din partea
organizaiilor, asociaiilor si companiilor norvegiene. ntlnirea a oferit celor prezeni
3

posibilitatea de se informa reciproc cu privire la activitatea instituiilor si firmelor pe care le

reprezint, precum si cu privire la principalele domenii de colaborare in perioada urmtoare.
In cadrul forumului, au fost prezentate att teme de interes pentru firmele romneti,
cat si modaliti concrete pentru acestea de a ptrunde cu produsele proprii pe piaa
norvegiana.
Membrii delegaiei romne au participat i la Trgul Gift and Interior Exhibition, al
doilea ca mrime si importan organizat in Norvegia, unde au purtat discuii cu
reprezentani ai unor firme norvegiene expozante si cu ageni ai marilor productori de
confecii si produse de design interior din Norvegia.
Agenda delegaiei romne a cuprins totodat vizite si discuii la sediul companiilor The
Norwegian Cooperative Center, Norges Husflidslag si la fabrica Aurora Verksted.