FONETICA ALFABETULUI CIRILIC

IN

Z:extele Romane
DIN

VCUL XVI sI XVII

IN LEGATURA CU

MONUMENTELE PALM-, SIRBO-, BULGARO-, RUH- si ROMANO-SLAVE

CU 0 INTRODUCERE DESPRE

FEMME DE SCRIERE" SI ALFABETUL CIRILIC SI ORTOGRAFIA SLAVA" LA ROMANI

DE

ICE DARBULESCU
e- LAUREAT AL ACADEMIE! ROMANE
SUB-DIRECTOR AL ARCHIVELOR STATULUI

BUCURESCI

TIPOGRAFIA UNIVERSITARA", A. G. BRATANESCU

30, STRADA ACADEMIE!, 30
1904.
PRETUL 6 LEI.

www.dacoromanica.ro
.1'
 FONETICA ALFABETULUI CIRILIC
iN

Z:extele Romane
DIN

NiCUL XVI IXVII

TN LEGATURA CU

MONUNIENTELE PALED -, StRB0-1 BULGAR0-1 RUSO- sr ROMANO-SLAVE

CU 0 INTRODUCERE DESPRE

FELURILE DE SCRIERE" SI ALFABETUL CIRILIC SI ORTOGRAFIA SLAVA" LA ROMAN1

DE

1LIE BARBULESCU
LAURRAT AL ACADEME( ROMANS
SUS- DIRECTOR AL ARCHIVELOR STATUE-UT

BucuREso
TIFOGRAFIA UNIVERSITARA", A. G. BRATANESCU
30, STRADA ACADEMIEI, 30
1904.

www.dacoromanica.ro
Memoriei foslilor mei profesori si
desinteresati sprijinitori morali

$1exanclru Odobescu
si

V. . Urechia
Jnchin din inima aces1 rod at straduintelor mele

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Lucrarea de lap e, pentru stiinta, noud. Ea daca nu
mi se is 'n nume de reit a spune deschide un drum ne
mai batut de nimeni sistematic pan'acum, atat prin subiectul
nott pe care'l trateza, cat si prin metodu-I larg de cercetare,
studiind tote literaturile slave cirilice, precum si prin con-
clusiile generale sail cea mai mare parte din cele partiale
la cari ajunge.
Doua idei esentiale Yi capitale se urmaresc printr'insa :
a) In concordanta cu cele-l'alte lucrari ale mele, sa se do-
cumenteze teza noua pusa deja in acelea ca, slavonismele
literare de la Romani nu au o vechime mai mare de cat
al XII vec ; deci ca ele nu ne -au venit, cum se crede, in
epoca Cirilo-Metodiana care tine pang prin vecul al XI, ci
in urma ei.
Acesta o dovedim aici aretand, pe noui temelii filologico-
istorice, mai intai ca alfabetul cirilic inceputul slavonis-
melor literare la not nu l'am luat de la Bulgari mai
'nainte de vecul al XII ; si apoi, aretand ca, in esenta si
generalitatea sa, intregul mod de intrebuintare a alfabe-
tului cirilic de catre Romani, in texte!e for romano-slave
si romane, nu e acel al epoch Cirilo-Metodiane, ci al acelei
de dupa secolul al XII.
b) Ca o consecinta firesca din acestea, se mai urmareste
a se dovedi ca insemnarea fonetica a literilor cirilice din
textele ronuine vechi, precum si ortografia acestora, nu sint
nici acele din textele paleoslave (Cirilo-Metodiane) nici din
cele bulgare de dupa secolul al XVII cum se crede, ci
ca sint acele ale textelor slave (in special bulgare si sirbe)
cirilice dintre vecul al XII si al XVII.
Lucrul acesta '1 dovedim, aretand ca, in textele romano-
slave si romane, literele cirilice au aceeasi insemnare fo-

www.dacoromanica.ro
VI

netica pe care o au in textele proprii slave, precum si

inca, aretand ca acelesi sisteme ortografice slave dintre
sec. XIIXVII se galsesc si in textele nostre cirilice.
Resultatele dobandite de not cu privire la acest al doilea
punct, ca si argumentarile prin cari ajungem la dinsele,
le-am marginit in acesta cercetare numai pentru fonetica
romana din sec. XVI si XVII. Am facut insa ast-fel, nu-
mai pentru ca sa nu darn o prea mare intindere superflua
lucrarii ; ffind-ca, de alt-fel, in generalitatea lor, ele pot fi
aplicabile tot asa de bine si la textele cirilice ale vecurilor
urmatOre pang intr'al XIX.
On cata intindere s'ar voi insa a se da conclusiilor
nOstre de aci, resultatul general e ca ele in sensul unor
apropiate de parerile nOstre barmen ale reposatului istoric
Baritid (in ale d-lui Hasded Cuvente, Suplem. la Tomul I,
p. L) si ale d-lui profesor Al. Philippide (in Istoria linibii
romane p. 244) rastorna aprOpe in Intregime modul cum
filologia nOstra intelegea pan'acum fonetica vechilor texte
romane si stabilesc ca deja in sec. XVI fonetica limbei
nostre era mar in stadiul el de asta-dl (cf. p. 488).
In ceea ce priveste metoda de cercetare, trebue sa mar
spunem ca, dacd in cadrul acestor studii am introdus tote
literaturile slave cirilice, am facut acesta tocmai spre a da
o completa putere dovedirilor nOstre. Ffind-ca, daca s. ex.
n'am fi studiat aici si textele ruse, ni s'ar fi putut tagadui
ceva din argumentari, tocmai sub pretextul ca cutare fe-
nomen, daca nu e la Bulgari si Sirbi, e totusi la Rusi. Si
cea ce ne-a indemnat a introduce si literatura rusa, a fost
nu numai logica lucrurilor izvorita din cunOsterea arnanun-
tita a chestiunii ce studiem, ci si argumentarea indrepta-
tita pe care d. Hasdeil (in Negru-Voda) o face d-lui I.
Bogdan cand acesta tagadui autenticitatea diplomei Barla-
dene din a. 1134. Se stie ca d. I. Bogdan contesta auten-
ticitatea acelei diplome pe motivul ca elementele el de limba
si diplomatical nu sint rusesti. Dar d. Hasdeti ii respunde
fOrte drept, dupa parerea nOstra, chiar si numai din punc-

www.dacoromanica.ro
 VII

tut sal' de vedere, ca, dace nu sent rusesti, sent insa bul-
gare si sirbe, cad si in miscarea literary din Moldova se
impletea elementele sirbesti cu cele bulgare.
El bine, tocmai spre a nu se da loc la ast-fel de discutii
fundamentale, s'a introdus in lucrarea de fata studierea
foneticei alfabetului cirilic in tote literaturile slave, deci
in cea bulgard, sirbesca si rusa. Nu e vorba ca, literatura
rush' ne era indispensabila si spre a se vedea cum insem-
narea fonetica bulgaro-sirba a unor litere, ca s. ex. m =in,
s'a intins si la Rusi, nu numai la nol, prin marea influenta
a acelor cloud literaturi.
Nu trebue_ sa trecein cu vederea nice ca acesta lucrare
in esenfa et a fost publicata ca tesa de doctorat in limba
croata la a. 1899 sub titlul oForietika oirilske azbuke u pi-
sanju rumunjskoga jezika XVI i XVII vjekaD (13' pagini).
Sub forma insa in care se presinta asta-di stiintei, ea
e cu mult mai mare, atat prin numerul chestiunilor noui
pe Carl numai acum le trateza, cat si prin desvoltarile pe
cars be da chiar celor discutate in 1899.
Numal credinta impletita inch' de ilusil in biruinta drep-
tatil si a muncil desinteresate a facut ca multele lovituri ale
reutatii unora sa nu-'mi sfarime, ci tot mai mult saimi in-
taresca curajul d'a spune si de asta-data fard de 'nconjur
convingerile-mi stientifice. Acesta credinta si aceste ilusil
imi hranesc sufletul si acum, cand lucrarea e terminate cu
tipArirea vi 't scriu Prefata. Iata de ce inch' nadajduesc ca
si la nos, cel putin cati-va, vor cauta nu sa arla ci sa lu-
mineze munca si gandirea din acesta cFonetica., despre
care, in forma-i croata din 1899, Profesorul Academician
Rus Timotel Florinski dicea : Lucrarea acesta a d -lul Ilie
Barbulescu, si dupe modul sistematic de expunere, si dupe
temeinicia multor observciri si conjecture personale ale auto-
rului respcindite'ntr'insa,presintciun insemnat interes pentru
slavist". (Vecli acesta recensie in intregime in Revista-
Tocilescu pe a. 1902 p. 286).

www.dacoromanica.ro
vrrr

Prin cercetarea de fata, ca si prin cele-l'alte ce am mai

dat la lumina, en n'am nici un alt gand de cat aretarea
adeverului. De aceea, fericit me simt sa pot declara inc'o-
data., celor ce dad intaetate adeverului si sinceritatii sau
sari isi vor vedea printr'insa zdruncinate on darimate ale
for credinte sau convingeri stientifice (cf. p. 488) ca, precum
dice Dimitrie Cantemir : Pentru aceste darei impletecite si
forte greite socotele... pune:siom ceia ce vom putea nevointei,
insa nu ca doarei scrisorile altora de gre,site sei le areitam
sail in cevas cinstea ostenintelor for sei micsoreim. (Acesta
nu dea DumneVei ). Ce numai ca.... din socotila care mai
grope de adeve'r sei pole aleitura... sei adeverimo
Iar pentru ea pasul inainte, care cred ca se face pe
tarimul filologiel romane prin acesta lucrare, se datoreste
nu atat mie, celui ce m'am trudit cu a ei alcatuire, ci si
celor ce mi -au dat cu buna-vointa sprijinul trebuincios unei
asa intreprinderi intelectuale ; de aceea, dator sint, si pia-
cuta 'mi -e acesta datorie, d'a multumi in intaiul rind D-lui
Spiru Haret, Ministrul Instructiunii publice ci at Cultelor.
Cu recunostinta si drag o spun ca, numai repetatului sprijin
moral indemnator la lucru si celui material pentru a ei
tiparire ale Domniel" Sale datorez en in mare parte linistea
sufletului si dragostea de munca trebuitOre, ba chiau indis-
pensabile, la faurirea unei asa lucrari.
Placut imi este insa sa multumesc si Domnului George
I. Lahovari, presedintele Societatil Istorice Romane, prin
a carui bine-voitOre mijlocire mi s'a acordat si din fondu-
rile acestei Societal o parte din. surna trebuitOre la tiparire.
Iar pe distinsul nostru invetat si fost al med. profesor
d. Gr. G. Tocilescu, it rog sa bine-voiasca a privi acesta
lucrare nu alt-fel de cat ca o a sa dintra ale sale. ; cad,
sufleteste nu putin. m'am folosit intr'insa de indemnnrile
si vigorea criticei si a intinsei sale stiinte.
Jlie Darbulescu
Bucuresti, 16 feyruarte 1904.

www.dacoromanica.ro
 FELURILE DE SCRIERE LA ROMANI

Patru sint felurile de scriere de care stim, in chip

sigur i documentat, ca sail slujit Romanii din Dacia
Traiana, in periOda slavonismului i dupe acesta : scri-
erea ciriliciz, glagoliticd , scrierea latina i cea grecesaL

I. SCRIEREA CIRILICA

Cea mai veche dintre ele, din care pan' acum

s'au descoperit resturi, e scrierea cirilica. Cu acesta
s'a scris la not slavoneste, romaneste i greceste..
Cele d'intei resturi, ce ni s'ail pastrat din ea, le gd-
sim in documente romano-slave din vecul al XIV.
Ast-fel, cu cirilica e scris documentul prin care, intre
1364-1372, Vladislav Voda al Teri' Romanesti face
niste daruiri manaistirii Vodita : TETp061/(0A% &KORAN% C7.
cpicpo(m) 11 1103114E11%. HM1,411,11111" cpinpmm.cipaium cuxAki
cpinpum etc.') i tot cu acesta sint scrise documente,
pomelnice, vied de sfinti, lexicOne i alte card bise-
ricesti romano-slave manuscripte sail tiparite, din ye-

1) Se afla in Archiva Stahthrt. 0 facsimile e la Hasdeii : Negru-

Voda.

www.dacoromanica.ro
 2

curile urmatOre pang chiar prin vecul al XVIII i

al XIX.
i grecete s'a scris la not cu cirilica. Ast-fel, in-
tr'un Codex romano-slav, scris la 1511 in manastirea
Putna din Bucovina, se afla, pe langa bucati slave,
i greceti cu acest fel de scriere. Intre altele e aici
de pilda :
NAPAIA TS 'apXlicTepS Xops 1)

la; in manuscrisul romano-slav numit Codicele de

la Dragomirna, scris in acesta manastire la a. 1661,
se afla, pe langa bucali slave i romane, Inca s,i gre-
ceti cu cirilica. Intre altele e aici, de pilda la p. 146:
&awl& cnitiw(c) SAHOW(C) Attllitipli311(N) CE TH(1,1) OEUi)-
TONW(N). T1111A 11 AtaimpticTo(H) iii natiantwmirro(ti) Iii A111-

TEN TS eEdir IIAIW(N). T11(11) AllA111(;)TEpA(N) TO(11) Xip51111(M)

etc. 2)
Ici-colo i latinete s'a scris la not cu cirilica.
Ast-fel Mitropolitul Dosoftei are, in Precuventarea
Liturghierului set romanesc tip. la Iai in 1679, pe
langa grecete, Inca i latinete cu acest fel de scri-
ere; ca, de pilda : GAITAntenTsm pECIIC .1B016HAEpe calm%
ECT. 301-1EN ISTEM AEI pEnwpg ET Ii0411TEpli I'VONOpliiiii-
RSA% ECT.

Dar tot cu cirilica s'a mai scris la not i roma-

nete.
Resturi datate mai vechi de secolul al XVI nu
s'ai1 descoperit Inca. Dupa unele date interne i ex-
I) A. I. Iacimirskij : Opisi starinnylza slavjanskihz i russkilns ruko-
pisej sobranija P. I. ..tukina, Moskva 1896.
2) Manuscrisul se afla in Biblioteca Museului din Praga.

www.dacoromanica.ro
 3

terne istorice, paleografice si fonetice, trebue to-

tusi sa admitem si sa recunNtem ca cel pucin i in
al XV vec se va fi scris romanete 1). De alt-fel chiar
doctrina bogomilicci, care se propaga prin popor i
in limba lui nafionala, i care e i la not mai veche
de vecul al XVI i XV, ne constrange sa admitem
ca limbaromana va fi fost intrebuintata, in productiunf
bogomilice, mai 'nainte de vecul al XVI. Si, in definitiv,
mult mai temeinic se 'Dote sustine de cat combate ca
cel pun in nedatata Psaltire Scheaana avem o copie
facuta dupa un original romanesc din secolul al XV.2)
Dar, din vecul al XVI limba romana incepe (ala-
turf de cea slava) a fi din ce in ce mai mult scrisa
cu cirilica, in scrisori publice i private, zapise, carte
bisericeti etc., in tote vecurile urmatore, pang pe
la 186o cand acesta scriere fu elirninata oficial din
trebile publice.

De la cine au luat Romanil scrierea cirilica?

Despre acesta sint tree pareri cunoscute noua in

literatura nostra tientifica : una ca alfabetul cirilic
ne e stramorsc, motenit de la Romani; alta ca
not Romanif am fi compus acest alfabet pe care
apoi l'am respandit la Slavi ; i, in sfarsit, o a trefa
parere, ca Slavii Pari compus, far de la of Pan luat
i Rominif.

I) Vedi despre acesta Ilie Barbulescu : Cercetart istorico- filologice

p. 7-26, i Studii firivitore la limbo si istoria Ronuinzlor p. 73-103.
2) Cum arata Aureliu Candrea in Nona Revista Ronitina de la 15
Iunie, 1 si 15 Julie din a. 1901.

www.dacoromanica.ro
 4

a) Cea d'intei din aceste pare', Ca de la Romani

am motenit alfabetul cirilic, e representata, pa --
re-se, de Barnutiu, carele, pe la 1853, pe cand se
afla la Pavia in Italia, izbit de marea asemenare a
scrierei nostre cirilice cu cea din monumentele e--
trusce i romane, declard urmatOrele cu privire la_
o inscripie din vecul al IV d. Chr. :
Ver cine va cauta la acesta ortografie, va ved6
indata intr'insa mai tote buchile noastre cele batrine.
Acest document arata ca Romanii usa Inca i pe la.
secolul al 4-lea atat alfabetul latin cat i cel grecesc-
Aduse Inca Lanzi un contrapt de vindere, scris in
limba latina cu litere greceti, Lanzi ii scOte din
Maffei, Istor. Diplom. pag. 166. Contraptul are da-
tul de la 591 dupa Crist, literele 's marunte, nu ca
cele din epitaful Sevirei. Deci se poate crede ca
Romanii au usat totdeauna i alfabetul grec i cel
latin caruia care i-au mai placut. Aceasta o vor fi
facut, se pote crede, i in seclii mai dincoace. D.
Cipariu ne arei ta in Blaj n4te table cu litere gre-
cesti ca buchile nOstre cele batrine, acum nu'mi aduc
aminte din ce seclu erau ; probaver este ca si la
Romanii din Dacia au continuat usul aminduror al-
fabetelor, cel putin istoria despre floacele lui Chi-
filet' n'are nici un temei. Literele acestea nu sint
vevei, ma greceti i usate atit de Estrucii strevechi
cat i de Romani in tempurile mai tirzie. Ma sa nu
gindeti ca cu aceasta vreau sa Impedec progresul
literelor stramoeti, zic numa ca uncle i allele
sint stramoxti i in tablele Eugubine atat sint de
mestecate unele cu altele la stramoii notri din

www.dacoromanica.ro
 5

Etruria, incat nu stie nimene cind s'au despartit amin-

cloud alfabetele unul de altul. Io cred ca Rominii
.n'au invayat a scrie dela Chirila, nici cu litere gre-
cesti, nici cu litere latine, seclii viitori vor lumina
pote lucrul mai bine cu documente, cred si aceea
.ca romanitatea nOstra nici nu e intemeiata pe alfa-
betul grec, nici numa pe cel latin, ci cuma este
mai mult in spiret i in fapte, i precum nu e inte-
meiata naciunalitatea nostra pe alfabetul latin, asa
nu e intemeiata nici besereca rominesca si credinta
ei pe alfabetul grecesc. Drept ca de vr'o 5o, 6o de
.ani incoace inaintea Rominilor n'au trecere de Ro-
mani cu cugete naciunali cei ce stau mortis linga
.alfabetul grecesc, si publicul totus va fi avind rd-
ciunile sale, atita cred ca va recunOste i cel mai
inflacarat Greculet cumcd au sosit timpul ca sa se
statoreasca odata si ortografia cu alfabetul latin, pen-
tru ca sa." ne putem intelege intre not insine si cu
streinii. 4)
Ca slovele nostre cirilice, in unele casuri mai vechi,
se asernena forte mult cu cele romane si grecesti e
forte adeverat. Numai ca acesta nu pote areta acea
ce Barnutiu credea, cum ca. Romania au mostenit de
la Romani, scrierea pe care not o numim
Cad, asemenare inteadever este mare intre scrierea
nOstra cirilica si cea veche romana i grecesca, dar
.sint intre ele i deosebiri, cari nu se gasesc nici la
Romani nici la Greci. Asemanarile constail din aceea
alfabetul cirilic nu este, grosso modo, altceva de

I) In Convorbiri literare de la i Dec. 1902, pag. 113o.

www.dacoromanica.ro
 6

cat scrierea unciala grecesca, pe care o gasim in

monumentele greceti de prin sec. IX i X. De ne-
tagaduit e ca unele din vechile monumente cirilice
au scriere mai identica cu o Tetraevangelie gre-
cesca din vecul al IX, aflatore in Ispania, sail cu
o Evangelie tot din acel timp, sail cu o Evangelie
din a. 98o, i acestea scrise 'n limba grecal Sint
insa in textele cif' ilice litere pe cari nu le gasim in
cele greceA i acesta din pricing ca nici sunetele
pe cari ele le insemna nu se aflati in limba greca.
Ast-fel, nu exista in monumentele greceti, etrusce
sail romane literile w, qi, 9, u,, -A:, x etc., pe cari insa
le gasim in textele cirilice. Acesta ne arata ca al-
fabetul cirilic ni se presinta subt o alta faca, cu o
alta forma, de cat e el in scrierea unciala grecesca
sail romand, i ca deci, cel puffin in cea ce privete
literele cele nuoi, el ne-a venit nu direct de la Ro-
mani, ca motenire, ci de la altcine-va, (Wei ce acest
alt-cineva a transformat scrierea greased" sag romanci,
ada ogendu-i i litere noue.
Iata de ce parerea lui Barnutiu, (intemeiata pe ne-
cunOterea acestor deosebiri dintre scrierea grecesca
unciala veche i cea proprie cirilica), dei confine
un simbure de adever, e neintemeiata, i trebue res-
pinsa in cea ce privete izvorul de la cine am luat
not Romani' scrierea cirilica.
Nu de la Romani am motenit not alfabetul cirilic,
cad el, ca i Grecii, n'aveti pe w, ip, 9, Ho :1;7 x etc.

1) Vecil facsimile s. ex. la E. T. Karskij : Merka Slay.-Kiril. Paleo-

grafiji, Vargava 1901, p. 163-165.

www.dacoromanica.ro
 7

b) A doua pet rere asupra originei scrierei cirilice

la Romani e, cal not am inventat alfabetul acesta din.
combinarea literilor unciale greceti cu cate-va litere
din scrierea glagolitica, care singurd acesta ar fi pro-
duct al Slavilor. Acesta parere are de representant
al el pe d. prof. I. Sbiera, carele, in al seti studiti
asupra Codicelut Voroneten, respinge pe acea gene-
rala ca." slavul Clement (sail Ciril) ar fi compus al--
fabetul cirilic, pe motivul ca : Dacd tote popoarele
din peninsula Balcanied i din Daciea Traiand, dacd
Grecii, Albanesii, Bulgaro-Slavii i Maghiarii, cand
s'ati simtit -impinsi a scrie i el cate ceva in graiul
sail propriu, s'ati folosit spre acesta de abeceuri pro-
prie, oare numai Romanii, urmaif coloniilor romane,
carile au fundat imperiul resdritean i carile au schim-
bat etnografia terilor din drepta i din stanga Du-
narii de jos, Ore numai ei se fi fost acel popor carele
se nu fi cugetat la compilarea psi adoptarea until abe-
ceu propriu pentru graiul seg ? Ore putem not ad-
mite cu drept cuvent, ca Bulgaro-Slavii se-i fi for-
mat cloud abeceuri proprie [glagolitic i cirilic], si
Inca intr'un interval forte mic, cam de 6o pind la
190 de ani, pe cand Romanii se nu fi avut nici unul
propriu al seti? Noud cel putin ne cade grew a ad-
mite un lucru ca acesta... Deci not presupunem ca
abeceul aa numit cirilic nu a fost compilat nici de
vre-un Bulgaro-Slav, nici dintru inceput pentru usul
Bulgaro-Slavilor, el de vre-un Roman si pentru usul
Romdnilor, si cd de la Romani a trecut apot acest
abeced la Bulgaro-Slavt.0.1)
I) I. Sbiera : Codicele Voronefen p. 293-294.

www.dacoromanica.ro
 8

Acesta pa'rere a d-lui prof. I. Sbiera, resunet, ca

.i a lui Barnutiu, al cOlei aa numite latiniste de
la noi, nu pOte fi discutata nici macar ca o ipotesa
tiinVical); fiind-ca ea nu se intemeiaza pe nimic real,
pe nici un fapt documental, ci numai pe o inchipuita
logica de fapte. Ei i se opune nu numai marturisirea
unanima a vechilor izvOre, cari atribue unui repre-
sentant al slavismului (fie el Ciril sail Climent) corn-
punerea alfabetului cirilic, dar chiar i vechia valcire
fonetica a unora din slovele lui. Cad', d. Sbiera, care
crede ca x e introdus de la Bulgari in alfabetul cirilic
mult mai tarqiii de cat sec. X sail XII (data cand ii pune
inventarea), i care if da valorea de i sail. a i in,
uita ca acesta liters se afla alaturi de % i A, deja
in inscriptia paleoslava macedonica din a. 993 s. e.
in nonArax alaturi de FM mu, i licl cpuT43X% 2) , sail,
&ca pe vremea editarii Codicelui Vorone-cen nu pu-
tea ti de acesta, uita cel puOn ca." x. se afla, alaturi
de At 1. Z., k, deja in texte paleoslave din vecul al XI,
ca Savina Kniga i Codex Suprasliensis ; precum uita
de asemeni ca, Habr% calugarul bulgar din secolul X
mentioneza i pe x intre slovele cirilice, gicend : 110
CA0B`6likCliOr 1A3k11;01r, WAE CATh aid : B, ig, S, II,, 'I, III,
ip, %, Id, k, 1, lo, 2i., A.3) Iar pe langa acestea, nu
baga de serna d. Sbiera i ca, ,y, mult mai 'nainte
de a insemna pe i, a, in (cari valori fonetice nu le-a
1) Chiar daca ea mai e si acum mentionata ca probabila de autori
tineri ca G. Adamescu, M. Dragomirescu si I. Radulescu-Pogonenu,
in o carte didactics : Literatura veche, Bucuresci 1903, p. 158.
2) Archly fir slavisthe Philologie XXI, 543.
3) P. I. afai-ik : Panuitky dr'eviziho fitsentnictvi jihoslovantiv. Vydani
drake. V Praze 1872, p. 90.

www.dacoromanica.ro
 9

putut avea mai 'nainte de vecul al XII, de cat, pote,

forte raslec intr'al XI), uita, clic, ca. mai 'nainte de
a representa pe acestea, deci mai 'nainte de vecul
al XI, i anume in timpul inscriptiunii macedonice
{sec. X) de care pomeniram, x insemna pe nasalul
frances on (s. e. in cuventul bon), tot aa precum a
insemna in acel timp pe nasalul frances in (s. e. in
fin). Acesta insemnare de on a lui x, care nu se pOte
tagadui in textele paleoslave din vecul al X sail XI,
nu se vede nica-ieri in cele scrise de i intre Ro-
mani, fie ele romano-slave fie curat romane, ci nu-
mai area d6 i, a sail in (no' credem n). Dar a in-
semna in, i, a i in textele bulgare de dupa vecul al
XII in car' el represinta o fasa posteriors de trans-
formare fonetica a mai vechiului paleoslav a: (=on).
Dec' nici un fapt nu & indrept4re parerei ca
Romani' au inventat alfabetul cirilic.
De aceea, pe cand parerea lui Barnutiu, con-cinend
un simbure de adever : asemenarea slovelor nOstre
cirilice cu cele greceti i romane, pote fi discutatd
ca o ipotesa dei greita dar tientifica, acesta
a d-lui profesor I. Sbiera, intemeindu-se numai pe
bunul simt (care e o ratacire cand nu cunoti fap-
tele), nu pOte fi socotita, in tiinta, de cat cel mult
ca o bunatate patriotica.
i acum sa trecem la a treia parere.
c) A trek t pa rere, sustinuta de cea mai mare parte
a Omenilor notri de tiinta ca Hasdea 1), Cipariti2),
B. P. Hasdeti: Istoria Criticd p. 306. De acela,;I: Limba slave la
Ronuini in 4iarul Traian din 1869 p. 195, 207.
2) T. Cipariu: Principia de limba. Blasiu 1886 p. 356 etc.

www.dacoromanica.ro
 JO

A. D. Xenopol si de straini, incepend cel putin

din vecul al XVIII de la Adelung, 2) e ca Romanii
ail luat cirilica de la Slavi.
Natural ca acesta parere a fost cunoscutd i de
Barnutiu si de Sbiera, numai ca el au creclut ca cea
Yalta lume se insala.
Insa, din momentul ce, cum am aretat, gresala e
de partea lor, si pentru ca tote marturiile traditionale
si istorice ne dovedesc ca Slavii i anume Bulgarii,
au compus alfabetul cirilic, natural ca not Romanii
tot de la Slavi am luat scrierea cirilica.
Dar, gasim alfabetul cirilic nu numai la Bulgari
in vecul al X, ci si la Rusi Intr'al XI, si la SIrbI
intr'al XII vec. Tocmai de acesta, intrebarea e acum
de la care din aceste trei nernuri de Slavi am luat
not alfabetul cirilic ? Cad s'ar putea ca not s-1 fi
luat nu chiar de la compunatorii lui, Bulgarii, ci de
la Sirbi sail Rusi, cum de pilda. Ungurii si Secuii,
cari ail i texte in limba for dar cu cirilica scrise in
vecul XVI si mai tarcliii, ail luat acest fel de scriere
de la Sirbi, ceea ce reese din modul fonetic in care ei
intrebuinteza slovele.
i) A. D. Xenopol : Istoria Ronuindor I, 454 etc.
z) Adelung : Mithridates, oder allgemeine Sprachenkunde.
3) Ve4i despre acesta Glasnik zernaljskog inuzeja u Bosni i Her-
cegovini din anul 1889, cartea III, pag. 97. Nu se mai pate admite cum
ca Maghiarii ar fi fost crqtinati, la venirea for in Europa, de catre Bul-
gari pe carl 'i-ar fi gasit el in Panonia la asedarea for acolo. Parerea
ca. de Bulgari ar fi fost crestinati, i ca consecinta deci Ca si scrierea ci-
filled va fi fost tot de la el luata de Maghiari, susIinuta pan' acum de inve"-
tatb Slavi, e asta -qi, pe temeiuri filologice mai ales, combatuta de invetati
Maghiari ca G. Wolf, Munkaci, far mai in urma, de 0. AOot intr'un
forte interesant studiti sub titlul : Neskoljko zanieeanij na soi.htenie

www.dacoromanica.ro
 II

Deslegarea acestei intrebari ne-o da cunoterea

valorii fonetice a unora din slovele cirilice, in intre,
buintarea for in textele scrise la noi ; fiind-ca, unele
din ele au valori fonetice deosebite la Bulgari de cat
la Sirbi sau Ru0'. Deja in Fonetika cirilske azbuke
(la p. 4) m'am incercat a respunde la acesta, i am
aretat pentru ce nici de la Sirbi nici de la Rui ci
numai de la Bulgari am luat noi cirilica. Motivul e
pentru ca, in textele nOstre cirilice, Inca dintru ince-
put (sec. XIV) se intrebuinteza N. nu in sensul de plsl.
a (= on), ci cu o noua mai tarclie insemnare de z adica
rom. CG sail a ; cat i acela ca se intrebuinteza i nu
cu cea mai veche insemnare nasala de plsl. e, ci cu
o noua mai tarc,lie insemnare de e, ia etc. Acesta
ne arata ca de la Bulgari am luat noi cirilica ; pen-
tru ca acel x =z i A ,e, ia e caracterul principal
al limbei for mai noua sag medio-bulgara, cum se
mai numete; pe cand eel Patti vecini, cum s. e.
Sirbii, aprOpe nu cunosc pe ;fi i A in cele mai
vechi ale for monumente literare 4) nici ca semne, i
fief nu s'a desvoltat in limba for nici odata a saii ia
in locul acelora. Ruii au numai A.ia, iar A, care
B. I. Jaglea obz istorifi proisho'i'denija cerkovno-slavjanskago jazyka"
publicat in Izvestija otdelenija rnsskago jazyka i slovesnosti impera-
torskoj Akademiji naukz 1902 g ", torn. VII, cartea 4, Sanktpeterburg.
1902. Aci sustine Asbot, cu probe, ca de Latino-italieni, de la earl au
luat Intel alfabetul si ortografia for latina, au fost cretinati Maghiaril.
I) Numai exceptional, dar si acesta de sigur ca subt influenta bul-
gara, au A si a doua-trei monumente din sec. XII si XIII, ca Frag-
mentele Svrligice (din a. 1276) saa Evanghelia lui Vlk, Evanghelia lui
Miroslav; precum tot exceptional all v si w niste inscriptii sirbo-slave
din a. 1313 (Lj. Stojanovie : Start srpski zapisi i natpisi, knjiga I, p.
3, Beograd, 1902).

www.dacoromanica.ro
 12

.nici la ei n'a insemnat nici data a, Fad eliminat

deja din sec. XII din scrierile lor1), spre a'l relua
(tot subt influer4a bulgard cum Pail avut din inceput)
grin sec. XV. Inca o proba noua, pe care deja in
Fonetika eirilske azbuke la p. 5 am adus-o si o dam
si acum in sprijinul parerii ca de la Bulgari au luat
Romanii cirilica,e litera + cu Insemnarea -i nasala
de an, adica n ca un fel de nasalis sonans, in tex-
tele romane. Caci + (care, cum vom dovedi mai tar-
dill in acesta lucrare, nu e altceva de cat o varianta
paleografica posteriOra a vechiului .x) nu a putut sa
alba acesta insemnare, adica nu a putut sa contina
in sine in acel timp sunetul ii, la nici unul din
veciniinostri, de cat numai la Bulgari, si anume, dupa
ce nasalul Ac= a (=on), printr'o mai tardie desvoltare,
se transformase in %N. Iar transformarea lui x=a. in
%ri=roman. an sail an nu s'a operat in limba nici
unora din cei S1avI de cat numai la Bulgari.

Cdnd ad luat Remand cirilica de la Bulgari fi CUM ?

Faptul ca avem pe x=-% 1 n=e, is i +=mi

sau roi ne dovedeste ca not am primit cirilica atunci
cand A=--a si At=e se transformasera deja, si daca
nu de tot, dar cel puffin in parte in 7. si e, ia ; insa ca
chlar si atunci nu mai exista x=4 ci M=-%11. Desi
inceputul acestei transformari Ii putem gasi deja in

1) Sreznevskij : Slavjano-Russkaja Paleografija XIXIV v. S.-Pe-

terburgs. 1885.

www.dacoromanica.ro
 13

Codex Zographensis 4) in lbmiThogomoir de cloud on

70a, 14e, (unde N dupa x. ne arata Ca la acest scri--
itor x singur era i nenasal);totui, pentru acel timp
e acesta aa de rar fenomen 2) in monumente, in cat
nu s'ar putea susine ca erati chiar atunci peste tot
intrebuirrcate x.=%, ih=e, ia, i ca chiar de pe atunci
A 1 A ar fi putut trece la Romani cu acele insem-
nari. Cad, judecand dupa caracterul obicinuit al mo--
numentelor, fara indoiala ca x. in acel timp in ge-
neral insemna Inca a, sau cel puOn nu devenise Inca
sunetul z (=ei, ). In monumentele literare bulgaro-
slave se constata ca atunci cand x devine =7" alcituri
de acesta noud insemnare a lui, se vede, in acela mo-
nument, ca se amestecti i iusurile x. cu i, intrebuintan-
du-se unul pentru altu13). Ori-cum, acesta amestecare
a iusurilor in aa mare num.& de monumente, i atat
de mult, ne arata cel puffin ca, atunci, originalele
x=a i A=C se transformasera in alt sunet, dupa
tOta probabilitatea in %11 (sail in AN cu forte intune-
cat a). Iar acesta amestecare a iusurilor o aflam
forte des in monumentele bulgaro-slave din sec. XII,
ca Psaltirea Bolona, Psaltirea lui Pogodin, Cuvintarea

i) V. Jagie : Quattuor evangeliorum codex glagoliticus olim Zogra-

phensis nunc Petropolitanus. Berolini 1879.
2) Ca pe timpul acestui manuscris (sec. XI) nasalele incepuse a se
transforma in nenasale, ne mai dovedeste i faptul ca in el se mai dia.'
i 1. s: ovacocHun in loc de orKocHum, precum .i inversul A 1. E: OTA
MAIXIBTAId ro in loc de OTIMAFAILITdd ro.
3) Ve41 ce e acest amestec al iusurilor s. ex. in Archly ffir slavisclze
Philologie II, 269-288, III 312-356, IV, 565-574, si ceva in ale nOstre
Cercetdri istorico:filologice p. 31, 39 etc.

www.dacoromanica.ro
 14

(Skazanije) lui Ion Bogoslov, sail in Foitele evan-

gelize ale lui Undolskij 4).
De atunci deja in Psaltirea lui Pogodin gasim A in
I. d. 9.1 (=d) kik. Gb KCEMOM1 NA NME(C)CX XIIREW11, 1
x-=% prin intermedierea lui k : fe "rf:E ek pErip 4%111E10
11p0BOAENk GhICTk 56, unde Aktpao.pls1. AMIEttis. 2)
Acestea, adica amestecul lui A cu l i aparitia lui
7,==.1I (sail kJ) aratd ca pe acum x ii transfor-
mase cel putin in parte 3) vechiul set"' sunet nasal in ne-
nasal. De acea, monumentele romano-slave i romane,
intrebuintand numai x=%=+ i A=e, ia, etc., n' an
putut lua acesta de la Bulgari de cat cel mat de vreme
in sec. XII nici de cum inainte de acest timp, ju-
decand dupd monumentele bulgaro-slave pang asta-di
cunoscute. Iar acestea ne silesc a nu trece cu ve-
derea i a nu considera de fara nici un temei, ci ca
confirmandu-se reciproc cu cele spuse aid de noi,
pasagiul din astoria slavo-bulgara a bulgarului Pa-
isie. Aid ni se spune 'ca imperatul romino-bulgar
Asan : <<pleca (din Bulgaria) si supune cele doua
Vlachii sub puterea sa, i silege pe Vlachi (Romani),
cari pan' atunci citeil in limba latina, ca sa parei-

I) Sreznevskij : Drevnie Slavjanskie Pamjatniki jusovago pisknta

S.-Peterburgz 1868, p. 202-210, 185, 135.
2) Cf. Miklosich : Vergl. Gramm. I, 87, 89,, si Gesell. der Lautbezeichn.
inn Bulgar. p. 1o.
3) Zicem in parte, flind-ca nasalismul n'a disparut din limba de odata
ci treptat si depin4end de felurite cause. Tot ast-fel si ach: in dialectul
bulgaresc de pe la Costur (Macedonia) a disparut nasalismul vechi in
general, ins'a pe ici pe colea se mai menine Inca (Archiv fur slay.
Phil. XV , 44).

www.dacoromanica.ro
 15

sesal biserica romana ci sa" nu citesca in limba ro-

mand ci bulgarege. i porunceste ca, acelui care va
citi in limba latina sa i se tae limba. Si ast-fel Vlachii
(Romanic) de atunci primira biserica pravoslavnica si
incepura" a citi bulgetmte.') Date le nOstre de mar
sus confirma cel puffin atata din Paisie, ca in sec.
XII s'ar fi introdus la Romani alfabetul slay, probabil
si limba slava in forma ei medio-bulgard,indiferent
de modul cum s'ar fi facut acesta introducere : pe
cale pacinica sail prin constrangere.
De alt-fel, ca. nu e neprobabila nice spusa lui Pa-
isie ca prin constrangere s'ar fi introdus cirilica la
nor, ni se pare ca reese dintr'o tradiie bulgaresca
culesa asta-cli la Orehovo in mijlocul Bulgarilor si
publicata in vol. IX p. 128-129 din Sborniki al Mi-
nisterului de instrucOe de la Sofia. Tata ce spune, in
traducere, acesta legenda. :
In vremea veche, pe tend era Inca Wink, se ivird

1) Carstvenik Buda 1844, pag. 46, 47. Pasagiul insa combatut tii
considerat ca fare de valOre istorica, vedi-1 reprodus de I. Bogdan :
Analisa criteca a ceitor-va notile despre inh-oducerea liturgiet slave la
Ronuim, in Convorbiri literare, anul XXIII, pag. 299. B. P. Hasdeu
in disertatia sa : Limba slava la Ronaint, publ. in ziarul Traian 1866,
pag. 195, 207 crede ca in sec. IX am primit not de la Bulgari limba
si alfabetul slay. Dintre cei mai tineri, acelas lucru pare a crede
D. Onciul in Originile Principatelor romeine, Bucuresti 1899, pag. 19
si 140, si in Papa Formoszts in traditia nostra istorica, publicata
in Luz Titu Malorescit Ontagiii", Bucurest 1900 pag. 620, cu
t6te ca nu se pOte sustine adh ca alfabetul cirilic a fost compus ina-
inte de inceputul secol. X. Iar A. D. Xenopol in Istoria Romeinilor
I, 454 admite sec. IX sail al X. Noi dar, prin acestea, confirm'am cu
noui doveVt filologice parerea pentru sec. XII impartasita, pan' atom
nuendi pe temeiul acestuf Carstvenik, deja de Episc. Melchis,edec in Uri-
carul lui Codrescu III, 107.

www.dacoromanica.ro
 16

in impergie nite orneni, cari numai furati, omorati

i faced fel de fel de ndpdti Omenilor. Ornenii se
planserd adese-ori imperatului ca salt scape de aceti
haiduci, dar imperatul nu le Elise nimic, find-ca" ci
aceVia eraii latini. In cele din urma, cand haiducii
trecurd prea peste mesurd, porunci imperatul sal!
prinda pe top' i salt aducd la dinsul. Poporanii se re-
peclird, care ici care dincolo, prinsera pe toti aceti
Omeni rei, ii legard i la imperat. Imperatul nu cad
s se scape de el, ci vru salt pedepsesca de vii pentru
totd'auna : porunci Ostei sale sd'i duca in Tara Roma-
nesca de astei dar nimic sa nu le dea : nici vite, nici
hrand, nici femei, de cat numai o mala i cu ea sd are,.
cu ea sa care, cu ea totul sa'si lucreze,i ca ast-fel
sa se 'ndrepte. Iar ca brand* le-a hotarit petele, i,.
i pe el el singuri sa i'l prinda din Dundre ; pe el sal
manance i cu el sd faca nego.c. Drept pedepsa nu
le ingadui imperatul sd'i faca case, ci colibe in
pament, sa le acopere cu papura i trestie, i in
acestea sa traiasca.
Ostea indeplini totul ce porunci imperatul : if
card dincolo de Dundre i 'I lasd.
Cand nu mai aveil pe cine sa jefuiasca, i fldmand
nu se pote sta, aceti Omeni porneu pe malul Dundrii
din trestiiul lor, prindeti pete i se hraneti. Ast-fel,
el nu veclura om cate-va sute de an' i se salbatacira
atat de mult in cat fl-ad uitat ci limba i nu puteil
sd mai died alt ce-va de cat numai o-o-o-pre-te !
Acesti scilbcitaciti dmeni nu mai Viag nici de far nici
de vleidica, nimenui nu platen dajdie, i nici nu mergeg
la bisericei, pentru ca nu aveii nici o credingi. El nici

www.dacoromanica.ro
 17

nu se tundeii, nicf nu se racial i, fiind-ca umblaii

gof de tot, le crescuse peril ca la lighione; de aceia
lumea prinse a'i numi Vlahil), adica paro0, cu come.
Dupd cata-va vreme, imperatuluf bulgaresc, care era
dincoce de Dunare, i se facu mild de ace0f omen
salbatici Si se gandi scri crectineze ci sci'i domesticesai.
Acesta le duse popf, ca sa'f cretinesca, dar of fugal
de dinii, i se ascundeti prin colibele for de trestif.
Imperatul, cand ve4u ca.' of fug de popi, 41 strinse
ostea, o trecu Dunarea, .0 ea se apuca sa'f veneze
ca pe iepurf_ i sd'i mane la Imperatul, ca sa'f cre-
tineze.
Unde Si cum of prins pe acesta? intreba im-
peratul pe un osta.
Pe acesta '1-am Inemerit in coliba luf, pe cand
10 hranea mata cu pete ; cum me veclu, o rupse sa
fuga; eii if strigaf : staf,2) dar el nu se intOrse
nici s se ufte la mine. Eu me repedif i il prinsei.
Ce sa fac cu el?
Botezati-1 : Stan, c,lise imperatul.
i acestaclise un alt ostami s'a opus
mult, pang sal prind ! ce sa fac cu el, cinstite im-
perate ?
cBoteza0-1: Oprea, pentru ca s'a opus 2).
Dar cu acest flacati tincir ce sa fac ? dise alt
osta.
Boteza0-1: /mita, 4) clise imperatul.

I) Vlasi insemneza pe slavoneste par si Romani .

2) Bulgareste stand= eil staii.
3) Bulgareste ofierci si ofizrain=eti opresc.
4) Bulgareste zunel=tinar.
2.

www.dacoromanica.ro
 18

Iar acesta slanina sta ca un par i de loc nu

se mica
Boteza04 : Stancul I')
Ast-fel au prins pe toVi Romanii (=Vlahii) i 'i-ad
botezat cu aceste numi, pe cari le pOrta i pand 'n
diva de aster -di.
Dupd ce boteza imperatul pe toVi Romanii, porunci
sa'i clued dincOce de Dunare, unde tinu cati-va ani,
pana ce se 'nvetara sa vorbesca. Dar ei nu putura
inveca sa vorbesca bine bulgarete, ci peinei aster -cli
amestecei din limba veche. Cand Romanii se domes-
ticira puffin, imperatul ii trecu iara dincolo de Du-
nare, cu conditia ca sdi platesca dajdie i sa nu'i
alite credinta (religia), s vie in fie-care an la Inviere
dincOce de Dunare la biserica, ca sa'i is anafura i
sa se intorca Tar. Romanii plecard i se apucard iara
,de vechiul for meteug a prinde pete ; it aduceU
dincOce, 11 vindeu, ii luau cu paralele una-alta
ce le trebuia, i se intorceati iara dincolo. Nu tiaU
nici sa are, nici sa semene. Cand veni Invierea, tre-
curd toV dincoce la biserica, ca sa'i is anafura, cum
le fusese recomandat de imperat, ca sa se biseri-
cesca. Romanii i1 luara anafura la Inviere pentru tot
anul, o bagara intr'o dasaga i o dusera dincolo ;
,dar cum nu cutezaU a o da cuiva sa o duca, de frica
sa" nu le-o manance, ei aruncard dasagul pe coda oga-
rului care 'i calauzea cand treceii Dunarea. (Romanii
nu aveii luntri ci trecet Dunarea cu plute i,
fiindca nu tiati drumul, ii cala'uzea un ogar). Dar

i) Bulgare,,:te stana=e1.1 staiikol=par.

www.dacoromanica.ro
 19

ca s nu fuga ogarul cu anafura i sa o manance,

el strigau meren dupa el : s-s-s-sa-a.... De atunci
i pana 'n cliva de astd-d!, daca intrebi pe vre-un Roman :
luat-a! anafura ?>> el 41 respunde : s-s-s-sa-a !
i aa, pang 'n qiva de asta-di, Romanii cel mai
mult obicinuesc sa manance peste. Atat de mult e
obicinuit Romanul cu petele, in cat i la cesul mortii
i se da sa lie in mana drepta peste far in stanga
lumanarea.
Ast-fel ne spune traditia bulgaresca. Dupa cum ve-
dem, confirma i ea spusele lui Paisie, ca prin constran-
gere s'a introdus limba slava (deci i alfabetul cirilic) la
Romani. i pe langa acesta, ne mai da ca element
noti ceva care ne arata ca in cea mai mare parte
.ea, ca i Paisie, inregistreza evenimente cu adeverat
istorice i intemplate. Anume, legenda ca Traian a
colonisat Dacia cu talhari de prin pucariile Rome!,
(psi in contra careia, deja inainte d'a scri Paisie la
a. 1762, se ridicase Nicolae Costin in sec. XVII in
Cronica sa, aruncand ocari adnotatorilor Cronice!
Jul Ureche: Eustratie Logofetul, Misail Calugarul i
Simeon Dascalul 1), aceiai legenda, numai ca subt o
.alta forma, o gasim 'n traditia bulgaresca de adi de la
rehovo. De acela, acesta ne pote sluji ca o i mai
bung confirmare a spuselor lui Paisie, precum si ca
o lamurire a imprejurarilor i a modului cum s'a
introdus la noi de la Bulgari alfabetul cirilic in ye-
.cul al XII.
i socotim ca cea mai probabila fixare a date! in-

i) Kogilnicenu : Lelofiisefele, ed. a. 1872, p. 66.

www.dacoromanica.ro
 20

troducerei alfabetului slay la not ar fi sec. XII, iar

nu al XIV de cand avem primele texte scrise la noi,
i nici sfaritul celui d'al XIII E acesta cea mai pro-
babila, fiindca in contra datei din urma vorbete in--
trebuir0i-ea nasala a lui + (= an) in textele roma-
neti. Anume, + nu e altceva de cat o modificare
paleografica a paleoslavicului N.. Dar
A =on incepe din
sec. XI a se transforma in SN in limba bulgara ; i,
acesta transformare, apoi, mergend mai departe, se
perdu nasalismul lui %N (in partile unde se desvolta
literatura medio-bulgara) cu desaverire in a doua
jumetate a sec. XIV. De aceia, in sec. XIV ca i
pe la sfaritul celui d'al XIII, limba bulgara ii mai
avea desigur prea puOne forme cu x. (sail +) =%H ;
cad, ca in sec. XIV sa nu mai alba pe ZN ci %, nu
se pOte incelege alt-fel de cat ca %11 sa mai existe
prea putin, numai in Ore-cari cuvinte, pe la sfaritul
celui d'al XIII vec 2).
Dar, daca trebue sa admitem ca pe la sfaritul
sec. XIII, in textele bulgare i alfabetul lor, a. (=+)
nu mai insemna %N de cat cu totul exceptional, ci
ca. mai peste tot insemna a; atunci, fara 'ndoiala ca.
daca Romanii ar fi adoptat pe acum alfabetul cirilic,
n'ar fi putut avea de unde sa is pe + nasal, cad
Bulgarii mai ca nu '1 mai aveu. Ca Romanii sa is
pe + nasal de la Bulgari, nu puteti face acesta de cat
atunci ccind intrebuintarea lui ca nasal era in fore la ei.
Acesta vreme a trebuit se fie in on -ce cas ina-
I) Cum presupune d. I. Bogdan in Luz Thu Maiorescu Omagiti"
Bucuresti 19.00 fi. 594.
2) Vedi i P. A. Lavrovz : Obzon p. 13-34.

www.dacoromanica.ro
 21

inte de sec. XIV i sfaritul celui d'al XIII. De aceia

nu ne remane aka vreme de cat al XII vec.
Si tocmai fiindca datele filologice i cele paleo-
grafice, de cari vorbiram pan' acum, ne impun a
nu ne ridica mai sus de sec. XII, ca timp in care
Romanii au adoptat alfabetul cirilic ; tocmai de aceia
nu pOte avea valOre tien0fica nici parerea expri-
mata, pentru acest lucru, la inceputul secolului al
XIX de Adelung. Anume, in lucrarea sa Mithri-
dates, oder allgemeine SprachenkundeD, acest fecund
scriitor, care considera pe Romani etnicete ca un
amestec romano-slav, a adus ca argumente pentru
sustinerea acestei parerf a sale : elementele slave din
limba nOstra, ortodoxia la not ca la Slavi, precum
i alfabetul cirilic la not ca la Slavi. De cele cloud
d'intei argumente nu e locul sa ne ocupam aid. Cat
pentru cel d'al treilea, cade acum de la sine, cand
se tie ca chiar formarea lui nu se pOte arda mai
departe de cat al X vec d. Chr., i cand nu se pote
nici intr'un chip admite ca prin acest vec limba ro-
mana nu se formase Inca, ci ca tocmai atunci se
.amesteca cu elementele slave de la care Romanii ar
fi luat alfabetul cirilic.
Deci, dupa cea mai.. mare probabilitate, alfabetul
cirilic a fost introdus la Romani de catre Bulgari in
vecul al XII, prin constrangere.
II. SCRIEREA GLAGOLITICA
Cel d'al doilea fel de scriere intrebuintat de noi,
scrierea glagolitica, pare a fi mult mai tarditi i e
de sigur mult mai rar folosit.

www.dacoromanica.ro
 22

Glagolitica s'a descoperit pan' actrn Ia not numaf

in trei texte, dintre cart unul roman far cele l'alte ro-
mano-slave, si anume:
In Psaltirea Scheiana (text roman cirilic din al XVI
vec, dar copiat, forte probabil, dupa altul din \recut
al XV) se afla, risipite ici-colo, in cuvintele scrise
cu cirilica cate o litera. glag-olitica. Ast-fel e aid :-
04110:167 62paiiiii, may+. 1), cu acel 6R glagolitic in loc.
de A. Apoi in Rusia, in biblioteca lui P. I. tukin,
se afla un manuscris cirilic cu cuvinte slave i gre-
cesti puse pe note bisericesti pentru cantare. Acest
text e o copie dupa un altul mai vechi, facuta in
mandstirea Putna din Bucovina de calugarul Eustatie.
la 1, sub domnia lui Bogdan-Voda ; intr'insul,
de si e in general scris cu cirilica, se afla risipite ca-
te-va randuri, tot slavoneste, dar cu litere glagolitice.
De asemeni, tinarul invatat d. Iacimirskij de la Moskva_
poseda un manuscris romano-slav necomplet din vecul
al XVI, scris in general tot cu cirilica, dar cuprin-
4end i cate-va scurte bucati cu litere glagolitice 2)..
Iata, in transcriere, cuprinsul bucatii din acesta,
pe care mai la vale o dam i in facsimila : Zde
poCinaet se tvorenija Evstatieva protopsalta of Pu-
tenskago monastirju vz dni blagoCestivago i Hristo-
ljubivago gospodina naAego Ioana Bogdana voevodi..

i) Prof. I. Bianu: Psaltirea Scheiand, p. 444, 325, 323 etc.

2) A. I. Iacimirskij : .estk statej po slavjanskoj i russkoj pisktnenostio
Moskva 19ot, p. 35 tii facsimilele.

www.dacoromanica.ro
 23

Iata i in facsimile acest pasagia din manuscrisul

lui Iacimirskij :

)4_

L4

www.dacoromanica.ro
 24

lata acest pasagiii glagolitic, afara de unele li-

tere din margini si jos, i in transcriere cu cirilice :
fi T ft

11 cor
tir II
0
E 11 P 0 T T 61101ifir
14 0
TfITGR6 A H T VIHOA1
11

H 10
6 II

1) 0 A
116GTMT li I HHEIIHr
0
H (1 0 11 6 A 3 0 1EIT0611
A 0
o
X
6
cAilHf1110 H GTO A1OR
0
6t1Htlfall 0 OOFOFIR
r 11
0
III A
H fI H
Acestea sunt de o cam-data textele cunoscute scrise
la not in cari se afla i scriere glagolitica. i de
1) Cf. Karskij : aberka slay. kind. Paleografiji pag. 261.

www.dacoromanica.ro
 25

sigur ca ele nu sunt singurele in cari s'ar afla gla-

golitica la not ; fiind-ca, biserica papistae (care ii
Inteti propagandele intre Romani mai ales din vecul
al XIV i care, pe cat putea, comb atea cirilica in
care era intrupata pravoslavia) pe cat noud ne
dati de inteles izvOrele istorice vechi, deoseb ete
chiar intre Romani existenta scrierei cirilice i a ce-
lei glagolitice. In adever, pe cea d'intel o numete
scriptura cyrillica, cum vedem inteun act din 164o,
al episcopului catolic Vinkovici din Agram 4), sau
in carattere Serviano", cum vedem in alt act de
la 1638 2); pe cand, cum ni se pare, atunci cand
voia sa intelega amandoua scrierile slave : si cirilica
dar Si mai ales glagolitica, le numia caratteri Illi-
rici". Ast-fel, de pilda, episcopul catolic de la Nona,
care era i peste catolicii de la noi, scrie catre al-
cuni populi christiani detti Paulini, Bulgari... in Va-
Jachia olettera... in lingua Bosna in caratteri latini,
et un altra in caratteri Illirici s).
De acea, chiar a priori putem admite cu siguranta
ca scrierea glagolitica la not nu era numai un ca-
priiu intemplator al unui pisar Ere -care, ci ca ea re-
presinta o fasa culturald careia Ii sluji ca substrat
intru cat-va propagandele catolicismului.

1) Kukuljevie : Arkiv IX p. 297.

2) Fermendiiu : Acta Bulgariae p. 47.
3) Item p. 5. Cf. ca papa Urban VIII boteza chiar cu numele de
Collegium Myriam institutul creat de dinsul la Roma la a. 1627 pentru
slavii catolici Illirycae linguae gentis, in al lui Kukuljevia : Arkiv
11 p. 90 i X p 205.

www.dacoromanica.ro
 26

De la'cine au luat Romdnii scrierea glagolitica ?

Dupa tote probabilitatile alfabetul cirilic a fost

compus de Bulgari in vecul al X, far cel glagolitic,
tot in sinul lor, de apostolii cretinismului in limba
slavA, Ciril i Metodiu, intr'al IX vec.
De atund inainte, pand prin sec. XII, scrierea gla-
golitica era destul de mult intrebuintata probabil
ca mult mai mult de cat cirilica i la Slavii din
peninsula Balcanicd ca la cei din pdrtile Croatiel.
Dovadd sunt textele paleoslave ce ni s'au pastrat :
s. e. Codex Assemanicus, Psaltirium i Euchologium
Sinaiticum, Codex Marianus. Dar de dupa acest timp
pare-se ca glagolitica se localisd cu deosebire in
partile croate i remase in special scrierea slavilor
(-Wald (Croati) de acolo. La acesta contribui, in afard
de alte imprejurdri, mai ales biserica papistar, care
combatu spre a feri pe of set de pravoslavie
intrupatd in scrierea cirilica. Iar pe de aka parte,
forte probabil ca din pricing ca glagolitica devenise
un apanagiu al catolicilor, pravoslavnicii insist se f e-
rird tot mai mult de ea, pang ce o uitard de tot.
Drept e ca rar dar forte rar gasim i la Sirbi
Cate un text ortodox glagolitic i mai ales cirilic cu
amestecaturd in el de litere glagolitice (ca 'n a nOstra
Psaltire Scheiand) chfar dupa vecul al XII. Asa
sunt de pilda nite foite dintr'un Apostol 2), sail alt

I) Nu ins'a cu desavers;it succes, caci cu ea scriti ici-colo si catolici,

chiar in sec. XIV (Cf. Sfronzenik XXXIX, Archly. fair slay. Phil. XXI).
2) Sreznevskij : Svedenija i sainetki p. 147

www.dacoromanica.ro
 27

manuscris din sec. XIV 1), sad un Codex tot cam dint
acelai time, sad altul din al XV vec 2).
Drept e iarai ca i la Bulgari gasim dar de-
ase /vent forte rar dupa al XII vec, texte cirilice
cu amestecaturr de litere glagolitice (ca 'n a nostra
Psaltire Scheiana). Ast-fel e un Apostol din secolul
XIV 3) precum i alte din al XIV 4), sad XV.
Precum de asemeni dar iarcig forte rar ga-
sim acesta i in texte ruseti de prin vecul XII pang
Intr'al XVI 5).
Dar in tote acestea trebue sa dam o deosebita.
insemnatate .faptului ca." la Sirbi, Bulgari i Rui
intocmai ca la Romani literile glagolitice se intre-
buinteza cu totul rar i exceptional de dupd sec.
XII incoce.
E acum Intrebarea: sd Insemne acesta ca scrierea
glagolitica se intrebuinta. i dup.' sec. XII ca o con-
tinuare a celei d'Inainte de acest vec, ca o conti-
nuare a celei din epoca paleoslava, sad fu ea acum
o ;loud importare prin influenta croata?
Se tie ca.' sunt cloud feluri de scriere glagolitica :
unul glagolitica ascutita, cu literile colturose, i altul
glagolitica rotunda. Inteiul din aceste feluri se Intre-
buinta mai ales de Croati, iar al douilea de Bulgari
i peninsula Balcanica. Totui, de cel de al duoilea
I) L. Stojanovie : Katalog rukopisa i starih ,tainpanih knjiga srpske
kral. Akadennje, Beograd 1901 p. 14.
2) Archiv fiir slavische Philologie, IX, 308 ; XVI, 438.
3) L. Stojanovio : Katalog rukopisa, etc.
4) Archiv f. se. Phil. XXII, XIX, 310.
5) Karskij : Werkzslavjanskoj kirilovskoj Paleografiji, Vargava 1901,..
pag. 219-220.

www.dacoromanica.ro
 28

fel se slujeti i Croatii 4) ; aa ca, chiar daca in tex-

tele ortodoxe de dupa sec. XV gasim amestecate
litere de glagolitica rotunda iar nu ascutita, acesta
nu pOte insemna numai de cat ca ele nu sint re-
sultatul unei influenti croate 2). Si nu pOte insemna
acesta cu atat mai mult cu cat, cum vom vedea mai
jos, glagolitica se intinse din Croatia in Boemia i
Polonia de prin vecul al XIV. Iar pe langa acesta,
destui de multi misionari catolici din partile croate
fury trimii pentru propaganda in special in terile pra-
voslavnice de pe la Dunare, incepend mai ales de
prin vecul al XIII : i dominicani i franciscani etc.
Daca dar felul rotund al glagoliticei de prin tex-
tele nostre cirilice presupunend, cea ce nu e pro-
babil, ca ea e peste tot rotunda nu se pOte opune
parerii ca ea va fi o importatie de la Croati; apoi,
raritatea ei la Slavii ortodoxi de dupa sec. XII, pre-
cult i coincidenta acelei raritcyi la ei cu la Romani,
despre care nu s'ar putea sustine ca an continual de
a scrie cu glagolitica ; acestea tote ne arata ca nu
pOte fi vorba relativ la amestecaturile de litere gla-
golitice in manuscrisele cirilice de cdt de o influ-
.entii croald, de Mt de relatif cu Croatit.
Nu incape dar multa indoiala ca glagolitismul croat
influenta asupra Sirbilor, Bulgarilor, ba i Ruilor,
tot aa precum de prin vecul al XIV, el influenta
Si asupra Cehilor i indirect aspra Polonilor.
Dar la Romani ?
1) Vezi inscrip%ii i texte croate cu glagolitica rotunda Inca d'Ina-
inte de vecul XII, in Starine VII, 130-163.
2) Cf. Archly fur slay. Phil. XXIV, p. 313.

www.dacoromanica.ro
 29

Fireste ca si cu privire la literile glagolitice ames--

tecate in texte romano-slave sail romane ca Psaltirea
Scheiand s'ar putea pune intrebarea : daca nu cum-va
ele ne -au venit noud nu direct prin influenta croata,
ci numai indirect prin influenta textelor sirbesti, ru-
sesti sail bulgare; tot asa cum nor am aratat alta data,
ca ore -cars influenta lexicale sail fonetice sirbesti ne -au
putut veni in limba romano-slava nu direct de la Sirbi,
ci indirect prin Bulgari, si invers de cele bulgare
indirect prin Sirbi. Credem, insa, ca cu acele litere gla-
golitice de la noi nu s'a putut intempla tot ast-fel,
fiind-ca texte glagolitice, cum am veclut, au forte
putine si in mod exceptional chiar si acei slavi ; ast-
fel ca desigur nu de la ceva exceptional era sa fim
influentati. Cel mai probabil dar ca insist texte glago-
litice croate vor fi circulat pe la noi, ca si pe la Slavic
ortodoxi, asa ca chiar din ele vor fi invetat si as nostri
s scrie cu glagolitica cat de putin..
Daca acesta e ast-fel, atunci natural ca literile gla-
golitice din vechile nOstre texte sunt marturiile re-
latiilor Croatilor cu Romania in vecul de mijloc si
dupa acesta.
In special din Seni, deer din Croatia, a putut fi adusa
scrierea glagolitica pe care o gasim in Psaltirea
Scheiand, in Codexul din 1511 si in celd-ralt text
cu glagolitica al lui Iacimirskij in Principatele Ro-
mane,fie prin misionarii dominicani si franciscani,
fie, pOte, si prin alte relatii comerciale sail culturale
ale nOstre cu Croatia catolica 1).
I) Cf. Ilie Barbulescu : Vechile relatii ale Principatetor Romeine cu
Croatia, Bucuresti 1903, p. 77-25.

www.dacoromanica.ro
 30

Cdnd aft luat Romdnii glagolitica de la Crimp ?

Nici un izvor nu ne pote da vre-o lamurire pang

.-asta'44 asupra acestei intrebki. Cel mult putem face
conjectura, ca pe timpul de splendOre a glagolitis-
mului medieval s'a intamplat acesta introducere, i
anume prin vremea propagandelor mai intense ale
misionarilor catolici franciscani i dominicani, adica
prin al XIV safi al XV vec. De alt-f el, o Ore-care
confirmare a acestei date pare ca ne-o da. chiar virsta
Psaltirei Scheiane, in care se afla litere glagolitice
.i de care am qis ca nu se pote tagadui ci susine
-ca a fost scrisa in vecul al XV.

III. SCRIEREA LATINA.

Pe langa cirilica i glagolitica, Romanii mai intre-

-buinOra Si scrierea latinet, in periOda slavonismului i
in timpul urmator pang in al XIX vec, cand ea fu
decretata oficiala i eliminata cea cirilica. Cu acesta
s'a scris la not romanete i latinete.
In latinete avem scrise cu ea diplome, ca una
din 1368 catre negustorii Braoveni i alta din 1369
catre popula0a catolica din Tara romanesca, aman-
cloud de la Vladislav Basarab. Acesta din urma e
in acelai timp adresata i catre : vobis autem vniuer-
_sis Castellanis, Comitibus, Judicibus, ceterisque of-
ficialibus nostris, quibuscunque nominibus censeantur,
firmo damus sub praecepto vt eidem Domino Epis-
-copo, suffraganeo ipsius Domini Episcopi Transyl-

www.dacoromanica.ro
 31

uaniae. Sail tot ast-fel sunt unele omagii de fide-

litate ale Domnilor notri, ca Petru al Moldovii, din
1387, sail tractate de alianta ale lui Mircea cel Mare,
etc., care regii Poloniei, sail privilegii date unor
comune din Transilvania de voevoclii notri in sec.
XIV i XV1).
Iar in vecul al XVII gasim, in tinutul Lugoului ha-
naten, char o literature romanesca cu acest fel de scri-
ere, representata de Stefan Fogarasi, Mihai Haliciu,
Ion Viski, autorul Dictionarului Valachico-latinum i
altii 2). Si tot din al XVII vec e al lui Vito Pilutio
Catechism romanesc scris cu litere latine in a. 1677.
Tata cote -va pasagii din acesta cu ortografia lui, care de
alt-fel e aceeai i in unele scrisori particulare i in
diplomele latine 3) :
V. Arata, ke en Dumnedzeu Test numai 6 Dum-
nedzeria, kare Test en tri kipuri Dumnedzereski, szij
se kieman : Tatul, Fiul szij Dukul Suijnt.
D. Pentr'acie simpt numai vn Dumnedzeu hiesti tri
Kipuri Dumnedzereski ?
V. Acie kuuentul : en Numele, arata euneciune,
alt kuuentile arata Troica.
V. Krucie arata morte a Ispasitorului, kare dopo
s'au fekut k'om szij, k'au enuezato kale de spasenie
ku encelepciune, ku enuedzatura, szij ku dziudedzile,
k'au morit en suijnt lemn Kruci.
I) Documente Hurmuzaki I, 2, p. 149, 144, 198, 295, etc.
2) Cf. B. P. Hasdeti:Etymolog. magnum III, p. 3, 107 si unn.Cf.
.i ale nOstre Studit privitdre la limbo ci istoria Romdnilor, Bucuresti
1902 p. 181.
3) Cf. N. Iorga : Studit si documente cu privire la Istoria Romdnilor,
III, p. 280 etc.

www.dacoromanica.ro
 32

Iar in vecul al XVI gasim scrierea latina la noi

in al logofetului Luca Stroici Tata nostru din a.
1593. Iata."-1 Si pe acesta cu ortografia sa :
Parintele nostru ce iesti in ceriu, swincaskese nu-
mele teu : se vie inperecia ta, se fie voia ta, komu
ie in ceru assa ssi pre pemintu. Penia noastre se-
cioase de noai astedei. Ssi iarte noae detoriile noas-
tre, cum ssi noi lesem detorniczilor nostri. Si nu
aducze pre noi in ispite, ce ne mentuiaste de fitla-
nul. Ke ie a ta inperecia ssi putara ssi cinstia in
veczij vecilor. Amen ').
Apoi, o marturie noud, necunoscuta tiintei mistre,
despre intrebuintarea acestei scrierr intre nor, e in-
tr'o scrisOre din a. 1581 a episcopului catolic din
Nona. Intr'insa spune acest episcop care misionarul
Hieronim, care, ajutat de negustori Raguzani, propaga
catolicismul in Tara Romanesca : cautati a merge sa
visitati pe acele popOre [adica din Tara Romanesca] i
sa le presentati scrisorile ce le scriti eii in limba bos-
niaca [adica sirbesca] cu litere latine i o alta cu litere
ilirice [adica slave]. Acesta scriscire a episcopului
catolic,pe care nor am studiat-o in legatura". 1 cu
alte fapte, in : Studit privitore la limba ci istoria
Romanilor p. I 50ne arata. Ca i inainte de Luca
Stroici se scria la Romani cu litere latine. Apoi, ca i
mai 'nainte de scrisorea episcopului catolic din 1581
se scria cu litere latine la noi, ne mar dove-
dete un alt izvor, care Tara n'a fost observat de
istoricii notri, dar care, dupa credinta nostra, merita

11 B. P. Hasdeu : Luca Stroici, Bucureti 1864 p. 26.

www.dacoromanica.ro
 33

aten0e. i anume, o carte scrisa in frarituzeste la

I f_lj, dar tradusa din latineste dupa un text forte
probabil din vecul al XV, ne spune ca Romanii se_
trag de la Roma, ad o limba romana si ca ils onf
usage de lettres Roinains, fors qu'il y a quelques:
lettres changeesD1). Dar nu numai atat, ci si din \recut
al XV gasim marturii ca Romanii se slujeati p'atund
de scrierea latina. Anume, Dimitrie Cantemir in a
sa Descriptio Moldaviae ne spune ca. mitropolitul
Moldova Teoctist, spre a desradacina si mai bine
din biserica moldovena agita0iie latinilor [adica ca-
tolicilor], si spre a ridica tinerilor prilejul d'a citi
sofismele catolicilor, indernna pe Alexandru eel Bun
[Domnul Moldovii] a porunci nu numai ca sa se go-
nesca din principatul seu eel cari sint de cea-l'alta
credinta, ci si ca scrierea latina sa o gonesca din
principatul seu, Tar in locul ei sa puna pe cea slava.
Tatal nostru din 1593 al lui Luca Stroici, apoi scri-
sOrea din 1581 a episcopului din Nona, precum si
menOonarea din 1543 a calif francese tradusa din
latineste de cari am pomenitne arata ca si in
vecul al XV se va fi scris la noT cu litere latine, si
ca, deci, acesta spusa a lui Cantemir era inregistrarea
unui fapt real din izvOre demne de credirqa.
Daca si mai 'nainte de vecul al XV se va fi scris
ronidnege eu litere latine, nu putem spune hotarit
cu dovecli asta-di, fiind-ca nici marturii despre acesta
i) Vecli ale nOstre : Studit p. 156. Cf. mai jos la p. 36, ca gi bul-
garul Hrabrx din sec. X numete romane > literile latine. Iar papa Cle-
mens VI in 1345 numete < Olachi Romani pe nite Romani trecuti la
catolicism (Doc. Hurinnzaki I, 1, 697).
3

www.dacoromanica.ro
 34

i nici ast-fel de texte nu s'ail descoperit Inca. Nu

se pOte insa nici tagadui acesta cu temei, pe cata
vreme introducerea scriere' latine la not trebue pusa
in legatura cu propagandele catolicismului ca la
Croat', Raguzani, Bulgari etc. '), pe cata vreme
staruintele de propaganda ale acestei biserici sint
tari i numerOse in al XIV vec i ma' 'nainte, pre-
cum i pe cata vreme catolicii fie ei i strain'
lasa urme de scrierea latina i in vecul al XIV. Caci,
in adever, cunoscuta e inscriptia mormintala latina
din biserica catolica de la Campulung, din anul
1300: Hic iacet comes Laurentius comes de Cam-
polongo. Anno MCCC2) ; precum 'lard, se tie cal o
alta inscriptie de acest fel, din a. 1373, a vadut
Del Chiaro in vecul al XVIII tot la Campu-lung :
cHic requiescit in pace generosus Dominus Iohan-
nes P... huius saxonicalis ecclesiae custos qui obiit
MCCCLXXIII 3).

De la cine au luat Romdnii scrierea latina?

Nici un izvor nu ne spune sau cel putin nici pe

departe nu ne da a 'ntelege hotarit i fard disc*
de la cine am luat nor acest fel de scriere. Se pOte
ca ea sa ne fi remas i sa se fi perpetuat intr'o ore -care
parte cat de mica din populatia romanesca, Inca din
epoca stapanirei romane 'n Dacia.
1) Cf. ale nOstre Studit p. 146-165.
2) P. Hasdeii in Columna Irn Tram; din 1874 p. 125.
3) Del Chiaro : Istoria delle moderne rivohaioni della Valachia,Ve
nezia 1718 p. 17.

www.dacoromanica.ro
 35

In acest cas ea ar fi de provenienta curat romand.

Acesta e de-o-cam-data numai o conjecture pro-
babila, dar fare de un temeinic punct de sprijin, de
-cat pote numai in cele ce ne spune calugarul bulgar
Hrabr% din sec. X despre Bulgari, ca i acetia scriau
cu litere romane inainte de sec. X cand Ciril i Me-
todiu le compusera alfabetul for slay. Se pOte dar ca
tot ast-fel sa fi scris o ore -care parte (care nu va fi
fost uitat-o) i din poporul roman inainte d'a primi
scrierea cirilica de la Bulgari.
Cea-ce insa ne presinta o mai mare siguranta e
desigur resolvarea acestei intrebari in sensul ca, sta-
bilirea i latirea relative a scrierei latine 'ntre not s'a
facutca i la Slavii catoliciprin mijlocirea pro-
pagandelor catolice. In disertatia Idea lathui la
Romani In curentul roman i antislav", publicata
in Studii privitth-e la li,nba ci istoria Romanilor",
not am dovedit ca biserica papistar, spre a combate
pravoslavia, cauta, unde putea, sa insadesca in su-
fletele poporelor ce tintea sa catoliseze convingerea
i contiinta ca ele sint de nem Latin, pentru ca apoi
pe acest temei, acele popOre sa lepede scrierea ci-
rilica in care Ore-cum se intrupa ordoxia. Ast-fel lu-
cre catolicismul Si izbuti sa introduce scrierea Latina
i sa o sustina, (alaturi de cea glagolitica, care i
ea devenise Ore-cum antipravoslavnica), la Croatii ca-
tolici din Dalmatia, Bosnia, etc.
Natural ca tot ast-fel a trebuit sa se intample i
la Romani, i ca, tot propagcmdele catolice, spre a
ne face s ne indepartam de pravoslavie creand
intre not un curent filolatin i antislav, introdusera

www.dacoromanica.ro
 36

cel puffin intr'o parte mica din poporul nostru, far

intr'alta reinviara, scrierea latina si indemnara d'a se
scri cu ea.

Cdnd vor if luat Romeinii scrierea latinit ?

In casul ca de la Romani am avea-o, fireste ca

scrierea acesta ni s'a perpetuat mereti din secolul al II
d. Chr. Acesta, de alt-fel, nici n'ar fi greu de admis,
si a o admite n'ar insemna de loc o Inclinare mai mult
na0onalista, cum s'a clis; fiind-ca, chiar Bulgarii, mai
'nainte de a be da Ciril si Metoditi un alfabet slay,
scriati tot cu litere latine. Calugarul bulgar Hrabr%
din secolul X ne spune 'n adever ca : nrk-Aw orsw
CAOIAHE 11E IIIVVIIXX unary N,S, illMTAAIII 11 pI3AA114 4611;XX,
Ii l'ATAAXX flOra1111 Cg1,lE. Kp9LCTNRWE XE CA, pima:awl I+ rim-
'my:wow rilicmang ..V.A.1.14, CIA cnowklicHki prIA0), adica :
Mai 'nainte Slovenii nu axed scrisOre, ci, pe cand
erati pagani, cited si ghiceu cu liniu e si crestaturi pe
rabojuri, 'far dupa ce se crestinara, se truden" sa scrie
cuvintele slave cu litere romane i grecesti.
precum despre noi, asa nici despre Bulgari nu
se mai pote tagadui ca Inca inainte de Ciril si Me-
todia incepuserd a se crestina. 2)
In casul cel d'al doilea, stabilirea i lafirea intre
Romani a scrierei latine, nu s'a putut incepe de cat
numai dupa ce biserica slava intemeiata de Ciril si
i) V. Jagie: Izsredovanija po russkomu jazyku, I, p. 297.
2) Cf. Tomaschek: Zur Kunde der Haemus-Halbinsel, Viena 1882,
p. 52 etc.L. ainenu : Incercare ersupra semaseologiet limber romane,
p. 28 etc.

www.dacoromanica.ro
 37

MetodiU in sec. X deveni un pericol pentru existenta

si latirea celel catolice. Iar acesta s'a intamplat la nor
in special de dupd introducerea limber slave si a al-
fabetului cirilic in vecul al XII, de cand catolicismul
se vedu, pOte, indepartat afar de unde patrunsese,
far unde nu intrase Inca, amenintat d'a nu mai putea
petrunde. De acum se va fi nascut de sigur si lupta
pe acest teren Intre biserica papistase si pravoslavie,
lupta in care fie-care cauta sa-si faca partizanif si adeptif
se'. De acum incepu desigur sa se dea la nor lupta
intre cele doua partide sati curente : cel filo-catolic
si cel pe cari mai Inteiu mintea geniala a lui
_Hasded le-a simtit deja in vecul al XIII cu prilejul
Jul Liten-Vodal si pe cart apof le-am constatat si
not in vecurile posteriOre din'aintea celuf al XVI, in
ale nOstre Studii. Din acel timp de sigur ca incepu
in unele locurf stabilirea, far in altele introducerea si
latirea alfabetuluf latin la populatia romanesca de din-
cOce de Dunare din curentul anti-slav,prin propa-
gandele catolice 'n lupta for cu pravoslavia.
De aceea, pe de o parte aceste consideratif de ne-
contestat, far pe de alta faptul ca i in documentele
secol. XIII si XIV ca diploma luf Bela IV si altele,
catolicismul ne apare destul de intarit la nor atuncf
si mai ales in al XIV vec ; acestea, dicem, ne impun
a admite ca scrierea latina se va fi intrebuintat la
Romani, in curentul filo-catolic si anti-slav, cel putin
inainte de vecul al XV de cand am vedut marturie
despre ea in Moldova la Dimitrie Cantemir.2)
1) B. P. Hasdeii : Negru-Yoder.
2) Cf. mai sus, pag. 33.

www.dacoromanica.ro
 38

Asa dar, probabil ca o parte Ore-care din Romani,

intocmai ca Bulgarii lui Hrabm, sa" fi scris cate ceva
cu litere latine inainte chiar de primirea alfabetului
cirilic, deci inainte de vecul al XII. Iar pe de alta
parte de sigur ca, (daca acesta nu va fi chiar aa),
prin sec. XIV cel puOn, catolicii introdusesera i'n cu-
rentul anti-slav din poporul roman scrierea latina, de
data cu redeteptarea con tiintei lui latine. ')

IV. SCRIEREA GRECEASCA.

i cu alfabetul grecesc s'a scris la no!. In sec.

XVII pang intr'al XIX se scrie forte mult cu el lu-
crari, fie bisericeti fie lumeti, fie scrisori sau acte
in limba greca 2).
Iata o scris6re din a. 1644 cu ortografia ei, fd-
cuta la Iasi:
At& co t3 7tap6vTog pot yrdy.ato.; 6p.oXo7O p ScUp.va Maptia
aiO
TO 76 itoxotiv.t.sa pcd Tcliv ?Can TV* i.tovasttpii ti"); xo,-
&ira Tb
-40t; T-71; 7ravayEa iCapupkintou Gaon gxonv patron to Riavi
TO ciovalttpu TV) 'ApOv PosP66a, Tov aim Ntx6Xaov, TO itOg va
gko va 36vo t(i)v xaas xpovo -./c TO v.ovaorip Cora izatO doXavta,
710096 100, TO !ILO aapixoorin etc. 8).

In vecul al XVI s'a scris de asemeni cu acest al-

fabet grecete4), ca i mai 'nainte 'n vecul al XV i XIV,
I) Vecli mai pe larg in ale nostre Studit.
2) C. Litzica : Catalogul manuscriselor grecesci din lnblioteca Aca-
demia Ronine, Bucuresci. 1901. C. Erbicenu : Cronicarir Grea si
Istoria Mih-opolia Moldova ci Suceva, etc.N. Iorga : Studit m. do-
cumente IV, s. e. pag. i8, 32 etc.
3) N. Iorga : Studir pi Documente IV, 32.
4) Vecli s. e. N. Iorga : Confribulit la 'starlet Muntenia.

www.dacoromanica.ro
 39

de pe cand avem s. e. de la Mircea cel Mare si mitro-

poliPi Hyacint, Daniel Critopulos, etc., scrisori gre-
cesti care patriarchia din Constantinopol din anii
1401, 1370. Iar la 1359 sinodul patriarchies scrise
tot greceste catre Alexandni Basarab.1)
Mai 'nainte de acest timp nu avem date precise ca
s'ar fi scris la nos cu alfabetul grec.
.iiara, pe cat tim, la no' nu s'a intrebuintat acest
fel de scriere nici pentru limba slava, nici pentru
cea romand, ci numai pentru limba greca cel puOn
in periOda slavonismului ; el era deci, ca si alfabetul
latin, mijlociil de manifestare al unui cerc mult mac
restrans de cat acel al alfabetului cirilic din socie-
tatea nostra.

De la cine fi cdnd a0 luat Romani,' scrierea grecesca ?

IzvOrele istorice nu ne spun, dar de sigur ca de

la Greci am luat nos acest alfabet, si mult mac 'na-
inte de secolul XV sail XIV de cand avem pastrate
cele mac vechi urme de scriere cu el. Se pote ca si
la nos ba chiar mac ales la nor sa se fi scris
cu el, atat cat se putea scrie, in tot evul de mijloc.
Se pote dar ca si Romanis sa fi scris cu literele gre-
cesti, (alaturi de cele latine), fie ca o continuare a
epocel romane, fie numai din timpul stapanirei bi-
zantine dincoace de Dunare, Inca inainte de a fi
adoptat es scrierea slava cirilica. Acesta se pote cu
atat mac mult cu cat, Bulgarii insisi, ne spune in
I) Fr. Miklosich et Ios. Miller : Acta Patriarchatus Constantinopo-
htani , Vindobonae 186o, I, p. 532, 533, 383, II, P. 494.

www.dacoromanica.ro
 40

vecul al X calugarul Hrabm, scriati nu numai cu

litere romane ci si cu de cele greceti mai ' nainte de
a li se da alfabetul glagolitic i cel cirilic 'apoi
si Romanii trdiati in acelai cerc al influen0 bizan-
tine cu Bulgarii.
* *
Dacd in afard de scrierea cirilica, glagolitica, latind
si grecescd se vor mai fi slujit Romanii de dinclice de
Dundre i de vre-o alta nu se pOte ti ; cad nici urine
-nici marturii despre acesta n'avem pang asta-cy. Ti-
pograful roman Mihail tefan care tipari la Tiflis o
Biblie la 1710 scrise in ea cate-va versuri romane
cu litere georgiane2). Firete insd ca acesta e un cas
cu totul isolat, care n'are aface cu chestiunea aa
cum o cercetam aci, mai ales i fiind-ca trece peste
periOda slavonismului.
Cum ca not vom mai fi avut i un alfabet, o
scriere dacica, pana prin secolul al XV, cum credea
d. Hasded3), ni se pare ca nu se mai pote susOne
in urma combaterilor d-lui Gr. Tocilescu 4).
De aceia, in starea de astd-di a tiiirtei, ramane si-
gur ca numai de scrierea cirilica, glagolitica, latind si
grecescd s'aii slujit Romanii in special in perioda
slavonismului, in cadrul careia intra lucrarea de fa0.'.

1) Vezi mai sus pag. 36.

2) A. Papadopol-Calimach : Din istoria tipografici zn Romania, in
Analele Academiei romane seria II torn. XVIII pag. 149.
3) Columna lui Traian din a 1874, pag. 186.
4) Gr. Tocilescu : Dacia inainte de Romani, p. 926.

www.dacoromanica.ro
ORTOGRAFIA SLAVA CIRILICA LA ROMANI

In periada asa nurnita a slavonismului, deci si in

secolile al XVI si al XVII de cari ne vom ocupa 'n
special in acesta lucrare, Romanii din Dacia Traiana
s'ati slujit, in manifestarea gandirei lor, cum am vNut de
patru feluri de scriere : /atina, greca, glagoliticei si
scrierea
Din aceste feluri, cele trei d'intai au fost mult
mai restrans intrebuintate de cat cel de pe urma :
cirilica. Ele totusi au avut o Ore-care influents, credem
noi, asupra ortografiei cirilice, si de aceea mai ales
9m tinut sa tratam aid in scurt si despre dinsele. Am
tinut la acesta cu atat mai mult, cu cat avem convin-
gerea ca, avendu-se acesta in vedere in mod prin-
cipial, cu vremea, pate altii si mai bine, nu vor
scapa din vedere ci vor descoperi si mai multe de cat
noi influenti ortografice ale celor l'alte feluri de scriere
asupra cirilicei. Cad, desigur ca, cum vom vedea, cirili-
cul ti cu sensul de u, cum it gasim une-ori in ye-
chile nestre texte romane, nu a capatat acesta in-
semnare de cat sub influenta scrierii latine. Precum
de asemeni, multe din valorile fonetice ale literilor

www.dacoromanica.ro
 42

nOstre cirilice s'au schimbat sau cel putin s'ati men-

tinuti prin influenta scrierei grecesti care era cititd
si intrebuintata si la noi, nu numal la Bulgari, Sirbi
sau Rusi, in perioda slavonismului ; asa e cu 0 in sens
de f, y in sens de 1 etc. i cine stie daca cu vremea
nu vom constata si Ore-cari influente ale glagoli-
tismului la nor asupra cirilicei; cad de acest sof
pare a fi amestecul des al lui A cu .h Inca de prin
secolul al XIV si XV in textele romano-slave.
Ori-cum insa, fOrte mic e cereul de actiune al
scrierei latine, grece si glagolitice la noi ; pe cand
fOrte mare si variat este cel al scrierei cirilice. Caci
mai in tote afacerile interne se scria la noi cu ciri-
lica. Ast-fel, Domnul Munteniei Dan, printr'o diploma
slaonesca darueste manastirei Tismana in anul 1385
lipimoaaiV CEMO1r iirkApegomoms mtvilacTiipto ;IZIITO WT ;KA
AEllIClittr0 CXACTRA. 11EThlpn CTA IMIIAE13 IIA 11C'Lli0 A'L'TO.
Il KTO K.Y.AET 161.1p6. C3 Tom AA NE losclipamaT r cg011111. 1)
i apoi, in Muntenia, ca si in Moldova, se scrie, in
tot sec. XV si aprOpe pang la jumatatea sec. XVI,
cel mai mult slavoneste cu cirilica. Ast-fel e o Te-
traevangelie scrisa in Moldova la a. 1407, in care
intre altele aflam si rnA N:f orisiiiiimm, WO-AU MOILIAIIIE
IC... rAAAXX., 'ITO CATItOpliellk, 1(110 LIAOKIKV.C% 311a1AIEFITA

All1Wra TKOpliT.... NA C2F.,A ii3k IW Milp%C`A. npiliAonk. PAN.

mew Aaa,-,Ak NAM% X All0C%.2) Rana si pomelnicii se

I) B. P. Hasdeil : Or4inele Craiover. Bucure;;ti 1878, p. 17.

2) D-r L. Mileticx i D. Agura : otx edno nanino fixtuvanse vx
Ronmnija in Sbornikx za narodni umotvorenija nauka i kna nina iz-
dava Ministerstvoto na narodnoto firosvj6tenie, Kniga IX, 17o. Sofia.
Pentru prescurtare, in cele ce urmeza vom Insemna acesta carte cu SbM.

www.dacoromanica.ro
 43

scriau slavoneste. Ast-fel e asa numitul pornelnic de

la Bistr4a (Moldova) scris la a. 1407, in care, intre
altele, vine si : uoaitam rH npAnocilantittro rocriompi; II-
AEIAnApA ROEROAX, IICTIIIIIIAVO ETwropa CTIt1711 011FIT.10111 CEN.

11 HINITA Ero LOPAAIld 11 1117pE nC AFIACTACI76 11 VAZ(A) MULL

11:1;(A),V, lildpid H Aminp.1; Ell 111111d. inciffid 11 Mli(A)N.
ILICHAIICX, II rilZ(A)A ,macracix (SbM. IX, 173). In tot felul
de afaceri, si interne si externe, se scrie slavoneste
in sec. XV. Ast-fel Dan II, domnul Munteniei, in
afacerile comerciale ale terii sale cu Brasovenii, le
scrie tot slavoneste : 1IIIn1ET rociloAcTuo nut R%CliAVA ilim-
rApem lV EptillIOGA H TAN0311 R11 W1MICVIT VOCIIOACTRO A111...
CII1311 pAROTA CAC RALIII1A1 AI E(CT) mgrivrom 11 CACRAIII N, ROAA.
rpm? 1)
Ad 1:%.311AIN.T rumx iG Tot ast-fel si in sec.
XVI se intrebuinteza mai ales limba slava, pentru
afaceri Si externe si interne, atat in Moldova cat si
in Muntenia. Asa la a. 1513 voevodul Bogdan cel
Orb confirma unui parcalab stapanirea a doua sate :
,1urif Einstif Ems S rtntuElf 3Emnit S MWAAAIICI:011. ,1,11/A CEAA
1110 EMS IIV AAA SI11:0 EVO 11ElhA HapliAddll'A... lid HAVI: CEAO
ApArS111A1111. 11 (Archiva Ist. a Ro-
ApsroF CEAO &swami
maniei I, 2, I I 9). Sail, tot asa, in '595, Domnul Mol-
dovei tefan porunceste in tara sa : lluruem cnorram
114111111A1 pc1110111111;0,11 WT H0A0CTI1 1:111+11;0AIS... lid RAC ;NA-
000A011 CE lidASPEp11 &AZ EA1111,11 npnndlu 11All AE1161`SIIIIII HAI'
rAor. 0/-91111.1011' Cht R% HY CEAORE... I:11 Ad 11A1AIITE A1111111TE

Ii CII PAOR EAHLI,Il BiAET li%11V MORE. WT POCHOACTSdAill.

()% AidA010 IlEildT. KANO Ad IPAAET KACII 111)1111AM.. 111011AC

I) D-r L. Mileti6x: Novi Vlaho-InIgarski gramoti otx Brasov Sofia_

1896, p 55, No 19

www.dacoromanica.ro
 44

""TlIpC1;11X. ITO GYAET R% IIK CEAOHE (Arch. Ist. I, 18i).

Iar la a. 1584, voevodul Moldovei Petru, confirmand
unei manastiri nite locurf, scrie : Iw 11Errp% ROEHOAA
i 211EI0 AI ;c1`110 POCIIOAdipk 3Ed11API MoAAAncrioti... G1T% !MEd
Iiii11.1EA Arum* ii kyr% Bora non oiiiim AaAo!Co,w1... 1) Tot
ast-fel cel mai mult slavoneste se scrie in sec. XVI
i pentru trebuincele bisericei. Asa e Liturghierul tip.
15o8 la Targoviste, in care se afla i : HOIEIIIE CA
CIE CT6Fle. liFIIIPKI PiZEMILIA ArTOrprfil... l'O(C)flOAIINA 1w pc1-
(A)yw ROMA 1611,6*.liE GAII Rimacl litIMATK. 2) Sati e Mo-
litvenicul, tip. la Targ. 1545, in care aflam : 1w lliTpk.
146/11,11;6111 cosom II PO(C)110AIINk IMC011 .31/%1,111 OrPrppOIMAXIIIC-
Ii011 a no,a,NARito... B83permonaC6 riocnitnsiiiemk crrro Aix Ii
11101G011I10 aigE IM IliE(C )ThRilltIrlIK II CT61I1(A1) uignamk. Mum-
raVk clic AWE 110Ak3110IrI0 liNIIPOIr... 410A10 ;la 10111E II Ck1:1131)41-
CTNKIE II cTaifie tl6T01/111E HMI flpilltlC0r101pE (Bibliogr. rom.
v. I, 25). Tot cam cu acelasi caracter sunt apostolul de
la Targoviste tip. 1547, saii Zbornicul lui Coresie tip.
158o la Sas-Sebe in Transilvania. In sec. XVI se scrie
slavoneste si cronici in codexuri cu variat cuprins.
Asa e codexul de la Kiev, C) scris in nordul Moldovei
intre a. 1554-1561, in care, intre alte buca4i mo-
rale, ascetice, astronomice, gramaticale, se afla si o
cronica a Moldovei. Aici, intre altele aflam si : oyAn-
plillIA EPO noynnoto 14% PAE311X Or IfligH rpaAtt ; 11131IAT6

1) I. Venelin% : Vlaho-Bolgarskija ili Dako-Slavjanskiya Gramoty.

.S.-Peterburgx 1840, p. 216.
2) loan Bianu si Nerva Hodoi: Bibliografia Romeineasca vethe I, 6,
Bucure,ti 1898.
3) Than Bogdan: Vechile cronice moldovenWi pana la Urethia, Bu-
-eurqti 1891 ; gi in Archly fur slaviche Pilologie, XIII, 4, 481: Ein
Beitrag zur bulgarischen and serbischen Geschichtschreibung.

www.dacoromanica.ro
 45

CEIVII, POMO:RAN. G17, 01;k1A, cecTpa GE111Elli1 RNA OM

IIVERA j MAMMA Cp`hi11CliOr 3611t110... H EA1111,11 rpaAone
LAVA R% crimIcKor 36.111111, R%C.I; !Irk/aim. AO HACTOMIk111
rpslAk In sec. XVII se scrie de ase--
norm iik.
meni destul de mult slavonete, i pentru afaceri ex-
terne i interne, lumeti sail bisericetr.
Insa de pe la inceputul sec. XVI gasim asta-di 1).
pentru prima data i monumente literare scrise in
limba romanesca; acestea sunt tot cu cirilica. Aa
sunt s. e. dintre a. 1560 -1619 operile popir Gri-
gore din Mahaci (Transilvania), in cari aflam, intre.
altele : CX. CE +A8/14r6CH;& AE 6'Hk 111413H1116 AE ACTX,311...
HX.ptiRk... Ck .t.TpE RiK8pxuA8-ce 6(Iii)plix, Aomt6-CES" j.
VA ) etc. Tot in sec. XVI,
4.1CT311 nadT,Y. AEpAIlT 2)

pentru biserica, se scrie i alte lucrari in romanete.

Aa e Psaltirea din 1570, on e Psaltirea Scheiand
etc. Sail e o Paleie din 1582 in care aflam i 1111411 :

IM1311,11 AAE 1Vp11.11;01r : liApEAE CZA1Tk .forrwpce_

11111 auce AEH AHA1RA 11:11A01011C11X.... npe 111-1416A 0/117.HiCli2r.
(Bibl. rom. v. I, 97). Sail e o bucata din Levitic de
pe la I 56o unde vine i : lib ningagnonfin ROlppli ROp
MIKA vimuirk (sic) ROCTpk. lik 601r R010 RkOrTd flpE R011...

1111 AFICkTOIrpA A1k.1.111iARE11,11 M [Hwy. etc. (Cuv.

den batr. I, 7).
Prin bucalile acestea, pe cari dinadins le-am re-
produs aid, am voit sa punem chiar din inceput subt
ochi pe de o parte caracterul general al monumen-
I) Ca s'ar fi scris romitnete sl in sec. XV vedi studiul nostru : Cal-
vinisnnd ci incefiund d'a se scri ronuineste in : Cercetari istorico-filoto-
gice, Bucureti 19c)o, precum i altele in Studil.
2) B. P. Hasdeii: Cuvente den bdtrdni, Leipzig-Bucureti 1880, II, 78._

www.dacoromanica.ro
 46

telor slave scrise 'ntre Romani (in raport cu al ce-)

for paleoslave pe care '1 socotim cunoscut), far pe
de alta, am tintit a face sa se simta, chfar de pe acuma,
cel puOn asemanarea exteriors (alfabetico-ortografica)
intre acestea si acelea scrise in limba romans.
Si in adever ca eel ce e numaf puOn cunoscator
al vechif literaturi romano-slave va intelege din acestea
repede ca Romanii, cad au luat cirilica de la Bul-
gaff prin vecul al XII, tot in acelasi fel cum ail in-
vatat-o de la of o intrebuiWza si in vecurile XIV
XVII inclusiv. Iar maf ales in cursul desvoltarilor de
maf la vale se va vedea ca in tote aceste %recur' not
am intrebuintat slovele cirilice cu aceeasi valOre fo-
netica ca si Bulgarif (une-orf si Sirbif). Ni se va in-
vedera anume ca, tot ca Bulgarif, si not avem x=%,
A=+, A=e, ia etc. ; si ca tot ca i acestea ameste-
cam a. cu a, carf ambele litere au atuncf aceiasf in-
semnare, adica ca si a; capita insemnarea luf A de
e, ia. Afars de acesta, reformele ortografice bulgare
din sec. XIV ale Patriarchuluf Evtimin din Tirnova
.se pot constata ori-cand si in monumentele roman-
. slave si romane, tot asa cum ele se gasesc in cele
sirbo-slave din sec. XV cu Constantin Filosoful. Deci
.direcOa data deja in sec. XII se menOne neincetat
pang si in sec. XVII.
Trebue insa s observam ca in tot acest timp
i(decf si in sec. XVI si XVII carf acum ne inte-
reseaza pe nof) literature bulgaro-slava, deli subt
.o forma a sa proprie, lucre ;wren impreuna cu cea
_sirbo-slave, influentindu-se reciproc ; aprOpe nici odata
nu se amesteca 'n ele, pang la sfirsitul sec. XVII,

www.dacoromanica.ro
 47

literatura ruso-slava de cat numai rar cu Cate vre-un

cuvent sail forma foneticd, cart totusi se explica alt-
f el de cat ca influents literara civilisatOre. De aceea,
un forte obisnuit fenomen e, ca sa intalnim sirbiznie
in textele bulgaro-slave sail bulgarizme 'n cele sirbo-
slave; forte rar, dOr in mod exceptional, gasim in
ele rusiz. me 'n sec. XVI si XVII.

Sirbisme in textele bulgaro-slave.

Chiar daca am admite ca Inca de prin vecul al XI

se va fi desvoltat in sc6la literara bulgara estica b in
locul generalului %4), totus,i, in textele bulgare vechi
din acesta scold, k e pe atunci relativ forte putin in-
trebuintat ca Inlocuitor al lui s. Desa lui folosire
o vedem numai de prin vecul al XII sail al XIII, de
cand literatura sirbesca ese la ivela cu o mare ac-
tivitate. Iar intrebuintarea mat numai a lui 6 in loc
des pis'. e un caracter esential si determinant al
textelor sirbo-slave.
Asa ca, desigur, nu numai o continuare a vechei
scole bulgare estice, ci mat mult o influents literara
sirbesca e generala intrebuintare a lui k, in loc de
vechiul %, in bulgarescul Codice de la Berlin din
sec. XIII 2), pe care tot ast-f el o aflam si in bulgaro-
slavul Bulg.-Lab. din vecul al XVII3). Influenta li-
I) Cf. Archly fur slavische Philologie XV, 347. Wondrak : Altkir-
chenslavische Grammatik p. 86-87.
2) V. IagiC : Opisi i izvodi, in Starhze V, 43.
3) C. Argirova : Ljubljanskijah bxlgarski rxkofiisa oh XVII vekx
in Sborn. Minis!. Sofia, XII, 463.

www.dacoromanica.ro
 48

teraturii sirbo-slave asupra celei bulgare se accen-

tuiaza atat de mult dupd vecul XIII in cat, s. e. in
acest Bulg.-Lab., in afard de acel h, mai se afla i
alte sirbisme ca : KEI;IE ; sau KOC41;k cu a in 1. d. k ;
ume, cSAK cu 3 in 1. d. bulgar A sau % (k), cari
particularitati, chiar cand se afla i aqi in limba vie
a dialectelor macedonene apusane 1), nu sint de multe
on de cat tot resultatul influentelor vechii autoritati
politice si literare sirbqti prin acele parti.
Tot aa, subt influenta literaturii si a limbii sirbe,
Apocalipsul Apostolului Pavel, manuscris bulgaro-
slav din sec. XVII, are pretutindeni k (i. 1. d. a sail xi),
precum i Inca sirbizme ca 6A11, ICOAS'Gk, -.1:EAMOTk, /161;t1,
pS'111, c8Ak, 3TpoRa in cari se afla 8 i. 1. d. ; sati

tot prin influenta sirbesca mai are a in : vralemlink,

ilaliaTk, TAH, came (I. L d. cAtk=p1s1. lecmk)2). Tot aa
are sirbizme Cronica bulgaresca din Codexul Chie-
vean (sec. XVI) : 110E(IATII k11:0 minty REMIlir 531, n3A3,
unde vine 8 i. 1. d. a1. Din cele mai vechi timpuri
si pana tarcliii, se gasesc, pretutindeni aprope, a,s,a
sirbizme in textele bulgaro-slave. Ast-fel in documen-
tele tarilor Bulgari ca Constantin Asan din sec. XIII
saii Ion iman din sec. XIV 3), le aflam, tot aa
aprope ca i in cartea bulg.-slava Abagar (a. 166*
unde mai e : 3(41)1423'4m cApu,e 11 A8Ul3 M8W118 . . . 118,1,ET
114 36111111 . . . .3t1 XE1,6 NEHAWANSI, etc. 4). Faptul ca In

I) Cf. Lavrova : Obzorx pag. 22, 38.

21 V. JagiC : Opisi i izvodi, in Stanne IX, 137.
3) P. I. : Panuitky jrhoslov. p. 27, io6.
4) Leskien : Abagar eirr nenbulgarischer Druck aus deny XVII
Iahrh. in Archiv fiir slay. Phil III, 2, 518. Cf. SbM. IX.

www.dacoromanica.ro
 49

textele bulgaro-slave se afld atat de multe i dese

sirbisme, ne arata ca Bulgarii s'aii folosit in destul
de literatura sirbo-slava in via-0, for culturald 1) ; ceea
ce de alt-f el se mai vede i din aceea ca unii $irbi,
ca Bojidar VukoviC, se interesezd ca 011 HAMA cpkil-
CELLI ;la N liAkrApClicla T,1110111AE NA TIllittpEXk C%CTARIITH 2).

Bulgarisme in textele sdrbo-slave.

Sirbii, in monumentele lor literare, tot ast-fel, afard de

caracterul for propriti sirbo-slav,care e or 1. 1. d. x, I. E

1. d. A, mare amestecaturd a lui 1 cu Ei hl cu H etc.

ad la rindul for destule bulgarisme,chiar din cele mai
vechi timpuri. Aa Evangelia lui Vlkan 3), Evan-
gelia lui Miroslav 4) din sec. XII, sad Fragmentele
Svrligice 5) din sec. XIII, in mod cu totul exceptio-
nal, fata de cele-l'alte monumente contimporane, au
de multe on x i A. Tot ast-f el un mscr. din sec. XIII

i) Aga sirbisme se mai gasesc s. e. in Codex Suprasliensis (Arch.

fiir slay. Phil. XIV, 297), in Evangelia tarului Ion-Alexandru din sec..
XIV (Dr. R. Scholvin : Einleitnng in das Iohan-Alexander-Evangelimn
p. 21), in Apostolul Macedonen din sec. XIII (Arch. fiir slay. Phil-
X, 122), intr'un Codex. sec. XVI (Arch. fiir slay. Phil. VII, 78)
sail in altul (Idem I, 611), in Mscr. dela TikveS din sec. XVII,.
(Sb M. VIII IX), .i in alte multe texte bulgaro-slave.
2) St. Novakovi6 : Primjeri iz knji-ievnosti ijezika staroga i srPsko-
slovenskoga, drugo izdanje u Beogradu 1889, p. 383.
3) St. NovakoviC S arheoloke izloae ai Kijant 1874.
4) Ljub. StojanoviC : Miroslavljevo Jevandielje. Fragmente din ea,
precedate de un studiu, a tipdrit acelai in Spomenik al Academies din
Belgrad XX.
5) Dr. I. Safatik : Svrliski odl mei jevandjelja i zapis od. 1279 god.
in Glasnik srpskog tic enog druitva XX, 244.
4

www.dacoromanica.ro
 50

:are terminatia L- ok s. e. in WCTAHOlik etc. Sail alt mscr.

sirbo-slav din sec. XV are bulgarisme ca Alaimo (=p1s1.
Noperm), AkKARKCITO (=p1s1. Ax,KAHkCITO) unde e kinl. d.
sau aoriste cu terminaia imperfectuluf : npuidorce, pa-
cnoy-rniXoy,etc.')Un codex (sail sbornik, cum if 4ic slavii)
cirilic din sec. XVI, sirbo-slav, are bulgarisme ca o
1. 1. d. Or: likliOCH i. 1. d. RkfiOrCH, AECNOIO 1. AECH0r10
etc. 2); sau prin bulgaresca amestecare a iusurilor,
are : 01-31111liter:hi 1. 1631.14kCI;k1; sail E 1. k : CTErkthiAlk 1.
CT1011NAAlk, GPIECTHOrle, 1. Tot ast-
GELIkCTROITIE etc. 3).
fel are Nikoljsko Ievangelie (a. 1404) bulgarisme ca
0 1. Or : 1301,41A111, CHHAHTEAkCTKOIOT, 11110*AZAETk, CAOULIt1E11
.etc. ; precum i bulg. k 1. E in KOlpkTk 1. XOLpETK, GAA-
AETk AFIA 1. BAAPOAITEAHA.4) Tot aa un mscr. de E-

vangelie, sirbo-slav din a. 1446, are i unele bulga-

risme, ca gp%T011k unde e o 1. %, sau casus generalis
ca rAkHHHH 3EA1Ald, sau sintaxa bulgaresca cu Na in :
riptA0-tiai)C HA eimii(c)thipXoy nonoy riepActintor, H HA imirmoy.

1) M. Speranskij : Zamitki o rukopisjaka Belgradskihz i So.fijskoj

Bibhoteks, Moskva 1898, pag. 6 l 45.
2) De alt-fel o 1. S se mai afla icy -cold .i in textele croate glago-
litice. Aa e s. e. in Codexul lui IvanelE din sec. XIVXV (Starine
XXII 53). Aid insa s'ar putea admite o influenta a limbel slavone care
i a41 are o in 1. d. plsl. ;k, sirbo-croat it.
3) Starine VIII, 39. Tot aa le socotete de balgarisme i St. Nova-
kovic, cu tote ca pote fi ci alt fenomen (Cf. Arch. f. sL Phil, IV, 397-411).
4) Gj. Dani'oiC : Nikoljsko Jevandjelje, u Beogradu 1848. Asa tre-
'buesc a fi explicate acestea, credem noi, iar nu ca greeli, cum face
DaniCiC la p. XVXVIII. Caci, i fragm. Svrligice : catA-kTIASC'TROKTZ
256, iar in textele raguzane nu o data gasim k 1. e sad 1: sp. ex. in
npkalo, npknHca, pkyk, 3t1TROPItHd, CRIsTS, MAO' etc. (Archly fur slay. Phil.
XVI, 351). Cf. Ilie Barbulescu : 0 danie a lua Vasile Lupu, in Revista
,fientru Istorie, ArheoL Fifa pe a. 1903, la pag. 122.

www.dacoromanica.ro
 51

_AA HOCTARE do Sau tot aa, catolicif Bulgari

t)
Alin Sibiu (Transilvania) adresandu-se catre Propa-
ganda de fide de la Roma in a. 1696, printr'un act scris
in limba sirbo -slave i ortografia bosniaca, strecOra
i bulgarisme ortografice i sintactice ca CRE,6,0161,1EAKV
'CAC HAWS MILS i CAC IlEA1116 WET8, sail CAC BWA:11I0 110-
AtlVi; IIII1V0118 TpS'A. 2) Tot ca bulgarism fare 'ndoiala,
(dupe cum tot ca bulgarism reapare in Rusia de
prin sec. XV), vine x=or intr'un mscris sirbo-slav
din a. 1619 care cuprinde i tipicul S-tului Sava
pentru manastirea Studenia din Sirbia. Aci, alaturi
de HenpIcTorntio, aflam mai ales 4epetat 111'2&AIEUM,
dei se afla scris i iirormellogor. Tot acest mscr.
n'are a, insa poseda forte mult, dupe ortografia
bulgaresca, pe z (Glasnik XL). Ca sa nu mai vorbim
i de bulgarismele cari i acli se mai pastreza 'n
limba vie sirbo-croati, ca revnost, ljubeznost etc.,
ele ne arata ca i Sirbii s'ati folosit indestul de
literatura bulgaro-slava in a for viata culturala.

Rusisme in textele bulgaro- ySi sdrbo-slave.

Rusisme mai ca nu 65e pot afla in monumentele

sirbo- i bulgaro-slave pang la sfiritul sec. XVII.
A 1. A in 4AAo3) s. ex., sail rar o 1. %, pe cari noir

I) Al. Kotschubinskij: Eine serbische Evangelienhandschrift vom I.

1436 aus Zeta, in Arch. fiir slay. Phil. IX, 580.
2) P. Fr. Eusebius Fermencliiu : Acta Bulgariae Ecclesiastica, Za-
grabie 1887, p. 316.
3) Vedi saq4A0 1. 3a,mno gi in Fragm. Svrligice 256, unde mai aflam
i olinternuov 250, npogepaik 248.Vecli acesta a nOstra lucrare mai de-
parte la litera c. Cf. IagiC, in Archly f. slay. Phil. IV, 407 i urm.

www.dacoromanica.ro
 52

scriitori Sirbi le socotesc de rusisme, fac acesta nu-

mai din unele resentimente fa0 de Bulgari, fiind-ca de
fapt acelea pot fi i bulgarisme. Si tot ast-fel, 8 1. x
sail hi 1. u pe cari Bulgarii le socotesc adi mai ales.
de rusisme, cand le aft' 'n texte bulgaro-slave, fac
acesta de asemeni din motive neprieteneti fatd de
Sirbi. Politica nu rare on se amestecd si 'n Filologie.
Lipsa acesta de rusisme si amestecul reciproc de
sirbisme i bulgarisme in textele bulgaro-slave si sirbo-
slave ne aratd ca pang la sfarsitul sec. XVII acti-
vitatea literary sirbd i bulgara se impletesc una Cu.
alta, sunt nedespartite ; ca Sirbii i Bulgarii lucreza
impreund, sub nici o influents literary rusescd. Ba
chiar, prin sec. XV si XVI miscarea literary bulgaro-
slava. (pe care o constatardmne despdrtita de cea sirbo-
slava) impune indestul Rusilor ; cum se pote vedea.
i din aceea ca de pe atunci. (sec. XV) Ruii rein-
troduc pe v, pe care '1 eliminaserd din sec. XII,,
precum i incep a intrebuinta amestecat pe s 1. X.
pentru sunetul 3 sail to, sail" intrebuirOza vocalele
neiotate, tot ca la Bulgari, in locul celor iotate (ca
% 1. la, e 1. ic). 4)

V Vedi in texte ruso-slave din sec. XVI: c% cosoA, sau ASIIJH mos
kCIIXETk CA unde to si S, sau MOAA TA I. NOW. sau MOM unde A=10 prin
bulgArescul amestec al lusurilor. La Aemiliani Mononzenta
linguae palaeoslovenicae, Vindobonae et Teschenae 1888, pag. XLII.
Mai vedi influente sud-slave in texte ruseti s. e. in Arch. fiir slam
Phil. IX, 373-4, XII, 132, 253 i la T. Buslaev: Russkaja Hrestonut-
tija p. 91 sail I. Sreznevskij : Filologicesk ja nabljudenija A. H. Vos-
tokova, Sanktpeterburga 1865 pag. 124, 147, 148, etc.

www.dacoromanica.ro
 53

Influenia sdrbo -slava in literatura romdno-siava.

Tot ast-fel, i dupa aceiai tendinta, nice in monu-

mentele romano-slave can in general, cum se vede i
din extractele facute la, inceputul acestui capitol, all
caracterul bulgaro-slav,nici in ele nu lipsete influenta
sirbo-slava ; influerpa rusesca asupra-le mai ca nu e, sail
.e forte mica i neorganicai), chiar i in Moldova 'n
sec. XVI i XVII. Cercetand aceste monumente, not
vedem, In afara de obicinuitul for caracter bulgaro-
slay cu ;fi, , ca unele sunt de caracter curat sirbo-
slay i pentru trebuintele interne ale nostre. Ast-fel
Molitvelnicul de la Targoviste (tip. 1545) are or 1.
R. 1 E1. i : oTpotIE, 11A RhicripIETIE HAHN TBOFIE... W66111-

1101p0 MATHOIr (Bianu-Hodo : Bibliogr. I, 24) i HAIM-

tAk cIto Awe HOMs.qloro laniror etc. Tot aa. ca-
racter sirbo-slav mai all Apostokil de la Targoviste,
tip. 1547 de, Logofatul, nepotul lui Bojidar
(Bianu-Hodo : Bibliogr. rom. I, 29, 82), i Sbornicul
lui Coresi tip. 1580. Tot cu limba i ortografia sirbo-
slava scriU la a. 1501 AtHororptunim az01111A116 napncirA
.
G4(11) H ormii nimnotrA IMHHC etc., un act prin care da-
ruesc 2.000 aspri manastirii S-tului Pavel de la mun-
tele Atos. 2) Precum tot cu limba i ortogr. sirbo-
slava scrie is a. 1566 voevodul Moldovei Alexandru cd-
tre.Raguzani. (In Spomenik din Belgrad, XI, 90).
-In biblioteca Academie' din Belgrad se afla 2 foi
I) Ve4Idespre acesta ale nOstre Cerce. tnri istorico-filologice.
2) Publicat in Spomenik srpske kral.Akad.,u Beogradu, III. 43 -54-
.Cf. la Iorga: Studii doc: FtI, p.' XEfV.

www.dacoromanica.ro
 54

de manuscris, remase din o carte mai mare biseri-

cesca, in care pe o faa sint zugravite portretele lui
Preda vel vornic cu jupanesa sa Pauna i fiul for
Raducan, precum si al lui Papa postelnicul cu ju-
pan6sa sa Stanca i fii for Matei i Barbul. Iar pe
dosul nezugravit al foilor e text bisericesc slay
cu limba sirbo-slava : ItIACTk B%30) a) a E M A If.
OCBt111% p AGA CBOEPO MEAKICEAEKA, 111%1104EHI41.41 NapEKk.
npolaKArdE XoTElpoto 6kITH TANN 10.111PAAW npoC-
R`kINAXSCE. HS tifiCTEL HAIStpe MAlkICAk etc 1).
Apoi, tot in limba sirbo-slava dar cu ortografia bos--
niaca se adreseza autoritatilor bisericiilor catolicii Bul--
gari din Moldova si anume din Baal:1, la anul 1647
(Fermendiiu: Acta, i8o), sau cei din Olanie(Sic!.01a-
nesti ?) in Muntenia la anul 1697 (idem 318), ca i cei
din Sibiu la anul 1696 (idem p. 316). Iar in alte texte,,
cari au de alt-fel caracterul general curat bulgaro-slav,,
nu lipsesc din cand in cand i sirbisme (tot asa cum,
be vacluram i in bulg. Apocalipsul Apost. Paul, A-
bagar etc.). Ast-fel e in al lui Coresi bulgaro-slay.
Octoih (a. 1574) : AA s8Aerk (Bibliogr. rom. I, 59),.
cu 81. x ; sau in psaltirea lui Coresi din anul 1577 :-
PAM AIDE HMI 67 cu F 1. ; saii in Evangelia tip._
1579 de diac. Coresi si Manaila : liticaX ciia AwE
01(01.17hik KHHr3 74 unde, alaturi de bulgarescul amestec
al iusurilor, sint si sirbismele 1iNHr3, AWE. i, imbelsu--
gare de asa sirbisme gasim tot atat de mult in tex-
tele moldo-slave ca i in cele munteno-slave. Dintre-
cele munteno-slave aflam in mod izbitor sirbisme in do--

r) Cf. Lj. Stojanovi : Katalog rukopisa p. 4o.

www.dacoromanica.ro
 55

cumente i din sec. XV, XVI, XVII. Ast-fel ca mar

la fie-care pas intalnim in ele : dspormoro alaturi de
iispwKoro sau NANO M AOBEAET T8pcH8 KQHCI 1 Act
1101-1KLIWIT., sau ipx alaturi de Kotpi 61 (Novi vlaho-
b%lg. gram. ot% Brakiv%; 54, 6i). Sail' in doc. munteno-
slay, a. 1468, in care limba e cea bulgaro-slava cu casus
generalis, dar fara x, gasim i curate sirbisme ca
gen. sg. s. e. CH6 BEAHNOril ROMA, saa in-
strum. sg. vechiti intvm s. e. in mil(c)ffw(m) cafitv(m).
i, aceleai sirbisme le mai gasim s. e. in alt doc. mun-
teno-slav din a. 1475: ntAcTiw(m) BZW(n1), BEAHKOPA, TOCAli
PtAr, cu tote ca limba ii e cea cu casus generalis,
adica bulgaro-slava,i)
Si tot aa, o Alexandrie scrisa la 1562 in manast.
Neamcu din Moldova, in redactia bulgaro-slava cu x, A
etc., are sirbisme ca : egArpHAk ,11Erlililik 1. AlEAMJIllik sau
sirbete medjnik, unde dupa ortogr. sirba r =dj
i KEA% flpt1101`01`.1 CMICOILI (Starine V, 24, 26). Tot
ast-fel aflam sirbisme in cronica moldovenesca din
Codexul de la Kiev (sec. XVI) : cyrpugora, cp-kntmor
ammo, nSuniolo (I. Bogdan : Vechile Cronici, 39).
Alaturi de caracterul sau esenOal bulgaro-slav, are
i sirbisme codicele de la Tulcea (sec. XVII) : Al0A-
str. sg. ria;Kolo 37,
AMICK010 3EA1A10, ac. sg. sans',
MW16, HA nomomb., MEPIO (Idem : Cronice inedite). Tot
aa un doc. moldo-slav din a. 1643, pe langa caracterul
sad esential bulgaro-slav, cu x, A, mai are i sirbis-
mele THCOyil16, COVAOIrTk, HAIMOTk (Safafik : Pamatky

t) A.cte publicate de Al. tefulescu in revista din Tdiului Amicur

fioporultri" de la 15 August 1901, pag. 70-72.

www.dacoromanica.ro
 56

114). Si tot ast-fel, multe alte doc. moldo-slave de na-

tura bulgaro-slava, cu ay,-% etc., au i .sirbisme. Asa
doc. din Suceava a. 1407, alaturi de orcnErda ript-
911CT6M noropoArmA, RAFT etc., are si dat. sg. sirb
/11011AtIECIi011 36/111111 (Arch. Ist. I, 140). Tot ast-fel si In-
scriptia de la Razboeni din jud. Nerntu, alaturi de carac-
terul sau bulgaro-slav Cu g 1. : maw, g% /MAC%
etc., are si sirbisme ca : BOXIEFO 11111/111CTI10, 36111/110 c11011-
AilliC610. I) Cad, dupa cum vacluram ca catolicii din
Moldova scria in limba si ortografia sirbo-slava, tot
asa, prin faptul ca prin sec. XVI i XVII limba sirba
avea multa trecere, gasim in Moldova, s. e. in tex-
tele religiose scrise dupa indemnul Movilestilor, ala-
turi de caracterul for esential medio-bulgar (saii bul-
garo-slav) si sirbisme ca : IFIRIE10 n(c)Viio, sail Oslo
TETNErAIE, saa RZCH OAST. 2) 1 tot ast-fel Triodul
sau Penticostarul tip. 1649 la Targoviste, n'are x si
A de cat numai in precuventare : AA IljAETK, c5upSx-
etc. ; ceea ce se pcite ti ca e un sirbism si
111111,14

din cele ce insusi acel ce '1 tipari spune ca e Sirb

din Bosnia, si ca w mow HNC/11E11j cew M A 110 OHM-
4L110 BALtrottomicm6 pA IEnlw 91%1GCNLIPO Hapom WIlaCHO 113-
tiiiipEmikiii. 3) Afars de caracterele textelor insist,
chiar si din marturii de natura curat istorica se vede
destul de mare influents a literaturel sirbo-slave la
nos, precum si inclinarea nOstra catre acesta." litera-
I) Episc. Melchisedec: Inscriplia de la Rasboieni, in Anal. Acad.
tuns. ser. II, tom 7, pag. 'If.
2) Eugen A. Kozak : Resonate ;miner Forschwzgen int Kloster So-
siawica (in der Bucowina), in Arch. fur slay. Phil. XV, 190, 193.
3) Cf. St. Novakovi6: Srpski stampari a Rontoniji, u Beogradu 1892,
p. 382. Si in Bianu-Hodos : Bibliogr. II 171.

www.dacoromanica.ro
 57

tura si limba 'n sec. XVI si XVII. Asa, in afara

de aceea ce am vaclut ca Coresi editeza calf cu
redacOa sirbesca, el, la mai multe locuri chiar ne
spune a se slujeste, pentru ale sale, de caill sir-
besti. De pilda. 'n Psaltirea'i de la 1577 dice : AIM%
CliOCk AE ih 4"%/alirb cp%nkcnx, npE AHAMAF. pSAIN.HICKX
(Biblgr. rom. I, 64). Tot ast-fel judele Brasovului
Hirjil, dupa ce mult a cautat, cum insusi spune,
fOrte grew a gasit in Muntenia o evangelie sirbesca
care'i trebuia, i pe care o dete lui Coresi AF w
CI;OACE AE .1, naprrii mputcnx, npE MAMBA pOlriitHICE.
(Biblgr. rom. I, 91). Diaconii Serban i Marien ti-
parird la 1582, la Orastia in Transilvania, o Paliie
pe care o compusera din alta scOsa AEAA rpEIn cap-
Glum, lNN +uTpawre mlintua AEN atrliArk CliWCE IIpE runucx,
pinvykciixsh. (Biblgr. rom. I, 97). Chiar si and ames-
tea scriitorii noPunile osirbesc i bulgaresc , luAnd
una pentru alta, cum se intampla in sec. XVI si
XVII, 1) chiar Si atunci acesta insemna ca. Sirbii au
fost in forte stranse relatii literate ou Romanii. Desi,
in Coresi, cari vaduram ca traduce i compune sirbo-
slavoneste, trebue sa fie adevArat aceea se spune ca.
Z<LIE 4$0A008-E AI) Arkna norm rp%/MIIE 4. AMIGA CTOHN,Y,
porAmuumvp mpulupE AF NS' +LI,EitErk. 2) Dicem ca trebue
sa fie aceea adevarat : cA ar fi climba 8irbesca, pen-
tru ca i in Transilvania, in afara de faptul a se
scrie chiar cu 1. sirbesca, cum vacluram la catolicii
din Sibiu, afara de acesta, un preot neortodox Adal-
I) Vedi acesta s. e. in' Alexandria moldo-slava sciisa in sec. 5eVI
la manast. Neamlu din Moldova. Starine V.
2) M. Gaster : Chrestomatie Ronunui,I, 24.

www.dacoromanica.ro
 58

bertus Wurmloch, care din Bistrita (in Transilvania)

scrie la a. 1546 1) dice ca.' oEst hic quaedam gens,
non solum moribus et lingua, sed et religione a nobis
diversa, quam Walachos nominamus... Legunt Eu-
angelia et Epistolas Paulinas non sua, sed peregrina
lingua, quam nos nominamus: Die Raczische Sprach.
Quam nec Idiotae illorum intelligunt nisi sacerdote
illorum interpretante. far Die Raczische sprache
e limba regatulul Rascia, adica a vechel Sirbif. Apol,
pe la a. 1558 vedem ca.' Moldova e chiar un centru
cultural, in care veniaii ortodoxil Rui sa Invete sir-
beste. Ast-fel Alexandru Lapusneanu scrie caluga-
rilor Rui din Lemberg ca ei sa'sf trimita la el in
Moldova : opatru tineri buni, i nol if vom da ca sa."
invete cantarea grecesca i sirbescii; Tar cand vor
invala if vom trimete inapof la vol; numal sa alba
glas bun cad, dice voda mai departe, osi din Pe-
remisl sunt diaci trimisi la nol pentru invatatura. 2)
Acestea, fara sa mai vorbim si de relatiile Moldovef
i Munteniel, din cele mai vechi timpuri, relatil de
natura culturala si mai ales economice cu Dubrovnicul
(Raguza) unde 'n sec. XVI si XVII stapaneste spi-
ritul croato-sirb ; _sail de legaturt cu Bosnia i Cro-
atia, ale caror manastirf, s. e. Trebinie sail Lepa-
vina, nu rare on se impartasiail chiar din daruirf ale

I) Bianu gi Hodol: Bibliogr. -rom. I, 22.

2) MOTH011 MA4AIHU,4 A0601aH, 4 Alla Hp A4M0 Hd HalrItHig fitTlaa rpencicoro
H ctpsoco ro, H KOAH CA1 H4I44TE, d -Mb! Hp 34 CA ITCTHMO AO RACE; OAHO
1110661 Mimi ronochi Aosoma, 60 H3E IIEpEMIJWAAI T4K03C AO HAM ROCA4Hla CITE
Ak41K061 Hd Ham. Actul e publicat In flICTIa 10331011 H 34114AHON POC4TH, CT.-
Ilmpstors 1863 I, 142, No. 133.

www.dacoromanica.ro
 59

voevoqilor notri moldoveni i munteni. f) Aceste re-

lath mencineti i improspatati merea la not inclinarea
spre sirbisme; ceea ce se vede i din ortografia bos-
niaca une-ors cu t. : pentru sunetul 6 i ca inmu-
iare a consonantelor s. e. in actul episcopului catolic
din Bacail la a. 1647 care credincioii: sei, unde
aflam : HEMEHitH 8 cna,3,-Lithi IVEMEllit A01:11 saii rop8-68
-linti8nag (Fermendiiu : Acta Bulg. 18o).
Reimprospatarea inclinarii nOstre care sirbisme
era mult sustinuta i de biserica catolica, care in
propagarile sale se slujete 'n tarile romaneti chiar
de limba sirba, prin ajutorul influentei ce o aveti
la not Raguzanii.
Aa la a. 1581 se recomanda unuf misionar catolic
ca Prima che passiate in Valacchia... Con prima
buona occasione pi gliando in vostra compagnia alcuni
di quei inercanti Ragusei cercarete d'andar a visi-
tare detti popoli et li presentarete lettera, che io li
scrivo in lingua Bosna in caratteri latini, et un altra
in caratteri Illirici (Fermendiiu : Acta p. 5). far
olingua bosna e cea sirbo-croata.
De alt-fel preponderanta limbei sirbeti in tote
arile balcanice in sec. XIVXVII e un fapt is-
toric, i ii avea in mare parte originea ei i in
influenta cea mare pe care o avura Sirbii mahomedani
pe langa sultanul turcesc. De aceea sunt isvore cars
ne spun ca i spre sfaritul vecului XVI se vorbea

1) In Archiva Academiei din Agram se afla cate-va copil de asa

acte de la Vasile Lupu MateI Basarab. Ve4I Ilie Barbulescu : Ve-
chile retain ale Przncipatelor Romdne cu Croatia, Bucuresci 1903.

www.dacoromanica.ro
 60-

sirbeste peste tOta peninsula iiialcanica si in Teri le

Romane 1).
Am putea sa dam Inca alte multe probe de ca-
racterul bulgaro-strb si de inclinarea catre acesta, a
literature! romahe din sec. XVI si XVII. Ne oprim
insa de asta data aid ; cad lucrul ar fi demn de o
speciala disertaie pe care nadajduim sa o dam la
lumina in curand.
Caracterele sirbesti sunt forte numerose in monu-
mentele romano-slave. Aceste sirbisme not Romcinii
le-am primit saii indirect grin Bulgari, din ale loi-
scrieri bulgaro-slave cari circulau desigur ci pe la not
(ca s. e. Bulg.-Lab., Apocalipsul apost. Pavel, Abagar
etc.), saii i direct de la Sirbi si din ale for texte sirbo-slave
ca acele ale lui Bojidar or! Constantin Filosoful etc.')
Asa ca lipsa de iusuri A)ceea ce si la noi se vede
In multe monumente romano-slave si romaneam pu-
tut'o avea in ele atat dupa 'Skip!, cat si imitand chiar
de la Bulgari (Apocal. apost. Pavel, Abagar, manu-
scrisul de la Tikve un al for curent ortografic vul-
gar si simplificat. De aceea, in urma celor dise, no!
avem dreptul, si Sirbir insiI ail dreptul a'si re-
I) Ve4i despre acesta interesanta disertgie a lui Cedomil MijatoviC
Pre tri sta godina, in Glasnik srpsk. Ween. dr. XXXVI, 173. i incA,
despre limba sirbesca in afaceri externe si interne intre sec. XIVXVII,
desi limbile italiana si latind eraii cele mai cu trecere, vecli M. Re-
eetar : Die ragusanischen Urhunden des XIII XV Iahrh., in Archiv.
fiir slay, Phil. XVI, 329-332.
2) Cf. Inca cele spuse de not in Revista pentru Istorie, Archeologie
Filologie pe a. 1902 p. 287.
3) A. Nabvx : Tikve.ki rAckopiss, in SbMIX, $3. Acest maser. e din
sec'. XVII .si cu Mite caracterele mediobulgare si bulgare populate?
desi Rare nici Aj a plin si. de felurite 'Sirbisme. , \ ,

www.dacoromanica.ro
 6n

cuceri ca al lor, din vremi, pe og 1. x, kspre-

care in general se crede ysi la nol ca la Bulgari ca
e rusism, cand se afla in textele romano-slave. Caci
de ce ar fi rusizm mcTn8to pn35 TROF0 s. e. in Mineu
munteno-slav din a. 1653 ; sail At nrrHio i ;KM* din in-
scrip0a mormantala a lui Ieremia Movila din Mol-
dova, de ce ar fi rusism, 2) cand in acelesi texte
gasim sirbisme sau bulgarisme ca I. a etc., si cand.
intreg manuscrisul de la Tikve'S e plin de ast-fel de acu-
sative, ca i Apocalipsul apost. Pavel sail Abagar,
i cand ast-fel de sirbisme gasim de demult in tex,
tele bulgaro-slave, 3) si cand tiparitul in Targoviste
(a. 1649) Triod sau Penticostar tot asa, dupa ortogr.
sirbesca, n'are x ? Tot ast-fel, de ce ar fi nisism n 1. ICI

din Tetroevanghelia moldoslava din a. 1407, (SbM

IX, 170), sail kI 1. H din o inscr. mormantala de' la
manast. Sucevita in WGKIT'hAlAt i TpETkill (Kozak : Re-
sultate, in Arch. XV, 174 -5), cand acelesi monumente
au caracterul eser4ial bulgaro-slav, cand textele sirbo-
slave, ca cele bulg.-slave, cum vom vedea, fOrte
i
mult intrebuinteza." K1 1. H i invers, i cand in tex-
tele tomano-slave la fie-ce pas intalnim ceea ce in
o alta inscripOe de la Sucev4a. : nrEcTaen K 6tLIHK1 WHH-
TIAN? Tar in ceea ce priveste terminatiamk, de la
verbe, pe care MiletiN si Agora o socotesc (SbM

I) De rusism it socotesc acolo Dr. L. Miletia' si Agora in SbM IX, 205.

2) Cum crede E. A. Kozak in a sa : Resultate ;miner Forschungen
i in Kloster Sozawica (in der Bukowina), in Arch. f. slay. Phil. XIV,
2, 152.
3) Ba chiar 0 in cele socotite curat paleoslave ca Savina Kniga,,
Codex Zographensis etc aflam s. e. rp&t,ovuno 1. rmi,xw.rw.

www.dacoromanica.ro
 62

IX, 170) de rirsism in textele ni5stre, nu pOte fi nu-

maT de cat asa ; cad. e intrebare ce insemnare are
pentru scriitorul nostru acel hi acolo ; fiind-ca it aflam
si =H: ECA1k1 AAAll in un document, Tar in altul AAAH ECAlti
{Arch. 1st. I, 192, 1 1 i), sail CTEIAX0A1k ORkAp6:1:11Af1n
ECM!" in scrisOrea din a. 1456 a voevodului Stefan
.al Moldovil catre mitropolitul din Ohrida Dorotel. 1)
Cad i manuscrisul din Tikveg are 1 pl. ECA111, 1 AA
ICAWIr nowtH, alaturi de ecm% i Foto. Octoihul de la
Strum4a, mscr. medio-bulgar (sail bulgaro-slav) din
sec. XIII, are I pl. 11111dAtki alaturi de HAIAME. Apos-
tolul Macedonic, mscr. mediobulgar din sec. XIII,
are de asemeni I pl : ECAlki, timamm (Arch. f. sl.
Phil. X, 128-9). Tot asa, A 1. is de ce ar fi ru-
sism in textele romano-slave, cum se crede in ge-
neral si la noT ca si la Sirbi,2) cand deja din sec.
XIII vedem pe i cu insemnarea de la, ca caracter
al limber mediobulgare, in textele bulgaro-slave ? Sail
de ce ar fi der russische Einfluss e 1. 'k in flpECTAHH CA
din inscripia mormantala a voevoduluT Gavril Movila.
din Moldova, 3) cand caracterul inscriMier e medio-
bulgar, cand se constata in ea si sirbisme ca E 1. A,
si cand in textele bulgaro-slave si sirbo-slave se
amesteca forte mult 1 cu E, scriindu-se unul in locul
altuia ? Sau, in o inscripOe de pe o tipsie daruita
de Simeon Movila al MoldoveT mandstirei Sucevita,
-de ce in vorba 'mule, care in prima silaba are e Tar
1) Starine XII, 254.
2) St. Novakovid: SIski .;"tanipari ii Runnnaji, 346. Vedi insa aici
mai departe la litera A.
3) Kozak: Resultate, in Arch. J. sl. Phil. XV, 2, 164.

www.dacoromanica.ro
 63

nu ti ca la Greci 1) din a caror limbs ne-a venit

vorba, precum i la cel Patti Slavi, de ce, dicem,
acel i 1. e ar fi eden dialektischen siidrussischen
Zug 2) cand fonetica bulgaresca are de mult ca un
caracter al sea propria amestecul dialectal al lul e
cu i, i cand tot aa e i in fonetica limber romane
chiar de prin sec. XVI (s. e. FINN 1 N11411 sail NINE) 3) ?
Din acestea se vede ca atat Sirbil cat i Bulgaril
saii no' Romanii,din o exagerare de zel pentru suum
cuique, i, dupes credirqa nOstra, subt influerga lite-
raturei ruseti de asta-di, care voete sa.'i caute cat
mar departe trecut glorios,am atribuit Ruilor multe
lucruri carT Inca nu le apartin sail forte puffin sint
ale for in vecul XVI i XVII. Dreptul la acelea
are numal bulgaro-sirbesca veche cultures, care, al-
toita pe puterile sufleteti ale nOstre, se mentine i
se transforms in statele rornane11. De aceea nu tre-
bue sa" ne miram de loc, cum face profesorul Tire-
iiek, 4) cand aflam monumente literare moldo-slave,
ca codicele de la Chiev sau cel de la Tulcea, scrise
cu redacia medio-bulgara iara nu cu cea rusesca. 5)
I) Cu t6te ca chiar la Greci se afla acesta vorba si cu i.
2) Kozak : Rezultate in Arch. XV, 2, 182.
3) VecA A Philippide : Istoria Lirnbei Romdne, Iasi 1894, p. 22-23.
4) C. JireCek : Slavische Kroniken der Moldau, in Archie. f. slay.
Phil. XV, 1 85 : Das auftreten der bulgarischen Recension in der Mol-
dau, noch dazu in Texten, die zum Theil in der nordlichen Moldau
enstanden sind, ist jedenfalls merkwfirdig.0
5) Sint multe texte moldo-slave de redac %ie bulgaro-slava. Asa e
s. e. si o Tetraevangelie scrisa in manastirea Nem%u subt Alexandru
cel Bun la a. 1429. Vecli Syrkzt: Zametki in eizvestija otdel. russk.
jaz. i slovesn. imperat. Akadem. Naukx 1902 g.D tom. VII, c. 4, St.-
Peterburg 1902 pag. 330. Cf. explicarea pe larg a acestui lucru in ale
nOstre Cercetdri Istorzco- filologice, pag. 56-67.

www.dacoromanica.ro
 64

Nu e de mirat acesta, pe cater vreme, cum vom ve-

dea din acesta diserta0e, intrega intrebuincare a ci-
rilicei i intrega ortografia textelor romano-slave in-
terne i a celor romanesti sint cele bulgaro-slave
amestecate in cat-va cu cele sirbo-slave. Fiind-ca,,
nu numai pentru scrierile romaneti dar i pentru
cele romano-slave, se vede, din cele de mai sus, ca."
nu e adevdrat a dice : In der Valachei finden wir
fast ausschliesslich Texte bulgarischer Recension,
aber in der Moldau kreuzen einander bulgarische
and russische Einfllisse ; die Serbische Recension ge-
langt in der Donaufurstenthumern nur in einelll ge-
ringen Grade, zur Geltung>>. (Jireeek : Slay. Kron. der
Moldau, in Arch. XV 84-5). Greala vine de acolo
ca se luau de caractere ruseti aceea ce e sirbism.
Si in Moldova, ca via0 culturala organica , se in-
crucieza cel mai mult influerqa sirba i bulgara ; cact
lipsa lui A, nu e dor caracter rusesc ci i sirbesc ca
i bulgaresc, tot aa cum e i kl = IL In cercetarea
caracterului monumentelor nOstre moldo-slave, trebue
sa se facer o deosebire esentiala i fundamentala intre
ele : unele sint externe, acte adresate de voevozi.
sau i de altii regilor Poloniel, iar altele sint interne,
pentru afacerile launtrice, juridice, economice etc. ale
Primele, printr'un fel de politeta, pe care i
no! adi o avem, in afaceri diplomatice mai ales, le
scriam in limba celor catre cari ne adresam, sail in
limba cea mai apropiata for pe care o putern si no!
mai uor ti ; "anume pentru regii Poloni, car! aveit
sub stapanirea for pe Malorui, be scriam in rusete.
Aceste documente ail nu numai limba malofusa ames-

www.dacoromanica.ro
 65

tecata cu forte multe polonisme, dar chiar si ortografia

malo-rusesca : 11 cu insemnarea de i; forte des re-
petat % cu insemnarea de o ; ;KA mai ales cu insem-
narea de Ai ; ordine in intrebuintarea lui id, care la
Malorusi insemna d, adica alt-ceva de cat H ; -kf sau
kAt ca terminatie la subst. ca 3HAMEHKE L 3rumitute.1),
Cele interne insa se deosibesc fundamental de acestea
d'intai (externe), atat prin elementul lexical cat si
prin sistemul ortografic, care e cu totul eel bulgaro-
sirbesc : ,v, cu insemnare de % (a, a), 4: mai nici o,
data ca i, -,1:,a, mai nici odata ca -A:, ki amestecat cu
H etc., mai nici odata kE sail kA Cl tie, HA. In acestea
interne, cari singurele sint o parte or adica a nOstra,
se afla identic acelasi sistem ortografic ca si in textele
romane. 2)
Daca studiem documentele, vedem ca in felul
celor d'intai se scrie nu numai in Moldova, ci
chiar si in Muntenia: 1VIircea-Voda eel mare, adre-
sandu-se regelui polon Vladislav, ii scrie tot cu ca-
racterele doc. externe moldo-slave ; 3) fiind-ca si el
avea in vedere faptul ca se adresa maretului Vla-
dislav, din mila lui Dumnecleii rege al Polonilor, Lit-
vanilor, Rusilor si al altor multor tari, adica unui
rege in regatul caruia prepondera limba polono-rusa.
Acosta tot asa cum s. e. regii sirbesti sail republica
Raguza scriail italieneste Cotoranilor sail la Venetia;,
sail cum cate un Sultan turcesc scrie slavoneste cand.
se adreseza la Moscova chiar in sec. XV. Acelea
i) Cf. Arch. fur slay. Phil. XVIII, 509.
2) Cf. mai pe larg in ale nOstre Cerceteirsi istorico-filologice.
3) Vedi s. e. doc. in B. A. Uljanickij : Materialy, No. i6, 17.
5

www.dacoromanica.ro
 66

insa nu insemna influenta culturala literara rusesah

and mai ales tun. ca, in sec. XVII, Maloruii in-
sii ca i Beloruii se trudesc Indestul ca sa traduca
din boemete (s. e. Skorina), sail din polonete; and
el inii vorbeti cel mai bucuros polonete, despre-
-Wind limba rusa, cum spune autorul Evangelier sud-
rusice aa numita Tijapinskoe Evangelic') din a. 1570
i and stim ca pe acum traete inca tare la Malo-
rui micarea de imitare a textelor bulgareti prin in-
troducerea lui A,, nescrierea iotatiei etc., micare in-
ceputa deja prin sec. XIV (s. e. in Evangeliarium
Putnanum), i sub puternica influenta sirbesca a
Sirbului mitropolit in Chiev Chiprian (mort 1406).
Iar micarea acesta se vede la Rui forte tipic ex-
primata, prin cele mai caracteristice bulgarisme i
;;i sirbisme, in Evangelia Peresopnicka, scrisa intre
anii 1556-1561. Faptul ca in unele texte moldo-
slave interne aflam rusisme ca : HOtIOCT, CT0t111%, cToporin
etc. (Arch. Ist. 144, 181, 205) nu arata de cat unele
resturi, sail unele mid influence isolate ale cancelariilor
domneti unde se faureii doc. externe i de unde
prin eclectismul particular al limber romano-slave, se
furieza i in acestea interne. Se pote Inca ca ele
s'ail mai strecurat in intrebuintare i prin contactul di-
rect cu coloniile de Ruteni din Bucovina sail din
nordul Moldovei : diuersae sectae et diversa quoque
religionum et nationum genera habentur, ut pote
Ruthenorum, Sarmatorum, Rascianorum, Armeniorum,

i) P.V.Vladimirov%: Doktorx Franciskx Skorina, ego peZahlyja lzda-

ttO i jazykx, Sanktpeterburg 1888, pag. 30.

www.dacoromanica.ro
 67

Bulgarorum et Tartharorum... Imperio Moldavi Woi-

vodae,1) spune scriitorul Sas Reichersdorf din a. 1541,
care atunci visita Moldova. Cad: alt-fel, mai nimic
-nu ne vorbete, cu atat mai pupn textele i orto-
grafia lor, de influenta culturala literary rusesca la
not mult inainte de Petru cel Mare.
Ba din contra, vecluram mai sus (p. 58) cum chiar la
sfaritul secol. XVI, la a. 1558 sub Alexandru LApu-
nenu, tineri Malorui din Lemberg, Peremisl i alte
orate ale Galiciei veiled in Moldova s invete carte bi-
sericesca. Apol, la a. 1556, tarul rusesc Joan VasilieviC,
neafland in Rusia <<Sintagma lui Matei Vlastare de
care avea nevoe, rOga pe Alexandru Lapusnenu spre
a 'i-o trimite. Acesta insarcind pe inve-catul episcop
al Romanului Macarie, carele o scrise i o trimise
in Rusia la a. 1561.2) Si, fara sa mai spunem ca multi
din preotiiMalorui eraii sfinOti p'atunci in Moldova3),
unul din ei, calugarul Isaia, preoOt i diaconit tot aici,
ca literat de frunte, fu trimis de Maloni0" i Litvani
in misiune la Moscova (intre 1530I 570), spre a cauta
acolo i a aduce pentru ei biblie pe limba rusesca. 4).
Cele cate-va texte religiose cari se tiparesc la not
cu limba i ortografia rusesca de pe la jumatatea sec.

t
XVII, ocupd i ele un loc de tot isolat in desvoltarea
11 A. Papiu Ilarianul : Tesaur de monumente istorice, Bucureti 1864,
III, 137. Cf. acelai lucru spus 5i de ardelenul G. Kreckwitz la 1685,
tot pentru Moldova, in lucrarea sa: Beschreibung des ganzen Kon4,--
reichs Ungarn, Francfurt 1685.
2) E. Kaluinjackij Obzorst slavjano-russkihz pamjatnikovx jazyka
i filSkma etc., in Trudy III arheolog. szezda vs; Kieve, p. 258 9.
3) Arhiva /storica 4, i, p. 8, 65, II, p. 12 13.
4) A. Th. By6kovx, : Opisanie cerkovno-slay. i russk. rukopisnyhxsbor-
..nikomt imperatorskoj publienoj bibliotehi, Sanktpeterburgx 1882 I, p. 143.

www.dacoromanica.ro
 68

nOstra culturala ; nici o influents literary nu se vede

ca ar fi exercitat ele asupra -ne, de cat cel mult in mod.
isolat asupra Cate unui scriitor mai filorus ca Do-
softei, care intrebuinca in scrierile-i romaneti rusescul,
rX in 1. d. X (s. e. norKoiti din Psalt. in versuri, sau
,

cuventul latinesc r)Coiropti4siES'At in Liturghieru-i din,

1679).
Elsa chiar daca in privinta lexicala se mai afla.
Cate ceva curate rusisme in textele romano-slave,
ortografia for (in afara de cele externe) e pretutin-
deni si in tot-d'auna cea bulgaro-sirba : cu )C de pri-
sos, cu .h,r,i-ea, cu %=x, cu E pentru ic, cu ki=n,,
a pentru Id etc. Nu gasim in ele, de cat forte rar si
exceptional, si nici in textele romane nu aflam, in-
trebuintarea alfabetului cirilic in sensul special in care
el se afla in cele rusesti. Acesta ne-o vor confirma.
si mai bine cercetarile ce vom face mai departe tex.,
telor romano-slave si romane. i de aceea, spre a
evita o ingramadire nefolositare de analise, nu vom
mai introduce cu deamenuntul spre comparare si monu-
mentele ruso-slave, ci numai pe acele a caror lucrare
si caracter au fost organiceste si 'n tot-d'auna ne-
despaqite de cultura si straduinOromanesca d' atunci.
Numai pe scurt vom arata si insemnarea literilor ci-
rilice in textele rusesti.

www.dacoromanica.ro
 FONETICA ALFABETULUI COLIC
IN

TEXTELE ROMANE DIN AL XVI SI XVII VEC

IN LEGATURA CU

libliUMENTELE PALED-, MOAK-, SIRBO-, RUSO- SI ROMANO -SLAVE

4, Id

I. In literatura paleo-slava

Litera a, in textele curat paleoslave, represintd

numai sunetul a: nnwro.blato, nora=---boga ; i nu-
merul I.
Iar n represinta numai sunetele ia ; s. e. ki KO pro-
nuntat iako.
In curgerea vremii, si prin desvoltarea literaturilor
lids.lavice, a, in anumite positii, mai capata i o a.
treia insemnare.

II. In literatura sdr6o-slava

In literatura sarbo-slava, mai Intel tot ca i in

cea paleoslava',---A inserrina sunetui a si numerul I ;
insa pe Tanga acesta, mai tarciiii, de sigur subt in-
flue* ortografiei g-receti, mai capata i insemnarea

www.dacoromanica.ro
 70

de ki,mai ales de la Constantin Filosoful, dacai mr

Inca din vremea patriarchului bulgaresc Evtimie.
Fiind-ca acest Constantin Filosoful fu in secolul
XV promotorul unor noui regule ortografice in li-
teratura sirbo-slava, regule pe cari le vedem menti-
nendu-se i in cel d'al XVI i XVII vec, nu numai
la Sirbi, dar chiar i la Bulgari i ici 'colo la Rui ;
de aceea ne va fi folositor sa Vorbim acum ceva
mai amanuntit asupraq.
Constantin Filosoful care se mai numete i Roc-
TENkCKklii, a trait in Sirbia pe vremea stapanirei re-
gelui ei Stefan Lazarevi6 (mort a. 1427), acela care
la 14061) intarete manastirilor Tismana i Voul4a.
din Tara Romanesca niste metose in Sirbia. Subt in--
fluer4a patriarhului bulgaresc de la Tirnova numit
Evtimie, carele, nu mult inaintka \luit, reformase pentru
Bulgari ortografia, ii propun,e i Const. Filosoful
sa reformeze pentru Sirbi pe a for de pang atunci
ortografie, despre care el credea ca se corupsese de
tot prin netiinta scriitorilor. Acesta o i realiseza
el, compunend un intreg sistem ortografic, in care,
luandu'i ca model literatura grecesca, se indeparta
Ore-cum de modul de scriere paleoslav i sirboslav
de pan'atunci, i cauta sa se apropie cat mai mult
de cel grecesc; cad, Vice intr'un loc, Rh rpionaKkiii)Ck
IlliCANIIKk pd3KpAlpENTA NII Ef1,NNOrO \wrk.2).

1) Ilarion Ruvarac: Pop Nikodirn, der erste Klostergrunder in der

Walachei t 1406 in Archiv. f. slay. Phil. XI, 36o, unde se indrepta
data de 1391 puss actului de Hasdeti in Arch. Ist. I, 17.
2) KHH ra KOHCTAHTHH4 SHA00O21S4 H rp4MMATHKel 0 11HCILMIHOXI, tipariti dupa.
manuscris sirbo-slav din secolul XV de V. Jagid in : Izsledovanijapo
russkomu jazyku, Sanktpeterburgs 1895,-L p. 392. Cf. i Starine I.

www.dacoromanica.ro
 71

In compunerea acestui sistem, Constantin Filosofur

se conduce, cum insui spune, de cOla ortografica
a patriarchului bulgar Evtimie, pe care cu mandrie
it menOoneza ca pe un al sell invetator indirect ;
fiMd-ca Andronic, elevul lui Evtimie, a fost profe-
sorul lui Constantin Filosoful. Aa ca in ref orma luf
Const. Filosoful se vede i aceea a lui Evtimie, de
i ea nu ni s'a pastrat, sail nu s'a gasit Inca pana
aqi, in vr'un fel de disertatie speciala subt al lui
nume, cum o avem sub numele lui Constantin Filo-
soful. Manuscrise, corqinend acesta reforma sail in
intregime, cum ea se afla in cel sirbo-slav din se-
colul XV pe care '1 citaram mai sus, sau in extracte,
cum o gasim in redacOa bulgaro-slava din Codicele
de la Kiev din secolul XVI') ; ast-fel de manuscripte,
dupa cari se puteti invela principiile reformei, cir-
culars merea prin Bulgaria, Sirbia, Te'rile Roma,-
neti, etc. Gasirea el in manuscripte d'ale nostre ;
apoi, legaturile nOstre cu Stefan Lazarevie, protec-
torul lui Constantin Filosoful, mai ales prin Inriurirea
calugarului Nicodim de la Tismana ; precum i re-
latiile nOstre chiar cu Evtimie, care se pare ca sta
mult in legaturi literare cu Muntenia 2), (scriind sla-
vonete catre Nicodim i:mitropolitul Antim), Si cu

I) Vedi I. Bogdan: Ein Beitrag sur bulgarischen and serbischen

Geschichtschreibung in Archly Or slay. Philo'. XIII, 481-541 i de
acelasi: Vechile Cronice Moldovenesci ',find la Urechici.
2) Calugarul Teodosia, dascalul patriarhului Evtimie, prin inv6tatura
lui ai prin lupta in contra Bogomililor din Bulgaria, se facuse renumit
nu numai in tad Bulgaria, dar 1i la Sirbi, Ungurf 1i Valahi, dice
oViata S-tului TeodosieD. P. A. Syrku : Ks Istoriji isftrayleniji Knigr
vs Bolgayiji vs XIV velee, Sanktpeterburgs 1899, pag. 20.

www.dacoromanica.ro
 72

Moldova (prin mitropolitul Tamblac)1) ; acestea

trebue sa ne faca a admite chiar aprioric ca sistemul
ortografic al lui Constantin Filosoful a trebuit sa" fie
destul de considerat intre Romani. De altminteri,
,cercetarea textelor romano-slave ne invederezd cu
cea mai mare uurinca cunNterea i intrebuintarea
in ele cel putin a unora din regulele ortografice
Evtimio-Constantua. ice, i ne confirma pote i parerea
.ca nu de Rusia (cum presupune profes. Jagie), ci
,de Terile Romaneti vrea a ne spune Constantin Fi-
Josoful cand, facend apologia patriarhului Evtimie,
dice ca hmainele acestuia s'ati intins de la Tirnova
departe cpana la riul numit Maria i in pantile Sclii-
ficecti i Zagorie ; adica NE1lOCTI-11ON laminar wwiro
KW-a:mina caon.imcnkiN IIIIMEI16, WII, Iunglnx NRA FA10 TpS-
uo ,nr(p) ei-Ofiaaa, CrAa 11 CIVIITIIA0 CITANK T4;X 41110
R'6 IICTNN IF:11Ci, 11 AS;KE AO Had CkI AO pticki raTemha
41Iapilu,e I; e% OncAcnkniC cTpaHAX li 3aropI1. (Iagie :
lzsledovanija, 39o).
Una din regulele lui ortografice e: ca dupa litera
1 sa se evite vocala iotata, punendu-se acesta faro
ci i se scrie iotatia. Dupe, acesta regula avea sa se
,scrie IA in load vechiului Ilkl ; insa acel is se pro-
nunta firete ca iza (adica Ija). Si apoi, a doua re-
gula era ca, dupa vocala, in genere cand unneza
,alta vocala iotata , sei nu se mai scrie nici data io-
Jatia ci numai vocala singura neiotatei. Conform
acestei reguli, cand lui i, i, o urmeza iotatul in pro-

I) Achim. Leonid: Nova gradja as bugarsku istorijy, in Olasnik

alin .Belgrad, XXAL pag. 243-256.

www.dacoromanica.ro
 73

nuntare la, avea sa se scrie numai A, I anume AA

1. am, A4 1. Ekl, OA 1. Okl j de si se pronunta iotarea lui
A (adica ia). De aceste reguli gasim ca se tin, i
daca nu tote, dar in on -ce cas cea mai mare parte
.din textele cirilice bulgaro-slave, sirbo-slave, romano-
slave si curat romanesti. Ca nu se in tote textele
de aceste regule e natural, pe de o parte, fiind-ca
sistemul lui Constantin Filosoful avea de infrant o
lunga traditie inradacinata, pe cea paleoslava, si pe
de alta, fiind-ca acea a lui Constantin era, tot ca si
cea veche, numai o scold ortografica, care in acea
vreme conservatOre n'avea la indemana (numai prin
manuscripte) mijkicele d'a putea patrunde peste tot
si cu aceeasi intensitate. De aceea sint texte, si la
Bulgari si la Sirbi, dupa cum sunt si din cele romano-
slave cari, sail nu se tin, sail se in numai in parte
de acele regule. Acest dualism insa, nu era, in
privin. ta lui id, de cat ortografic ; el nu representa
dar si un dualism fonetic.
Dupa aceste regule, chiar in citata carte in care
Const. Filosoful expune sistemul seii, aflam pretu-
tindeni exemple ca : CIA, 110AAA$ANIE., u,apkvriaa, pa3spa1ilf-
H14, 11014ArIpARAIENIA, G`A lirkAIE GE3AW4 :ATA, 11% norrktukcTed,
mmuuEuaa, srarredia, Raphcrad, IMCANAA, A10.1 etc.)
exemple cari nu sunt nici dupa fonetica paleoslava,
cum ne arata monumentele, nici dupa cea sirbesca.
Cad in asa positiuni A s'a pronuntat la Sirbi in tot-
d'auna iotat, adica tarstviia, razvrasteniia, ponapra-
vlieniia etc.Tot ast-fel, inteun Codex sirboslav, de
pe vremea despotului Stefan Lazarevie (sec.. XV)
gasim; TOMAIEUIA, pOXAENIA, 3ACIAAHI4, 4)fiA0C0444, I N4-

www.dacoromanica.ro
 74

cnkria etc., tOte exemple cari, dupes paleoslava ca

si dupes pronunkarea sirbesca, ar trebui sa fie scrise
cu pird (Tom/milk' etc.).In nite anale sirbesti, afla-
tOre intr'un Codex din secolul XVI, gasim aceiai
regula : LIKORk AERIA, Hdia, 11.3AIIHE CE NA liOCOKS, 110111,1,
ceKTERpIa, i tot asa peste tot unde vine o ast-fel de
posiOe a lui kri). Tot ast-fel, intr'un alt manuscris
sirbo-slav din secolul XVII se afla: "Rafia, 1111C41+1A,
KpATIA, Au-Ana:a malt de regula, dar si Aril) HAIMi
printr'un lapsus calami, dupes traditia invechita, i
apoi iar IwNla, mianuyb, pOte i CTOANIEl. CTOkIMIIE etc. 2).
Iarai exemple cari, i dupes paleoslava ca i dupes
sirboslava, nu se pronuntati de cat ca finptiAtiki etc.,
cu iotarea lui a final. Si, acesta regula se afla in
mai tOte mscr. secolului XVI i XVII. Ba, in tipa-
riturile sirbo-slave din acest timp se afla ea inca
mult mai consecvent de cat in manuscrise3). De
aceea, Vuk Karadiie in ale sale Primeri ne spune
ca ceva de nediscutat, ca in asa situa0i se pronurqa
alt-fel de cat se scria. Ace lai lucru trebue sa spund
ori-cine se indeletnicete cu vechia literatura. sirbo-
slava. Asa ca i. Stojan Novakovi6 in introducerea
de la. -ale sale PrimeriD dice ca trebue sa se pronur0
ca iotate vocalele scrise fares iota0e acolo unde e
locul celor iotate'y>.
i) Archly fur slay. Phil. XVI, 63.
z) Starine IX, 71.
3) Veli bucati din tipariturile sirbesti in Vuk Karadiie : Primeri
srpsko-slavenskoga jezika, u Beau 1857 ; si in St. Novakovi6 : Primer(
knjaevnosti i jezika staroga i srpsko-slavenskoga, u Beogradu 1889.
4) (azgovarajua nejotovane samoglasnike kao jotovane na onim
mestima- gde je jotovanim mesto (St. Novakovi: Primeri, p. X).

www.dacoromanica.ro
 75

III. In literatura bulgaro-slava

Textele bulgaro-slave de asemeni, mai ales din se-

colul XV incOce, dati lui a valOrea i de a i de la, irk
posicia mentionata. Asa, intr'un fragment scris in se-
colul XV, cuprinOnd o legenda despre un Ore-care Tak-
saot in-viat din morn, aflam : Ataxia AIARPAK, alaturi de-
WA in cronica bulgaresca din
AliTA naTpIlaIkt 1). Sail
Codicele de la Chiev (secolul XVI) se afla forte re-
gulat : CEFITEMKpIA, MaliFAOHYA, CHOWIAMIA, CAMIELMAPO CisillItl,
C% IlpIATEMaTKOA1%, Atapfia AitCLI,d, 14%11A0134illElfia1, ChM
noxIa etc. 2). Intr'un mscr. bulgaroslav din sec. XVII
(pe care Miklosich in dicOonarul sea paleoslav l'a
insemnat cu Bulg.-Lab.) se afla de asemeni : Icaa,
AInom, 3%Jal etc. 3). MscrlApocalipsul Apost. Paul
(sec. XVII) are : csAia, ApbRia, MALI, epentia, .3a)Capia,
sparriA, BOMA, BO;Kid, RECEALI, CACk KOH' 4).
TOte forme cari, nici dupd paleo-slava nici dupd
limba bulgara, nu se pot lua foneticete de cat pronun-
-tate cu -iiid=iia (C1{0114,1H11k1 etc.) sail cel mult ia. Ca nici
in literatura bulgaro-slava nu se pronuna acel a in acele
locuri, dupa. 1, de cat ca iotat, ne arata chiar ace-
leai texte, unde, sati prin scapare, sail din pricina
puterii mai vechiului sistem .ortografic paleoslav, in-
talnim pe amandoua formele, i iotata i neiotata'...

1) Archly fur slay. Phil. XVI, 45.

2) L Bogdan : Ein Beitrag, in Arch. f. sl. Phil. XIII, 481.
3) C. Argirovs : Ljubljanskijah bsIgarski rxkopisz ofx XVII vekx,.
in SbM din Sofia, XII.
4) Starine IX, 160.

www.dacoromanica.ro
 76

Asa s. e. in manuscrisul de la Tikve; (secolul XVII)

se afla WIiat11NAa 1 WKAkINAA, 110KAANIA, ILIAPOCAOKENLI,
palicKaa si wiipoNma etc.') i de aceea, fara indoiala
ca i atunci, ca asta-clf, in casul cand nu se intam-
plat' ore -cart contractiunf altele, remane ca necesara
in pronuntare fotatia; cum a observat de mult Vuk
Karadii6 ca <<j e in limba bulgara si maf necesar de
cat in cea sirba 2).

N. In literatura ruso-slava

In textele ruso-slave de regula a insemna a si nu-

merul I, far m ia, adica se scrie pretutindenf fotarea
lin' a, inainte de al XV vec ; s. e. IlAtirOAAT611/11(1,
3/11111a, CRIATAk1 pronuntate: blagodatnaia, zmiia, svfa-
taia etc. inteun text apocrif din sec. XIII 8). Dar,
de prin al XV vec literatura bulgaro -slava incepend
lard a influenta asupra celef rusesti, vedem ca de
pe atunci apare ici-colo si in textele ruso-slave re-
gula ortografica a patriarchului Evtimie (si Cons-
tantin Filosoful) cu privire la a ki dupa vocala. Ast-
fel, un manuscris ruso-slav, aflator la biblioteca re-

1) I. A. NaCovx: TikveXhi rxkopisz, in Sbornikx Min. din Sofia,

IX, 35-160.
2) Vuk Karadzie: Dodatak k sanktpeterburgskim sravniteljnim rjei-
vicuna sviju jezdka i narjeeja s osobitim ogledima bugarskoga jezika,
u BeCu 1822. Cf. si Miklosich: Geschichte der Lautbezeichnung im;'Bul-
garischen, in Denkschriften der kais. Akad. der Wiessensch. XXXIV,
108, 123.
3) Dr. Om. Ogonovskij : Hrestomatija star, uska, u Lkvove 1881,
p. 202-203.

www.dacoromanica.ro
 71

gala din Berlin sub semnatura No. 2 in quarto,

i cupringend un dialog teologic intre un archie-
piscop cretin i un rabin ovreesc, are forte des
forme cu 4 nefotat dupa. I ca : IIMMatlIfitt, crpaAmfia,
cAttipinfa etc., call nu se pronuntaii la Rui de cat
cu a iotat : nakazaniia, stradaniia, smireniia. Tot
ast-fel are manuscrisul Slovo o polku Igorevez, copie
din secolul XV sail XVI: eEcEATa, sceicIa, cu finalul A
numai ortografic in loc de ld 1) ; cad se pronunta
veseliia, bojiia. Acelai lucru, scris adica a dar pro-
nuntat id dupa" Y, mai vedem in nite codecsuri ruso-
slave din secolul XV : TrpICIati, MALI R.kpa, ilean)Co-
A/AIWA etc. 2)

Y. In literature romdno-slava

Inca i mai bine se pote vedea acesta regula 'n

textele romano-slave, cari, dupa cum e tiut, ince-
pend de prin secolul XIV incOce, sunt in marea for
majoritate de redactie esentialmente bulgaro-slava.
Aa in Liturghierul romano-slav, tiparit de Macarie
la Targoviste in a. 1508, se afla mai numai a, dupa
vocala, in loc de kl : FLICIMIA, ArTorprla, Abrourrim,
cLI umira, noimRpIn 3) etc. Evangelia romano-slave,
tiparita tot de Macarie la Targoviste in a. 1512, are
tot ast-fel : Eliffdl, 3AthkA0 Ciy(r)AyA 'iv- xi.' -c--Hd R-0,i,

1) T. Buslaevx: Russkaja Hrestozatif a, Moskva igoi p. 86.

2) Kaluiniacki: Evangeliarium Putnanum, XLII-XLIII.
3) Ioan Bianu i Nerva Hodci: Bibliografia romeinescci veche, I, 3..

www.dacoromanica.ro
 78,

.111,11CT6IA Caclet, 1441;43411114, lEr(r)didA1k, 100ifil etc. 1) In

Molitvenicul din Targovite (a: 1545) : ATA1i0Fik, Xid-
1:011CTKA, Si prin lapsus wA.LkalIE. In Praxapostolarul

tip. 1547: twill, mapfin, lipodawe (Bibliograf. roman. I).

Ace la1 lucru se afla i in tipariturile romano-slave
din sec. XVII, cu tote ca.' in ele predomnete A in
loc de id dup. vocala. Asa in Psaltirea romano-slava
din Govora (a. 1637) este : WT mnAariia Aim alaturi
de 3EtliAt dirrponiuVilicidgv, (pe titlu), si 3EA1r111 dirrpo-
BARAcaa, Abnenvh, 3ApAuffa cricofiA, Xpsulta orcneifia,
grAa HOAX% nuimmcia4 WRpt13, CU, im(c)prcia (prefaca),
11'11CTk cii(c)iiia 2 b, tlInpanAmfia 16 b. etc.2) In bucatile
slavone din Pravila de la Govora (tip. 1640) e tot
ast-fel : ,%111Tp01101111(T) IMCEA 3kMAR oirrporminiciaa,
XpnAta orcileriia etc. (Bibliogr. rom. II). In Antolo-
gia slavona tiparita la Campulung (a. 1645) afla'm
aceiai regula ortografica, sati ca, de sigur tot sere
a se evita scrierea IotaPei, aid se pune i A 1. A

(=- id) . Asa : IICECAARIMPW oycnetila alaturi de CIAI0111EA

1 FV63A1E3AIltl 3ApanIa II CNCENla, 6ArOAATI1 6;ect, alaturi
de 1101(ITk 1 IM3A1E3A114 3ApanIti CI Crcellb, GnrOAaTll
alaturi de ryIld'rk Si 'IPSAIEll HE/UINTA WRIITEAKI AA%-
"0110,10;i:A etc. (Bibliogr. rom. II, 130).

1) Bianu-Hodo: Bibliogra fia I, io. Iar despre acesta regulA orto-

grafica aici, ve4i disertatia : Akcenti trgoviikoga jevangjelja od 1512
.godine, de Stojan Novakovie, in Glasnik srpskog yeenog cirttiva XLVII.
2) Un exemplar complet din acesta carte rail de tot se afla in po-
sesiunea mea. Imi pare bine ca am acum prilejul sa multumesc in
public D-lui loan Suciu, preot greco-oriental in Bogata Olteana, din
comitatul Tarnavei marl, in Transilvania, care, cu multi bunatate
.daruindu-mi-1, a mantuit pate din pieire Inca o marturie a trecutului
nostru.

www.dacoromanica.ro
 79

Aceiasi regula ortografica nescrierea iotarii pro-

nuntate a lui. d dupes vocala, o gasim mai peste tot
si in mscr. romano-slave. Asa in letopisetul din Co-
dicele de la Chiev (sec.. XVI) : CZ3A41111:4, 11A11111,
101111:A, 11p01i0111:,1, HOE.AuyIn, 01MHZLI, CTENANld, NJIAOAIZI,
OrCAKIILLI :RE an') etc. Sad in codicele de la Tulcea :
meeoAia, mmucia, czmatfia, cnoniman, tortin, nogia, KrAc-
Thug etc. 2). Si in un document de la Vasile Lupu,
(a. 1643) : WTZ RZnn61NENld, liZ3NECHIld, 110 AETOrprWCZ,
RpdTlnnlZ alaturi de foneticul GilaffklAIZ. Sad in alt
document de la Radu Voevod al Munteniei (a. 1665):
WTZ imufia alaturi de tipociAniE, unde ia din primul
e foneticeste identic cu int din al doilea 'exemplu,
ca si in MICELI/LAM, RNCT1Ap6, CZCZ A111/1011tILIA 3).
i asa mai departe, mai in tote textele romano-slave
se pOte vedea aplicata acesta regula ortografica. Ca
ea era numai o regula ortografica, iar nu ca asa s'ar fi
pronuntat a 1. Id dupes vocala, si mai ales dupai din
silaba precedenta, ne dovedesc nu numai textele
contimporane sudslavice de cari am vorbit, dar Inca
si adi limbile sirba, bulgara si rusa ; si pe langa
acestea, ne dovedesc chiar textele romano-slave, cari,
dupes cum arataram, pun alaturi upaffAm% i nparrilhwA
sad uparrigotz, npIarrii sl 11p11ATN, soafitt sl no:taia, 3Apitt1tt
i CUMULI:A alaturi de CILICE1114. A1ITI:eM1k7 MATI:WILK 1
'WTI/Milk etc. Si natural e s. aflam si la not acesta
regula, cand stim legaturile nostre culturale cu Pa-
triarchul din Tarnova Evtimie si cu elevul lui, sirbul
1) Ioan Bogdan : Vechile Cronice Moldovenescz palm la Urechza.
2) loan Bogdan : Cronice inedite atingatOre de Istoria Romdnilor.
3) P. I. Aafaiik : PamatA-y Jihoslov. 1 16, 113.

www.dacoromanica.ro
 8o

Constantin Filosoful, al cdruf sistem ortografic se

afla in transcrierea din Codicele romano-slav de la
Kiev. Natural e sa o aflam si in literatura romano-
slava, pe cata, vreme vecluram ca ea se gasete chiar
mai departe, la Rust.
VI. In Iiteratura mindful
Acesta unitate ortografica a textelor romano-slave
si sud-slave, fara alte probe chiar, credem ca ar trebui
si aprioric sa ne impinga a sustine existenta acestei
regule i in monumentele romanesti scrise in limba
romand. Totusi se pOte si dovedi ca in vecul XVI
si XVII textele romane au, dupa vocala si in spe-
cial dupa Y,a care se pronunta iotat, adica ca ki ;
ceea-ce de alt-fel si corespunde limbei de ac,li vor-
bite, tot asa cum am veclut ca faptul acesta cores-
punde si limbilor de ac,li sirba si bulgara. Altminteri,
luandu-ne dupa scrisul textelor, ar trebui sa.' socotim
limba romand d'atunci lipsita de iotarea lui a in pro-
nuntare, in acele casuri. La noi, pe cat stim, nimeni
n'a vorbit despre acest a iotat, adica Id, scris fara
i in textele romane. De aceia nu stim ce se crede
despre el. Pare-se insa." ea d. profesor Sbiera soco-
teste ca acel a scris neiotat, in special dupa i, se
pronurqa chiar asa neiotat in limba romand. Acesta
reese indirect din cele ce d. Sbiera spune despre E.
Cad, vesiend ca in vechile nostre texte, ca Codicele
Voronecen, nu se afla scris iotatul ie ci in locu'i
numai E, declara. d. Sbiera cum ca acesta ar fi o
dovada ca, pe atunci, (sec. XVI sail XV), limba ro-
manesca nu avea in fonetica sa vie sunetul le, ci

www.dacoromanica.ro
 81

numai El Tot ast-fel dar, unde e scris A nu se pro_

nunta de cat a. Acosta e insa fal despre E in loc
de t ca i despre a in loc de M.
Noi putem dovedi ca in vechile nOstre texte (se-
colele XVI i XVII cu cari ne ocupam acum) A, in
afard de aceea ca insemna numerul I i sunetul a:
Ail%, CHAIM (=. apes, scapa), mai insemneza Inca i w,
in casurile regulei ortografice de cari vorbiram in
textele slave.
Trebue insa mai intai sa. amintim i aid ca, tot
aa ca in literatura sirbo-bulgard i romano-slava,
multe din textele romane, tocmai spre a evita
scrierea Totatiei regula lui Constantin Filosoful
intrebuinteza dese-ori expedientul de a inlocui acolo
pea prin 21 sail 1:, cari atunci insemna ia.
Trebuincios mai e Inca d'a aminti ca i in textele
romane, ca'n cele slave, nu avem sa ne ateptarn
la o sistematica, consecventa Intrebuintare a lui a
1. w; caci, de multe on prin lapsus, izvorit sail din
neputinta scriitorului d'a se dezbara cu totul de tra-
ditia paleoslava, sail din fonetica vie a limbei, careia
nu'i putea resista lard a o scrie barem cand i cand,
de multe ori i 'n acestea se scrie w, unde dupes
regula spusa s'ar atepta A. Dar tocmai aa feluri
de lapsus ne dovedesc ca., in ast-fel de casuri, pa-
rintii notri, intocmai ca tovaraii for de lucru Bul-
garii i Sirbii, pronuntaa alt-fel de cat scriaii : pro-
nunOti m de.i scriaii. a.
XVI vec. Ada e in tipariturile acestui timp. Psaltirea

30 I. Sbiera : Codicele Voronefli:. Cf. aid mai departe la e,

a

www.dacoromanica.ro
 82

lui Coresi (a. 1577) are : R1All,A, alaturi de eIkiu,A

scapat prin uitarea momentand a regulei, dupa limba
vie ; SaU C11(1)C(0114, TOATX AKIKMILi, AMNIA, AMNYApX-
4112i., iliaTpx, Ria Aopk, pe langa forme cu A=ia: Epwx-

6IA A0111s, AECTOIMINIA 4611, CII(A)CEFIIA, MYMIApX-TE (Gas-

ter : Chrestom. I, ro), cari tocmai ne confirma re-
gula ortografica de care am vorbit pentru cele cu
Li. Tot ast-fel, Tetraevangeliul lui Coresi (a.' 156o -6i)
din Brasov ne confirma acesta regula : AImcwrik,
ALIN, NIAAvi., G1nu4X, alaturi de forme, cari mai ales
evita iotatia, Cu A : RIA11,4, .tampxu,Ii tieptoAS'11, TOATX
OIVEHA (Gaster : Chrest. I, 18). Acelai lucru in al lui
Coresi Talcul Evang-eliilor:(tip. Brasov cam la a. 1564):
RIALI411 toacTpx, NiaTpX., alaturi de c% AIIIMACI., AtifA,

etc. Sail a lui Coresi Evangelie cu invetatura (Bra-

.ov, a. 1581) : AInatorm, RIATpx, clean, alaturi de rarul
416,11(11:WNI. i de cele cu nescrierea iotatiei icspgiA, Re-
mpxsu,IA, lairisnk rmumpfil 94m, playa, cii(a)citaii rioacTpx
(Gaster : Chrest. Rom. I, 28 33). Acelai lucru
in Paleia din Ordtia (a. 1582) : ELtu,x, ridTpx, Curio,
Merl, NIAAM, alaturi de At%HI Aopk, .1,11 T%pi .14,11.S11,
611T1A, IICMI precum i de forme mai rare cu stre-
curarea iotatiei : tahlu,x, nurriki, Aukii;s, cari tocmai
ne slujesc sere confirmarea regulei ortografice men-
tionate. Aceiai regula ortografica a lui 1,1=qm se vede
i in textele manuscrise ale acestui vec. Codicele Vo-
roneten o are in : WiecapIa, Aida, anIa, no-
A t1Ii FAo111a,
pAIA, CE mipoiadin, CE Hops Anpollia, MICIA etc., alaturi de
ACIA, ANIA, copanIA, atipoifitonte, ANCIA, cu iotatia coprinsa
in A, pe langa cari rar, uitand regula, scrie i : aripo-

www.dacoromanica.ro
 83

111MICEKA. i in 'Psaltirea Scheiana1): AMNIA, ntuiaps,

giau,a, aib, cmipErti4, CIIKCEIIIA TA, ASIFI% NISAIJ,TA 41%--
;MU CAAE, oypeta4 TA, AOCTOHNHllA, Rinxiiti nvh, nixpriiia,
nifapt, virmputIa, TLpia, 3AXAplit, floaNId, imperf. 4sepia,
alaturi de forme cu iotatia coprinsa in At, ca : O1-p1)1,
stxda, imperf. rpxYA, tanqmtg, forte rar,
flaapIA ;
uitand regula, scrie chiar iotatia, sub influenta limbii
vii.: awmtha,dovec,li ca in casurile cu Li, nu era de
cat ortografie. Aceiasi regula o aflam si in feluritele
bucati din asa numitul de d. Hasdeil Codex Stur-
dzanus (a. I 5 5 0-1 6 1 9) : TNia, 110REAMIA, RIau4A, AAIYA-
i Sp t, AMNIA, etc., alaturi de forme
51X0111, ,A,TABOAS,M, t
cu A ca : Ev rAHA AIA, copaul:A, .trimpacu,Isa, etc. Si in texte
scrise de poporul mai de jos se vede acesta : Atouga
alaturi de monliki intr'un act often din a. 1591, sail
AaTopb, nionifa, in altul munten din a. 1596. (Hasdeti :
Cuvente II si I, 37,72). Si tot ast-fel in tot vecul al XVI.,
XVII vec. Aceiasi regula ortografica e folosita
atat in cartile tiparite cat si in manuscriptele acestui
vec. Si acum insa se observa, ca in al XVI vec, ca
unele texte dad intaietate intrebuintarii lui At in loc
de a din positia mentionata. Cronica lui Moxa (scrisa
la a. 162o in Oltenia) are : RYAU4a, a hi:4Am, ficrpla,
031x, ICAIA, ft HATOMA, Tanis, d)CAIA, HATO:Amu, Goika,
Acoitaa ; alaturi de forme cu iotarea coprinsa in A :
IEpEAIIA, OaIA, INAia, +111%p7611,1A. AOMHIA, Maid. ; i
alaturi de lapsus calami, care tocmai ne tradeza re-
gula ortografica, in 11kU A, c13AVikl etc. (Cuvente I,

1) Prof. I. Bianu : Psalttea Schetaitti. Veclf qi Gh. Ghibanescu : Glo-

s-arttl Psaltirer Schetane, Ia5T. igoz.

www.dacoromanica.ro
 84

347-350). Predica din 1618 a 1ui Popa Grigore din

Mahaci are de asemeni : 40-mp%u,Ia, AtniApIa, etc.,
alaturi de trmpu,Ii, KELITA, GERI/A (Cuvente I). Acelai
lucru e in manuscr. Cuvint pentru curatie, scris_
pe la a. 1618: 16pm:fa, +rmpula, !MINA, ALIHOASA, AA:-
1041.1Q, NItCX.AINNlIA, alaturi de giAu,a i de impkToynklifki,.
(Gaster : Chrest. I, 50,51). Un Molitvenic, mscr. din
jurul a. 1633, are : HEHSHIA, 40pwrinitda, teiati,%, Para,
Tpor4vauffal nucTlaploa, T%Ta, CE niaMB, AiaBoASA,
anAIA.3%3I, anporfatom, i lapsus in Filkill,%, HcrilapioA,
care, cu deosebire alaturi de forme ca NE KIEM1%, ne
tradeza regula. (Gaster : Chrest. I, 8; 84). Dintre
tiparituri sa menOonam Pravila de la Govora (a. 1640):
AM143%311, Aa H%3AgnxEifia, NE6wATopb, Ximiorbil, NS Kit
lialp%1311 110NAANIA, liS nYaTpx, Ka c% IA 6&cIc'II ASH, ilE(C)
IiiAnIx BOTEXSNI etc. ; alaturi de scrierea iota0ei in :
articulatul rspgiia, +iiTps flpEWRIA ASH, Kd C% N3 Iiiip3%,.
iawrpti $1.1,EAEIKIA1 EN, articul. rip.hu:SpHIA, articul. C% CE
+(Arm nonamiLl; precum i cu totul exceptional, prin
lapsus : Rifit11,%. Cartea Invepturi preste tote
tip'arita la Cam.pu-lung a. 1642 are : mTopIa, 'NM re
Mb, .timrAupt, ASAtrimioacTpx, liplaviik etc., alaturi de
forme cu iotarea in A LIKSRIA, Amp, 4 KE41A1, AllEASA
:

rinspe (Gaster : Chrest. I, 94-97). Acelai lucru in

Carte rom'anesca de invelatura, tiparita la Ia1 a.
1 643: EFLINPEAL1 langa +nximu,1A, ifiau,a alaturi de giktu,a,
Ampia ca, alaturi de npIrcrriiii prin lapsus ; cad cel
mai des are 1a : trIBSRIA, I:s 11C1101MAANIA, Nor n1(11)110C-
MIA, HS p0rrAum:+rixpa(i.A. leptorSti (Gaster : Chrest. I,
106, i o5). Noul Testament tiparit a. 1684 in Bel-
gradul Ardelului tot ast-fel : Kiau,x, laaTpa, c% iffamm

www.dacoromanica.ro
 85

<1 Aripotifqx etc., alaturi de forme mai numerdse cu

A, cari ne dovedesc ca si in primele se pronunta
iota is lui A : !MTV . nwpild CA, KIICTIAMAk, +To +FM-
IVARLA tieptoonwp4.1iA C7, aim, tai CS +11A14 Ii0pAdA, HI3A
1011 amputa 11111 CVSAISHIA (Gaster : Chrest. I, 124).
Psaltirea din Belgradul Ardelului, tip. 1651, are:
Jte wifxrpa, auka in-0mila, alaturi de nucia,
AR11,41A,

4niA, AffiapA, ToIA CS HIA3E, si de scaparea iota0ei

in Hirdu,a (Gaster : Chrest. I, 155). Molitvelnicul lui
Stoica, manuscris a. 1669, are : rliviviatuti, ANN nuea-
'ILA, AA AIAPIA, alaturi de numerOse forme cu A : +IITPS
+11SpS11IA 9Eptoi61i, lax m.plix EPA, AA liSP1 4SPATEAE-C7S
AA3APIt i u a, lye AlApi, KIIOANI, i de scapari ale iota-
lief in : np1WT11111I, Rllau,n, iffiarrP (Gaster : Chrest. I,
184, 185, 188). Psaltirea mitrop. Dosoftei, tip. la
Uniev a. 1673, tot ast-fel: ap)CTAImiori, cHucIA ca, IIA-
TplApXSA, Atx,rtiapx etc., alaturi de mai numerose forme
.cu A : AE` AARiA C! 141 HPAGIA (Gaster : Chrest.

I, 209). Apostolul tip. la Bucuresci 1683 : camAPIA,

dar mai ales Ximg1,0/%1111/A 11111 CTSEISNIIA, TIMOPPA/ISIA,
TONAIEIIIH +011,IA Aq-1 1x46, 115 RSKSP1A AK8Asti, +

AIANHAOHIA, 11114 AdiA (Gaster: Chrest. I, 261). Sicriul

de aur, tip. 1683 la Sassebe: Kiall,Ac% AecAtiapAx. etc.,
dar mai ales cu iotatia coprinsa 'n A : IMTPS AISPIA
CA + Erl'AlA ,AAA ASISA, 11PODOKEAANI A 411F4, 190,1,1A8111
,smiliArrk (Gaster: Chrest. I, 269). Viata parintelui
Nifon de ieromonahul Anania, mscr. a, 1691, are
tot ast-fel : AISPIA TA, flIATA, alaturi de mai obicinui-
tele +TPS moudiRt tiOACTPS, noNaihNI, si de forme cu
iota0a scrisa ca : Rllau,A, AE Aomuii, TzPita (Gaster :
Chrest. I, 287-8), cari tocmai ne dovedesc ca se

www.dacoromanica.ro
 86

pronunta iotarea lui a dupe i acolo unde ea nu

e scrisa. Cronica lui Radu Greceanu (a. 1770) are
mai mult A : KS A041HIA, ISOOSNALI,T, CATSA IMOCTHAFISA,
CS 483I, PIPAH (Gaster : Chrest. I, 3 82).
i tot ast-fel, in tOte textele vecului XVII se vede
aplicata regula lui Const. Filosoful de a se scrie IA,
cu tOte ca se pronunta Yid sail IA, adica iia.

A se pronunta ra chiar la Inceputul cuvintelor Ici dupa alte

vocale de cot i ?

Regula lui Const. Filosofulcare, cum am spus,

pOte fi i a patriarhului bulgar Evtimie tinea ca
sa se evite scrierea iota0ei lui A nu"' numai dupa V,
ci chiar i dupa alte vocale ca o, or etc., ba chiar
ci la inceputul cuvintelor. In acest din urma fel insa, ea
nu s'a prins, caci numai cand i cand o vedem apli-
cata in texte. Totui, avem texte, ca un codex sirbo-
slav cu apocrife, in care vine : LIAOKINOAAkUk 1. tiAG-
1311iOrdAKIIk 1). Forma AAM1,6, n'a existat nici data ast-
fel, ci pronuntata cu iotarea lui a, in limba sirbo-
slava, dupa cum ea nici aqi nu exists de cat tot
aa 'n limba sirba.
Tot ast-fel, se afla ornoml ce (pronurgat de Sirbi nu-
mai Oy'ROMB CE), AWCTOAHII0, VICTOAFIIA, in un Nomocanon
sirbo-slav din a. 14662). lute() inscripie din anul
1654 : HACTOATEAk (in 1. d. HACTOkITEAK). alt manuscr..

1) Starine VIII, 38.

3) Ibidem XII, 256.

www.dacoromanica.ro
 87

din a. 1 642 -1 647: numele OTOMLI (in 1. d. 6Tok1Nm) ;

Tar intr'actul din a. 1639: Gmatia i thICTOAHTEAth (in 1.
d. thICTOMNIEMk. 4)
Am veo,lut apol cum i in bulgaro-slavicul manus-
cris de la Tikve gasim acesta : WHAAHHAA 1 Wlak1H1114,
pAliCliAA 1 wiipoukt (Sbornik Minist. IX, I27),forme
cart, on cat am vrea, nici pentru acel timp, nu se
pot lua peste tot drept cadere a lul it ), de i limba
de aqi bulgaresca poseda acest fenomen. 2) Acesta cu
atat mai mult cu cat i in Evangelia lul Ioan-Alexandru
(sec. XIV) se afla scris oa in loc de pronuntat okl.3)
Textele romano-slave, ca s. e. Psaltirea tip. de
Mater Basarab a. 1637 la Govora, au des 1101WHIE 1
1101{akilliE, AOCTOMIE 1 AOCTOWITE. Tot ast-fel, intr'un doc.
munteno-slav din a. 1619 e: AA E(CT) 110CTOATEMIOE
Kb 11411a17 4) cea ce in altul din a. 1643 e scris : CE(y)1114
CTOkITEANII.5)
In letopisqul din Codicele de la Kiev (sec. XVI)
e : OVTIONOMMTk in 1. d. ornotiommEn i AocTomiiL 6)
Prin acesta voim numai sa menOonam un fenomen,
care une-ori facea parte din sistemul ortografic.
E acum intrebarea, daca era dupa fonetica limbei
romane sail era numai ortografica forma odata apt
(sed, insa), alaturi de cloud ori idp%, dintr'o scrisore din

I) Ljub. Stojanovie : Stari srfiski zapisi i natidsi, I, p. 347, 357, 339.

z) Cf. Lavrovs : Obzora p. 114.
3) Dr. R. Scholvin : Einleilung, p. 49. Mai vedi iota0a nescris'a in
Tetraevanghelia din Praga din sec. XV (Starine XIX, 194).
4) La Archiva Statului, Actele manast. Cemica, pachet 3 No. 4.
5) La Archiva Statulul, Actele manast. Slobozia lui Ianachi, pachet
2 No. 12.
6) I. Bogdan : Vechile Cronice p. iso, 156.

www.dacoromanica.ro
 88

Ilfov anul 1609 (Cuvente I, 173-174): kI H011 liSoW;

JAM 111%1IT3, 11. Idp71) ASAIIIHTAAE C% t>,11 4Iii, alaturi de ArA
c% sn AkrmAn. Aceiasi intrebare trebue push" si la :
'1111111

IlliT0)-AAA din Pravila tip. la Govora a. 1640, pe ultima

pagina, in loc de obicinuit in tote textele vechi ca si
in limba de acli neATorkina sail 1:EATOVAA4. Tot asa, ca-
lugarita Teofana, muma lui Mihai Vitezul, in un act de'
donatie cake mandst. Cozia scrie la a. 1602: /VA IIERCIA
Ali 2) in loc de obicinuitul atunci ca si 'n limba de
aqi : IJEKOkl. Se pronunta dar aici nevoa ?
Noi nu stim daca adi s'ar mai putea gasi pe unde-va
'n limba vie de dincoce de Dunare forma ar 1. iar saa
cheltuala 1. cheltuiala.", nevoa 1. nevoia; dar in textele
vechi nu ne aducem aminte sa mai fie pe unde-va
de cat tot ast-fely exceptional. Drept e ca in Banat
se afla aqi a statt is im Anlaut ist in einigen Orten
zu horen : atagan statt iatagan, agod statt iagodx;3)
insa acestea sint aid tocmai dupd fonetica bulga-
resch imprumutate de-adreptul asa, tot ast-fel cum
tot de la Bulgari are Coresi in Pracsiul sea (circa
1569-1575) : vocat. ati,orite (Gaster : Chrest. I, I4*)
in 1. d. obicinuit id,i,orm. In dialectele bulgare resa-
ritene mai sint Inca ast-fel ab%1KA si fab%bin, agodi
si ' agodi, az si iaz, agneta si iagneta etc.') Deei

i) Cad, de sigur ca pronuntarea adev'erat'a nu e nici in sp dintr'un act

din Muscel de pe la a. 1584 (Cuvente 1, 38) ; caci si aid vine mp. Cf.
mai departe, la *, despre un fel de analogic ortografic e in 1. d. k.
Veqi gi Tiktin : Studien 85-86.
2) Papiu Harlan: Tesaur de ',minim. I, 390.
31 Dr. Gustav Weigand: Der Banater Dialekt, Leipzig 1896, p.31.
4) Lavrovx Obzorzli5.Cf. si F. Fortunatov: Phonetzsche Bemer-
kungen, in Arch. fiir slay. Phil. XII, 96. Acel fenomen it mai aflam

www.dacoromanica.ro
 89

existenta acy a vorbelor agoda, atagan nu ne da

dreptul- d'a lua pe ap% ca indiscutabil aa 'n fonetica
nOstra din vecul XVII; cad regula ortografica men-
Oonata ne-ar da i dreptul d'a o crede aid pe ea
aplicata, mai ales cand tim ca pe Ap% nu'l mai in-
tampinam ast-fel, sat ca Fp, de cat cu totul rar in
vecul XVI i XVII. Drept e iard ca in limba ro-
manilor din Meglenia (Turcia) se Ad asta-gi ara in
sens de iterum.daco-roman iara, s. e. in : Terbu ara'
vini i linsi=_-cerbul fard veni i linse '); totui, trebue
i aid sa se observe ca limba Meglenilor e plind de
fonetisme bulgareti. Cad, cum fara indoiala e bul-
garism moani in 1. d. mani, sa in 1. d. sint, articolul
bulgar post-positiv in dimineata-ta, seara-ta, i altele ;
tot ast-fel va trebui sa ne intrebam daca ara nu
e nascut mai tarcliii sub influents foneticei bulgare
din iard, intocmai cum Romanii banateni au de la
Bulgari agodadin iagoda etc.
In on -ce cas, nor inclinam a crede ca, in casurile
de mai sus din vechile nostre texte, avem aface cu
regula ortografica a lui Constantin Filosoful: d'a scri
dupa vocals i la inceputul cuvintului A, care se pro-
nunta insa w. Ne impinge la acesta limba de acii.de
dincOce de Dun are care acolo are /a, textele vechi
care de regula scriu is sau a, precum i forme ca
TpenSxiiiE=Tper.Simpe in texte din sec. XVI i XVII 2).
si la Rutenii Lemki cari au : abko, ajce, agnja, aky etc. (Arch. f. sL
Phil. XIV, 288, 605). Mai cf. aici nota de la p. 62.
1) Pericle Papahagi : Romdnii din Meglenia (Texte si Glosar), Bu-
curesti 1900 p. i6, 9, Jo.
2) Vecli acestea mai jos la litera r, unde dovedim ca in asa casuri
g insemna m sail c.

www.dacoromanica.ro
 90

Lucrul e de alt-fel vrednic de discutat, in interesul

cunNterei foneticel textelor romane din al XVI si
XVII vec.
*.
* *

Resultatul cercetarii nOstre de pan'aici e ca, in mo-

numentele literare romane din vecul XVI i XVILtot
ca i in cele bulgaro-slave, sirbo-slave i rornano-slave
insemna.' de regula : a) sunetul a. b) Dupa 1, in
vorbe ca nw.apra, T%Pia, ntouila, era numai scris ast-fel,
pe cand in pronuntare Linea locul lui kf (=ia). A-
cesta era tocmai aa cum s. e. nor adi scriem taria,
mocia, tot ca reminiscence ale unor vechi apucaturi
ortografice, dar pronuntam tariia, moiia ; i tot cum
s. e. Croatir de adi, care scriii cu litere latine, pastrezd
aceiai veche apucatura ortografica, scriind Asia i
pronuntand Asiia, Besarabia i pronuntand Besa-
rabila, scriind spasenia i pronuntand spaseniia etc.
c) Posibil ca i la nor, tot rar ca la Slavi, la inceputul
cuvintelor i in corpul for chiar dupa alte vocale de
cat I, s'a mai conservat, icl-colo, tot spre a se evita
scrierea iotatiei, a, cu insemnarea de id : ap% pron.
fard sail far, We'd pron. nevoia. d) Insemna i nu-
merul I.
Id insemna de regula sunetul fa. 1)

i) Vedi insa mai departe, la litera k.

www.dacoromanica.ro
 91

1, to

I. In literatura paleo-slavd

In textele paleoslave litera E represinta 'n genere

sunetul e: TpEnETATH.trepetati, Tpernti.tretii, 'MATH=
tesati, Si numerul 5. Ca un rest al mai vechii iniitatii
ortografice dupa textele glagolitice, mai insemna E in
textele paleoslave cirilice Inca i ceia-ce 1e, adica
le, sati cel pun un e mole. Ast-fel in Savina Kniga :
Emoy pronuntat iemu, malE=abiie etc. 1).

Mai tarcliii, prin desvoltarea celor-1' alte tipuri literare,

mai ales sub inriurirea ortografiei greceti 0 a textelor
glagolitice, se ajunge la obicinuinta i mai mare de
a se da lui E aceste doua valori fonetice. Si anume,
mai ales din vecul XIV i XV, de pe vremea patriar-
chului din Tarnova Evtimie, i de la Constantin Filo-
soful cu deosebire, E incepe a se intrebuinta consecvent
i cu insemnarea de te=ie. Aceti reformari ai orto-
grafiei cirilice neregulate de pang atunci, cautand sa
o ideritifice cat ar putea mai mult cu cea grecesca.
(care in Vote era punctul for de plecare) formulary i
pentru 16 regula ca 'n viitor, in urma vocalei, sa se
scrie neiotat,ca in grecete 2). Acesta regula se pOte

1) Cf. Miklosich : Vogl. Gramm. P, p. 7, i9o.Arch. fur slay. Phil.

VII, 478 i XVII, 176.
z) S. e. x6pes, oil etc. Ve4i Starine I, 19. Teoria lui Sobolevskij in a
sa: Drevnij cerkovno-slavjanskij jazykx, p. 25 26, (adoptata i de
Sbiera, cum vom vedea, pentru textele romane), ca e se promu4a
numai ca e in paleo-slava, nu se pate nici de cum sustine, pe cata vreme

www.dacoromanica.ro
 92

Indata recunOte, in literaturile sud-slave, mai ales dupa

acesta ca ti, cand vine din'aintea acestui ortografic
neiotat E, se scrie de regula sub forma I cu cloud puncte
d'asupra. Cad acei reformatori all hotarit tot-de-odata
ca o a doua regula ca, nescriindu-se iotatia, set' se scrie
1E in loc de plsl. me. Aceiai hotarasc, ca o a treia
regula, Inca si, ca la inceputul cuvintelor sa se scrie
E 1. Fe din pronuntare (intocmai ca la a).
De atunci vedem ca se scrie cel mai mult as,a in
monumentele sirbo-slave i bulgaro-slave, de i nici
din acestea nu lipsesc cu desavar0 ref orme cu me, sail
lc la inceputul cuvintelor, dupa vechia trad4ie i sub
influents limbii vorbite.

II. In literatura sarbo-slava

In literatura sirbo-slava, E, pe langa valorea sa fo-

netica originala de e, mai are i pe cea a lui to ( _=- le) ,
in casurile reg-ulei ortografice mentionate. Ca sa nu
ne ridicam prea mult in timp, chiar in cartea lui Const.
Filosoful aflam : notiosATEIfie, AnallOKAIENIE, ClitI3A
CKOE, 110/11431114, 110KE114afifilik, KVAIMPAE CE, HOAKH3ANYE,
exempie cad, i dupa fonetica paleo-slava ca i dupa
cea sirbesca, se pronuntati cu lE : Hp11011PITEIIIIE, R%-
31`APME CE etc., dupa cum ne dovedesc aceleasi texte
ca si altele contimporane in cari le aflam ast-fel scrise.

in acelas monument vine si is in aceleasi positii. Cad de ce ar trebui

ca formele ca nomsdaTk s presupuna, sine qua non, pe noAostuTa ecu
e fara j? Acolo nu poke fi vorba de cat de o grafica neprecisa. Cf.
Arch. fur slay. Phil. XII, 587. Cf. si Miklosich : Vergleich. Gramm. I, 7.

www.dacoromanica.ro
 93

Tot asa, intr'un codex sirbo-slav din secolul XV

EIPE, EXE, FAUN% TklibitlIEN111, %%%PIE, INEGECHOE lilsalA111ENTE,
11,1.1069'1146, GAIICTAE CE, 141INIAIIEMk, GE301rA11E CE, GPATIE,
cplimerae, etc. (Starine IX, 17). Sail in un alt manus-
cript cu anale sirbesti, scris in secolul XVI: up-
gao'ci;k1E, mum, ER'OEFICKIE CREi 1ENlF, AlIWIIIICIE, Toefie Rapie,
wrmicavie, ie etc. (Arch. f.
11111111911E, lEreilirEAACICOE

sl. Phil. XVI, 59). Intr'un letopis sirbesc din a. 165o :

IlkAtiETk emor, raAege 11,4PCTI{OrEll, OrRIENIt, ChtillTIE pITHOE,
111311E111ArillETk, 11A0AOCAOrAZEHIE, AM:Miff, l l3klI1EN1E, 3Plafie,
ticrioripae, %hI1TIE, IIIICANIE etc. (Safafik : Pamatky Ji-
hoslov. p. 56). Aid peste tot e scris E, dar se pro-
nunca lc, cum ne dovedesc aceleasi texte in cari yin
1 scrise cu IE : Tkl41ANIIEA1k, CKElIIEN1IE, wipe, te.Amik,
temoy etc., si dupa cum ne dovedeste chiar si fo-
netica sirbesca de ac,11 care in aceleasi locuri are pe
fotatul 16 in pronurrOre. De aceea Inca de demult
a aratat Vuk Karadiie in ale sale Primeri, ca acest
E 1. le nu e de cat ortografic. Acelasi lucru trebue

sa marturisesca si sus-cine Stoian Novakovie in Pri-

meriD (pag. X) ca, in acele locuri Sirbii pronuncail
vocalele neiotate ca iotate ; numai ca menOneati, pe
cat puteau, in scris, ortografia veche. ySi, acesta se
pote vedea de fapt in mai tote manuscriptele si ti-
pariturile secolului XVI si XVIP).

Fragmente din tiparituri cu aplica %ia acestei regule ortografice

= is verg in ale lui Karadzie : Primjeri pag. 37-51 ; ;;i in ale luL
St. NovakoviC: Primeri.

www.dacoromanica.ro
 94

III. In literatura bulgaro-slavd

Acosta regula, si cu aceiasi insemnare, e tot atat

de latita 'n textele bulgaro-slave de dupa sec. XIV
incoce. Ast-fel, intr'un manuscris din sec. XIV mai
peste tot se afla le in 1. d. Ej numai exceptional
vine w. : w(cT), iero (dar si ero), npIumriaierrk etc. ').
In partea bulgaresca din codicele de la Chiev :
ECTk, WO, 11%311patitE" 110C11AAET6, CROEVO, 1141110EAlk 11011NCTIS0
BEC111CA%110E, 11 111/%11011p0ANTIE, AOCTOAIIIE, 01101pHOE Xpami-
11111116111Ap1111,AENik, Ax Aurrife, Eotifemk, irlawEro, opea:eiffemk,
REA, namifif etc., in loc de complet scris, ca in unele
din textele paleoslave si bulgaro-slave dinainte de
sec. XIV ca si dupa" acest timp : IECTk, tero, IMatIpA-
Irkwist, 11OCIIAMET6. Aceeasi regula in Bulg.-Lab. : emu,
3,1 enpu. TO E 1:8 EpCA114111% 1 1E OCAIIA1k, FIrrATE, Pak rolife N no
I1, \ANHNIE. NE 311AE, 11,ApCT110 HELIECNOE, AA 110311AE, AA CE 1111E,

311AA1EHIE, At11TIE, 1111110AAE, 11p111111CTIIIE (SbM. XII). Aceiasi

regula ortografica E = IE o gasim intrebuintata si in
vecul XVII. Asa e in apocalipsul Apost. Pavel :
IIMETO TROE C(PE)TOE, TET)11E1ITE, 11011111(1114, E 91111,E

4ro*, uproviumuie amtmetlif, ou-A:Aattie, 111%3A11111A111E

BAEfliE, NAME KArAtIOE, EA1111k ECTK IlkTh (Starine IX.).

Ci in mai tote textele bulgaro-slave gasim acest
E=16, alaturi de forme cu ie. Ast-fel, in afara de
textele aici aduse, unde se afla si forme fonetice
etc., mult mai conservata
iiponkirile, T11016, 311111AEVIl1e
afla'rn vechia ortografie paleoslava in manuscriptul
de la Tikve, bulgaro-slav din sec. XVII. Aci e
1) M. Speranskij : ZainYtki p. 42.

www.dacoromanica.ro
 95

forte des : CTOWNIE, 3AE lye 8A10411T1-1, PA 16AH146 riolph,

WPM, leAHHOIE, IEXE, 3EALIIINH6, GIL:vale, IlpIMEHAlET,M0161`0,
3NA16411, 1111116, GUN REAIII;i1E, CK01610 etc. (Sborn. Mi-
nist. IX).
Acest dualism e=te in vechile texte pe de o parte,
iar pe de alta cunOterea ca acesta e o regula or-
tografica aplicata i de Sirbi in literatura for sirbo-
slava, precum i faptul cA in limba vie de acji bul-
garesca vine in acele locuri de regula un E iotat ;
acestea tote ne impun d'a nu socoti, in textele mai
vechi bulgaro-slave, drept q caderea lui i de dina-
intea lui e, tote formele cu E 1. te. Din aceste puncte de
vedere, dupd cum nu e de susOnut teoria lui Sobol-
levskij despre E 1. te in paleoslava, tot aa nu e de
sustinut parerea lui Lavrovw ca acolo ar fi peste tot
fenomen fonetic vypadenie 11>> in limba textelor bul-
garo-slave 1). Insui Lavrovz nu p6te constata in
bulgara de aqli de cat cu totul exceptional 2) pe it
cadut in posiOunile in cari 11 arata regula ortogra-
fica a patriarhului Evtimie i a lui Constantin Filosoful.

IV. In literatura ruso-slayd

Monumentele literare ruso-slave presinta pe acest

E pronur4at ca te din cele mai vechi timpurl. Aa e
in Evangelia Ostromirica din sec. XI, ca i mai tar-
I) P. A. Lavrova : Obzorx p. 75.Cf. i Miklosich : Geschichte der
Lautbezeichnung im Bulgarischen, Wien 1883.
2) Cf. Oblak : Einige Capitel aus der bnlgarischen Grammatik, in
Archly fiir slay. Phil. XVII, p. 175-178.

www.dacoromanica.ro
 96

e. in Evangeliarium Putnanum sec. XIV, si

cliil s.
mai ales in mai Vote textele, de dupa sec. XIV in-
Uwe. Ast-fel ca in Evang. Putnanum aflam : ECTk,
Fro, GEM% 1;pilTkE, HA ROCIiicalhE nplusuil,wrg, CROEMOIr

Dupa aceleasi texte, in cari aflam aceste cuvinte si

cu leCTk, Zero, etc., precum si dupa limba rusesca
de aqi in care, la acelesi locuri, E se pronunta iotat
(sail harem ca un 9) se vede ca si in textele ruso-
slave, in asa casuri, scrierea lui E nu e de cat orto-
grafie, dar ca el se pronunta 1e. Originea acestui
fenomen din literatura ruso-slava, care de alt-fel in
cele mai vechi texte se afla mai rar, iar in cele mai
noua, de prin secolul XIV incOce, forte des, trebue
cantata pentru cele mai vechi in reslete imitari dupa
textele paleo-slave, iar pentru cele mai noua, in ob-
servarea regulelor ortografice sud-slave (Vecli si Ka-
: Mon., XLII). Belorusul Skorina, care, in
prima jumatate a sec. XVI, tipari pentru Rusi, la
Praga si Vilna, card bisericesti, elimina pe 1e si in-
trebuinteza peste tot E si in loc de le din pronuntare.
Inca o dovada ca, la Rusi, e scris in loc de te nu
e de cat ortografic. 2)

e lat fi le In textele slave cirilice

Mentionat trebue Inca si faptul ca in multe din

textele sirbo-slave, bulgaro-slave si ruso-slave, tot
asa precum am veclut ca spre a se evita scrierea
I) Kaluiniacki : Monum. linguae palaeosl., XLII, 144.
2) Vladimirovx : Doktort; Franciskx Skorhta. Cf. mai sus pag. 66.

www.dacoromanica.ro
 97

iotatiei la a se pune A, sail t

tot ast-fel si spre a se
;
evita scrierea iota0ei la E, dar spre a fi totusi are-
tata prin vre-un semn, se scrie des un fel de 6 lab>.
Folosirea lui e, care a. fost de sigur luat tot din
scrierea grecesca.1), se vede in tote literaturile ciri-
lice de cele mai multe on cu insemnarea de 1e; nu-
mai ca 1ntrebuinarea lui nu s'a putut inradacina
sistematic i asa de respandit ca alte lucruri. Ast-fel,
de pilda, des se afla 6, si in mijlocul cuvintelor ssi
la sfirsitul lor, in codexul sirbo-slav din sec. XV,
din vremea despotului sirb Stefan Lazarevie, (Sta-
rine IX, 1-48) ; sau in alt mscr. sirbo-slav din sec.
XV : er(At) in 1. d. fonetic term, ZiAmie in 1. d. fo-
netic temme, ilapuat6 in 1. d. naptim'fiel dar si chnpk-
mmerce cu te, cum se pronurga2). De asemeni 11 aflam
forte mult scris si in bulgaro-slavicul manuscris de
la Tikves din sec. XVII : criceuirc, upoweuie, ReCEAHEM,
erm etc., (SbNI. IX), ca si in alte multe texte, chiar
din al XII i XIII vec, publicate s. ex. de Sreznevskij
in Drevn. slay. pant. jusov. pis. Tot ast-fel, des se
afla el i in texte rusoslave, incepend de la cele mai
vechi pan& la cele din sec. XVI si XVII 3).
rE insemna de regula ie in tote textele cirilice :
w.ro=iego, au mmitale=znamenife. Dicem de regula,
fiind-ca sint unele texte in cari, prin analogie gr afica,
1) 6 se afla in minuscula grecesca i in sec. X, de:td, pe cat se pare,
num4 cu insemnarea de e. Vedi Gardthausen : Griechisthe Palaeo-
graphie, Leipzig 1879 p. 191, 201 si pe tabelele 4, 6, 7, 8, to.
2) M. Speranskij: Zametki p. 9.
3) Cf. E. Th. Karskij : O'C'erks slavjanskoj kirilovskoj Pakografiji,
Varsava 1901, p. 187.
7

www.dacoromanica.ro
 98

dar' numai grafica, se scrie 16 pentru sunetul e. Asa

e-s. e. In textele cirilice ragitzane din' al XV vec :
rimincwi. etc.') sail in un Codex sirbo-slav din sec.
XIV 2). Tot ast-fel, in bulgaresca Tetroevangelie de la
Praga 3) se afla unc=ne, smac=iie, nkmerilc=vremena.

V. In literature romdno-slavd

Aceiasi regula ortografica a lui e=6----=1 o gasim

si in textele romano-slave, tot in atat de mare des-
voltare. Ea e si in textele din sec. XIV ; insa pen-
tru subiectul nostru nu ne intereseza de asta-data
de cat sec. XVI, XVII, si cel mult sec. XV. De
existenta ei in Evangelia romano-slave tiparita la
Targoviste in a. 1512 ne-a vorbit de mult St. No-
vakovie in Glasnik srpsk. uC" en. dr. XLII. Intr'adever,
acolo gasim mai pretutindeni e sail 6 in 1. d. tc:
1111C1110, CKIIIJENTEAtk, /110E1'0, 6r0, 6? WpRle sisis, 15,1,
CMp%I.114.16T CA, wilporeauk, ilemincuro 1441:413a11114,
CI;13111IE, EIFrACNOE nrkwae, etrrdiA, CIIITAEAllsak etc.
(Bianu-Hodos : Bibliogr. I). In acestea se vede ames-
tecul lui E cu c tocmai in locuri unde se astepta
EvrACHOE 1 6vrAltl, CVIIITAEA1k1)Ck g CM:putin6t CA, sail
nurhai e i. d. 16 :' 6? '(=8cr7.); sau tiumar e i. 1: .d.
1.

te: Ei16 alaturi de 61'0, EAMM, rifrhATIE 1: 1. 161'0.

WARM., nirhTlic. In Molitvenicul tip. la Targoviste
a. 1545 de asemeni : npieme, R6CIIp1ETlE, CAASOCAORTE,

1) Archly. fur slay. Phil. XVI, 356.

2) Starine VIII,'36.
5) Starine XIX, 194.

www.dacoromanica.ro
 99

110CHEMEHIEM6: EXE IOHIE... H vrApie, ctiaaatfif,

MIIpENIE,
Nk1tAcIOM11, wllporieriff, nocAllAoftaffif, WAtIAHIE MAMIE,
WSHORAEHIE WAMEMAro Xp41114 etc. (Bibliogr. I); unde
se vede neinclinarea Care dar acei.ai ortografie
6,
.ca in Evangelia din 1512, cu e in 1.. d. w. i in Te-
traevangheliul tip. de Coresi, tot slavonete, la Bra-
,,ov a. 1562 : REAHilIE, 114,111HAEMOr, HONAAHEMH, CROE,
CAANOCAOKIE, HOCIAIIIEHIEAtk, 'EWE, nomiaffif H HCHASHEHIE,
14% 'fAinikrrick, "a:1E miff 11 C%Rt&311ACHIE, H cretpif,, C8-
AmioNle, noi:ENYEAtk. (Bibliogr. I); Vote in 10C de NE-
etc., cum se pronunta.
AH9116, 1144milm6mor, HONAAWIMAIN
Acelai .1u6ru in Tetrevangheliul tip. tot slavonete
de diaconal Lorint, in Belgradul Transilvaniei la a.
,1579 : HONEAIHIEAlk, TrrposInif, CAVII.ET%, 3E-AE etc. (Bi-
bliogr. I). Sati in letopisetul moldovenesc din Co-
dicele de la C_hiev (sec. XVI): EMOr, 0A,PW.NAHIEAlk,
HOHNE111E, ECTK, EXE, 1,4,11116, AOCTOAIIIE, TE4E111EAVic FA101r,

El'0,, NOE, MEX., RW.4111E0;06 AXNARCTRO, ANIE, OGAItIAETk,

etc. (I. Bogdan : Vechile cronice) ; tote forme nu-
mai ortografice, in loc de foneticele temor,.omvpu-
IIIIE/11k, HAVHECNOIC etc. Tot aa e in manuscriptul
Bistritan din Codicele de la Tulcea (sec. XVI): Ero,
EA:E, EA15, CAVIECTRIEAlk, MEX., HAIHEHIE, CHACEHIE7 EAHHOSO,
CROMCS, KECEAIE, EKAPPEAYE etc (I. Bogdan : Cronice.ine-

dite). Intr'un doc. munten din a. 1535 : HOREAHIE,

EIHICHOHIE, Er EMU, onottiff, ILICHA1E,. EpE, cid:Ar6111'ff. Ace-

lai .lucru intealt doe.: munten din a. 1546: 3HAETk,

HOMHASETk, Hal CTOE HpOCNOMHAilO, TirknifT, HActupErniF H

RS k1;11AEHIE, KS IrkilHOE incenominuffif, fro, EMS, EM11;A,

ECTk. 1 in un doc. din a. 1623 : HOKEAHIE, frrk, EA,Htlk,
e;',N,A,E11.1E, emu, 3HAET. In un doc. din a. 1645 aceiai

www.dacoromanica.ro
 I00

regula e=.te : EA1111,Edi, 3d IlE9114INIEI ilopiAirfie ECTE7

ErG,
3dliAHHANTE, IllOCTAILVIIET (tote aceste doc. in SbM. din.
Sofia, IX). In doc. din a. 1665 : l'AdrOAEMOE, ennaa, CH0E1'0;
AECETCTII01rEW11, WittrOCAOSENIE41%, nonaartie, II,ApCTROIrETk.
PERi401rE etc. (Safafik : Pamatky Jihoslo,. p. Ii6). Si
a0 mai peste tot locul cu E in 1. d. to : rAarommote,
cHowro, II,MICITOIrIETII etc., cum ar fi trebuit dupa fone-
tica paleoslava, sirba i chiar bulgara.-
In general, din cercetarea textelor romano-slave
din vecul XVI i XVII se vede ca i in ele, ca in
cele curat slave-cirilice, e pastrata acesta regula or-
tografica. Numai cand i cand vine i in textele
romano-slave' Is la locul sea. Acesta insa tocmai ne
tradeza i in ele, ca E din acele0 locuri in 1. d. te,
nu e 'alt-ceva de cat un obicei ortografic ; precum
i ne- arata Inca. faptul istorico-literar ca i noud. Ro-
mani/or ne-a fost cunoscuta, ca i not am lsinut la
pastrarea acestei regule E=te a lui Const. Filosoful (i
patiiarh. Evtimie), la Inceputul ca i in corpul cu-
vintelGr.

Daid, cand regula 1=1 o aflarn intrebuirqata de

RoWiani in textele romano-slave ce ei scriaii, nu ur-
meza in mod firesc i necesar ca" ea trebue sa fie
ai in textele curat romaneti scrise de dinii? Incon-
testabil ca. trebue sa fie i in ele, pe cad vreme
tim ca nisi in monumentele slave nu era de cat orto-
grafica, iar nu o particularitate fonetica a limbei lor.

www.dacoromanica.ro
 10f

VI. In literatura romdnd

Inteadever, in textele romanesti din vecul XVI si

XVII ea ni se arata in aceiasi intindere statornica
ca 'n cele slave. In ele tot ast-fel,cautandu-se a se feri
de iotalie, nu se vial scrie te ci e, dupti vocala ci chiar
la 'nceputul cuvintelor. i 'n cele romanesti vine cand
si cand re la locui, set' dupd vocala ; dar acesta numai
ca excepOe de la regula obicinuita, printr'un fel de
lapsus, carele tocmai ne slujeste si.noua, ca Slavilor,
de proba ca, in casurile cu e, numai ortografic nu
se scria iotatia.. Tendinta acesta de a se feri,de scrierea
iotaciei, dara simOrea nevoiei, de a fi cel putin cand
si cand pexprimata, se vede si in textele romanesti,
ca 'n cele slave.--Anume, unii scriitori inclina si la
not d'a pune pe E lato in locurile unde fonetica
limbei cerea te, si uncle chiar limba vie de adi are
ie. Acesta e in literatura nostra veche un fenomen
paleografic nu prea bagat in sema pan'acum, dar
de care editorif vechilor texte romanesti ar trebui sa
die socotela in a for transcriere. Drept e ca si in
monumentele romanesti, ca in cele slavo-cirilice,
nu se vede peste tot locul o pastrare statornica a
deosebirei acestia fonetica intre e si e, ci, mult se
amesteca unul cu altul,.punendu-se 6 lat chiar si acolo
unde fonetica cerea sunetul e. Dara, chiar dac-a acest
amestec al lui e cu E, (pe care l'a produs de sigur
marea asemanare paleografica -intre ele, precum si
regula ortografica e=le),-.ne aduce incurcaturi in.cu-
nOsterea fonetiCei textelor nOstre vechf totusi, slut

www.dacoromanica.ro
 162

texte in cari, tocmai spre a se respecta regula neio-

ta'rii, vine forte ratilt-e lat:
Tata' acum regula e=16=6:" aplicata si la textele
nOstre romanesti. In -acestea ca si in cele slave, ea
se recurioste si dupa. Y cu cloud 'puncte deasupra'i :
XVI vec. Diaconul Coresi, pe care '1 am ve'dut
pastrand acesta regula in tipariturile'i romano-slave,
forte mult se sine de ea si in, cele 'romanesti. Asa
inPsaltireal de la a. 1577 : atiponfE, nfep311, v, Hwor-
fl2M1,1E, RitiN. ROE, AATS1-E flOrMEM TSB, ETh, 111ETINf, CTpEAIE,
/WE, RECEATE, dienaopk, ,1181116, RYE etc. In Tetravanghelul
din a. 1560-61 : Ae1E3, aSatlen, nSuSpIE, EAlt, Ell, E rx-rirrx.,
AOrMIE11, A11E, Ept1, 11,1E, impTifie, for;
CE /1111/0114, TSp1E,
rpx.elin etc. Aceiasi regula in Talcul Evangeliilor de
Coresi (a. 1564) : E, [We, errAie, praecnk, epn, RIEU,11E11,
MIMOCTENIE, 11IETpH, CS 41E, F1EEpTATk, ciwife, am&
etc. i in Evangelic cu inVetatura : %%iE, rpzecnk,.
6.1610E, CIIXCEHIE, E, RECEAIE, 1:01rpX11:1E11, BERIER, c% RYE,

orcogo,Ye, afpaapf, TkpIE, CS VE, TrAEC11%, Bede, R111011

etc. (Gaster : Chrest. I). Deci, acelaqi Coresi, care lucrei
carri ronuino-slave ci de recensie sirbescci qi bulga
resca cu ortograficul E=1E, aplica aceicW reviler i la
textele'i romdne. Acesta -e, fara indoiala, a aplicare
a acelel 'reguli si aici, fiind-ca si in textele'i slavo-
nesti acel E avea valOrea de IE, dupdcum era pro-
nuntat in limbile slave, si fiind-ca si in limb rornand.
de adi peste tot locul se pronunta. acel E ca 1E :
etc.
anponile, HEI:otrpAdi,Iic, note, ICAlt, 1E,

De altminteri gasim acesta regula E=1E in mai tote tex-

tele sec. XVI. 0 are siPaleia din Orastia (a;1582) : fp-a,
4cie, Tuo, Hfaitoof, lipid, I:px.Ecim; iffENuumeE,

www.dacoromanica.ro
 103

ER4111'64.411. RITIE IICX0A/14), ,f1KIP11, ;lar14111IE, etc. (Gast,er.,;

Chrest, I). Codicele Voroneten de aserneni E, ,11f,

CE 4SIE, Eli,. Epi101r, orplifE, Enor, EQ4,, gum, iitydiApIE, ale;

lioci,thie, E11111, CE AIIpONiE, C141E, AENIEpt1,1E, 417.1111, T1+1101r0E,
E4ISTIII1S, EPBIME, T%piE, dar i EEli alaturi de Eli, e$ECE-
IACKAA, 1 1[EpAAlk. Acelai lucru in Psaltirea Scheiana,
care insa, la unele locuri uncle. alte texte au E, iar
limbo vie de. acli pronunta are de obicei pe e
na6, i1116S, CAS, 11C11011EMCliStilE R1E, GYET0011, laeAls1P41,
N1001011, AIS111EN CARE, .1RIE ARFIE.SES(n) AtIes, WE, cncErfie,
11111, 44.1431.;%HTATS, KOIrRENTEAE IMITJQ1811, CIIVEFII11611,
alaturi de- AE1,111611, ECU, precum i m%HIE zVie, AOCTOH-.-
111-1611111, OrpleE, KOIr ROE, A11E ECTE ; larIETCtOSAN,.
etc, ; in care se vede forte mult ingrijita acesta
regula. a., neiotarii, dar i silinta de a fi redatO io-
tatia prin e. , E

.Aceiai ortbgrafica neiotare a lui afla i E

in, ante cart regulezd afacerile dilnice dintre po-

por,. s.. e. din cele publicate de Hasdeti in Cu-. .

vente I : mirriPrIE iiiEp.avropliAop (Galati) ; .rcz, uJf, c% 41E,

E41,- 613TEMIE, CS, C% IpIE (Valcea) ; moufie EN .(Tecuciti) ;
HElioTS_ A11ES, CIip1E, 11S11% ROE, 1[116 (Bacati) ; moafE, K4
Ck u,ii, ES rlitUPPIE, Ck CE vie (Barlad) ; AtIES, ES, aoppAYE,
C'6 ililE, IIAlE (Dambovita) ; ES, mum, c% zioe, (Prahova) ;

Eli, EC(TE), nmpTspiE, c% 1kiIE, [Vie (Mehedinti) etc. ; unde

se recunOte regula lul Evtimie i Constantin Filo-
soful i dupe I dinaintea nel:otatului, E. Acela.i lucru
se mentine in,textele popii Grigore din 11/Idhaci: liS
EAs, LUTE AEcrorropsmou, etp1., EC-TE, EpA, Elmo, msEpti, 06,1115,
r A illagE CA HS ils11 Al 4iEpS, AtlinsElpTE-HE, RIO Ali"
c,:is 7

AWE!' , F;rAIE 6160, v1tp.1:; i KSpR1E,. TptinS'4itt,

www.dacoromanica.ro
 104

E11,1E11, .1.11ximtkie. 411,01E, A111AOCTENYE, alaturi de lo-

tatul, prin lapsus, IEvrAIE, apol Kkrrie, +11.7ip%U,TEH,
IlIETF111, AETOIrprIE, 11YEpAE, rifepS, ligqxuje, TrAE111TE, 'M-
AMIE etc. (Cuvente II). Sail, intr'un hrisov de yen-
gare, scris in Trotusi a. 1591 : ayTem, HOE, mage,
cXI 4sie (Arh. Ist. I. 1,105).
XVII vec. Manuscrisul oCuvent pentru curatieD
scris a. 1618: KSpvu,YE, 6pisn'ie c% XIE, ARSule, ,%SEpti,
.varnSecKS', mien, 4IE GApEAE, At,v,HApie, SpkILIE, 11E1611IE,
(Gaster : Chrestom. I). Cronica lui Moxa (a. 162o),
ARS11:1E, EpRHAE IIYETPNAE, E, rampieir, ISIEpliAE, E011,1111E, 0
AEI Aapie coripS-CAS, impie RX3S Aomaie, Tapiairde, TSAIE,
tarmaaii, tackpeillea, etc. Letopisetul lui Urechiii : iipE-
Aocnonie, cripiepe, ES rplirOpIE, ECTE, C1:1111, Aomaie gpo-
,
ramApSA GIEACKIE, p%CGOAE, CX AE 4iiE, 'Oda, nii;iple, EA,
iar prin lapsus calami, provocat de pronuntare : 11E-
11011E, sompiii etc. (Chrest. I). Pravila de la Govora
(a. 1640) tot ast-fel : ninAocnoiefe, cricerde, W WAE, M-
TOprIE, HACHAIE, wapAiTv., c4sFiTA EvrAIE, CX A1111X 1101;t1-
(Chrest. I). Evangelia
MOE, CX 41E, lipewu,Ye, msepline
de la Manast. Delul (a. 1644) : KAArOCAORE1111E, nlepAyr,
16119111, 1;0pAGIE, IM3A1.1.14, HA EfITA, TEMEAIE, E, AIIE, 11%-

"CASECH, EA, overawe, A17411E11, UM etc. (Chrest. I).

Noul Testament, tip. in Belg-radul Transilvaniel (a.
1648) : Ampler, VA INIE, 11011111 ,wEg, W11 g T1MXpliTk,
TOSECI:to, EvrA1CT111, WE, C% HUE, EAk, EpA, /VIE, U,IE, 1;0-
psis* refeaieri, crpie-A, EIl1H. Acelasi lucru in Psaltirea
tip. la Belgrad (a. 1651) : AEON, +glepih, ntscpripIE, Et;,
*pa, prin lapsus, dupa pronuntare, lotatul Ieparm,
.41110, ERIN, %1IE, 0-11411, IINHAIIEH, +11,EAE1111,IE, NERS11.1:1, 1:41pEAE

.111EV etc. i in Letopisetul lui rAIiron Costin (a. 1670) :

www.dacoromanica.ro
 105

Tpt6811111, ClipIE, 110;AOCAORIE, ECTE, .FIITEMNAT, +11XIMU,IIH,

A,041111.111, EA, 1;$ HOE, CA it,M, 1;09111-6A, C% IISE, GOEPIE, ECTE,
p%anoaini, c% Ku, munof (Chrest. I). Psaltirea mitrop,
Dosoftel (a. 1673) : ES, crATEsi iittEip', EPA HENTA11.14,
141111:41, BIETSA, A1411, 1;0E01140 etc. In Biblia tip. la Bu-
cureti a. 1688 : Of0A004, VA 0, ailti, AATOpTE, HE-
Ateptintfigi. ES, A1ilTp0110ATE, eninorpazO, EPA, EA Eli, RIE,
441Tfputi'TATI.,, canli, nt,vaiii etc. (Chrest. I). Si in ac-
tele e'ite din poporul mai necarturar : (Ilfov, 1111E

1606. Cuvente I, 155) ; tm)Contic, moluif, u,IF (Valcea

1608. Cuvente I, 159) ; to, Amu's, V& KI1E.--iliffITATS,
took, Ammo, a etc. (act. 1698. Arch. Ist. III, 264);
E5 riiwPrio, mule, mule, moulif (act. 1699. Arch. Ist.
III, 265).
Si tot ast-fel, din Vote monumentele ce se cunosc
am putea aduce mai numai exemple cu e in 1. d. te.
Din ele se pOte vedea ca cu i Inca mai consecvent
de cat cu a se pastreza regula neiotarii; i ca, pe
cand la a nescrierea Yotarii, la inceputul cuvintelor i
dupa alte vocale tad ca a, o etc., nu s'a putut mentine
de cat putin de tot, la E acesta s'a pastrat fOrte
bine in scris, atat la inceputul cuvintelor, cat i dupa
alte vocale de cat Y.

Raportul ortograffc fi fonetic intre e, 16 fi a, id.

S'ar putea pune intrebarea: de ce nu s'a tinut i

cu A regula ortog-rafica, aa cum s'a tinut cu E, daca
ea era ortografie iar nu pronuntare ? Respunsul e
fOrte uor. In prima linie, a e vocald tare, pe cand

www.dacoromanica.ro
 io6

E," d aiales- palatal, din .natura'4 chiar presinta

un fele de muiart. Sa- se, compare s. e: aqi deis'ar
dice- M tr(iasca. i sa .traetio ;- saa ace de s'ar
serieoti,lod de iaa, i en. In exemplele cu e se simte
lard' vrei un i dinnainte,,pe. cand la cele cu a e
a
fOrte ,grew acesta. De aceea, nescrierea iotaiei la a
era, un lucru care sta fOrte mult in contraclicere cu
fonetica i fisidlogia limbei, pe cand la e, carele era
de fir'e'rrnOte3 nu era acesta contradicere. Acest mare
desa'Coid ihtrel"s'cris i limba izbea i pe slavi. De
ad6id,feitn' ain:vedut, nici in textele for nu s'a putut
melnti'neregula neiotarii lui a la inceputul cuvintelor,
i dupe alte vocale' tali de cat -II,. de ,cat forte rar,
pe cand neiotarea lui e se afla i la ei tot asa de
intinsa ca la noi. Afara de acesta, nescrierea iotarif
lui A era uurata deo litere ca A i 4i, cari lesne in-
locuiau pe kF i la inceputul cuvintelor, pe cand e
nu avu acesta uurare. Ar fi avut pe ei. insa.
e

Bare -sel ea tocmai prea marea asemenare paleografica

dintre 'ele :a. facut de nn s'a putut conserva o deo-
sebire 'Statornica intre E ca e i e ca ie. Acesta s'a
vednt i iit textele .curat slave ca manuscriptul de la
Tikvek i mn cele_ somano-slave ca. Evangelia de la
Targovite din 1512, precum se 'ite vedea i 'n
Psaltirea romano-slave de la Govora din a. 1637; i
am ardtat cum- Psaltirea.Scheiand tot ast-fel le ames-
teca intru cat-va.
Dara totusi s' vine destul de mult in loc de e i
in textele roman, tocmai la locuri uncle limba de
aqi prom* IE. Apoi,i am .vedut cum.. prin lapsus,
1-colea, vine qi in textele vechi sate un te la locuri

www.dacoromanica.ro
 107

unde de alt-fel in aceleaf textei- dupa regula nefo-

tarii, se afla scris e. Acesta, ca i e, ne tradeza ca_
se pronurqa tot le i in alte locuri unde era scris. e.
Pe langa acesta, chiar limba vorbita de acli1), i de
la ora ca i d-e la Sara, are in pronuntare to in tote
locurile unde in textele vechi vine totu1 e scris. Ba
i mai mult, teranul de acfi are o forte mare. inclinare
spre iotarea lui e, nu numai- la inceputul cuvintelor
i dupa vocale, ci chiar i dupa conSunante. Asa, e
in jud. Prahova din Muntenia, cat -nal .anyptitut audi:
mien, ispraviesc, merieii, Dumnec,lieti, poticniete, etc.
Acelai lucru in Banat : alies, gried, Niece, liemney
mierg, vrieu etc. '). Tot ast-fel i 'n Transilvania :
berbiece,
-
pliec, marie, partie, dies 3). ,1, T

i nu tim daca acesta nu s'ar putea recunOte chiar

in textele vechi, in forme ca HelloTSn /11116 (act. din
Prahova 1596. Cuvente I, 66), saii Numilisn Alio (act
Moldov. 1698. Arch. Ist. III,- 264), aliecTo.k (act.. jud.
Prahova de prin 1584. Cuvente I, .38);
Vote aceste 'consideraiuni, pe de.o parte,, iar Peide
altalaptul forte cantaritor ca in textele romano-slaveli
noiintrebnintam'regula nes cri erii iotArii,(e==w);intocinal.,
ca. tote literaturile.slavo-cirilice, ne dovedesc, socotam,
ca i Tn vecul XVI i XVII nu,faceau parintiinotri
dec'at aceea ce facem not adi cand scriem i;noie, e9,
eti, rnarturie, graesc, dar pronun0."10 moiie, ieu, ieti,
1) Vecli gi Tiktin: Stua'ien zur runuin. Phitologie, pag: 66.
2) Dr. Ath. Marienescu : Dialectal roman &Meilen, Lugoj 1902 p.,17.
3) H. Tiktin in al lui Grt5ber : Zeitschrift fair roman:' Phil. XI, 68.
4) Fie chiar cu nuanta de.Ore-care deosebiie intre a,a re la ineeptItul
cuvintelor de to din interiorul Tor. Cf. Al: Philippide : istat'ia lirnbit
roindne p. 248-9.

www.dacoromanica.ro
 ro8

marturiie, graiesc,adica aplicait o regulci ortografica

d' a nu se scrie iotarea lui E dupa vocale si la ince-
putzzl cuvintelor. Era acelaf lucru ce si adi vedem,
tot ca rest al Amor vechi apucaturi ortografice, la
unii CroaV care scriu : liepo, mlieko, ovakovieh, diete,
dar pronunta liiepo, mliieko, ovakoviieh, diiete.
Acestea ne arata ca e greit a crede, chiar i numai
pentru Codicele Voronqen, ca de Ore-ce in el nu e
scris E iotat (adica te) la inceputul cuvintelor, acesta
ar fi dovada ca, pe timpul rand a fost el scris, nu
exista grupul te in limba romand, cum socotete
editorul acestui text 1).
* *
Resultatul nostr. u e dar ca, in textele rom'aneti din
vecul XVI, XVII,ca i in cele slave i romano-
slave cirilice E insEnna : a) sunetul e ; b) dupa
1) Sbiera: Cod. Voroneten 304. Inca .i mai gresit e a crede ca in
vechiul alfabet cirilic nu exista nici o liters pentru redarea lui e iotat,
ca de aceea nici limba romana nu cunostea sunetul le (cum, dupa
o parere veche, crede tot Sbiera in Cod. Voron.). Gre,it e, fiind-ca in
monumentele cirilice paleoslave se afla t6; de pilda in Saville. Kniga,
sail in Foitele de la Hilandar (sec. XI) gasim npoggle, HARA1.1161,16 alaturi
de in general neiotat tIATINtlf, Orlfifilf, errs etc. (S. M. Kuljbakinx : Hi-
landarskie Listki oteyvolex kirillovskoj pisjmenosti XI-go elika, Sankt-
Peterburgx 1900 p. 15). Apoi, se mai afla iotatul is si in texte ruso-
slave din sec. X ca de pilda tractatele Knezilor Ruse Oleg, Igor si
Svjatoslav cu Grecii la anii 911, 945, 971, sail din sec. XI ca Sud Ia-
roslavlk VolodimiriCa, Evangelia lui Ostromir saa in 2itie Theodosia
PeCerskago din sec. XII. (Ve4i bucati din ele s. e. in Ogonovskij :
Hrestom. starorussk. sail in a lui Th. Buslaeva : Russk. Hrestom.).
Textele sirbo-slave au 9i ele pe Is deja in secol. XII. Ast-fel in, Evan-
gelia lui Vlkan e : 11p011111411t6Mk, MOI 1611Ig (I. Sreznevskij : Svedenija i
Zametki, No. 3, pag. 2!). Numai scrierea glagolitica n'avea sewn pentru
le, ci it insemna tot cu e ; ear ill cea cirilica el exista fora indoiala eel
putin in sec. XI. Cf. si Arch. fib- slay. Phil. VII, 478.

www.dacoromanica.ro
 los

vocale i la inceputul cuvintelor insemna grupul le,

adica ie; c) une-ori, prin analogie grafica, e insemna,
pare-se, i diftongul ea sail ia, (despre care veqi mai
departe la .1;); d) numerul 5, une-ori i sub forma e.
re (i e) insemna de regula numai re.

I
I. In literature paleo-slava

In textele paleoslave ce acli avem, 11 insemna de

odata cloud sunete deosebite : ia=1,1 i un altul pe
care filologia it represinta prin e, e sail prin e. As-fel
in Savina Kniga se afla nom. sg. amyl: = zemlia,
Rowk=volia, gen. sg. orarren1=ucitelia, dar i cpwrATH
=--vmteti, P.k.1%-=ree%, int=be. Acelai lucru in Co-
dex Suprasliensis : gen. sg. orirk=ognia, sail AACTA
= de sigur cu mesta, i in Foitele de la Hilandar :
peanprr%=razariaet, noroysnI(bupli)=pogubliajagti,
etc., i ,s,i; A%= del% 1).
Din aceste cloud insemnari ale lui 1, fare 'ndoiall
ca acea de ia nu e alt-ceva de cat o fasts poste-
riOra de desvoltare fonetica a mai vechiului e2). De
sigur dar ca la inceput, (sec. IXXI), in textele ci-
rilice ca i in cele glagolitice, 1 a insemnat numai
e, i ca apoi, dialectal transformandu-se in limba bul-
gard e in ia, a remas 1 (in sec. XI) s represinte
1) S. M. Kuljbakins: Hilandarskie Listki p. i8.
2) Cf. Leskien in Archly fir slavische Philologie IV, 146-7 li L.,
MiletiCs: Ibidern XX, 580.

www.dacoromanica.ro
 110

mai,,pleparte si vechiu-i. sunet, (care inch' se mai men-

tinea..in lirnba), dar si pe eel nod ia').
Car .pentru cea-l'altd prima insemnare de i a lui
l:, ea rnu ,pOte fi.,forieticeste de sigur de cat un fel
de sunet e deosebit de, curatul ewe, si anume un e
mole deschis, apropiat in ore-care mesurd de a, cum
if dice Sobolevskij 2), sad un fel de e ferme, un
sunet relativ asemenea lui e german inchis din cu-
ventul See, cum it crede Leskien 3).
Deci, in copiele -de texte paleaslave ce avem, si
cari sunt eel mai probabil din al XI vec, .k insemnd
is i. (sad a e). Probabil insd.cd tot cam in timpul
cand vechiul e,trecu si in. icz, pe _ alocuri dialectal
. incepu is sad a trece si in diftongul ea. In on -ce
cas, eel mai probabil este .ca ea represintd a treia
.fasd, de transformare a vechiului e fasa .cea .

mai .tardie,, care totusi.isf pOte avea inceputul,cel

,plAin sub forma mai pronuntata de ea,chiar din al
XI vec 4). . .

jagiO. crede a vedea peat =ea,. (aldturi. de = e,i

deja in Codex Zographensis si Marianus. El dice,
si credem ca are dreptate not judectind si dupd
Sestodnev al lui Ion Exarhul, ca :. Die Form calc.e
,Zogr. 3V" halte ich .zwar fur eita. Schteibversehen
statt welches. daneben,vorkommt, allein clam-
. . .-
i) Fr. Miklosich : Vergleich. Grammatik der slay. Sprach. 1, 47, sr.
2-) A. I.' Sobolevskij": Dievnij cez k. siail. jizzyk A p. 33.
Leskien : Handbuch der alb:sig.. Gramm. ft.. 4. .

4) V. Jagid : Die Umlazdserscheinungen bez den Vocalen e, e, e in den

slay. Spraclzen, in Archiv. fiir s1 azz..,Rhi1...V1, 7S. .it' -

5) Cu.tpte c6. ..1.taus0.1ls.: ,04virr., 671 asa. casuri, pe,:tote, le crede

intCtrire a consonantei precedente prin perdereadifij(=4 lir jet.

www.dacoromanica.ro
morel 301) and das__ einige Male im Marien-Codes
wiederkehrende catoe neben catioE zeugt dafgr,,,.dass
in dem Munde des bulgarischen Schreibers c;HOE un-
gefahr wie ciatioE lauteteo, 4). , .

Ori cum insa, in, textele paleoslave ; nu insanna

lift. ea de cat cu totul rar i exceptional, chiar in
sec. XI; cu atat mai putin va fi avut 1 acesta in-
semnare inainte de acest timp, sa qicem in al X vec
Cad tot ca' ceva exceptional (i sine tie daca nu
represinta fenomenul = ea din sec. XIII ?) vine
KiwhATti, in loc ,de txliTti paleoslay, in al lui Jon,
Exarch bulgarul din .sec. X, Sestodnev (in copie din
sec. XIII) 2). Deci, parerea lui Tiktin,, pe care au
mai. avut-o Si o mai au ,i altiV), cum c. plsl. 1;
representa peste. tot pe ea (sail ia) nu se pote sus-
sine, pe de o parte fiind-ca textele paleoslave se
pun, far pe de alta fiind-ca e fals ca ek auf den
vorhergehenden Consonanten keine transformative
Wirkung austibt. Textele paleoslave contradic o
aa afirmare, pentru ca. in ele ik se arnesteca, numai
.cu 41, iar existenta unuPea in ele e ceva numaFbanuit
i cu totul anOrmal: Apoio ca k exercit4 deehte'trans-
-formative Wirkung" asupra consOnelor precedente,
Se dovedqte ca a fi parerd greita a lui Tiktin in-
data ce luam In "vedere plsi. I;o4 din tlor,%, Nosh in
, ;

11 V. jagi.cr:,' Die ibtalttutserscheinuten, in Arch. VI, 78. CfAlie

3arbuleAcu': Staditl privrtOre. la- Limbo' si Istoria Romanilo4: 43ucu-
reti1)02, p. t .

2y Dr. Vael.Vondrgc: 0 anov6 Jana Exarcha bulharskeho, iV Praze

18'06; p. 21."1' a '

3),Cf:'s. e: FV-I.vorenta: 5Das gegensethge Verthditniss der sbg. le-

chischen Sprachen, in Archiv fur slay. Phil. VVIV, p. .1;

www.dacoromanica.ro
 112

Pe langa a-
"lora; imperativ iikuATE din utipiiuniac.
cestea, acea parere nu se pOte sus, ine Si fiend -ca
limba bulgara chiar all are dift. is in loc de plsl.
.h (s. e. viatar, bial, nevi/7sta), i e in 1. d. -k (s. e.
vreme, leta etc.),deci nu numai. ea 1. , cum crede
Tiktin, dupa Cankoff 1) ; i Inca, pentru ca trecerea
chiar a luf is in ea nici fisiologicete nu e grea de
inteles, pe cata vreme in limba bulgara i scurt trece
forte des in e, i pe cand chiar in romanete avem
imperfecte ca acopeream, plateam, invaleam, far nu
numaf acoperiam etc., infin. acoperire, platire, in-
valire, pentru a caror explicare nu e nevoe sa ad-
mitem numaf analogia dupd alte conjugari.
Aa dar, repetam, in textele paleoslave 4 insemna..
un fel de e, fa, i cu totul rar si exceptional ea.
Literaturile cirilice de dupd timpul paleoslav dau
i ele luf felurite insemnari, care tote, pare-se, ail

z) H. Tiktin : Studien p. 9i i : ( Kirchenslavisches It d. h. jenes

das in den altesten cyrillischen Denkmlilern nicht mit a wechselt und
von Miklosich mit e bezeichnet wird im Rum. durch ea reflectirt. Das
Gleiche geschieht in der Sfirache der heutigen Bulgaren, (s. Cankoff,
Gram. de bulg. Spr. i)... in alien lebenden slavichen Sprachen It
anders reflectirt wird als xs" Vermag ich mir nicht vorzustellen
auf welchem Wege die Lautverbindung ja = It zu semen modernen,
Reflexen ea (bulg.) and e (neuslov., magy.) gelangt seen konnte.
Dar Cf. Lavrovx : Obzorx, p. 62-69, i B. Conevx : Za istanobal-
garskija Vokalizsmx,in Sborn. Min. III. Cf. Dr. Vatroslav Oblak : Ma
cedonische Studien, Wien 1896, p. 25, ca in dialectul bulgar de la Suho
in Macedonia, pe langa. Salonic (de pe unde forte probabil ca era
chiar limba textelor paleoslave), asta-41 It plslav are ca reflex pe a,
ea i e, ear in dialectul de la nordul Salonicului se aft' numai is in 1.
d. plsl. t. Cf. de asemeni ea gi is in 1. d. 'h in dialectele din Rodop,
Hr. P. Konstantinovx : Material: za izucvantc rodoftskoto traretie, in
Sborn. Mitt. II.

www.dacoromanica.ro
 113

de temelie imitarea mai mult sail mai putin a tex-

telor paleoslave.

II. In literatura seirbo-slava

Textele sirbo-slave (din dialectul ecavic) chiar in

vecul XV, ca sa nu vorbim de mai de mult, ames-
teca pe cu E. ,.4mestecarea lui -I; cu e insemna. ca,
dupa limba for sirbesca scriitorii acetia pronuntau
acolo pe ca E. 1) i tocmai din pricing ca nu se
mai .inea deosebire fonetica intre ii i e care de
alt -fe! nici nu mai exista in limba vie sirbesca
Constantin Filosoful, care indemna (sec. XV) ca Sirbii
sEt se finer cat mai aprOpe de literatura paleoslava.,
se plange ca <ek :KE Tai;O:KAE 1101141a 1104116:KE Harm
ranconcr CE 110 men (Izsledovanija I, 402), adica
vsi piere, hind -ca nicer -ieri nu se mai vorbete cu el)),
Caci scriitorii intrebuintaii dupa voe, cu aceiai in-
semnare fonetica, pe 1: i E. Asa are s. e. manus-
crisul lui Hval (de pe la a. 1404): 'i'ii rli in 1. d.
TIME sail TaufriVh. (Starine III, 51). Sail, intr'un ma-
nuscris cu o poveste apocrild: voc. sg. loNe alaturi
de fowl: (Star. X, 159). Ca i intr'un Codex : w onktvk
ii AecTimike, sail !Ammar 1. tammaro, gen. sg. opt-
CHETIM IMAAHt11111A NA1uE noropomm,1:, gen. sg. mairy-1;
(Star. X, 1 74 Tot ast-fel intr'un letopisq (sec. XV):
HO IlptIKIIAVk 1 110 KciAk iirhAimelCk KIN KpAnit alaturi
de Kk XpaME, ;KE 1. NA, KIA111:11 1. KEnimaro, 1111kKOKiitI4eINIII

Il V. jagiC: Die Untlaittserscheinungen, in Arch v. fur slay. Phil.

VI, P. 78.
8

www.dacoromanica.ro
 114

Tanga 11011ROKEINANO4101r, ATO 1 nero, r.CuirPok si RE-

/11111MM% (Star. IX, 75 etc.). Intr'un asa numit Lijeo-

benik (sec. XVI): o TEA.kcak i Tkr10, GOAEAAph 1
NonhAApA, tiantio 1 NETpkHO (Star. X, 95, 99).
Si tot ast-fel se amestecd cu E in mai tote textele
sirbo-slave. Scriitorii mentioneau insd pe ; la scris,
din pricina autoritatii ce o avea asuprd-le literatura
paleoslavd. Ca numai traditionala autoritate a paleos-
lavei mentinea pe 1; aldturi de E (ba de multe on
chiar mai mult de cat pe E) ne dovedeste compd-
rarea tipariturilor sirbo-slave cu manuscriptele. In-
teadever, cele d'anteiti, cari urmareati mai ales a scrie
mai dupd carti, dupd invetaturd, cari aveati dar o
tendinta mai mare literara, intrebuintezd cel mai
mult pe ; iar cele-l'alte (adica manuscrisele),
can nu urinal-eau cu atata rivna." a face literature,
on, si dace doriati acesta, nu era ea intdia for nd-
zuinta, intrebuintezd mai ales pe E, care in tot-
d'auna le represintase sunetul c (si je) : trloorto si
14Eitorto, Mats si 11E16, Etkvimik si HAMM, WT CRETA Si WT
CTA, pi1 All 91101:1111,1AK 1 PdAll LIAOREIJ,EKk. kAetilit SI
I:El:al). Din acestea se vede limpede
ce,t,Eipa, whi:a si
ceea ce a veclut Karachie (in Primjeri, 73), ca : .1;
si E se pronunta la un fel, dar scriitorii scriati cum
le venea in condei s. ex. oy cairk (1. oy caw), iiterowk,
cktilowl: (1. ineroNe ckiriota), Rh REA`kiliE (1. Rh REAElliE) etc.
Afara de acestea se mai vede din acelea si cum
amestecatt scriitorii, chiar in a. 1667, limba paleos-
lava cu cea sirbescah. Acesta reese ca adeverat din
tote monumentele literare sirbo-slave, ca si din limba

u V. Stef. Karaaie.: Primjeri P. 38.

www.dacoromanica.ro
 115

sirbesca de acli ; aa ca de aceia tot ast-fel a trebuit

..sa declare i P. I Safai-ik1) ca i St. Novakovie ca
1a Sirbi s'a pronuntat in tot-d'auna ca E 2).
Acestea insa insemna de sigur numai ca sunetuj
,originar al lui k, adica acel fel de e mole,, nu mai
exista in limba sirbesca de prin sec. XII incoce, de
cand avem ale ei cele d'anteiti monumente literare.
'Cad de altminteri, si in textele sirbo-slave gasim,
ca o imitare ortografica, de sigur dupa cele paleoslave,
ca 1; mai insemna pe langa e Inca i IA, chiar din
cele mai vechi timpuri. Asa Krmeaja Ilovieka, ma-,
nuscris din a. 1262, are k i cu insemnarea de la :
nolwron4 liotic-rnwrinit rpa,t,a, alaturi de NOCTAIITHIllki
TpttAA. genet. sg. thicrkthiro mmucTiov1; 1. AMIIIACI'HOld,

,AA GOVM KOA'k THOld 1. 1:0Ald, BKIKK11164; IIPAKHAA 1. LAI-

Kkillkkl, klIVAIOTh 1 '1:14114:111., ll)CTAKA11111111 1. Wrl'ARAW111111
etc. (Star. VI, 74). Tot asa ad alaturi de h.f,
i fragmentele Svrligice (a. 1279) : 110KAANII CE, nc-
nlingiiaolio 1. 1101:AgillkiT117 liCIIPARAk110111E7 1{1x AHH 11pli illialiAA
1.npla (Glasnik XX, 244-264). Intr'o Tetraevan-
ghelie bosniaca, in care ii se amesteca cu I;, ca in
textele croate icavice (s. e. curkpato in 1. d. ChlilitAIO,
wkcia si nurpn, 11'10 1 'MIA), se afla de asemeni
..I:=za : ckAkitiE in 1. d. vkAindniE, forma care se i
gasete in Allk1111E, sad AocToIlik in loc de fonetic

) P. I. '8. afalrik : Serbische Lesekorner.

2) St. Novakovia : Istorija srpske KnjI:evuosh, ed. 2, Beograd 1871,
p. 40. VedI aceai conclusie la jagic : Die Umlautserscheinungen etc. in
Arch. f slay. Phil. VI, 85-94. Totwg Cf. Dr. T. Mareti6 : Gramatika
i Stilistika Iirvatskoga iii Srpskoga jezika, Zagreb 1899 p. zo ea, pima
prin sec. XII, 1, a trebuit sa alba si la Sirbo-Croati un sunet ceva
leosebit de curatul e.

www.dacoromanica.ro
 116

AOCTOkINI, imo in L d. kmo.1) Si Evangelia Nikoljsko

'(a. 1404) : IRK! CE 1, kIKKI CE, '111:0AZE 1. k11:0-41:E., TKOt L
' TKOld, AocTo.laik 1. AOCTOkIllk, C1404: I. CHOkl, 11,AOCTKA BOilark I.
ba in acest manuscript qnici nu se afla kl,
110-ttalkl

ci peste tot in locu'i se afla , spune editorul sea

Dania& Tot ast-fel, manuscriptul lui Hval are .1;=k
kKo 1. kmo, AlonoAkrktime 1. A101;0AkIltlfi1lle, KkCH A.knntoupE
nesanomii e o k N CKITKOPIIM 'k 1. Hea,u;orniki mow, kl,
AOCTO`kilk AOCTOkItih. Iar un Bukvar sirbesc din a..
1.

1597 da tot numele WTI% 11.1i :1:. 2) Si, mai in tote textele
sirbo-slave se afla cu aceste amAndoud insemnari
I sati to i ; de aceia nu rar aflam in ele scris k

i. 1. d. 6.3)
N'ar fi pate fard de folos sa mai menOonam, ca
un fenomen mai restrans, faptul ca mai numai in
textele sirbo-croate, adica scrise in partile din spre
Croatia (in dialectul ikav), vine .k i cu insemnarea
de II (i). Asa e in Tetraevanghelia bosniaca din sec.
XIV pomenita mai sus, in Evangelia Nikoljsko, in
manuscriptul lui Hval, sail in documente Raguzane
i din sec. XV, XVI, XVII, in cari aflam forte mult :
4X/1101Tk 0. HA Hlidifik, 111311'1:ATEAr 1. liplIkITEtly, CTA'IMICk
1. CTtillAKk Saa CTAk1Kk, 'kE 1. iie saa w. (adica 16m),
keAtiora 1. wAtior4 etc. (Starine X, 7-9). .Acesta
insemnare de i a lui .1: vine de acolo ca, i dialectul
1) M. Speranskij Zanzb`ki o rukup. p. 37.
2) Lj. Stojanovie : Prilori ka hibliografiji stanch sr pskih hunpanih
Knjiga pag. 23, extras din Glas Ksrpske raj. Akad. LXVI.
3) Vedi in doc. raguzane din sec. XV is scris in 1. d. e, chiar acolo
unde nici etimologia paleoslava nu'I indreptatete, in diserta0a lui M.
Regetar : Die ragusanischen Urkunden des XIII XV Jahrh. in
Archly. fiir slay. Phil. XVI, 356, 366 etc.

www.dacoromanica.ro
 117

sirbo-croat de pe unde sint scrise aceste texte st

pronunta i in loc de sunetul vechiului nwro 1.
ATO, MITE 1. Kim. Iar autoritatea literatures paleoslave
:
-facu ca totusi sa se scrie 1; la locul sail din textele
paleoslave, de si el se pronunta ca ii ;') tot asa
precum in textele din dialectul sirb ekavic veduram.
scris 1 1. e, fiind-ca acolo 1; se pronunta e. i, e
interesant a sti pe 1;,i, fiMd-ca eraii chiar carts pra-
voslavnice cirilice scrise cu limba si ortografia croata
(nu sirba). Ast-fel e s. e. Psaltir" ea tiparita in a. i561
la Venetia de <:Vintent fiul domnului voevod Bojidar
Vukoviei; in care gasim Milli% in 1. d. sirbo-slav
A1ma, cialm.la in 1. d. sirbo-slav mu., dar si HPkme
ear nu isplintf, si gen. p1. ,i,,cuiNk nu AAnKk sail AtiAiiKk.2)
Asa dar in textele sirbo-slave is insemna sune-
tele e (sail ie), is si. une-ori i.
III. In ',Wail/pa bulgaro-slavd
Textele bulgaro-slave cam de prin al XII vec,
de cand se socoteste aproximativ inceputul acestei
literature si ele presinta pe 1; cu acele tree in
semnari ce veguram ca acesta liters le are deja spre
sfarsitul periodei paleoslave si inceputul acesteia ;
adica si in acestea .k represinta pe e, sa Si ea diftongal.
Aceste tree insemnari ale lui corespund tocmai cu
sunetele in cars paleoslayul k se transforms, mai
ales dupa vecul al XII, -in diferitele dialecte ale
limbic bulgare. Cad in adever, nu numai de pe attinci,
1) Pentru sec. XV, vedi k = u in doc. raguzane, M. Regetar : Die ragus.
Vrk. in Archiv. XVI, 358, 363 etc.
2) Vladimir KrasiC: Manastir Lepavina, u Novom Sadu 1889, P. 75 76.

www.dacoromanica.ro
 I18

dar chiar Si aqi, si mai ales aqi, vedem ca in dia-

lectele bulgare resaritene, dupa anumita regula, s'a
desvoltat diftongul ea Si is la locuri uncle in paleos-
lava era .1; ; pe and in dialectele apusane ale acestel
limbi se desvolta, i se mentine ci asta-di, e in loc
de paleoslav 1; 1). De pilda r paleoslavul A.1;To.-/i,to
se pronunta aqi leato (Si llatu) lento si leato in
unele dialecte, iar intealtele let tot ast-fel plsl.
Alkero=mesto, AkA%=.--d'ed%, irkpa=ve,ra etc., se pro-
nunta adi, dupa dialecte, measto-miasto-mesto, dead-
diad-ded, veara-viara-vera, etc.
Acest noti fonetism al limbii bulgare, si in special
nasterea diftongilor ea, is la locurile paleoslavului
1, IV are inceputul de sigur, (cum am spus si la p. I io 1

prin al XI si XII vec ; cad vequram aretandu-se

eke odata chiar ea (sub forma 141 sail A) in texte
ca Sestodnev al lui Ion Exarchul ; iar cat despre
ki=_.6, el se arata forte des Inca de pe atunc12).
Totusi, un fapt insemnat, care trebue tinut bine
'n minte, e ca, in Vita literatura bulgaro-slava, si in
special din al XII pang 'ntr'al XVII vec timp
care pe not ne intereseza aid -7, se pot numera mai
pe degete textele in cari EA vine scris 5ubt acesta
forma ; ci In tot-d'auna se afla mimai 11:. i,. pe langa

1) Lavrov%: Obzorx p. 62, 8LB. Coney% : Za istoenobxlgarskija

Vokalizzonx, in Zbornik: Minist. III, 294. V. Oblak : Macedonischr
Studien. Cf. V. Oblak in Archly. fiir slay. Phil. XVI, p. 487-486..
XVII, 157; MiletiC: Alden; XX, 581 ; Leskien: Ibideni IV, p. 567.
2) Sunetul ii, care se vede agi mai ales in dialectele centrale bul-
gareqti, e desigur mult posterior. De aceea nu se pOte temeinic admite
parerea sustinua mai ales de MiletiC (iri' SbM. IX 290), ca in textele
bulgaro-slave-k (si /A) insemnaii pe d (nu ez). Deci sint false cele scrise
in Convorbiri literare de la.'t Martie 1902, p. 286.

www.dacoromanica.ro
 119

acesta, in mai Vote textele literaturii bulgaro-slave,

.k se amesteca. cu F sat; cu w.
Acesta constatare e un fapt insemnat, care ne arata
ca tradifia literary paleoslava stapanea cu o mare
putere miscarea literaturii bulgaro-slave si nu 'I in-
gaduia sa iasd din zagazul, din tarcul pe care ea
i-1 trasese. Acest fapt, ticem, ne arata ca traditia
literary paleoslava nu da pas la inovatiuni, de si ele
corespundeau unor nuoi nevoi fonetice, unui nou
fonetism nascut in limba prin curgerea vremilor.
Traditia paleoslava impunea dar, ca sa se mentina
la scris -numai literile cart existaii deja din vremile
lui Ciril si Metodifi saii aIe episcopului Clement, si
sa nu se adauge noui combinatii ; fire* ca acesta
nuntal intru cdt se avea co,Wiinfa care aniline era
vechia tradifie1).
De aceea, in textele bulgaro-slave .1;, care co-
respunclator cu e, ea i to din limba vie bulgara se
amestecd cu F, ki, trebue considerat ca represen-
tand si diftongul ea, dar si pe e, fa.
Cele cloud din urma insemnari fonetice ale lui .k
se ved limpede in texte, fiind-ca dese-ori, chiar mai
peste tot, vine ortograficeste E, kl in loc de .1;, si
vice-versa 1; in loc de E 1 kl. Ast-fel, in Codexul
din Berlin (sec. XIII) sint nenumerate exemple in
cart .1; se amestecd cu E (ba si cu A 2), ca de pildd

1) Fiind-ca, in cursul acestei lucruri se va vedea ca acolo uncle

acesta constiintl an mai era limpede, se introduc si ore-cari inoin
ortografice, mai ales subt influenta noului fonetism.
2) Cad, cum vom vedea mai departe, IA insemna, in literature bul-
garo-slava, intre altele, si 1, la sail en, intocmal ca t.

www.dacoromanica.ro
 120

in w cea ce ne
RAELATA, imos.brAmil si KAAKETAIIIIE,
arata ca pentru acest scLiitor, in aceste casuri, 1;
insemna sunetul e. Dar, tot in acest text, .1; mai po-
se& si insemnarea Id (sail ea)1) ; cad are u, it FIA RAM;
in 1. d. plsl. il,. 114 Kapw. sati FICEIAKIIII CA :71F1IAll 1
3EAIA'k IIEPCIIAA 1. plsl. 3e4a4k1, sail OT moo Ao moot 1.
.moPki, AA FIE kICTh AIECh alaturi de 1131CM. In Tetrae-
vanghelia din Tarnova 1; vine regulat la locul lui
din paleosl., dar si invederat =E sail id in : ion+, no-
rPEBEna.k, .3m10 rmlaurk, 3emA.11, oriviinn.11, kIKA'kET CA
etc.2) In Trojanska priea (sec. XIV) .1; vine tot re-
gulat, ca in plslava, cand insa pote insemna nu numai
E, ci i ea sail k1, cum e invederat in : ac. sg. pomi

011A0V11111 141AA'k 1. plsl. loamd, sail poen ChIFIA AAPAANSIIIA

I;PAAt, si gen. sg. Ink 01:0111IIIILI,11 illEAE111A KPAA'k 1. I:IMAM,
saa nom. dual 1101hTOCTA OKA 110101; KOIICK7A 1. plsl. 11,APW,
KIITE311 netwopa 10,0.1; 1. pis'. I;Pamti etc. 3) Sevastianovski
codex (sec. XIV), afard de .1; la locul sea din pls1.,
mai are, prin furisare, si .1;.-F in : KIIA'kAIIIIA AF7'rA%CliAN
(Lavrov.4: Obzom, 69), unde desigur ca. grupul
-1;4 din KHylykn1u1A nu va fi de cat ,diftongul ea. Te-
troevangelia din Praga (sec. XV), pe langa ca are
k= sail ea in omdim.1;erk, mai are Inca, fOrte des,
.amestecat -1; cu E, sau scris numai e L k: WT CEMENE
alaturi de aor. 2 pl. NoTkcyl; (Star., XIX, 196) etc.
In cronica bulgaresca din Codicele dela Chiev (sec.
XVI) se afla .1; afara de locul sett din plsl., unde
pOte fi=-e, Inca si,ki sail ea in : npokIntl'hAKX 011. plsl.
1) Starine V, 58.
2) M. Valjavec : Trnovsko Telrojevandjelje, in Starim, X):,, 164.
3) Fr. Miklosich : Trojanska prii,a, in Starlhe III.

www.dacoromanica.ro
 121

npOkIlitikittNA, 11( 1114,71tp011HGA II MA161111t1 11,API, 004-

KainapA u,al 1. plsl. loptd. Tot ast-fel, o legenda in
mscr. bulg.-slav din sec. XV, pe langa .k=ki sau
ea, des are si : nom. sg. eon, gen. sg. orirk,
-dar si partic. pres. activ : 10%,whipia clAlapn alaturi de
naleAo (Star. XXIV, 120). Tot ast-fel Apocalipsul Apos-
tolului Pavel (sec. XVII) nu numai ca des amesteca
pe k cu E, punend unul in locul altuia : AsXon.k i As)Coue,
Arline si mem Sl nowt:, aowk 1. 301-* ; dar are Inca i
.k=ki sail ea in : langa
scoge alaturi de llkICOKE, 1111,1,1006
HaAkiNk, sau noApit. Si tot ast-fel mai in bite textele
bulgaro -slave se pot vedea la o lalta aceste trei`in-
semnari ale lui : e, m si fOrte rar ea.')
Dintre tote aceste insemnari, primele cloud se pot
gasi mai lesne in texte, pe cand acea de ea fOrte
rar. Cad', in afara de textul mai sus mentionat, abia
de se mai vede scris ca mare raritate in cate unul,
cum e cartea Abagar (sec. XVII) unde e : PIOXIMAA
1l,EaCTI1010 napr6, S pSKtv wain: many. Iar acesta furisare,
cand si cand barem, a lui en ('1m) rie arata tocmai
ca diftongul ea exista in limba bulgaresc-a si el a-
laturi de kl ; dar ca nu se' scria spre a nu se inde-
parta dela traditia paleoslava. Si, la intrebarea care
s'ar putea pune, ca daca tot asa de paleoslav era
.1; ca si i kl, de ce se prefera
E in, locul celor-
Palte, se pote fOrte usor respunde, lie temeiul incli-
nitrilor nascute sail din o simpla simpatie mai mare

1) Veqi Inca texte cu:k=ta in Lavrovx: Obzorx, 69, 5i in Sreznevskij :

Drevn. pain. jus. pis. 145, 147 si passim.

www.dacoromanica.ro
 122

pentru forma lui 4; '), sail si acesta simpatie combinata

cu . nestiinta scriitorilor unde aveat sa scrie id i E,
precum si crescuta mai tarditi cu tendinta regulelor
ortografice de nescrierea iotatiei. Era in on -ce cas
o traditie pe care si adi o vedem in literatura scrisa
bulgara, traditie si atunci ca asta-di lard sens, in
contra care nu se ridicati Inca eel vechi, dar pe
care, asta-di, cei .tineri, numind-o ektomanija, cauta
s'o alunge din scrisOre. Caci, dupe cum in sec. XVI
i XVII scriail 4 fara de mult rost, tot ast-f el it scriti
Bulgarii si ads fait' de rost s. e. in : m.1;sec%, flme, 'Ask,
Hp., mrkza, plliserm plinez%, d.kverk. mn'knie,
v1;tva etc., cars, in limba literara, se pronunta peste tot
numai: mesec, tome, pei, beleg etc. 1)

IV. In literatura ruso-slavd

,In textele ruso-slave, din cele mai vechi timpuri

1

se amesteca I. cu E; cea ce insemna ca Inca de mult

nu se pronunta 4; de cat forte putin deosebit de E,
si anume ca un fel de ie. Asa e .1;= le in textele din Nov-
gorod, si in genere in cele Velikoruse, cum arata s. e.
Sobolevskij in Lekciji 6o, 40,0 A. A. Sahmatov% in :
a lui Jagie : oIzsle. dovanija p. 149, 152, 2 2 1. Iar tex-
tele Maloruse scriti pe 1; cu insemnarea de ii (ca cele
croato-sirbe), cum se vede din forme ca Ilan.ku,k ala-
i) Mai jos, la litera e. in literatura roso-slava, se va vedea ca uniI
gramatici din sec. XVI si XVII, recomandA a se seri x pentru fru-
musetez, deci din motiv estetic-psichologic.
2) B. Coneys: La istoEnobatgarskija vokalizzlnx, in Zbormk: Mi-
nisi. III, p. 303-304.

www.dacoromanica.ro
 123

turf de ihinnikk (Sahmatov%, 224). Acesta se pOte vedea

i in Evang. Putnanum unde 1; se amesteca si cu E
Sl cu H : urfillik, Atii.kpk 1. plsl. 11f1116, 0111Tfpk, 1141A6f
1. plsl. la AIIIEMk, APTC116Id 1. plsl. APTEAund, HIAKIel 1.-
plsl. ueduki (pag. XXVII), unde 4;=-F ; sail genet. sg-
miatik.1; Tanga AHATOAkII, UIon11HAp6I1 1 f11111CdP6'I:, .3AXAOk1i
1. ad,Cdpkt, MAp6H 1 MAN. +, noronpuEdtkum si 11110111111:1;,

CKATOII 1 lupuol; etc., (pag. XXXIV) unde .k=i. Pri-

cina pentru care .h insemna in aceste texte IE si H,
e Si aid faptul ca plsl. suna ca IE si H in limba
rusa ; iar autoritatea traditiei literare paleoslave facu
si in literatura rusd sa se mentina .k la scris.

V. In literatura romdno-slavd

Cea ce veguram in textele sirbo- si bulgaro-slave,,

ca .k insemna de-odatd' E 1 Idea, acelasi lucru se
constatd si 'n cele romano-slave ; si in acestea, tot
ca 'ntr'acelea din pricina traditiei paleoslave, nu se
intrebuinteza 'n scris diftongul ea, de cat ca subt-
inteles in 1;; numai fOrte rar e pus sub forma '14% sau EA..
Asa Evang. din .Targoviste (a. 1512) pe langa
Ca are 4: la locul set din plsl., ai it are Inca in--
vederat si cu insemnarea de u sail ea : uouddutedidro
1. plsl. noudd1ik1er1111r0. ciE AIO AHITH 1. plsl. cn c AK1eTU, -
partic. pres. maim 1. plsl. kiKnkiA., IMAM CA, AHILkIllf
CA 1. pls1. ,1,111:Alt11llf CA (Blanll-H0d0 : Bibliogr. I)_
Apostolul de la Targoviste (a. 1547) are tot ast--
fel pe 1; la vechiu'i loc din plsl., ca in nocrykumcr--
Koirloillor ; dar si amestecat cu E -in BAro-Riymi aldturr-

www.dacoromanica.ro
 124

.de Bnro-Reptai ; saa : 1. E in ntotak Jcich pmiu ; sau e

1. k in min 1111IT p0110AHTE KAMU6OA1k, Kk raitiorimAEK ; si
k.ki in HCHPAKWIHITE 1. IICHPAKAWHTE (Bibliogr: I, 43).,
Triodul- Penticostar (a. 155o) are, pe langa k la
local sou pls1., Inca si =hi KAAHXIIIE CA 1. plsl.
KAM lidX111E CA (Ibidem 45) etc., care putea fi pronuntat

bulgareste si IMAHEAX11111.
Acosta insemnare o are k si in texteleron-ano-slave
ale lui Coresi. Ast-fel a lui Tetroevangelie (a. 1562), pe'
langa 1: la locu'i din paleosl., unde pote insemna
cel puOn e, mai are 1-=-1,1 in 1,101:AMEI:Effi11 147k, HOKAA-
hemAro (Bibliogr.. I, 47). Octoihul lui Coresi (a.
1547), afara de casurile 'n cari k vine la locu'i
regulat din plsl., mai are E 1. I: in orne,VC a pax:,
MakI precum si k=id sail ea in : Aa ripomurkATe 1.
plsl. IIVCAill:/1kIETE Sail 1131;i1CAN.111HiHE 1. H31;t1I:AkIX11111/11E
.i gen. sg. Ak11111 WCH plsl. Mild, sail
1::K-CTKHdlr0 1.
oriti n1E imam 1. plsl. ortua (Bibliogr. I, 70). In
Triod (a. 1577) Coresi, pe langa : la locurile'i din
plsl., mai are si k amestecat cu E : paasm.k\k, orK-
Aelik (Cf. mai sus pa3SmeV, OrKEAEVIL), ICH maxim 1. ECH
mama (ibidem, 8o). Tot ast-fel a lui Coresi Psaltir e
(a. 1577) are =e : Teit: pm 1. plsl. TEKE, CAM14 TEI11
si CAt1141 TENE (id. I, 65, 66), dar si :=1,1 sail ea in :
nom. sg. 'cowl; ,EPO 1. plsl. Honk!,
i cronica moldovenesca din codicele de la Chiev
(see. XVI) are,,pe langa l: la locu'i din paleoslava cand
insemna eel putin E, Inca si =ki sati ea in : nom. sg.
3Er11A'1: 1. plsl. 31A1Akl, pn3r,tiaairmoirr,InpnA11. pis'. NpAnki,
nom. sg. nval 3EilLV1: 1. plsl., WACki 3EMAkl, 141AI VA Negri; 1.
plsl. CV. KOHkl, 11%3AKHrk CA Ha orrimcnstro Npawk 1. pis'.

www.dacoromanica.ro
 125

Hp Am etc. (I. Bogdan : Vech. Cron., p. 147-8)._

Tot ast-fel, Alexandria, manuscris moldoslav scris
la a. 1562, pe langa 1; la locurile'i din plsl. sand
p6te insemna harem E, mai are i :-=-1,1 sail ea in:
CAIJWATH 1:EA111:111.4.11 chaltIAPA i%1411iEAWIICKAPO RAO; 1. plsl.
u,apki sau kIKMIIE CA 1. ktIiMJUIE, IMAA1:11+.11111E etc. (Sta--
rine V, 23).
Aceiasi intrebuinkare a lui .1; o aflam si in docu-
mentele roan. -slave din vecul XVI i XV, ca sd nu
ne 'ntindem mai departe. Doc. de la Mircea cel mare,
afara de 1; la locu'i din plsl. (s. e. ,wkX), are si
.k=id sail ea in : WT I:01' 47, a, neukp 48 (MiletiC :
Novi vlaho -bhlg. gram). Doc. de la Alexandru, fiul
lui Mircea cel mare, tot ast-fel, si k,k, sail ea: ca;
MOMITIM rocno,t,nrla I1111 1:ptitlI: 1. plsl. !yank! (id. p. 50,
No. 9), si nom. sg. .3em,v 1. plsl. 3EMAI(I (id. 61,
No. 12); i 14=h in l'OCTEM II 110141TEAA1 (id. 513 NO.
14). Doc. de la Mihnea I (a. 1508-1512): e

3611/11: 6,1,1111,1 1. plsl. shrank!, alaturi de .fw AtliXwk (id..

94, Nr. i io). Tot ast-fel intr'un doc. moldo-slav (a.
1517), afara de 1: la locu'i din paleoslava, mai e
.L.1,1 sail ea : WI' p0AIITE 1. pis'. VAIITEAk1 1:1,1,V1:1:11If
Ian*" gmAkualle, to, Atotiacmp.k 1. plsl. M0IltICTIlpk1 (Arch.
Ist. I, 1, 27). Ci in acelasi chip, doc. scrise roma-
neste, au in formulele slave din ele, forte des 1;_-=-E
s. e. in AT si AET (Cuvente I, 132).
Aceiasi intrebuirOre a lui o aflam in tote tex-
tele romano-slave din vecul XVII. Asa letopisecul
moldovenesc din Codicele de la Tulcea, in afara
de 'k la locurile'i din paleoslava, it mai are Inca
Id sail ea in : 111011AtIFICI:atl 3Ealli 1. plsl. 3EMAIJ, KOA

www.dacoromanica.ro
 126

nowia 38 1. plsl. 140111d, ac. sg. wmit,a ttxcevAxia1;

1.pis'. IVACEAMMITEAld, ARtt nolya 1. plsl. 110Ak IMAPOC-

nowkwe u,npk 40, 1. plsl. Rapid, Ao Hpaa 1. plsl. i;petaki 43,

110C1111 CROEPO HOliAliCak 48 in 1. d. plsl. tun:amok+ etc. (I,
Bogdan : Cronice inedite). Sail, din cArtile tiparite
de Matei Basarab, redactiunea unora fiind rusesca,
invederat ca 'n ele se intrebuinta" 1; in sensul rusesc
si anume mai ales =E sad te, in afare de faptul cand
el se pastreza la locu'i din paleoslava. Asa e in
Psaltirea rom.-slava de la Govora (a. 1637) : cotTE,
rp'L:IIINhICx, red CIAAAH11111, It% 3,1E0111. Cu tote ca
chiar si in acestea de redactie rusesca aflam pe k
intrebuintat forte mult in sensul rusescului (adica e

kl sail a) ; cum e s. e. in partile slavonesti din Pra-

vila de la Govora (a. 164o), unde aflam 1. 1; : E

11pEMICA, 11011EAEHIEA1b. etc. 1. plsl. np knucA, tionealaipak,

dar si .1:=Ia in : lipecivraaro arkaa, unde dupd pro-
nuntarea rusesca nu pote fi de cat = u Ill I1a, liNA34
(Bianu-Hodos II, I 13). Tot in acelasi fel trebue sa
intelegem pe si in rom.-slav Antologhion tip. la
Campu-lung (a. 1643). Anume si acesta fiind de re-
dactie rusesca, 1; se lua 'n el on in sensul rusesc
moscovit (adica ca t=te), ori, pOte, mentinendu-i-se
insemnarea bulgaresca si sirbesca (de E, kl 1 ea) :
De alt-fel avem si aid E 1..1; in : 4131Mil1 thirt111 tipEathiArAuk1
1. plsl. ty...kms,Npukki, sl 11pEcKITAkt4 MI/Ma 1. ilp.kcnITAkai;
dar si cu .1; la locu'i din psaleoslava in : TIVA, Ao-
RVA'kTEilEd11%, 11,1ATOCAOK% 129 etc. (Bianu-Hodos II).
Acelasi lucru si 'n documente din vecul al XVII.
Ast-fel un doc. moldo-slav (a. 1627), afara de 4; la
locu'i din plsl., it mai are=rd sail ea in : Aonpa twat

www.dacoromanica.ro
 127

1. plsl. 110Ald. Intr'alt doc. (a. 1633) tot ast-fel, si :=Id

IIOCTAFIAEAlk 1. plsl. 110CALIMilEM6. In un doc. munteno-
slay (a. 1640), afara de k din pls1., mai se afla i
=k1 sail ea in wr nowt; 1. plsl. Honk!. Alt doc. mun-
teno-slav (a. 1645) are k=ki: goAt AtatiacTurcca, .3Emnk
r11011s1CTIIpC141, 110CTill{/11ET 1 =E in : arkAITEAIE alaturi
de CREATEA.I.E (Shorn. Sofia, IX, No. 79, 52, 81, 53).
Si Inca, nu rar se 'ntampla 'n texteleromano-slave
(ca 'n cele bulg.-slave) ca sa se scrie ; in 1. d. plsl.
A. Aa intr'un doc. moldo-slav (din a. 1517) se afla
11,111.11'11, ipo l; irmaisET, arkToms (Arch. Ist. I, 27) ;
sau intr'un doc. moldo-slay. (a. 1640): lipiliAonk, AA
d; IIE SmtinittET (Shorn. Sofia IX, No. 84); tote in loc
de plsl. ihnh, CA, CHAT0,110r, npInpama. Cea ce mai
se afla s;i in doc. munteno-slav de la Radu Voda (a.
1425 -1427) : .311110 411'11 CTE npociim 1. MA (1\111etie :
Novivl aho-b%lg. gram. 53, No. 17). Sau no AECTR
110'101M 1:1111,1 1. plsl. AECAT%, ECM!! 01r3AII 1. pls1. OV3AA11,
npoiwILT 1. 111101iAATi, 11:T0 Gkl C'k XOTIM 1101iSCHT11 in doc.
moldo-slay din a. 1439 (Uricaru-Codrescu, XVIII,
13-14), Si in doc. moldo-slav 1520: Na HAk alaturi
de I1,1 ii a (Uricar XVIII, 86). Sau in doc. moldo-
slav (a. 1522) : ninrEan 1. plsl. IIENA311, Si nE ra AEchi
1. alaturi de [limo, (Uricar XVIII,
plsl. IIATk, lipkri,
90 92). In alt doc. moldo-slav (a. 1607) tot ast-fel,
in afara de casuri cand vine la locu'i din pls1., it
mai aflam i 1. A sau E : iyinkouk (Uricar XVIII,
255). In doc. munteno-slav din a. 1665, in afara de
casurile cu h la locu'i din pls1., i de 1;,_ku in gen.
sg. tok, mai se afla si k= in nkTom alaturi de
AATO (Safarik : Pamatky jihosl. 118). Iar aceasta a-

www.dacoromanica.ro
 128

rnestecare a lui cu. . ne dovedete inc',o data ca

'), ea i E.

Din cele pan'aici aretate socotim ea se pote lirn-

pede vedea, ca in intrebuinOrea lui 4; se afla un fel
de continuitate la Sirbi, Bulgari Si Romani ; si ca
noi, in ale nOstre texte romano-slave, dam lui 1; aceiai
insemnare pe care i-o dad si tovarasii notri de lucru
dup'atunci, si anume insemnarea de E i de id-ea deo-
data..i am veclut cum in textele nOstre romanoslave,
intocmai ca in cele sirbo- i bulgaro-slave, nu se afla
nici un alt sewn spre a se .'ti cand 1;=-E i cand Itt=kt
sail ea, de cat numai faptul ca se cunOste adi limba pa-
leoslava. Numai limba paleoslava (din cele cate-va texte
indiscutabile ale ei) ne pote spune ca s. e, gen. sg.
ipa,v1: are pe It=ki (sail ea); cea ce nu se pote con-
traclice nici de limbile bulgara si sirbesca vie de acli
i din trecut, in cari se gaseste pronuritat si se gasea
scris si iyamd acelai lucru cu nom. sg. nowt:, etc.
;

Tot din aa compara0e tim s. ex. ca reflexivul c1:

representa pe CE = Se.
Cat despre insemnarea lui i de ea, nu putem
spune nici noi, pentru textele romano-slave, cand o
are, tot aa dupa cum nu se pote spune aceasta
nici pentni textele bulgaro-slave.
Cad, puterea tradiPei paleoslave care face ca de-
abia in cite -va (doud-trei) texte bulgaro-slave se afla

1) Cf. null jos, capitolul despre A ; cad atat acest capitol, cat .;;i

acel despre k, nu se pot intelege 'ndestul until fara altul.

www.dacoromanica.ro
 129

scris ka sail. Ea=dift. ea, aceai putere a ei se men-

tine, in acesta privinth, i in cele romano-slave. Din
multimea nenumerath de texte romano-slave, manu-
scrise i tip arite, ce i la Archive le statului i in alte hi-
blioteci am citit, abia dach se pot numera pe de-
gete acele in cari se aflh scris la sail EA. Aa e un do-
cument munteno-slav, scris la a. 1655 sub Domnia
lui Constantin erban de Mihai logofetul, ispravnic
al actului fiind Udrite Nhsturel. Intrlinsul vedem pe
k=-6 in amestecul for la : nogEAINIE i 1110R+AFFIIE, dar
i in ecla(m) NacAE(A)unti,E(g) cEAo(g)...0 gc.ka(m) cuogu(m)
imS, alaturi de npEa(-A;),A,t girkaAvk i w(T) czAa liA nprha(A).
Dar tot aid, in chip invederat t mai ins6mnd i ea
(sail ia) in numele k npEAA gpk(u)gogriair(A) i gc.k(X)
AkAogE (cf. gc.kA(m)'). Sail inch, Intr'altul munteno-
slay intern din a. 1618, cu totul exceptional : knio(u;)
Iar intr'un
At1/2 mum nApA(c)gugEu Aw(r) nonvkA(u)2).
doc. moldo-slav din a. 1428 e numele unui toigan,
pate tot cu diftong : iipt;EA 3).
Putem insa afirma cu temei cum ca i la not 'I;
insemna dift. ea, pe de o parte fiind-ca rar de tot, prin
lapsus, se pate gasi i 'n textele romano-slave scris
Cate un EA (sati rkA) in lac de 1, Tar pe de alta fiind-ca
limba bulgara Si asta-4i are diftongul ea. Insa, precum
nu se pate spune tot-de-auna neindoios child k=e i
cand .h=ia, tot ast-fel, ba chiar mai putin, nu se pate

I) La Archiva Stahrhtl, Actele manastirei Arnota, pachet r netreb-

nice No. 13.
2) Ibidem, Actele manastirei Stavropoleos, pachet 23 No. 1. Cf. mai
jos acest cuvent scris ast-fel si in texte romane.
3) Archiva Istorica I, 1, p. 121.
9

www.dacoromanica.ro
 f 3o

hotara, numai din text, cand insemna Id i cand

dift. ea; acesta o giati numai cei ce scriati sail cite
textele.')

VI. In literatura romans

Dar daca intrebuintail Romanii din vecul al XVI

i XVII pe 1, in textele for romano-slave, cu in-
semnarea intreita de e i ea sati id, nu urmeza in mod
natural ca e sal fi intrebuintat tot in acelai, fel i
in textele for curat romaneti ? Acesta n'am putea-o
pretinde daca limba romans n'ar avea diftongul i ea;
e insa mai presus de on -ce indoiala, and gasim
chiar scris ea (sail 4) in sec. XVI i XVII, i cand
limba vie de aqi it are cu atata imbelugare. Ba se
pare ca avem chiar o marturie istorica de la inceputul
vecului XV despre existenta lui ea p'atunci. Anume
sirbul Constantin Filosoful, de care am vorbit pan'
acum de mai multe ori, deosibete in limba nostra
dup'atunci pe 1: de e; el, imputand Sirbilor sei
fiind-ca amestecaa in scris pe cu E, le (lice : IMAM-
lildHAU% 16aiirio a IidliQ npao pigami n1? c% 110 II CE,

a ne cs 0). Adica le spune ca in limba romanesca

I) Mai cf. in acest sens un doc. rornanesc din a. 1631, scris in Mun-
tenia, in care aflam uncle cuvinte slave in forme slave, ca s. e. xx
Kral:n-1n veci ( plsl. !Hum), alaturi de in leatul (= pis]. Alcro).
In Archiva Istorica I, I, p. 22. Cf. de asemeni In act moldovenesc
din a. 1660: Su rSonSA, Sun:40,mMt, far in altul din a, 1667 aceiasi per-
sona e scris $iirSomOn (Arch. Ist. I, 1, p. 108-1091. Cf. sfarsitul acestui
capitol : 21VAAI Ik. cf. Rog.% ;;i ROM (Chrest. I, 1351.
2) Starine, I, p. 18. IagiC: izsIgdovanija I, 403.

www.dacoromanica.ro
 131

verbul bea se pronunta alt-fel de cat cu e (ce). Pe .L

cu insemnarea de is it cunc'We i ii intrebuiWza si
Const. Filosoful, aa ca de ar fi vrut el sa clica kl,
ar fi putut'o ast-fel spune ; nu remane dar de cat
ca el a voit s intelega pe diftongul ea, care nu a
existat i nu exista 'n limba sirbesca. Iar ca o con-
firmare a acestui lucru ne pOte sluji iscalitura grecesca
a lui Negoe, logofet in Moldova la a. 1439: NeiTon; 1).
Dar atunci ne indreptatqte ceva a da luf intimi
insemnarea ea si a') sail numai es), saii numai ea ")?
Evident ca nimic nu ne indreptatete la acesta cand,
cum am veclut, i in textele romano-slave Romanif re-
presinta grin 'h nu numai pe ea ci si pe is i e. Acesta
ne dovedeste, chiar i numai aprioric, ca nici in textele
romane, cart se tin in tote de ortografia bulgaro-slava
mai ales, dar intru cat-va i de cea sirba, nu se pOte ca L
sa nu fi avut tot acele tref insemnari. De alt-fel acest
lucru se 0 pOte dovedi in textele romane ; cad .0 in
acestea, ca'n cele slave i romano-slave cirilice, .1i se
amesteca ortografic Cu is (si A) ca si cu E. Amestecul
si aid al lui k cue ne arata ca el insemna e; far
amestecu -i cu i ne dovedeste ca 'nsemneza Si cea
ce ia, adica e, id, cad, cum vom dovedi mai jos
;

la A, acesta are 0 el tot .acele tref insemnari.

1) Sguropoli Historia Concilii Florentini, Hagae 1660 p. 45.

2) Tiktin : Studien 7, 88. Gh. Ghibanescu : Grafia Cirihca In
Romani p. 48.
3) Sbiera : Cod. Voroneljn p. 304, 176.
4) Cum face N. Iorga in Document dela Bistrita, in Shah si do-
cumente, etc., uncle nici nu mat crede necesar pe k, ci in locu -i pune
peste tot ea.Tot ast-fel si Gr. Cretu : Lexicon slavo-romeinesc p. 75.
Gaster : Chrestomaha p. CXIV.

www.dacoromanica.ro
 13:4.

SA' dovedim acesta.

Vecul XVI. Cunoscut e, si deja inainte de noi au
dovedit alti.i, intre cari Tiktin in Studien 1), ca in tota
literatura romand, nu numai din vecul al XVI si
XVII, dar chiar si dupa acest timp, pang intr'al XIX
vec, .k se amesteca cu e, chiar in silabele accentuate
cari preced pe alta in care vine un e sail a. Cunoscut
e dar ca, in tote aceste timpuri, textele nostre scria
in acelasi timp si ail la acelasi scriitor cand nrhpIJE
cand ntepve, cand IchueTe cand Aeverre, si altele. Acesta
insemna pan'acum, pentru toti filologii, ca in asa
positii 1 insemna totusi ceva deosebit de e, adica,
si daca nu chiar ea daf cel putin a 2). Fireste insa
ca acesta credinta nu era alt-ceva de cat efectul
ideei generale a 'k nu ar fi insemnand si e. Dar din
momentul ce noi am dovedit ca in literatura romano-
slava in tocmai ca in cea bulgaro-slava, sirbo-
slava si ruso-slava t
mai avea si valOrea unui e
(=e), evident ca." amestecul lui AtIpme cu ntepije trebue
sa schimbe, resturnand chiar, vechia teorie asupra
valorii fonetice a lui t in asa casuri. Evident ca-
stiinta ce acum avem, ca Rornanii insemnati si su-
netul e prin va trebui sa." ne faca d'a ne intreba,
daca in acele casuri b nu insemna chiar e, i daca,
deci, acolo t
nu se scria tot ca la Sirbi, Bul-
gari si ca in textele romano-slave ortografic, spre
a se mentine pe de o parte o traditie literary a lim-
bei romane din o vreme mai 'nainte de vecul al

I) Tiktin: Studien, p. 79-8i. Al. Philippide: Introdz:cere p. 'co.

2) Cf. Al. Philippide Istoria limbo romdne p. 39.

www.dacoromanica.ro
 133

XVI cand acolo .k insemna in adever dift. ea, iar

pe de alta spre a se mentine in puterea vechii
traditii literare paleoslave cat mai mult 'h la scris.
De netagaduit e, ca de acum lucrul va trebui
ast-fel cercetat. Si, cu atat mai mult va trebui sa
judecdm ast-fel pe I din vechile nostre texte, cu cat,
cum vom areta mai la vale, el se amesteca cu e nu
numai in acele positii,adica din'aintea unei silabe
cu e sail a neaccentuat (regula de diftongare) ci
i in alte locuri uncle nu se constata vre-o lege de
diftongare posibila a lui e in ea sail ia. Ba Inca, pe
Tanga acel amestec, chiar si limba vorbita asta-cli
dincoace de Dunare ne arata un e acolo unde el ne-
regulat se amesteca cu rk in vechile texte.
Sint atatea fapte, i vechi i noui, cari militeza
pentru deslegarea chestiunii lui 'II in sensul cum o
punem not !
Dar sa le vedem mai de aprope.
Coresi, care 'n textele-i romano-slave amesteca pe
41, cu E, vedem ca are in Praxiul seii de pe la 1569 :
C7 +Tkivhcri, 4 riptioAlik ITEAIMLI,E611, WAIENI1Cli, etc.,
unde, nici limba de asta-di i nici consecventa tu-
turor textelor cirilice, nu se opune d'a socoti pe
rk=ea sail ia. Dar tot aid mai are : fitlXiiNkliplE,
oriTstrkpelas, TIAlEpE, A-kmHE, etc., alaturi de AHAIIRA
ilipSAICELI,Ell (nu $psmcia,,Eti), etc. unde credem ca." nimic
temeinic nu se pate invoca in contra acestui genetiv,1)
si chiar pe ItICTE, rp%impE, etc. Fireste ca, din mo-
mentul ce acum stim ca nu numai la Coresi, dar chiar

i) Gaster : Chestomatia I, *10. Cf. gi Tiktin : Studien, p. 41.

www.dacoromanica.ro
 13.4

in genere la Romani, L insemna p'atunci si E, va

trebui sa ne intrebam: nu cum-va el scria Ttmpe, etc.,
numai in puterea unei vechi traditii literare, dar ca
deci pronunta rampe, etc., in tocmai ca in ilipsmceu,611,
si in tocmai ca in limba vorbita de asta-di?
Pentru noi, amestecul lui cu E in acele positii pang
chiar in vecul al XIX, arata ca acolo deja Coresi
da lui .k in pronuntare valorea de e, cu tote ca se
afla alaturi si larrt (acli : este). Chiar daca am voi sa
admitem numai ca LICTE, etc., se pronur4a ast-fel, totusi,
si cunosterea ca L, putea insemna si E, ne
ilspsmc6u,ffli,
impun dreptul d'a admite pe TLitepe,temere, etc.
Iar acesta o putem generalisa pentru tote textele
romanesti ale lui Coresi, si Inca, cu atat mai molt,
cu cat, cum am veclut, el da lui 1: valOrea e si 'n
lucrarile-i romano-slave.
Cad, in adever, si in Psaltirea-i din 1577 are Co-
resi, pe langa .1; incontestabil = &l sau ea, Inca si
cogorrliiiie, Cri6V1:111F.-AM, etc., alaturi de libpm,eips-,11% si
liSpAuvitip-Atz, etc. in contra regulei de diftongare,
sau + tIETEpli alaturi de rivrEpti precum si
amestecul AE,ThilTATE alaturi de ,1,EpEHTATE AOIrilltlE3ES
waryk la pers. 3 sg ind. pres., sau .1.1111ACI; Ektipk
alaturi de Tcmriairv;c6 1), uncle nu pOte fi vorba nici
macar de regula de diftongare.
Acelasi amestec al lui cu r, ceea ce ne tradza
ca atunci el insemna in general 6, se vede si in
textele popii Grigore din Mahaci (sau in genere in
Codex Sturdzanus), atat in casuri cand se pOte
i) B. P. Hasdeu Psaltirea hit Coressz (lilt 1577, P. 233, 124, 235.

www.dacoromanica.ro
 135

vorbi de regula de diftongare a mai vechiului e,

cat i in locuri unde nu pcite fi vorba de o asa
regula. Ba aici se amesteca -k nu numai cu E ci si
cu i ca si in textele bulgaro-slave si romano-slave
fiind-ca, cum am spus, i cum mai amenurqit vom
areta mai jos la capitolul special despre A, acesta
litera are, in acesta privinO, aceiasi valore fonetica
ca k, adica si iA insemna ca -k : E, IA Si ea. De pilda,
bucata Cugetari in ora morcii amesteca in destul
pe 'k cu E i intocmai ca textele romano-slave ;
si acesta nu numai in casurile cand, dupa regula
vechii diftongari ea din silaba accentuate care pre-
ceda o alta neaccentuata cu e sau a intr'insa, ar tre-
bui sa fie k, dar chiar si in casuri cand nu 'Ate
fi vorba de o asa regula ; tote lush" corespundend
si asemenandu-se cu limba vie de astai-di. Aci, in
adever, gasim une-ori pe it incontestabil = ea sail
Id dar in cele mai multe casuri el se amesteca cu
E i a in sensul e, cum ar fi si in limba de adi :
IlkliaTFAE MEM LIME pEA'kAE alaturi de AmpE4,1; kuomu,S, sail
41MITEAk TARE 1. AIXHIiXplIAE, unde vedem +=E, chiar
in casuri cand nu 'Ate fi vorba de regula de dif-
tongare. Sail tot ast-fel : alaturi de -re Ks-
T'k Amman
TpE,I6pti, Sl W Ralf AE TRNE CSIPETE alaturi de till 446
csitmErrk (Cuvente II, 452). Acelai lucru in : i nix-
111111E, 11111 C%flAIE/111, kI Iii 1111110t1pEAA, KS TORTE ApAlEAA,
sail M uop lAiTA i A'k Kopc IISNE, 4al1TEAA CAM :;11
45411TEM Cilirk 455, sail cTE4km 455, si CTEMAE 459 etc.,
unde, evident, nu numai dupa generalitatea textelor
vechi ci si dupa limba de adi AN=.1;=E=e. far in
casuri in cari . .1: se pastreza dupa regula de difton-

www.dacoromanica.ro
gare : ihiAstelAte 459, cp-ble 456, if)px.mcAto 461 etc.,
si acolo trebue, ca si la Coresi, sa socotim pe
A=e ; cad alaturi gasim, ca asta-di, deci in contra
scrisulul cu 4i dupe regula de diftongare, CklATE,
CI 'TEAM, A1bNLIEIVE 452, TIIFIEpEll,E 453, amig 456, EpEAE 457.
In acelasi fel, se afla amestecat cu E (1 gt) si
in alte bucali din Codex Sturdzanus, in care se afla
lucrarile popii Grigore din Mahaci .trroapach si
4sScecA, 31{CE 285, minima 286, lisima 284 si ACpCil 285,
ntLnnNTIEn 1. AlCitliFITIEll 289, GEHITEtillA 288 alaturi de
Tiimpakerte 289, sail TpiiEiu o impTil 44 si a4sAm Or
141.7E 43, dialITEAE EWACTISE ilEA1 AMATEIVII 44 si PpElIMAEltE
BOACTpE "-IAA AISATEAE 45, ZIIIIIITEAE RodcrpE IuAA1i pAilEilE 44,
nam 48 si AleltE 47 etc.
lnvederat e dar ca si popa Grigorie din Ma'haci,
ca scriitor al Codicelui Sturdzanus, in-
trebuinteza pe .1, nu numal cu sensul de ea sail id
ci si cu eel de e, intocmai ca textele romano-slave
din vremea lor.
Acelasi amestec se afla in Palea din Orastia (a.
1582) : 'h ea sati IcI, dar si = E. De pilda 3S'a utll
NoaliT L, tIE C% AIrxdix, vhfix. (Chrest. I, 34) etc.
are .1=ea sail w si dupa limba de ac,11; dar Inca
B'hpAE, npx, ctutiE, c9 ASAIIMI3E, CTIAEllE 34, alaturi,
ce e dreptul, de tswlyt: 37, IcfCTE 36, dar si de, in contra
regulei de diftongare, ACNE 35, neirporn 38, (Cf.
HeArti-A:AE la Dosoftei). Asa ca, evident, si5in ca-

surile ca CVLICAE etc., nu putem tagadui cu temei

ca. -1;=E, pe cata vreme, mai ales, stim ca si limba
de asta-di are acolo ast-fel, precuin si cand stun ca
in textele romano-slave .k insemna sa e. Acesta cu

www.dacoromanica.ro
 137

atat mai molt cu cat in aceeai Pa lee se afld, in a-

celeai cuvinte, amestecat : aikm i a4EAE, aglicre !minim
si AtIECTE impufri etc. (Bibliogr. rom. I, 95). Codicele
Voroneten amest4cA pe cumai ales cu sensul
A,
de ea sail kl ; el are i dupa cunoscuta regula de
diftongare : nu4pEliz, ewe, rmptTE, rukpce etc. ; totui,
pentru ca nu'i lipsete, nici in contra regulei de dif-
tongare : dEVEEN, nEra1En (Sbiera p. 29, 119) ') etc., evi-
dent ca.' i in casurile cu 'I dupa acea regula, dar
in contra limbii de alp, va trebui sa ne intrebam
daca 'k nu era=e, chiar daca in acelai codex se
mai afla kICTEI WM etc. Psaltirea Scheiana amesteca
pe cu a mai ales in sensul evident de ea sat Id :
articulatele noynnepni, NWAHTA 2, AMITOIrlipia Jo alaturi
de HoAn'k 33, ImiTaik, KEAtaili Jo, ALA i Al'k XZNA111,6
1 XIIIMINS 28. Pe langa acestea are h dupa regula
diftongarii, i in contra limbii de acli de dincOce de
Dunare, in : nupenz 518, irkpu,11 341, $4;u,ime 267
etc., dar i ca asta-41, deci in contra scrisului cu
dupa regula de diftongare, dACCE 256, BEcepeim 203,
SEPE 302, it)Eilf 245, $pSittau,e 205 etc.;ba 1 flpE /1111:1:1101iS
149, 145 alaturi de rip 4111:litIOlik 248.
In documente gasim, cu privire la I, acelai lucru
ca in manuscrise i tiparituri : 'k,ea sau m dar i*
amestecul lui cu E.
Ast-fel, intro sentinta din Muscel (a. 1583-5) :

npt i npt, lygAtt i riptAa sail" nikAconi, unde nu se

'Dote tagadui k =E ca i in Ks dA tioAcTli csikfrrh,
1) Credem ca genet. acesta, in contra regulei de diftongare, nu ni
se pOte motiva ca asa ; cad gasim s. ex. gen. rip k,vesa alaturi de no-
min. nma i n;) kau inteun doc. din 1583 (Cuvente I, 38). Cf. p. 133 si nota.

www.dacoromanica.ro
 138

sau AonNLrNirir i etc., si ;611%11.1:Lica alaturi

Aomti Egli!'
de It:Sri%NEACA sau [ik imgdmen1; alaturi de r 3NnLAE
(Cuvente I, 38). In un zapis de venclare din Prahova
(a. 1596) se afla incontestab.44ea sau 11, s. e. in
ES Au-Mr I; sail iWil WT PAOAINSII, NA a, cZ rp.h3%, etc.;
dar desigur L =e in : tiriOTSA, nupEliaE tiwCTIE, indic.
pres. riSik, whaidiT. Acestea cu atat mai molt, cu
cat i aid se afla, in contra cunoscutei reguli de
diftongare c% Fat ArlEvE, Ard:ETEAE (Cuvente I, 66).
;

Intr'un zapis de schimb din Suceva (a. 1597) e: pSAA

Ak, tim TOILMIT etc. unde 11=ea sau is ; dar si AI
alaturi de AE, unde nici macar regula de difton-
gare nu s'ar putea invoca pentru a sustine pe =-
ea sau is ; in aceste din urma deci .1;=e (Cuvente
I, 76). Intr'un Catastih al manastirii Galata din Iasi
(a. 1588) se afla. L =ea sau is ; dar si L amestecat
cu E, fie in casurile regulei de diftongare ca s. e.
in ikpAE 201 alaturi de IlEpAE 192, sail Kx.pnIu,e, atiliMA
alaturi de: nipEnE 202, lioly0FIERE, .1TpalEAE 203, fie la
locuri unde nu pOte fi vorba de acea regula ca s.
e. in BpAE IINCTI 202 alaturi de NogodpE ciiSAule 192
sau FlirpS i NErpS, TfiviirapE, 1) Herrk etc. (Cuvente I).
In aceste din urma casuri evident ca insemna E.
Clar e dar ca, in sec. XVI, si in textele romane,
ca 'n cele romano-slave, insemna si E, nu numai
ea sail kl.
VeCtit XVI/. Aceiasi intreita insemnare a lui
precum si amestecul lui cu A, lee gasim si in acest

I) Aci fire,;te ca nu ni 5e va aduce, pentru explicarea luuk, ea,

analogia dupa sing. de la : teleaga, ca la Gr. CreIu : Lexicon p. 75.

www.dacoromanica.ro
 139

\rec. Numai ca intr'acesta, mai ales spre mijlocul

lui, se vede in texte ca h (si A) se specifica mai
mult pentru ea sap Id, ne mai amestecandu-se cu e
atat de mult ca 'n vecul trecut ; acesta insa in ca-
surile in cari nu pote fi vorba de regula de difton-
gare cunoscuta. Apoi se mai observa 'n texte, ca
unele au o inclinare mai mare spre a intrebuirqa
cel mai mult pe ..li, iar altele, pare-se ca cele cu
un caracter mai literar, mai pompos, sau elite din
pana unor scriitori cari se pretinded mai culti si cari
ineu ca si ast-fel sa 'i arate cultura for dau o
mai mare trecere lui A, reducend aprOpe de tot sau
forte mult intrebu4area lui ii. Dar acesta intaietate
data lui k sail A nu e nici-de7cum manifestarea uizez
corespunVetore stall fonetice in Umbel, ci, cum vom
areta, i)numai o inclinare ortografica pe care o gasim
tot atat de mult i 'n textele romano-slave.
Ast-fel Epitaful lui Radu Buzescu (a, 1610) are
1:-=--ea sau id, judecand dupa limba de ac,li, in : rrh
GOJIAX, ilson;nsif ,A,E) Kin a. Aid se mai afla insa si cea
ce nu e acli, dar ce am mai vegut si in sec. XVI,
adica .h dupa regula de diftongare : ilecrlyetiAop (!), RA
Act Alihl tidjvh ASH. Totusi are si E in 1. de 4, in contra
aceleiregulii ca in limba de acli : +lililliElpE-CE 1. .INIiIIIIS-
ALIIECE, ECTE 1. ACTE. Atunci fi-va 'n cele d'intei 'k cu
insemnarea de ea, Id, sail de e ? Evident ca si acolo
pote fi foneticeste 'n loc de llecepetInop, anerli. Manus-
criptul Cuvent pentru curatie > (ante 1618) are k

I) Ve41 mai jos la capitolul despre A. cf. k amestecat cu A in

textele romano-slave, mai sus la pag. 127. Vedi ,,,i SbM, IX, 289.

www.dacoromanica.ro
 140

pentru ea sau id din limba de ach : cz TuxA.ha:x 45,

13.1 opt, h7. At Imo 196 nzpX, LIE Tirkux Am 46, C7. FIS

61 47 etc. ; dar i accentuat irtainte de e din si-

laba urmatOre (regula de diftongare): Hpi;mE, 116TrIltIEU,14
45, 111A5, HAT-141E 47, Arkcene, AIMNE, IIETptHe 49 etc.,
alaturi de kICTE, mskye 45, Tpesovkape 52. Deci putea fi
i,e in acele casuri. Dar pe l'anga" acestea, in acest
text rk se amesteca Intru cat-va cu, A, fara nici o re
gula.: V91,A176.11ipli, mmknortipt i apx.rrap 51, Mil i AMA,
M1? 1 nrk, artic. numt, atoapwrk i tioan?Tix 52. Acestea
confirma inc'o data ca 'k ea sail id. In Cronica lui
Moxa (Oltenia, a. 1620), pentru casurile in cari limba
de ac,li are ea sail id, se afla : A.ks (tAnTK, CS CE
$EFECHN., AE IINM111113N. TOATN. ASMI C7.-H Ark RHO& (Cu-
vente I). Are insa" tot .k sau i i inainte de E, A
din silaba urmatOre : coNoTiape, TIrIKIETk, ASsSEISEpli,
CIA/16, 6 413MIlid111,A, rivplirre, TSiSTIAE, REA`liflE, AlAE,
#Liepf, C7.-Ak WINE, etc. alaturi de 1.ICTE, 1.13EpEM, A181(1p1A.
1, fiind-ca 'n Moxa se afla Inca amestecat
cu E : + W4'1: 363 1. 11.14E, Mach 3473 i 3HCE, TOATI"
382 1 e intrebarea, daca i in casurile
AISATE,
de mai sus t nu are 'nsemnarea de E. Caci de alt-
fel aid, in afara de acestea, mai aflam +rmpwrhacm
366, AATIMIACKX 382, Ala$x 389, n6erhau,x, 381
XpxtrliAcux 356, alaturi de Asminit.3*, Cz ce ipptcarA
346, CZ CE XpZHICII26 347, vizpxyhca 352, unde, i
dupa limba de adi, ca si dupa intregul mod d'a
scrie cu cirilica (0 la Slavi 1), nu reese de cat ca

i) Cf. mai sus p. 120 I. Vecli si mai jos la paragraful : Ce in-

semnei fonetice,cte ka in textele romeine,

www.dacoromanica.ro
 14f

:=1. Iar ca o confirmare ca. insemna i

'k ea Id
ne slujete, i in Moxa, amestecul lui cu A : 11S-W11

PXCH MS1iIrk NINE llS'FIXTATA 352, 1 ESROCES AlSkIPA 347,

a GA 353, CS-I At 349, TJATA Awl 348 1 nSnx,-
TATA 352, CEIATEAOPts. i CEVATEAE 420 etc. din cari se
desprinde, ca regula ortografica, ca Moxa pune pe i
mai ales la sfaritul euvintelor, iar pe -I: in corpul lor.
Tot in felul de pan'aici vedem ca se amesteca
cu a i 'n restul sec. XVII.
Ast-fel Palea (a. 1600-1625) are : +Twat HOMITE 1
+Tpiltk ROARTE, CT'kilf/tE 1 CTAAEAE, articulat t[ETAT+. 1
%TATA, + AtITSA ilAZI'SpER i 'TlipEjlA MA, 1 Ark, imperf.
Bea i rek, (Chrest. I, 65). Letopisetul lui. Urechia (a.
1625) are 1; 1. ea sati m din limba de acli : Asti%
Nt0Ap1k TZTZHH-CES ( Chrest. I), AknTt, ckrSon, CZ
Aosmo,-kom, imperf. Awn etc. Dar i inaintea lui E,
a, dupd regula diftongarii : cz ovpm-k3E, tkitf, amturrkwe
nSkpk, not airkg npe Toum. Are insa. si E 1. 'k accentuat
inainte de e, a din silaba urmatOre, in contra regulei
de diftongare : atiene, CCTE, CE nitete, RECTE 'tent Aop,
RECTE, Tinge, Home. Deci in casurile cu regula de dif-

tongare pote fi h= i cu E. Ca -k= i la se pote

vedea i din C% CE C4%TSICE% 73, care 'n alte texte,
ca i aici, se afla c2117a8kicriz sati C4 TSnCI (vecli aici
ROA, adica ROM). 1 tot ast-fel, afara de casurile cu
regula de diftongare, mai amesteca neregulat pe
cu A, Pravila alesa a bivlogofetului Evstratie (a.
1632) : flpARRIM +hew, E% +AIM11%, 1 kICTE ; precum
i Ll;Ae, CZ 1lErIETI3E, RFAIE ; 1 Nark, licIpA, AMARA ',IA
MAR c54n11,IIpe i AMA irk AE tIOV'Tk, Mreatit i
wamenn AllE11111 Sl allEIIITA, i &IA (Chrest. 1,76-80).

www.dacoromanica.ro
 I41

Ace la0 lucru in Molitvenic (a. 1633) : imTp%

aormliw63% /111111Tii wk ; i dupd regula de diftongare,
441AE,11011/114;111E, CACiG0:31:11E, AVCM i laTe ; precum
i amestecul TOL1T% Aorwk langa TO/1T% ACArA1A, p0117%-
4101.1A rpatomte,opk i povrkinowl; 1Wil, +V; liEliApA 01:11/1011%
i diasEparli AA TIME etc. (Chrest. I).
Acela.si lucru se afla i 'n cele l'alte texte de pe la
jumetatea sec. acesta. Aa e in Pravila dela Govora
(a. 1641), in Evangelia dela Govora (a. 1642), in
Carte romanesca de invetaturd a mitrop. Varlam (a.
1643), in apte taine tip. la Iasi (a. 1645), aa in
Parimiile de preste an ale mitrop. Dostei (a. 1683)
etc. Dupd cum acela0 lucru, deli cu o mai carac-
teristica amestecare a lui L i cu E, se afla 'n Co-
dicele dela manast. Dragomina (Moldova)1). Aid
gasim : rip+, awpT8a nivh wCELIE ltovii 67 i 11pE IdCTX
AS/11(E) 65, ElpE F101171, FlpE AtIACTA elt11.1" 88, (IN./111ITE/1'h
1 41pATEAE, HisCT'h (=ItICT41) 1 ItICTE, ECTE 19, A.1.; whole.
Ci6 Arh noram 17 i 8risA m AATSA 19, Al US trope 4AI,
20 etc.; unde se vede amestecul
AE na itIn Acest
codex. Dragomirnensis are insa si dupa regula de
cliftungare : c A._,11:.I: _111E, cAs-a;Attie 77, cp.11,e,Em i cps? Ent

75, oricrifasItiene i 0101C111)%3A4EAE 8i etc., unde se

vede amestecul rk.A pOte chiar in sens de e ; sau
are articul. 16/%1I 1 /6/11A etc., unde k=ea sau rd.
In un doc. moldovenesc e ea sail w : $arra ,wk,
articulat IRA i How, dar i .k amestecat cu e, chiar
unde nu pote fi regula de diftongare : An1 illOCT A/1T
aECTIVI; Anita mewl:, 41Efrei mewl; i iriETEi /11EAE, sail iv

I) Manuscriptul se afla in biblioteca Museulin national din Praga.

www.dacoromanica.ro
 143

nxpen-li AE y11N111, AE nsti% Bog; HoccTik, (Arch. 1st .11,

224). Un doc. mold. din a. 1647 care are 'n contra
regulei de diftongare : ECTE, poseda totusi necrlymi,
unde fap cu casul precedent, pote fi -k=6, ba cu
atat mai mult cu cat in el se afla chiar amestecat
CU E in : !irk si IIpE, CS41AETEA11 51 CSASAETEAE (Arch. Ist.
II, 227).
Cu cat inaintam insa spre sfarsitul vecului XVII,
cu atat 'k se amesteca mai mult cu at, ba chiar asa
de mult, in cat, la unil scriitori cu tendir0 mai Ii-
terare, A ajunge sa placa aa de tare ca aprope
'nlocuete pe k.
Asa mitrop. Dosotei intrebuinceza mai ales pe A
in 1. d. k nEcApimx., Rp1.A1E, acoATilpia, A ilACTE, A1A, RA
AREA, IidpA1, A(IACTA, I1EAATAA, AIDA, AIINIIIIJA etc. To-
tui, cand uita, furiindu-i-se 'n condef si vechia
tradiOe cu .k, nu pote fard sa amestece i el : irk si
LIAM, AlaC TA .51 A LIACTA 11101 Cli0C Sl N7AH CHOC (Chrest.
I, 214-215). Iar acesta amestecatura a lui 1i cu A
nu e numai in textele din Muntenia i Moldova, ci
si 'n cele din Transilvania, ca Noul Testament din
Belgrad (a. 1648), Psaltirea din Belgrad (a. r651) etc.
Din tote acestea reese pe de o parte ca trebue
sa ne 'ntrebam in tot-d'auna daca in anumite casuri
nu e .k=e ; iar pe de alta ca, amestecul intro .k si A
nu e alt-ceva de cat reszdtatul fafitului ca iu scrierea
cirilici d'atunci k, ca i a., insemna de odatei ea, id, 6
(very si la capitolul despre A). Ca amestecul lui .1;
cu A nu e in tot-d'auna fenomen fonetic, adica ca
nu arata, cum se crede (Cuvente I, 409) ca acolo
insemna trecerea lui 1; in A, ci ca e numai till fe-

www.dacoromanica.ro
 144

nomen ortografic, ne dovedete 'n afara de acel

amestec fara rinduiald al lor, i compararea s. e. a.
Cazaniel mitrop. Moldovei Varlaam (a. 1650) cu un
act manuscript al aceluiai mitropolit (din a. 1646). In
Cazanie (Chrest. I, 103), care avea mai mult sati mai
putin i o tendinta literara, forte mult se amesteca
CU it : AWE: i MBA, =pupl. 'IA NETpE1:0172f. i Xpitua
rk Aormig, 4pmiciiike i $13%A1CALI,E, BOph BEA.-k i Bop%
grAiNetc. ; pe cand actul (Arch. Ist. II, 226), care
n'avea de cat un scop practic, restrans, are numai
: $ATA LI+ MAN ntapg, aturk, Rapt etc. Deci tot aa
de bine insemna .k sunetul 1cl (ca i ). Adica, in
actul lui Varlaam, $7,Avkia e absolut tot una Cu AMA
$7.111Wk AS1 maprtvra i AlkpTSpilkl dintr'un alt doc.
moldovenesc din a. 1656. (Arch. Ist. III, 234).
Acestea ni se confirmd de textele romd no-slave, ca
de cele sirbo ci bulgaro-slave; cad, cum am aretat (p.
127), i 'n acelea se amesteca tot ortografic cu Re.
De alt-fel, in mai tote documentele vecului al
XVII se 'Jae observa ca in ele, pe de o parte it
are o intrebuintare mult mai restransa de cat in ti-
parituri i alte lucruri literare, iar pe de alta ca.', mai
ales in casurile cu regula de diftongare, 41 se ames-
teca cu E. Aa, intro insemnare de obiecte casnice
facuta de un boier gasim : rmpknE dar i [Waif, FM-
p-klai dar i gputi, apol, in contra regulei de difton-
gare : SNEATE, HMM7 nape, AIECE etc. (Arch. Ist. I, 1,
63). Intr'un doc. moldoven : cAntliz, AOICITE.3.4ttlE i cz
M cIAAP7., cu o mai mare i neobicinuita in docu-
mente inclinare spre Rt; dar i, in contra regulei de
diftongare : cz Alf pvem, etc. (Arch. Ist. I, 1, p. 47).

www.dacoromanica.ro
 145

In alt doc. moldoven din a. 1631: Aliprre i Anne

lipkasT langa ilETpeliST, sad gpIAmitvA, cand E=e (Arch.
Ist. I, p. 106). Un doc. munten din a. 1 682: ripe Ado
alaturi cte AeveTSA, cand deci b pote fi=e ; dar .i TiorNtive
=
ciplicoark Ad, cand 11 ea sail Id. (Arch. Ist. I, 1, 62).
Aa dar, atatea textei acesta se pote vedea in
tOte cars ne dovedesc ca" i in vecul al XVII
insemna deodata eoi ea saii ia, intocmai ca in
textele contimporane romano-slave i bulgare.
In resumat dar, atat in vecul al XVI cat i inteal
XVII, , in textele romane, insemna, ca i in cele
slave si romano-slave cirilice, nu numai ea sad za ci
i e. Ast-fel ca nu Atai e nevoe de a porni de la idea
preconceputa ca ; era nu mai ea, i pe temeiul ei
sa recurgem la explicari ca ar fi greeli, sau ana-
logii, sau alte lucruri in exemplele ce am adus mai
sus, i in cari 11=ea firete e anormal si ciudat.
Acesta cunotinta ca t=e ne arata ca nu mai e ne-
voe s. ne fortam a explica ca d. ex. in Lexiconul
slavo-romanesc al lui Aladarie in putearnic, ea a re-
mas din primitivul puteare, car in sfeastnic represinta
pe 1 din vsl. cR LwThfJnsz. In iiimearnic si postealnic
diftongul se va fi datorand analogies... Speate cu ea
pe langa spatele, se datoresce analogies, ca i fea-
fez"). Nu mai e nevoe de asa sfortate motivari,
pentru ca, in tOte aceste exemple scrise nyrtinum,
czklamuni, rmAputm, nocT 6nuufc etc.,'b represinta su-
n etul e2).

I) Gr. Cretu : Lexicon p, 75.

2) VedI de alt-feI cum insuI Hasdeti presupune odata pe t le,
Cnvente I, 68. Cf. aid p. 153.
I0

www.dacoromanica.ro
 146

Ce insemna foneticefte -kA in textele romtine?

D. Hasdeti far dupa dinsul altif'), conform ideif ge-

inerale ca I; nu insemna de cat ea sail la, 'cred ca
ka prepresinta pe eaa, adica ea, deci cu un a can-
titativ lung (Cuvente I, 417) sail ca e greala de scris.
Dar din momentur ce am dovedit ca .1; insemna
si c, evident ca si acesta pareree trebue schimbata
in sensul ca rka nu represinta a'lt -ceva de cat pe
dift. ea. D eci Ttioand,Tismeana, Trkara.treab a,
(Cuvente I, 129), nrhaVrp%=peatra (Cuvente I, 234),
!CphAci; hraneasca, .przpAyrLic imparateasca,
AaTiiii 'ham ;-=latineasca, Atazt)x,-=kaf
a (Cuvente I, 417),
Aurkti,611.= dumnealui (Arch. Ist. I, 1, p. 8o). Cf. p. 140.
Ca ast-fel era acesta, ne dovedete idejititatea
existence' lui .1m in textele bulgaro-slave ca Codex
Marianus (chanoE), codicele bulgar din sec. XIV (m-
Atatilia), Ion Exarchul (Awl:am), in car' 'ha nu re-
presenta alt-ceva de cat pe ea ; precum i in textele ro-
mano-slave, in cart ECtant, Hp.kamt, na nham, nomliatia2)
nu represintati foneticete alt-ceva de cat pe : vsearn,
vreamk, na preada, pomeana.
In privinta lui dar, era i in textele romane
acelaf fenomen ortografic dupa care k insemna E.
Iar cea ce si mai molt ne confirma acesta consta-
tare e faptul ca, o aa cantitate (ea) nice limba ro-
mand de adf nu presinta, pre cat tim nor, nica-
Teri, precum i aceea ca chfar in textele romane
vechf, se afla scris icf-colo TpEAG%, XpAIIELICIa+, 4nannrea,
c% 'mar% etc. (Chrest. I, 134, 217).
I) S. ex. Gr. Cretu: Lexicon p. 75, 51, 71.
2) Ve4i mai sus pag. III, 121, 129.

www.dacoromanica.ro
 147

Exista suneful ei=e" in tipurile pure, clre, g4 me

Tiktin, in ale sale Studien p. 81, crede ca : trotz

der identischen Schreibung der Tonsylbe in den
Typen 1figa und Age, ch6ma und chi;ime bis in
unser Schriftzeit, also bereits in der zweiten Halite
des 16. Jahrh., k id in 11,ge ch6me anders gelautet
haben mussten als in 1figl chi;Irnal, mithin, da fiber
den Lautwerth der Zeichen in letzteren Formen kein
Zweifel obwalten kann, 1fige chiime schon zu jener
Zeit nicht meter ledge chianze gesprochen wurden". i,
aceiai idee o mai exprima Tiktin in Zeitschrift fur
romanische Philologie XI, 58 si X, 25o. Iar calitatea
acestui ast-jel de sunet o scOse da-nsul din aceea
ca, ve4"end in vechile texte, ca in acele casuri k Id
se amesteca cu E, acel sunet al lor: es muss folglich
zweitens einen dem e nahestehenden Laut bedeudet
habein. De aceea crede ca acel sunet e ea, adica
a s. e. din germanul Bar, sunet pe care el it in-
semna cu e : wir haben demnach Age als lege und
dementsprechend pt;ire f:re giime als piece core genie
zu lesen".
Dar ce '1 face pe Tiktin a crede ca in asa casuri
M (sail si w) insemna nu Id sail ea i e ci ea?
II impinge la acesta conclusie, cum spune acolo,
mai Intel' amestecul formelor ca IdCTE CU. ECTE, TpE-
I:)kllpE cu TpEnskipE, iktg cr1 nu nurnai in ye-
ItE1,1E,

curile XVI i XVII, ci in tOta literatura romana

cirilica, pang in a doua jumetate a secolului al XIX,
cand se tie positiv ca nu se pronurga de cat nu-
mai este, trebuete, lege ; apoi, afara de acesta, si

www.dacoromanica.ro
 148

faptul ca, s. e. in sec. XVI i XVII, dupd consu-

nantele palatale ii, 1,1, cand in silaba urmatOre se afla
un E, nici o-data, dice Tiktin (p. 85), nu s'ar afla
in texte scris a in loc de q. set A, w, ca adica s'ar
fi scriind tot-deuna numai litillE, IpArie, wile far nici
o-data." Ast-fel ca, pe acelaf temei, ne spune
1.1t111E.

Si Al. Pilippide in a sa : Introducere la istoria limbic

i literaturii ronuine (p. T oo) ca scriitorif vechf ar
fi scris de sigur i VANE cdaca caracterele A, orf '1;

orf Id ar fi exprimat in cuventul 1.1AIIE un sunet exact

analog cu cel exprimat de -k in cuventul rivAD.
Dar conclusia acesta a lui Tiktin se intemefaza
pe o premisa greita. Si anume, e o scapare din ve-
dere, credem nof, afirmarea ca in vechile texte nu se
scrie ita VA (ci numal ilia, tit, lkl etc.), cand in silaba
urmatore e E. Cad i aa se scrie, dupa cum se scrie
a i dupd alte consunante palatale ca tu. Ast-fel, in
Codicele Voronecen se afla thipEurii alaturi de iiixpEum
i irkpEum, precum i AiAtktu,Ene. Psaltirea Schefand
are de asemenl a lApE i 4.11pEum. Intr'un doc. mun-
teno-slav din a. 1586 gasim satele IMAILIIIE alaturf de
meptitualli, cea ce in alt doc. munteno-slav din a. 1620
e scris HAVIIAE 1 mepEuLum1). Intr'un doc. moldo-slay
din a. 1434 gasim oraul mud; precum i satul
poAEIumm2). Un act din 1627 al mitropolitului din
Ardel Dositei catre calugarif de la manastirea Bise-
ricani din Moldova are : clam aamice i AtknE smnicE,
sail IISCAM IlEtlITI 11111 Al7dla, AE AtlICT'h nmpTSpliC1141

i) La Al chiva Slatahri, Manast. Radu-Voda, pachet 19, No. I gi 2..

2) Uricar XVIII, 9.

www.dacoromanica.ro
 149

alaturi de .fT;)S ALMA C% 1111111, 1. +TpS a9'hl Intr'un

.act. din 1563 e : eznvaaeu 2).
Iar cat pentru scrisul Iue
adica cu a dupa
III care e tot palatal ca y 1 1), gasim ma'
peste tot exemple 'n vechile texte. Ast-fel, in a-
fara de cele ce daduram aci, in Tetravanghelul
din British Museum (a. 1574) se afla PpE1114AEM a-
laturi de wkpE, awhA. Intr'un doc. moldo-slav din
a. 1522 : wapnE 110MM-1111M 3). Popa Grigorie din
IVIahaci are : mace, rpormAem etc. In Coresi : 4pmtmape,
.+111MT011.1113E, A 311, PpEIMMEAE alaturi de covirrimE ').
Acelai lucru in Cronica lui Moxa, Pravila de la
Govora, Molitvenicul lui Stoica, i 'n alte texte din
vecurile al XVI si XVII.
Acestea ne dovedesc pe de o parte ca in vechile
nostre texte se scrie i 'IA, VA, iar pe de alta ca nu tre-
bue sa dam lui el si v de atunci nici o aka nuanta fone-
tica, de cat tot pe acea palatala pe care o avea i w5).
Dar atunci ce deosebire fonetica era intre tie, ija,
Iua i 941, IA, cand dupa, ele venea o alta si-
labd cu e ?
Trebue sa spunem de la inceput ca in textete ci-
rilice, atat slave cat si romane, nu era in acel scris,
nici o alta deosebire de cat : exprimarea sau neexpri-
marea palatalismului lui C, g.
Dar in aa casuri trebue sd se observe o deosebire

I) Arhiva Istoricd I, 93.

2) Cuvente I 246.
31 Uricar XVIII, 92, 82. Cf. wepni, ibidern, 87.
4) Chrestomatia I, 12, 16, 23, 28, 24 etc.
5) Cf. insa Tiktin : Studien, 91, 100 si urm.

www.dacoromanica.ro
 150

radicald intre limba paleo-slaves si cea a textelor asa

numite bulgaro-slave sail slave cirilice 'n genere de
dupes vecul al XIP). In adever, cum am veslut, nimic
nu ne indreptateste a crede ca" in limba paleo-slaves
is insemna ea, ci acolo el representa pe un e lung,
nuancat cel mult spre a. Ast-fel ca, in textele curat
paleo-slave trecerea lui b in a dupes palatale repre-
sinta in adever fenomenul fonetic de trecere a lui e
lung in A, adicd trecerea lui ce, ge in ea, 0a.
Ast-fel trebuesc i*lese in paleo-slava s. e. imper-
fectele ca Tema% in loc de Teirk,I)C%, (cum ar trebui
sa fie cu Ii ca in HECA)C% unde nu e palatala 1).
Dar chiar si in limba textelor paleo-slave nu se pate
admite, ca in scrisul TEdAX% era pronuntarea alt-fel de
cat tot cu 4 mole palatal ; nici acolo dar nu se pOte
admite ca 9 se pronunta alt-fel de cat cam roma-
nescul 0, de cat adicd : te'Claah%. Asa ca tocmai
din acestd pricing, in textele paleo-slave (cari repre-
sinta deja o ore-care tradiie literard) de pe cand
ajunse a 'nsemna Id, acest Id e une-ori intrebuirOt
pe langd 9, w, etc. spre a i insemna sunetul kr-
mdle, palatal, chiar in casuri de imperfecte ca
nE.1,1,0C%. Deci, atunci cand exista deja o traditie
paleo-slaves, adica cam prin secol. XI, unii
scriitori gaseall ca. .1,111, etc. exprima deja in sine pa-
latalismul sunetelor pe cari le represintd, si de aceea
scriail numai TELlittlX%, etc., spre a pronunca totui
teCiaalm, etc., pe cand alii, impinsi chiar de acel
sunet i pe care '1 pronunOii dupes c, it mai scriail

I) Acesa.' deosebire n'o face Tiktin in Studien, p. me.

www.dacoromanica.ro
 151

o data langa in, 4, etc. i de aceea, deja in textele

paleo-slave gasim une-ori acel palatalism mai scris
une-ori alipit la vocala a care venea dupa 4, Ill,
etc. Ast-fel in Savina Kniga e aniowkium, in loc
de altIOAZAMIA ca in I1E4AAX%, unde 4; represinta pe is
din care l nu e alt-ceva de cat representarea in scris
a palatalismului lui m. Acesta insemnd ca acolo
anioxiania nu represinta foneticeste alt-ceva de cat
pe i ca deci amandoud se pronuntail
illt10-11:411111A,

identic mnoiaia, sail cum not Romanii am pro-

nunta : mnojiaisa.
Din aceleasi motive, imperfectul alo-whaX7 din gla-
goliticul Codex Marianus nu se pronur4a alt-fel de cat
ca dacd ar fi fost scris ato:KaaX;A, adica precum nE9aaX%;
si anume, si acolo acel h dupa e scris numai spre
a se areta ca ; e mole, adica ca dupa el se aude
un slab 1; asa ca 4 din el represinta pe u, gi
anume sunetul i din palatald alipit la a.
Asa fel de exemple, si cu acelasi sens, se vede
des in textele paleo-slave si cirilice si glagoliticq,
atat dupa 4, -a:, cat si dupa alte palatale ca Ul 3,
XA, WT, etc. Ast -fel in Psalterium Sinaiticum : oy-
avkc% spre a representa foneticeste pur si simplu pe
ora:am, poxim% pe powaim, nowkrarrii pe no:Email!. In
Codex Assemanicus e 44;ET%, care foneticeste nu era
alt-ceva de cat yAET%.
i, aceiasi representare, pOte de prisos, a muierii
consonantei palatale o mai vedem in textele paleo-
slave si in cuvinte in cari dupa palatale yin alte vo-
cale de cat A. Ast-fel 410EUDI nu era alt-ceva de cat

www.dacoromanica.ro
 152

otreititi, glom era goym, cat nkup era identic foneti-

cete cu CAIlk11,01r, Al.V.1;10 Cu AM:1:01t, etc. 1)
Acestea ne dovedesc dar ca" era deosebire intre
tiocLiVz i tioinn)Cz sau atOXitti)C% ; caci in primul,
represinta pe e lung, deci se pronunta cam ca no-
seahz, pe cand riEgaaX%, aloa:aa)C% se pronuntau peeaahz,
moi'aahz, adica, am scrie curat foneticete, pecTaahz,
qi a dar represinta acolo in
mojiaahz. Aces! scris cu
adever si o transformare fonetica realer in care .1
era.--e. Dar in scrisul ato;i:taX% i atON:itAX% nu era
represintat acel fenomen fonetic, in care 4i.e tre-
cuse in a; ci aici era=ia, in care, 1 nu era altceva
decat insemnarea inca-o-data a lui i care se audea
in pronuntarea palatalei ; pe cand in scrisul Al0:1:AdIVA
nu mai era scris incato-datci acel i care se audea
la pronuntarea lul a:. Tot ast-fel i in casurile cu `,14
sail 4A Si cele-lalte in cad nu e vorba de acea trans-
formare in a. In acest al doilea cas dar scrisul
81, .x.l; etc. era o curata ortografie in loc de va, :1:,1
etc. Se intampla atunci, in acesta privinta, aceea ce
vedem i adi la not cu privire la , , g etc.; cad.
i la not unii sub-irOleg pe acel i in ele, i de aceea
scriu : apte, dadus etc., pe cand altif it mai redau
inc'o data, scriind iapte, dadui etc. ; sati acea ce
vedem i duper 'A:, punendu-se Inca o-data Fi=i in
unele vechi texte, ca de pilda in Leviticul din 158o
la: Hpk-niatatuilaop0)=vrajimailor, care de regula se
scrie Ftpk*AlAW11/10131.

1) Leskien : Handbuch, ed. 1898, p. 5o.

2) Cuvente I p. 8.

www.dacoromanica.ro
 153

Ast-fel e in textele paleoslave, sail dacd nu chiar

peste tot ast-fel, atunci e cate-o-data i ca in unele ca-
surf din cele bulgaro-slave in cart consonantele palatale
une-ori ii perd caracterul for mole, devenind tart ; i
atunci 4Id devine iii, um devine ita, via devine iht etc.,
intocmai ca in unele dialecte bulgare din cliva de asta-di
in cart se afla s. e. cealuvam i caluvam=eil sarut ; 1)
i intocmai ca 'n limba romana.' : teapa i tapa etc.
De alt-fel modal acela de a mai representa pala-
talismul lui 4, :1, etc. inca-o-data alipit la in vocala
de dupa ele, se vede i in textele sirbo-slave. Ast-fel
intr'unul cu Viata Sfantului Vasile cel noii e 'iii,
pronuntat C', scris in loc de 4A : CI;01141 CriI, Cli0IIIMITII,
I;011k46111E, 1111111`k4tAlli, 44;111E, 'rock, etc. 'V tote in loc
de, tot aa de obicinuit, CliONtiA, 4A111E, 4ACK, etc. In
documente raguzane din sec. XIIIXV se scrie tot
ast-fel 4; cu sensul de lc, dar in care represinta nu-
mai palatalismul consunantei ce-i precede. Ast-fel
wiiparmItik pronuntat opravlien, iyaniatcTga pronuntat
kralzevstva, etc., ceea-ce se afla i 'n documente
curat sirbeti 3).
Tot ast-fel, acelai obicei de a representa Inca
o data, alipit la vocala urmatOre, palatalismul lui
if,4, 7,K, etc., se vede i 'n textele ruso-slave. Cad
forte des vine in ele : rpainiuio, morxettirik 4), etc., ala-
-turi de forme cu simplul A : liplIA0111allE, I1E4ATIN, dar i

1) Lavrov : Obzorx p. 67.Coneva, in SbM II, 294.

2) Spomenik XXIX, 61.
3) Archly fair slay. Phil., XVI, 357, 367.
4) Ogonovskij : Hrestomatija, 280.

www.dacoromanica.ro
 154,

amestecat t Cu : 1 IIELIATk, Aerar si

AEFIXATk, etc. 1).
i, acelai obicei grafic, d'a representa sad nu pa-
latisarea consonantelor alipita la vocala ce le ur-
meza, 3 mai gasim i in textele romftno-slave, in-
dependent de e sail de on -ce vocala" ar fi in silaba
urmatore lor. Ast-fel : FlEtlaTII 1 1/E44111, 0011,1g; 1 GO-
tliAgt, AENKATH 1 AEpWATII, numele NEf sWdNN 1 MIN--
t1,11111 2), HOTHERZINE 1. EIGTHEIYIKENE, itlEILMAMI 1. 110i)P7T%---
WhI111(a1), WGi-144110 3).
Acum, ca sa ne reintOrcem la textele romane, is
ele cum am aretat, se afla scris i ad, inainte de-
E din silaba urmatOre. Iar scrisul acesta alaturi de
tIA, tr, irk, 1,1A etc., nu e nisi la ele ceva propriii,
care ar representa un fonetism deosebit de acestea
din urma, adica pe un a (=ea), ci e o ortografiie,
comunei tuturor literaturilor slave cirilice,ortografie
dupa care trh suna tot ea Lla 1. IA tot ca va. In cel
marred cas, tia vit se pate sa fi representat .i la noi,
ca une-ori in textele bulgaro -slave (p. 153), pe ea, ga,
adica pe 4, u &aril i far sa se auda acel i dupa
dinsele, cam in sensul ca. amedialul h (= dupa
noi cu ia) trece forte des in ah, cum dice Hasdeu
despre limba cronicei lui Moxa4).
Cat pentru chestiunea, in legatura cu acesta pro-
nuntare, dad. AVE se pronunta liage sad leage, i.
i) Uljanickij : Materialy. Cf. Izsledovanija I, 171.
2) Uljanickij :Materialy, 3, 7, 8 i'passim. Uricar XVIII, u,-
294, etc.
3) La Archiva Statutur, Manast. Pangarati, pachet 3 No. 48.
4) Cuvente I, 416.

www.dacoromanica.ro
 155

ladAte=chiame, ear nu cu =---e, nu e locul aci d'a

o mai discuta. Parerea nOstra e, cum am mai atins-a
i alta data 1), ca aid in special in casuri ca 1;k1/11E7
TrElli !dip etc. avem a face nu cu o pronuntare a
secolilor XVI, XVII i dupa acestea, ci cu o tra
ditie grafted literara remasa din vremuri mai vechi,
cand se pronunta chiar ast-fel cum se scria. Noe
credem dar ca, chiar data in timpul de care ne ocu-
pam aci, se scria ihrie=ymie, totui in amandoud ca-
surile limba gene raid romanesca nu mai avea 'n pro-
nuntare de cat pe IA11E, cum se i afla foarte des
in textele- vecurilor XVI i XVII. Deci i in aceste
casuri (sail id, a) representa pe E, dar nu pe vre-un d.
Noi am putea admite cel mult ca scriitorii mai
pronuntaii une-ori, ca o moda, dupa vechia pronun-
tare : 'taste, leage, i ca tocmai acesta ii facea sa
amestece cu este, lege din limba vie.
* *
Resultatul cercetarilor nOstre e dar ca., in textele
romane din vecurile XVI i XVII, ca i in cele-
l'alte literature slave cirilice, Is insemna de-o-data :
a) e s. ex. in iliAnTEArk, cirkyrrk, perf. simplu +fi-
ToapcEcrk, sail TrhAn%, Arkatta, precum chiar in A.-Lue

b) is sail ea s. ex. in WACTE wrzykom, emu

,whpvE ;
Ark, A,Emxtrhu,a. c) Din scrisul 1 al textelor nu se
pOte precisa cand el insemna ea i cand fa, stIPS-
004 putand insemna : Ungurianul i Ungureanul,
precum so.h putea insemna : vole! i voea (p. 13o), ca
y) In ale n6stre Studit privitore la Limba si Istoria Romdnilor, pag_
72-103.

www.dacoromanica.ro
 156

si citwolcum (p. 144 d) De aci, e o mare greala" filolo-

gica" i in contra graficei timpului a pune, cum fac unii1),
peste tot ea, unde in textele cirilice se afla atunci
cand se transcria acestea cu litere latine ; cad s. ex. in
transcrisul : ceatate sau peceatea, cari in original vor
fi netrki-h, acel rk pOte insemna si e i ia,
cum am dovedit.

I. In literatura paleo -slavd

In urma cercetarilor incepetOre ale lui Vostokov2)

si definitivelor dovediri ale lui Miklosich8), precum
i in urma cercetarilor de mai incOce asupra dia-
lectelor bulgare de asta"-di4) nu mai incape nici o in-
doiala ca fundamentalul i, primitivul sunet al literei
cirilice A a fost, in monumentele paleoslave, numai
grupul nasal en (pronuncat ca frantuzescul in dar cu-
ventul finD). Aa ca plsl. CB/ T% se pronunta ca svent%
nasalisat. Tot de-odata a mai insemnat acesta. litera
i numerul 900.
Numai prin mai departea desvoltare a limbilor i
1) S. ex. N. Iorga : Documente romcinesti din Arhivele Bistrifer sail in
Studiz si documente cu privire la Istoria Romdnilor.
2) I. Sreznevskij: Filologaeskija nabljndenija A. H. Vostokova, Sankt-
peterburgs 18b5, p. 9.
3) Fr. Miklosich : Vergl. Gramm. I, p. 32.
4) V. Oblak : Einige Capitel aus der bufgarischen Grammatik, in
Archiv fur slavische Phil. XVII. De acelasi: Macedonische Studien. V.
Jagie : Zur Frage fiber den Rhinesmus im Neubnlgarischen, in Arch.
fir slay. Phil. II, 2,399. P. A. Lavrovs : Obzors.

www.dacoromanica.ro
 157

literaturilor sudslavice a inceput A a capata i alte

felurite insemnari, uitandu-i-se cea primitive.

II. In literatura sarbo-slava

Inca in cea mai veche periods a acestei litera-

tura, textele sirbo-slave sunt caracterisate prin lipsa
lui A dintr'tnsele. In locul acelei litere, care din
literatura paleo-slave se transmite si se intrebuinteza
mereii in cele-l'alte literatura slave cirilice, textele
sirbo-slave, chiar din al XII vec, pun mereii mai
numai E.
DOr exceptional si rar pote ca si acesta dupe
o noua si trecetOre influents bulgara. gasim pe
A in cite -va texte sirbo-slave din vecul XII pana
intr'al XVII. Ast-fel, it aflam in vecul XII i. XIII
in Evangelia ltd. Miroslav, in aceea a lul Vlkan, in
fragmentele Svrligice, etc. De pilda, in Evangelia
lui Miroslav (sec. XII) aflam AMINE, ACTk, Aro, CTOIITA
(Spomenic, XX) unde A nu'insemna foneticete e (=en),
adica aceea ce in textele paleoslave, ci insemnac edink,
estk, ego, stoite. Tot ast-fel, in Evangelia lui Vlkan
(sec. XIII) e : AIIKE CA alaturi de AIME CE, cea ce ne
arata ca si aid A =e, intocmai ca -Vote cele-l'alte ca-
suri din acest text in card vine A 2).
Rar, in al XIV vec, gasim, in unele texte sirbo-
slave, i nu numal cu acesta veche insemnare de e,
ci i cu alte luate de sigur din literatura bulgaro-
I) St. NovakoviC: Primeri, p. 80. Se afla A1=1 ,,d in Sbornicul lui
Bojidar VukovR', tipririt la Venetia 'n 1538.

www.dacoromanica.ro
 158

slava. Ast-fel, intr'o insemnare din 1313 de pe

un manuscris gasim A in loc de AS, prin bulgarescul
aa numit amestec al iusurilor 1), in care cas A are
insemnarea de it, precum o are i a. Aa, e in
acesta inscriMie : [Inc," pianamti sepontoriffa, in loc de
-obicinuit sirbo-slav poriamui. Apoi A are insemnarea
ro s. e. in AltIOR rirlaniimmk, in loc de obicinuit s'arbo-
Slav AI B010; pe cand A insemna e, (ca Si la Evangelia
lul Misosbav, a bur Vlkan) s. e. in Aa 110/11ABITE aid-
turf de Ad BOMEBE BOCK p0AHTEAA i1111 2). Intr'un alt ma-
nuscris sirbo-slav din sec. XIV gasim ticnohAt'ca
-alaturi de apitior ME 3), cea ce ne arata. ca si aci A=E.
Incolo, peste tot in textele sirbo-slave nu se scrie
A, ci in locul bul se pune E. Acesta pentru ca." limba sirba,
deja in al XII vec, nu mai poseda sunetul nasal e,
al paleoslavului A, ci in locul lui desvoltase pretu-
tindeni e, cum are i asta-41.
Jar lucrul acesta i cu cele de mai sus ne arata
ca scriitorii sirbi, de dupa. secol. XII i in al XVI
i XVII vec, pronuntaa pe A in general ca e, i
ca une-ori, subt influenta amestecului iusurilor din
textele bulgaro-slave, ei mai pronuncau pe A i ca
it sail in.
III. In literatura bulgaro -slavd

In textele bulgaro-slave deja in al XII vec vedem

pe scris amestecat cu N.. Fenomenul acesta, al
I) Despre care cf. p. 13 si mai jos la litera x.
2) Spontenik XXX, 40. Cf. Lj. Stojanovid : Stall srpski zapisi i nal-
nisi I, 19.
3) Archly fair slay. Philolo,gie XIV, 67 - -68.

www.dacoromanica.ro
 159

.cane inceput trebue sa -1 aeclam in vecul al XI 1), ne

Aran, ca de pe atunci vechiul sunet nasal e al
paleoslaviculur A incepuse sal se transforme, ca i
vechiul sunet a al paleoslavicului . Acel amestec
al lui A Cu 2ic la scris ne arata ca nouile sunete in
.care ele se transformard erati forte aprOpe unele de
.altele, fiind-ca numaf ast-fel se putea ajunge ca sa
se scrie ' in 1. d. x i invers. De alt-fel din acest
amestec al for ni se desprinde ca, dupd secol. XIV,
deci i in al XVI i XVII vec, A are cel puin tree
insemndri fonetice obicfnuite: e i la sail ea.
Asa dar, in urma acelor transformari, At din limba
paleo-slava incetand de la o vreme d'a mai fi nasal
(.--(=:), se schimba 'n medio-bulgara i bulgara noua
in unele posiOuni i dialecte in e far in altele in 1(7
sail ea. Iar acesta corespunde afar i limbef bulgare
de asli in care s. e. in loc de plsl. ntAco se pronur4a,
dupd regiunf , obicinuit meso=carne dar i miaso
sail measo, sail in 1. d. plsl. FiA3KIIM une-ori ezik, alte
ori zazik 2).
Fara sa ne mai ocupam aid de chipul in care
s'ati operat acele transformari i apropieri de sunete
intre A 1 N 3), e destul sa ardtam ca amestecul acela
dintre aceste cloud sunete i. litere II aflam i in sec.
XIII in Octoihul din Agram. Aci gasim Ti TE; i
"TA:r1:, pahkt i pxyad, IIATk 1 flATk, n1A1Apr1 1 AMApll ;

sad lico 9whrrk na 110/111X6 ..1;111117fil alaturf de -A:111'11A AIOTNA

(II IlAitillia.,amandoud in 1. d. genetiv plsl. -Aarruid. i

Il Cf. mai sus p. 13 nota si mai jos la litera a.

2) Lavrova : Obzorx p. 31.
3) Ve4i -le la Leskien: Bemerkungen, in Archly. ffit. slay. Phil. II.

www.dacoromanica.ro
 16o

1101VidR41A ROAAA111 ripInkicripkirkA CROP, din care se vede,

tot ca mai sus, ca A insemna kl ; cad e in loc de
plsl. np 4errcnprllklw CROW. Tot ast-fel are A-=.-ki sati. ea
in AIROrk RON% GEllECTIld RCA 11011AMICTE, i in nom. sg.
BEn1A1 II Hso sau 3Ealig noAutrx4 CA alaturi de 301.4 sail
3Ema.k. De aici se vede fOrte limpede Inca odata ca
Al deja in sec XIII insemna ceea ce (=la sail ea).
Dar nu numai atat, in acest Octoih A mai are 1,*
Insemnarea E (=1;) : participiul iirbarlavE langa rip.h-
aphipu, si pl. atoryte TA lip4IMETk in 1. d. plsl. iikAatATK,
sail pl. Atur,KET ci .wciloRatuta 3E/1111 in 1. d. plsl. Ann-
A;AT%, i plural NKca paAorETcA in 1. d. plsl. paAorAT%
cA, plur. 34.11;01111 OMURA:ET CA in 1. d. OsntUh AlcIFAT% CA,
participiul AC:crenem% r;eiliemz 1. pis'. r-aaopeaw. cum are
in Aaimpli, ri,AdkillAr0 (Cf. mai sus i partic. nrk.aplapE) ').
Dar nu numai aici, ci i in mai tote textele bulgaro-
slave se pOte distinge acesta cel puffin intreita in-
semnare a lui 2), adica inca =e. Ast-fel i Apos-
tolul de la Ohrida amesteca pe A cu A cat i pe A
cu e i k1 : partic. pres. nom. sg. 'mope si Tiopx in 1. d.
TKOplit, partic. pres. up.LSom 1. plsl. np10Com deci A:=E;
sail Armin d. $13A,Tinia pentru care se mai gra-
sete tot aid i illpoyrna, deci A=ta. Codexul de la
Berlin (sec. XIII) amesteca tot ast-fel pe cu x : flATK
in 1. d. IIXTk sati Rk R.1;pA XpIcTilianci;xin 1. d. who: etc.;
i forte des chiar se vede ca Aa insemna i e ; cad
pers. 2 pl. din pres. indic. i imperativ e TA 1. TE:
Rrn1AET3 /1111i1OCTk W1111111(JETA, MOMITA, ApeArrk 3a ApoyTa

I) V. JagiC : Wie !ankle x bei den alten Bulgaren ? in Archry fiir

slay. Phil. III, 348-349.
2) A. Leskien : Bemerhungen, in Archly fur slay. Phil. II, 2, p. 269.

www.dacoromanica.ro
 leg

II IICIVIMAETA, upInAETA, iracwhAorn'A, Ad IIE nx,NETA. tote

Cu pronurOrea 1:1111,NETE, lynrkiperE etc., cum e si in
paleoslava, si cum se vede din alte exemple tot
din acest Codex, unde se scrie curat E : kICTh MEC,.
alaturi de mAco, 110'IEIIIE 1. plsl. ao4AinE alaturi de Hag,.
AIOAIITKI, Holm lihM1 alaturi de pacnArna, fOrte des
pron. reflexiv cA si ce. Tot in acest Codex, in afara
de amestecul lui A cu x, ca.nd as ar putea insemna
E dar si m sail ea, mai se vede la A, par'ca. si 'nsem-
narea de pe urma". (Id sail ea) in quArL TpallA31.1 ;;1
nd TpkIl'h3A, AIOTA 1. MOT+. (Starine V, 53). Tot cu
aceleasi insemnari (E si idea) se amesteca i1 cu h.
in Trojanska prii"::a din sec. XIV : instrum. sg. fern.
AIICTIIA, 1110nordiat, nulllil,A alaturi de aceleasi instrum,
sg. fern. AloRomiac, .11.0.11X, ; cA in loc de cA, (=p1s1.
cx.T7.)si pron. reflexiv ca 'n plsl. noil CA CA
CR* :

Alutrilm etc. In acelasi fel amesteca A cu A, o te-

traevanghelie (sec. XV). Si aid gasim in acest
amestec ca A =E in : norn. sg-. neutru 1,1111A, CA, im-
perf. 3 sg. nnrluwn, chpailiA etc., tote in loc de uaniE,
CE, imam, cliAinnE; dar si =1,1 sail ea in AuAT Caa,
nom. pl. neutru A in 1. d. Id, nom. sg. immorniliA
TI:oa 1. AtImornond, upurritia, rmcAl; 1. mc.h:;, norn. sg.
fern. rocno,vi,A, nom. si ac. dual poNirreAA 1. po,vrre,ud,
nom. pl. neutru iw.c 1. !mod etc. ; s,;i[ curatul amestec
in : napinkacmat, 1101:A.A, 'Aga .. etc. in loc de imp-
Racmx,uh, nonx,u1s, 1). Intr'un manuscris din
sec. XV, care confine o legenda, se afla tot asa ames-
tecul A cu A; : lf, 3EALIA Ammumci:A.at 1. mama/11Cm.4h,
I) Dr. Gj. Polivka Bugarsko cetverojevangjelje, in Starine XIX,
205, 199.
11

www.dacoromanica.ro
 162

WT A31, alaturi de um x3,0Ck. Dar are si locuri din

carf clay se vede ca A=e: IlatlEACI 1. tlanlAAO alaturi de
particip c.10,1apa L c.krvatlia, si nom. pl. Avapepa, in 1.
de A.AiiiEpE. Acestea ne amta, ca si in textele de mai
sus, insemnarea identica a luf A cu Cad vecluram
cum as se amesteca cu E=4; ; far .1; insemna si m sad
ea, cum se pOte vedea din nom. sg. twill 1. Ronk',
gen. sg. orwl; 1. OrIlld etc.'").
In Evangelia luf Ioan Alexandru (sec. XIV) e :
A =E in AECATE alaturi de AECETE, III (T) Si IldAIET,
ovq. alaturi de S'IE, sau A=1; in cAAITE si chAil, Tar
1; in acest text insemna Sl Id sad ea').
i in al XVII vec gasim acefasf amestecare a luf
A cu h, Si cu Ast-fel in Cronica bulgaresca din
Codicele de la Chiev : orionnA Si otrummx, B.A3Ani Sl
nptia,11, ac. sg. fern. IVACA apumiacIlicliAat WA3A111X 3EAIAA.
Dar langa acest amestec sint exemple din cari in-
vederat reese ca =---E : aorist 3 pl. ripinami i A.-
Cal,k11111A, 11%,111:1111111,A . Imo!;,w1;milE, rkinE, 04-0KallIE alaturi
de oviamid, Si reflexivul CE alaturi de cda ; far ames-
tecul lui as cu .1;, in care ar putea fi i A=Idea in :
Aoctinmalis si Aocii.lamr; Sl idroau roriat 11:3palint
alaturi de 110CT,11:11 1:Y. OlIALIMTEAA CROA:3). Bulg-.-
11E11

Lab (sec. XVII), are tot ast-fel amestecul luf A Cu a,:

VAIIIAT% Si VOIIMTI. etc. ; dar pe langa acesta, exemple
din cad' se vede ca A=E .i 4:: ce 410Ald 1. cA, ind.
pres. 3 pl. ILIVOAT, KOTIT etc. tote in loc de cu A,
cum se Si afla tot aid' in 113rOpATk, ,whimak, CTOrAT.

n Dr. Gj. Polivka : Ofiisi i i200di, in Starine XXIV, p. 119-121.

2) Dr. R. Scholvin: Einleihing p. 52, 41.
3) Archiv. fir slat,. Phil. XIII, 490.

www.dacoromanica.ro
 163

Sail, si ca A=k1ea, in afard de faptul ca A se

amestecd cu 1:, ni '1 mai invederezd aid exemple
ca. Amid alaturi de Aeuiat, sail AA 1. Tam, sail mo,a)Cme
1. okiVAIE1). Apocalipsul Apostolului Pavel (sec. XVII)
care, dupd mai noua simplificatd ortografie bul-
garesca d'atunci, nu intrebuintezd nicd-eri pe n
pune 'n locul acestuia E : IId1E, RpEd1E, CHEM, Haven,
npieVa, TE1111:6,tote in loc de plsl. Ildla., Nylmux etc., cum
mai gasiram dupd traditia literary paleoslava si in
Bulg. Lab. si manuscrisul de la Tikveg cart sunt de
.asemem din al XVII vec. Tot in Apocalips mai vine
la in loc de A. Iar acestea ne mai dovedesc inc'o
'data ca A=E si Id (sail ea).
Din textele de pan'acum se vede 'ndestul de clai
ca mai peste tot, chiar in unit/ si acelasi text, zar
nu minim in texte diferite, in literatura bulgaro -slava
4 are deoclata trei insemndri: pe acea de E si pe acea
tide hl sail ea. Ca A insemna si ea, nu se pite sti de
,cat din amestecul lui cu 1;, despre care am aretat (vecli
mai sus la h) ca represinta si pe ea2).
Din cele de pan'acum s'a mai putut vedea si ca,
in cele mai multe monumente, se pdstrezd in scriere
A; cu tote cade s'ar fi urmarit simplificarea l'ar
fi putut inlocui prin e sau Id d (1 k), cum vecluram
ca face Apocalipsul Apostolului Pavel, Manuscrisul
.de la Tikves si altele. Acosta ne arata ca i se scria
nu fiind-ca era necesar, ci pentru-ca it cerea autori-
tatea tradiOei literare paleoslave : literatura paleoslava
1) C. Argirovx, in SbM, XII.
2) Cf. insA Miletie in SbM. IX p. 289, XIII p. 104. Cf. aici p.
'18 nota 2.

www.dacoromanica.ro
 164

cu ortografia ei avea atata putere asupra spiritelor

literaturilor cirilice in catintelegend'o sau neinte-
legend'omai tcqi cautaii s'o imiteze. De aceia, mare-
gresald ar face cel ce, voind a studia limba vechilor
texte bulgare, ar lua pe A ca representant numaz al
lui ie sail ea sail lamas/ al lui E. De alt-fel acesta nice
nu o face nici un slavist ; cad toti daU lui A tripla
'nsemnare de mai sus; aceiasi intreita 'nsemnare pe
care o dati si tovardsului acestuia x, cu care am vedut
ca se amestecd in mai tote textele din al XII pima
in at XVII vec1).

Mai sus (p. 158) am vedut ca in uncle texte sirbo-

slave ix insemna si u san /1/. Acesta, cum am spas
acolo, nu e alt-ceva de cat fenomenul bulgaresc ames-
tecul iusurilor transportat in literatura sirba si aci
sirbizat. E acesta amestecul fusurilor sirbizat, fiind-
ca., in limba proprie bulgara, nici A si nici cu care
el se amestecd nu ail dat sunetul u sau rtt, ci nu-
mai in cea sirba.
Dar apoi, dupa ce amestecul lui i cu x. s'a sir-
bizat ast-fel in textele sirbe, a trecut inapoi, sub in-
fluenta literaturii sirbe, la Bulgari; asa ca se gasesc
si texte bulgaro-slave in cart A insemna, ca la Sirhi,
u sau in. Ast-fel, fara ss mai vorbim de Awkwil ala-
turf de mx.Apii din Octoihul . din Agram in care, daca
vre-o influents sirbesca ar fi intr'insul, A ar putea in-
semna si u, vom spune numai ca in Evangelia lui

1) Cf. Miklosich : Geschtdde der Latdbe,-,-eichnung im Bidgarischen,

in Deukschiften der Keis. Akad. der Wiss. XXXIV, 112.

www.dacoromanica.ro
 165

loan-Alexandru (sec. XIV),in care se afla sirbisme

ca 11011111 csyni 1) (cu s 1. plsl. x.),---a, amesteamdu-se
aici cu de multe ori, pOte insemna une-ori si u,
.x
ca in acel csryui. Iar acela lucru trebue ast-fel in-
eles i in alte texte bulgaro-slave in cad vine nu
numai amestecul iusurilor ci si sirbismul s in 1. d.
plsl. a. 2).
De alt-fel, ca A insemna in textele bulgaro-slave
vi u sail iu o recunosc to-ti acei ce s'au indeletnicit
cu stuclierea lor. i Miklosich constata acesta, spu-
nend ca : <aus der hier behandelten Vermengung
,der nasalen Vocale mit einander lasst sich oy und
so fiir A und I,a erklaren, welches man in den aus
altbulgarischen Ouellen fliessenden serbischen Hand-
schriften so haufig findet 'I).
Asa dar in textele bulgaro-slave A insemna : e,
ea, la, 11, 111.
IV. In literatura ruso-slava
In textele ruso-slave, Inca din cele d'intai timpuri
ale acestei literaturi, A n'are insemnarea plsl. e,
adica nasala, ci, Inca din sec. XI, insemna acolo /a
safi, une-ori, dupa consunante palatale un a muiat.
Ast-f el, in documente din Novgorod din sec. XIII
si XIV se afla no,aftomv. pronuntat bozaromvs, sau
Nmerti pron. Easti, precum si alaturi de Altp-
.:CATII 4).

1) Arch. ffir slay. Phil. VII, p. 161.

2) S. e. 5?-1 in Tetraevanghelia din Praga (Starine, XIX).
3) Mthlosich : Vergl. Grammat. I.
4) V. Iagi(: .L.,skdovanija I, 237-283.

www.dacoromanica.ro
 166

Mai tarditi insa, si anume de prin vecul al XV,

de cand o noun influents literary bulgara Incepe a
se accentua la Rui (p. 52), gasim i in textele lor, ca la
Sirbi, fenomenul qamestecul iusurilor sirbizab 1). Si
anume, de pe atunci aflam i texte ruse in cad di
insemna u sail in. Ast-fel, in niste codexuri ruso-
slave din sec. XVI gasim nu numai pe = h 7 s. ex.
in WTHAE I CTpAlikl T4Claa II 0-11A011C1:10A, ci i pe
at=izi in lc pie : AtiTcpAAA w ti,tpoNk cem uncle

se pronunta : miutocpAoro, cum ne arata tote textele

vechi si limba rusa de asta-di. Tot in acestea mai
aflam indic. pres. pers. I sg. i11011A TA, prommat
moriu tin, deci cu A=I0 si kl 2).
Asa dar, in textele ruso-slave A insemna : lap
a, it, at.

V. In literature ronidno-slave

Textele romano-slave,in cari e concentrat spiritul

literar bulgar Impletit cu activitatea celui sirb,unde
au iusurile, mai peste tot le amesteca., ca i cele
bulgaro-slave. Din amestecul acesta al lul A cu
ni se desprinde si aici, acea ce am vedut la Slavi,
ca A insemna : e, ea, ill, ii, in.
Si anume valOrea e, ea i is a lui A ne-o dove-
deste amestecul lui (si a lui A) cu E si 1, iar va-
lorea-i u sau iu ne-o arata amestecul lul (si a lui a) cu s.
Ast-fel, in Liturghierul lui Macarie, tiparit la Tar-
1) Cf. mai sus, p. 164.
2) Al. Kaluiniacki: Evangel. Putnanum, p. XLIIXLIII. Cf. 4i ale
nOstre Cercetarz istorico- filolngice, p. 93.

www.dacoromanica.ro
 167

govite in a. 15o8 : Clia3A14TE PAM:1131W% CTkIA: !alarm

CIE in loc de cTZIA Si cid; partic. pres. VOTEll Cip41111111ik

1. KOTAII, sail SCT.1116 11-3CTI:41IE Caoramki 1. nms'atfAiid, cum

e in NA AllT111 REAIllatIX HELIE1111A ; BSI 109EIIIE CAI. 110tIAIIIE cum
e in IVI;tIthla IMAIATE. Si in nopAor (Bibliogr. rom. I, 3-6).
Deci aici se afla A Si cuinseumarea de E. Evangelia lul
Macarie (tip. la Targovite a. 1512) are tot astfel :

Oath-AA, 117 311ECETCA alaturi de CE 1,1111; unde evident e

A= e; Si amestecul iusurilor in instr. sg. BAroxlriA, alaturi
de Biir lia ; Si riatificaVk efix AwE clicomA 1:1111I'A: 1.
CIM ,CwA CITOIXA: 1:1111PAS ; sau particip. pres. licKoAmo
alaturi de turraupe liAll IIIIWA:111E SI CAAI:E111E, itcVoopor,
unde vedem pe IA=E=. Sau tot aid. ac. pl. 1:A611 NAIITEA
in 1. d.-111TAtA, Sl AOAIAMIE 1. mitix,x, CTE3ATIIC 51 CTA-
3ATII CA, sail IthlE301r, trkrinv.ior, aatlAllla Sl a,vieght i AA-
; saU A31.11;1. Si A:31.11:k alaturi de E31.11:1. ; sau
2 pl. orroTonima 1. TE, aor. 3 sg. Atowlanat 1.--IIIE
(Bibliogr. rom. I). Deci si aici se vede limpede ca A
avea inseninarea de E. Molitvenicul de la Targovite
(a. 1545) are, dupd tradiOa ortografica sirbesca, E

1. At : 11p1MOCIITCE, OTpO'IE, partic. pres. outhelite, cea ce,

dupd plsl. i curentul literar bulgar, ar fi trebuit sa
fie cu A: cA, oTpotiA, cnandopE. Apostolul, tip. la a.
1547 la Targovite de Dimitrie logofetul, nepotul
lul Bojidar, are E 1. A: IICIIIICAIlle CE efe c;IE II na; crrunIE morn
1. efix cTfix N umcriaifat ; sl 1109EIIIE CE 1. 110IAIIIE CA
cix
etc. ; precum i A 1. 1; (=-1aea): 11C1Ipal:AAIITE 1. pls1.
HCIIpaRAkIliTf. Evangelia lul Coresi (a. 1562) are tot
I) I. Bianu ai N. Hodo,$ : Bibliogr. rola. I. St. Novakovi6 : x rr
s bugarsko-slovenskof knjaevnosli od XV vijeka na-
srfisko-slavenkoj
&zip, in Rad. jugosl. Akad. XLIV, ]66-170.

www.dacoromanica.ro
 168

ast-fel amestecul iusurilor : AaAsipomor i upoquiTaAlinimk,

uounicaVk C1i Aug altIXA 'MIMS A.ria 3,310,.. iipmrtix ; dar
are si locuri din care se desprinde ca, in acel ames-
tec de iusuri, A=E : AIZA-,ce IONIE 11 c711%3pACTIIIE 11 cTaple
(cum este s. e. in Evang. de la Thrgoviste Atn-,A-cf
1011k1hi II ClAIM3PACTIMIX 11 CTApiE, i imam c' 1. 110'i. llIE
CA etc. (Bibliogr. rom. I, 47). Tot Coresi are E 1. A in
al sal Sbornic (a. 1568) : ucnnca CE CIE 1:11111'11, 11 110-
ileum CE, CE (Bibliogr. I, 54). Si in Octoih
Ckl:pk11111111E

(a. 1574) e amestecul iusurilor : ac. sg. miiptmA cnanx,

mo,A Ti 1. muiptiasA, MOAN.; dar si clar A 1. E : ,1,t1 npo-
cAmm.h.ATE 1. ETE, Sail Myers E 1. A in ume 1. LIM, AE
113RA1:11 1. A, CE ,1171A 1. cd, (cf. mai sus TA F1 TA.lixdparo
A) 57. Psaltirea lui Coresi (a. 1577) ne arata tot asa
de limpede ca ' = E : at 77, clar si E 1. A in pnAli
mu" E Ilium 1. vt,w-A liatuA 78. In Triod (a. 1578) tot
ast-fel amestecul ' cu : ac. sg. iw. 3e,stAA 1. 3E,%111A:
Si 1:E11Ep?fMA 11,1111A 69 alaturi de nvapueA IlitniA; 70 ; dar
si clar A = E: 110IEIIIE CA 1. 1109A111E, alaturi de IlitlAA0
79, si HclincAmo CIE.. 1:1111rE 1. CIA si 1:11Alri:NALIE CE 81 1.
cd, cum e mai sus (Bibliogr. rom. I). Acelasi amestec
se afla in Evangelia tip. la 1579 la Belgrad (Tran-
silvania) : o cuovxquii c 83, alaturi de o BICIIS-
A11111Ji CA ; iar clar .a -=-E se vede aici in : pers. 2 pl.
Aa Er0 rirkAacTA, 3 pers. sg. OiriiirreAk ['Adam, pers. 3
pl. tVIIIIXE 110CT.11:11111A...11 licrame, sati in HA AECATE alaturi
de lin AEcATg, particip Nopmpa si VoAelpa etc.') Manuscr.
moldcislav cu Viata lui Alexandru Macedorp>, din a.
1562, are tot ast-fel amestecat , precum i at=e : ac. sg.

1) Un exemplar la Academia Romans.

www.dacoromanica.ro
 169

WI: 111E111%MA:A 3Eillilat 312, w'r% policalams. Rapau,A, 292 1. 10-

pau,at ; i clar A =E 1. Id sail ea : pomRdla 319, IILIMATk,
'MIA CA II CIA: wawa... II Aam Id IVA lAilIELI,I.CNOM J110-
ilacrky0), unde se vede A =F.=Id in CIF. 1:11111`a... 14I.
i in documentele din sec. XVI i XVII gasim ca
A insemna E si id sail ea ; adicd i in ele se vede ca A
insemna ceea-ce .1,din care pricing in ele se ames-
teed A si cu Ast-fel intr'un doc. de la Bogdan voda
al Moldovii (a. 1507) : iiwI; 1. IIMA, alaturi de regu-
latul dupa plsl. imc.10; noky"). In alt doc. de la Stefan
voda al Moldovii (a. 1520) : !m si iu A, nEctika 1.
ArkcAlta F;;i INIV c' 11/11 11:-31;51YiT (Uricar, XVIII, 86). Doc.
de la ,tefan cel tener (a. 1517) amesteca tot ast-fel
pe A cu : na IIi:, C11 amel6eer 1. am.. F;;i CA, WI' at:-
rvam si wr N1001, npit S;1 1111,NA r...4cAV F;d IVACIN, CIA-
TOM) iltaliarnipS 1. ci:A.ro,m etc. (Arch. Ist. I, I, 27).
In alt doc. de la Alexandru Voda (a. 1575) : iinrL
I. am,a cum e in 1:po1a, si iy.hmA are i rAEAA 1. ma-
AaVy. si crArlai 1. CHATIII ; deci cu E = 'h = A, cea ce
se ,ede F;i in ccr 1:11ACA 1)4,1311 1:0EROM C% ()Tpoe alaturi
de CE 301:ET .i c1: Ile ilySer (Arch. Ist. I, 68). AcelaE;i
lucru in doc. de la .Matei Basarab (a. 1641) : pron.
reflexly 111A 1 n1E, s1 CE 1. CA, PAEAtIE(1 1. rilArVIAT%, nil -
IIE(S) alaturi de InitiA(s) ; sail alaturi de acestea KcA(K)
1. tmcIN; precum si A = Id in AtEriAmii(m) alaturi de

AlErild11111/114) Alt doc. moldoslav din a. 1643 tot ast-fel

ne tracleza pe A = E 1. = : CIATA11/111. CpkAll,AAIK 1.

11 V. jagii" : Opisi r Izvodi, in Starine V, 22 27.

2) Cf. mat sus la paragraful despre ; in textele romano-slave (p. 127).
3) Th. Codrescu: Uricartt, vol. XVIII, p. 82.
4) Doc. e la Archivele Statuhri, manast. Rada-Voda, pachet 48, No. 5.

www.dacoromanica.ro
 170

cpkAu,emk, aol:AmAd 1. 30uemaa, W 3Aparc1e II W wmorm--

Terfia, rp,aXo,m, 1. 171;COAVA, ItICTIE II HUT U% 1. 11111'116 (Pa-
rnatky jihoslov. p. 113-114). Doc. de la Gheorghe-
tefan al Moldovei (a. 1657) are tot ast-fel e 1. :

immEV Si IIIEAMIOXE itSukidiE II 1111,011110;la /1101:111FA ; Sl

A amestecat cu ..; 110CTAIMAE,11? alaturi de mow:A.1;4m):
EpRtga Si ITCH A, Si '1; 1. : 117,3'hT11, rhAk111art11, top-
').
Intr'un doc. de la Vasile Lupu, din a. 165o se
afla A amestecat cu R. in sens de id s. e. in (Vi uv.-
CEA ti w AulER II a/ BrA FIOAl01111,a VIS/1"11 c%31a-
Trkku11e, dar Si A=E In on. 'crrpoeilie3).
i in Cronici se afla respandit acest amestec al
lui A cu ; iar acesta ne conduce Si in ele a recu-
nOte pe e Si klea. Ast-fel in Cronica moldo-

venesca din Codicele de la Chiev (sec. XVI) : IIIEC-

TOThICA111110 143 1 ThICA1111.. 146, IMal:pATII CA IVA CTpdIIx
ct:oda 145 1. cnox j nom. sg. palm 1:0X1$. l'OCI10;IZAA AtApIat.
146, unde se vede x=A-_-,-, sad 1,1, cad e 1. par,
r.o.,01,1; i cR IVACE 1:011C1;0A CI:0E alaturi de c% [mai&
110110;011% MEN. 146 etc. 3). i Codicele de la Tulcea
(sec.XVII) amesteca pe R cu : imgo 34'IAU CA, 8, gen.
sg.w liplaTaesx, t1,1720. np.IG.xxx i
imAriitidt 61-A01;11 pOte 1. iatiriiiix. (irAolax 37. In afara de
acest amestec, care singer ne arata pe A cu acea
triply insemnare, mai sint aid i exemple din cart
se vede ca A era considerat ca=.1: : imam! CTE/11,1111, 38

i) Archiva Statula, maniist. Radu-Vodd, pachet 10, No. 13.

2) Ilie Barbulescu: Vechile rela fit ale Principatelor Romdne cu Croa-
tia, P. 2 3.
3) I. Bogdan : Vechile Cronice moldov.

www.dacoromanica.ro
 171

E;i. II/V111E1ifE, SCALIalk, 110CA111111 1. liocivieuti 39, ac. sg.

tafrartiti,a i tateartityk 37 ; precuin sr exemple din cart'
se vede ca A era=si cu E : GTEit.11,11%... ri,apilitha II

HAtIAIIIA 37 si IMAM/A 1. sAapititte etc., i tinETitt 44,

1;A/imic 48, ac. pl. 110CAA CHOE tioNnticapii, alaturi de
alte exemple cu ow/a sau MOS., si piiti:a 44 alaturi de
pEli,1 47 si p.1:1;a 46.

Dupd cum de alt-fel ca un fenomen mai rar

am veclut in textele bulgaro-slave, ba Inca si in cele
ruso-slave, ca A are une-ori si insemnarea to, tot
ast-fel gasim acesta a patra insemnare a lui A si in
cele romano-slave. Ast-fel un doc. count. -slay din a.1430,
care amesteca pe A=N. : s. e. in thICTJAill, are no-gfeto mu---
AOCTIAL /1111AOCT110, ca in noa:IEW (Arch. Ist. I, 73). Alt doc.
munteno-slav din a. 1524 : ,t111AOCTIO no.xleto alaturi de
AumocTIA 110:1;IEA (Arch. Ist. I, 204). In un doc. moldo-
slav din a. 1583 se afki: Aeoihan... '.0,k TEACTi6A 111 cenl
unde A insemna probabil tot to (Cuvinte I, 48), cad:
e pers. i sg. ind. pres. Alt doc. moldo-slav (a. 1623)
are : CST, II, UIOT, cea ce ne arata ca in ; /110/%11/11... up.h-
tvr,va, ero MLITEM acel a represinta (la acus. sg.) pe-
to, adica : tirkinicrrorto. (Urica:, XVIII, 338). i in doc.
moldo-slav din a. 163o gasim na.;- 4sIA'f1w alaturide
Ca lams. Ca 7pi41). De alt-fel, cum limba slava de
la not e peste tot impestritata de sirbisme (cf. p.
53-64) si mai ales de or sail to 1. d. plsl. A% sau
bulgaro-slav v si A, urmeza ca in mult locuri trebue sa."
socotim pe A (ca si pe ca reprezentand pe a sau ill_

1) Archiva Statuher, manast. Radu-Voda, packet 16.

www.dacoromanica.ro
 172

Am Clis ca pls1, ' avea insemnare nasala e. Fara"

indoiala ca pand a trece in limba bulgaro-slava in
sunetele e i w-ea, vechiul A, in primele timpuri cdrid
incepe a se amesteca cu x, se va fi transformat intai
in vre-un alt sunet nasal, une-ori probabil in an
cu a initial ceva iotat si nuantat spre =rr (sail 'an),
i ca numai mai tarcliti va fi ajuns sa'i piarda na-
salismul, anume in sec. XIV cu desavarsire. De
aceea nu e neprobabil ca cand-va, prin sec. XII s.
e., va mai fi insemnat A si un nasalic 'an, sail 'an,
de si acesta nu se pOte pan'acum confirma cu
exemple din texte. Se pOte insa deduce acesta noud
fasa a lui A=-'an, 'an din tovarasul sat xs, cu care
se amesteca, si pentru care se pot gasi cite -va
exemple. Anume, se gasesc exemple ca, dupa ce x a
inceput a se amesteca cu AN, el, A, se afla hate() noud
fasa fonetica nasala, adica ca insemna nu numai e,
iii (ca ia) ci si %II (Cf. p. 13). Iar o clovada ca chiar in
textele bulgaro-slave va fi avut A cat-va timppana
prin sec. XIV si o insemnare nasala, se va vedea
mai jos la textele romano-slave in can A insemna
une-ori si ceia ce + sail A, nasal '). Cam in textele
romano-slave pan'acum descoperite, tot ca in cele
bulgaro-slave, nu se pOte constata pentru si o in- isN

semnare nasala. De alt-fel, in uncle dialecte bulgare,

si anume 'n cele nordice, chiar aqi se mai ved resturi
) Cf. mai jos la x. Acesta constatare in textele romane din sec.
XVI trebue sa combata parerea lul Leskien ca: Meine Ansicht daher
class, this Mittelbulgarische keine nasalvocale mehr gekannt hat (Arch.
fill- slay. Phil. II, 288). Ea confirms, cu probe palpabile, credem nof,
parerea celor ce sustin acel nasalism (Cf. Arch. fur slay. Phil. III,
356 tii SbM, 516).

www.dacoromanica.ro
 173

de vechiul amestec al iusurilor, resturi din cari ni se.

desprinde un tan si an. Ast-fel: smika, janza, jan-
t&rva, jaranbica, svkntec, m'as%nce etc.'). Acestea, ca
si cele l'alte resturi de nasalism din A: de pe la Suho
etc., pot fi remase Inca dintre sec. XIIXIV.

VI. In literature romonci

Din cele de pan'aici s'a putut vedea clar ca, nu

numai in textele proprii slave ci si in cele romano-
slave, A insemna de-odata g i kl sad ea, mai rar M.
Dar, dace Romanii au cunoscut si au dat, in ale
for texte romano-slave, lui A acele insemnari, nu ur-
meza" ore in chip natural ca ei sa i le fi dat tot pe
aceleasi si atunci cand scriati romaneste ? Cdci, de
ce ar fi intrebuinat pe A cu alte insemnari in tex-
tele romane, pe cata vreme nici in ele nu aveati sa
insemne prin el alte sunete pe cari nu le-ar fi avut
limba slava ?
Din aceste motive chiar, socotim ca sintem cu to-
tul indreptdtici Inca de pe acum a declara de ne-
completdacd nu voim a ;lice greF;itacea ca fi-
lologii nostri tote au dat si dau acestui A numai in-
semnarea iii '), sau numai iea 3), sati numai ea'), pre-
cum si numai is si ea5). Ef au facut si fac acesta

1)V. OblakA: PrinosA, in ShM XI, 516 a urm.

2) B. P. Hasdeu : Cuvente I, 4.
3) Sbiera: Codicele Voronelean, 176.
4) Gaster : Chrestomatia romana I, CXIV.
5) Tiktin: Shallot zur rum. Plul. I) 7

www.dacoromanica.ro
 174

fara indoiala inselaV de insemnarea k1 pe care o dad

astei-07 lu! A Ruii, far dupa acestia, si Sirbii si Bul-
garii de cand limba si ortografia rusa, de dupa
Petru cel mare, ad inceput a se introduce la dansii.
Dar chiar side s'a dat la not lui A valOreaposteridra
rusesca ia, istoriceste chiar si acesta-i o gresala, fiind-
ca intre sec. XV i XVII vequram (p. 166) ca si Rusii, pe
Ian*" ia, mai insemnad si sunetele u sail in tot cu A.
De alt-fel, in textele romane se i constata ca
aceiasi ortografie bulgara, care, cu privire la insem-
narile lui a, se transmise Sirbilor si Rusilor, aceiasi

.se afla si inteinsele. i anume, acel amestec al luf

cu ,x se gaseste respandit si in textele romane,
ca 'n cele romano-slave ; precum, din acest amestec
al lor, si in acelea se desprinde ca A insemna : e, la,
ea, it, in, ca 'n cele romano-slave.
Ba Inca, in textele romane, tot ca resultat al ace-
luia1 amestec bulgar al fusurilor, s'a pastrat i va-
.16rea nasala a luf at,ceea-ce nu se mai pOte con-
stata 'n cele bulgaro-slave de prin sec. XIV 'ncOce.
Vecu/ XVI. Vorbind in capitolele precedente despre
a ;;i 1, am aretat ca ele au si valOrea de 141 sail ea,
si ca A adese-ori le inlocueste ; in asa casuri dar,
-am aretat acolo, ca si A insemna idea. De aceia,
ca sa nu mai repetam acelasi lucru, vom cauta acum
sa dovedim mai ales cele-l'alte insemnari ale lui a,
adica pe e, n, in si pe cea nasals.
Intr'un tiparit fragment de evangelie slavo-romana
care se gaseste la Petersburg, se afla : alipolfidpk-CA
Oy'4f11119111, 1 A 111111E Mk +1161111k-CE i611; dar alaturi de

_acestea : CE apSimk. Deci caci e vorba de o

www.dacoromanica.ro
 175

-femeie dar si CA = CE = pronumele reflexiv se, unde

A\ =E. In Coresi gasim chiar amestecul ortografic bul-
garesc al lui A cu X. Anume in Psaltirea lui rornand
,din a. 1577 : + nirkmx IE FUME alaturi de + nkatE
KkriAh, unde .v =E; i rimcSak atxtiAxpliaops-adA alaturi
de 0 Aa6-nx, unde A= x. =e. (Chest. I, 16). Iar in
tote textele din acel timp, ca si de mai apoi, nu se
.afla, uncle nu e acea ortografie, de cat nrkatE si -AE,
ca si 'n limba de ads. In Evangelie cu inveWurd
4a. 1581) tot Coresi are : cE +npxna, nEcEati+-cE (Chrest.
1, 3o) precum si rsnAk REMith tote la imperfect. Deci
A=+=ki. Iar despre + vom vedea mai departe ca
nu e alt-ceva de cat o variants paleografica a lui ,
variants formats tot pe terenul literaturii bulgare. In
casurile de aid dar din Coresi, nu e alt-ceva de cat
intrebuintarea grafica a amestecului zusurilor din li-
:teratura bulgara. E dar acolo RECEIULt-CE in 1. de RECE-
Alln\-CE sau 1:EcEga-ce, cum se gasete pretutindeni in
1iteratura nOstra romand din al XVI vec.
Influenta graficei bulgaresti sau romano-slave la
Coresi se mai pote vedea si in intrebuintarea lui A
itt sans de nasal +. Iar acesta nu ne putea veni de
cat tot numai prin amestecul iusurilor, care facu ca
A sa aiba aceleasi valori ca + (care nu e de cat un
modificat). Ast-fel AgEnsTSS a ce cuiPtiE in Psal-
tireal din 157o (Biblgr. rom. I, 55) alaturi de 11E-
.tRECE (idem 55). In Psaltirea-i din 1577 Coresi are
pe t =ia sail ea, cum am vegut la capitolul despre
.1;, dar si A=E in : A0A11101rAlt NortlEAR, no(' , Torroy-

p0Pk tiE liIMIXTA, pers. 2 sg. A61;5Al1ni. Tot aid are

A.= to in : 1011111 3110EAE TAM ikLUI gp%Toc AE acypiak DIN

www.dacoromanica.ro
 176

imaIA (= pazitti), sau niatrvh i;muida aair3im1.R alaturi

de dormim& lattiA% GEA1d101) sail dAsomuto 11111 01010010..
Inca, de mai multe ori, gratie amestecului or-
tografic al msurilor, mai e in acesta Psaltire A=+
in : Al AIA.1111M, is AtriplIAE, it gaca = in, fii.
Daca ne-am calauzi de tendinta ce pan'acum sta-
pani in filologia nOstra la studierea textelor cirilice,
adica de a da lul A numai valOrea nom rusesca de
w, evident ca in tote aceste casuri am trebui sa cre-
dem ca stint grqeli sau ca ast-fel avea limba mistra
din sec. XVI. Tocmai de acesta, am trebui sa fa-
cem s. e. ca Hasdefi, care pe GEAlata it transcrie prin
chemata ; sail Inca pe ealiElISTSCIS l'am transcrie
prin raceputuseu. Evident e dar ca in acest chip
am fauri pentru sec. XVI o alta limba romanesca,
vr'un dialect Ore-care, care ar fi intr'o veclita con-
tradicere cu legile fonetice ale limbic de adi ca Si
din trebut. Insa cunO;;terea intrebuintarii amestecat
a lusurilor (A Si x.) in literaturile slave in:;;isi Si in
literatura romano-slava ne da cheia acestei curiosi-
tati din textele romane, in sensul in care not o aretam.
Psaltirea voronetend, un manuscris de prin sec.
XVI, are pe Rt=E : up,alciapcur alaturi de onitimh-
illemA fila 43 b. ; saU ivA(H)As wRy.p.lopEca .tp,tuirrdt
si Or6WACE fila 14 b.; sail coy. rpm/. .trps,tnEcA alaturi
de Amovrrkce r1E ,i,,16(A) Si +IIT'ArAT'ACA AEpElITOr amilins
$111410(0 f. 57 b. ; car pe =kl sau ea it are de sigur
in articulatele +pmitm, aW61111/0.

1) B. P. Hasdeu: Psaltirea public. romanesce la 1577 de Dincomdu

Coresi, Bucuresci, 1881, p. 7. 17r, 235, 275, 346, 355, 360, 441.
2) Manuscrisul se afla la Academia marina, sub No. 693.

www.dacoromanica.ro
 177

In partea rornanesca" a manuscriptului din 1574

(de la British Museum) se afla in adever A mai ales
cu insemnarea de is sail ea: imperf. p. 3 p1. pz.p;1:11A-
Ah EA1. 460, 11Mr ce ciiiim ; insa, fata cu Mole in 1. de
AhcriE, e natural a ne Intreba si daca ACTE nu se pro-
nunta ECTE, sail daca pronumele fern. nom. pl. Am nu
se pronurica EAE, deci cu A=E. De alt-fel A=E va fi
si in : 11111 RATE A10rATE KO1rAIA rphliA 1101111 46o in 1. d.
NornIE=Xorm. Ba tot in acest manuscris, (in care, in par -
tea'I slava, se vede amestecarea iusurilor de care am vor-
bit), gasirn in cea romand pe /A M, ca la Coresi. Asa
va fi in es ii tiniA MO, care e la pers. I sg., deci
in loc de obicinuit wino. In diserta0a sa asupra
acestui mscr., Hasdeti spune ca in el nica-ieri nu se
confunda + cu A. Uspenskij insa, care eel d'intei a vorbit
despre acest evangeliar si a dat din el extrase, pune
des A 1. I. 'rota credinta putem da si vorbelor d-lui
Hasdeti, totusi, fiMd-ca cum vom vedea mai la vale,
(la .1,), Uspenskij putea cunoste si forma + din ale lui
Sreznevskij : Drevn. pain. jusov. pis., far pe de alta
parte, fiind-ca, cum vom arata (p. 182) insusi Hasdeti
confunda pe A cu x la popa Grigore din Mahaci ; de
aceea noua ne vine a nu ne Indoi prea mult nici de A 1..p
din extrasele lui Uspenskij. Ar trebui, on cum, sa vedem
eel puOn in fotografie forma acestor slove, spre a
putea hotari daca nu cum-va avem in ele aface cu
vr'o varianta de A. De alt-fel acesta pote fi si aici,
fiind-ca mai sus vequram ca si Coresi are A 1. .1.
Daca si in acest mscr. din Londra e in adever A 1.
i) B. P. Hasdeii : Manuscriptulfi ronzcinescii din 1574, in Coluinna
Jul Traian, anul III, 1882.
12

www.dacoromanica.ro
 178

.n, avem atunci i aid aface cu cunoscuta amestecare

a iusurilor. Uspenskij transcrie: nprhAvh Awl; A, AVIipCEph
likTpit El 1k AR%11,kleAk ATMIII npeou,Iii... ANTNIIM:010 11011
nth Ey oriA KOrIlkIlTk. etc. Deci A=ltl sail ea in ai.LA,
dar Rt=-+ nasal in Al:%11,611?Ak, AIVITE13AK010, OrA 2).
Intr'un zapis de vindare din jud. Muscel, scris pe
la a. 1600, gasim, ca asta-c,1; 1:%T7. C% ilikla narrli
Aua = cata sa afla partea mea ; dar i 6(m) C%(C) 111.1A
li% il'h(1) 1; 7.(u)As(T) riapTA MA AE 11011111A, cea ce adi ar
fi, ca de obicei in textele secol. XVI, 0 cum sa sa
tie c le-am vindut partea mea de mos.;ie. i tot
aid. e : im(T) Ch na ailma He(p) .04) An% Ne(p) cliA(T)...
1:8(T) C% Hit dlikil ge(p) AE m011111A... C% ilillA... 11111 IlltIpTE
MA etc. (Cuvente I, 1 oi). Hasdeti transcrie aid peste
tot pe A prin ia, deci : sa sa tiia, de m4ra, sa
fiia. Drept e ca mai se afla, de .i forte rar, cate
un text in care gasim im c% Od=adi : ca sa tie (Arch.
III, 217); acesta nu ne da totui dreptul de a
Ist.
socoti ast-fel peste tot pe A=ia. In casuri de felul
acesta, daca voim sa ne dam bine socotela de limba
reala a textelor, nu va trebui sa ne tinem prea sever
de litera numai a unuia din ele; i nu va trebui sa"
scaparn din vedere analogiile numai grafice, cari de
multe on nu corespund foneticei limbei. Caci, prin
analogie grafica,i e, de Ore-ce se amesteca cu 1, are
une-ori in texte semnificarea de ea sal:1hr, s. e. c7.110/11EFI ECE%
la p. 3 sg. Tot ast-fel si in casurile acestea, ca rarele um
c% H,1kI pote fi o simply analogie grafica: A insemnand
kt ,i E, prin analogie se intrebuinteza i (a=e. De alt-

2) T. Uspenskij : 0 nVeotoryln slim i po slay. pis. rukopisjahx in

Zurnah Mmist. pe Noemvre 1878, St.-Petersburg p. 71.

www.dacoromanica.ro
 I70

fel, in cele de mai sus (p. r 55) vecluram cum, chiar in sec.
XVI, se scrie numal iii, dupes o traditie literary mai ve-
.che, dar ca acolo (inainte de e din silaba urmatore)
acel is se pronunta e. De acela, la unit scriitori au
putut influenta amandoud aceste motive : si analogia
grafica si curentul traditional literar, spre a se scrie
is cu sensul de e. Ca s revenim acum la textul nostru ;
din aceste pricing, si Inca din constatarea lug A = e
in textele romano-slave, nor socotim ca ar fi o fal-
sificare a Umbel reale a textulut transcrierea lug A prin
as i in forme ca nearticulatul 11101111I A, sail' pers. 3 sg.
c% Aicr nu trebue sa uftam ca A insemna si E.
etua.
In acelasi fel trebue sa proceddm si cu ['scam MEna
A0s1Iii HA MEM (Cuv. I, 48) din actul moldov. a. 1583
si El ITEillE-illeAA din popa Grigorie din Mahaci (Cuv.
II, 377). i de ce ? Fiind-ca s. e. intr'un act
aflam ns Harrk Aomulen ,whe (Cuv. I, 116), far in-
tealtul nairrI Aomilihn AvImE (Arch. Ist. III, 244). Deci,
pote fi corecta transcrierea lug Hasdeti domniia-mele>
(Cuv. I, 48) pe cata vreme A putea 'nsemna si E ? De
sigur ca nu, si cu atat mai mult nu, cu cat are chiar
mme iar nu ,w1mE, precum si, in partea'i slava. are pers.
sg. arkryhTEArroA unde A nici intr'un cas nu pote
fi= ci,E, za sati ro.
In moldovenescul Catastih al averii mandstirii Ga-
lata din a. 1588 gdsim TOTE tiACTI 192, COApIli 193
unde, fates cu Nonop iapAE in 1. d. u.kpAE, trebue sa
stam la 'ndoiald daces . =iii, ea, sail' = E. Totusi noua ni
se pare ca a, se arata sigur = E sad x in finalul luf Liph,
(=lard), pe care tot in acest act it aflam si sub forma
AfiA 192 sail Arl, Ape 193 si idps. 203, nici data,

www.dacoromanica.ro
 18o

insa. sub forma Apia, nu numai aici, dar, pe cat tim

nof, in nici un alt text. Desi, dupa parerea nostra.
(ca si a lui Tiktin), chiar de am gasi in acest cas
Apia, faptul pe de o parte ca acesta ar fi tot excep-
tional, far pe de alta analogiile grafice, precum si
traditia grafica literara de cart am vorbit mai sus, ca si
insa'flimba de acy,tote concurg spre a nu ne lasa sa
luam pe un asa Apia de cat ca=mpE sail kipAN ba chiar
idp.Decf in casul cu Apia, ultimul A = i cu E. i nu nu-
mai atat, dar chiar in in4ialul A din 'NIA nu putem
decreta, fara discu0e, daca el = is sail = E. i de ce ?
Fiind-ca sint casuri, de i rare, dar sint casuri, ca s. e.
intr'o sentirqa scrisd de un Tudor logofet din jud.
Muscel (intre a. 1583-1585), in cad: gasim chiar E(p)
alaturf de idp (Cuvente I, 38). ')
Deer, daca in aa casuri, in carf, luand de calauza
marea majoritate a textelor vechi i limba de acli,
n'am voi sa admitem o analogie grafica (E=A: A=m,
decf is = ; totuf, chiar de am admite ca existand in
limba dubletul Ep i ap, in textele in carf gasim scris
numaf ApA, trebue sa ne 'ntrebam daca acesta nu e
.=mpE sail EpE, adica daca acolo A nu e = E. De aceia
noua ni se pare greit a transcrie pe ApiA prin ictria, cum
face Hasdeii (Cuv. I, 213); cad, o aa transcriere,
credem flea", falsified limba textului i grafica timpuluf.
In Psaltirea Schefand gasim mult raspandit ames-
teculluf i cu (pe care l'am veclut i in graficatextelor
mai ales bulgaro-slave i romano-slave) : gp4;111A si
porminowli, noynnEph 2, 1 IMITtlpitt sail TIOMITA 2,
KnAl AtA si ,wh. Aici, si dupa grafica din al XVI
I) Cf. mai sus la pag. 88-89

www.dacoromanica.ro
 ICI

vec ca si dupa limba de adi, se vede A =

adica=id sail ea. Insa tot in acesta psaltire mai se
afla : CillEiitTlipx. CA, 13, +F:p7a01114.11)E CA, +/11;AL1,1111E Cat 2o6,
alaturi de psaiiipzilAS CE, HE(C)illiCli2K CE 213 ; sau ClICOIIIE
MA, 208, dOr311 MA, 11.36%1 111E MA 209, AMA 87, alaturi
de ME +TIllli,11.31VAIVI:111E ME 208, Si WAI4T0A11.1E AlliC 7. Mill-
-Omea celor-l'alte texte, grafica timpului acela, limba
de asli, si chiar insasi Psaltirea Scheiana ne arata
ca. ar fi o gresala a da lui A,, Si in aceste din urma
casuri, valOrea ia. De acela, fara 'ndoiala ca si aid
cornitem o falsificare a limbii textului, transcri-
ind, ca editorul sell Bianu, pe CA prin sia, pe MA
prin mia. Evident e ca aici A insemna E (ca si in
textele romano - slave) 4).
In operile poprii Grigorie din Mahaci sail in ge-
nere in Codex Sturdzanus, se afla amestecul
ca si in textele bulgaro-slave si rornano-slave. Ast-
fel ilio,whid si 4somIA, (Cuv. II, 47), tote in
sens de fomeia, deci cu A=x.=-ia sail ea ; sau lIM1,
'IAA 47, LIEM, IEM 52, tote in sens de ceia, deci cu
A="-TA=Ict sau ea l =E; sail are : AmpilipE,11111/6/ItlilE ala-
turi de : C% tiptiallS"X.CliX. 78, AILIpIX si A1,11).1 316,cu
=_x=ia sail ea ba chiar Sl = e, tinend socotela de
cele ce am spus la capitolul despre amestecul lui k
(i A) Cu E in contra scrisului dupa regula de diftongare
(pag.130 siurm.). Apoi are c7,,whpr alaturide mu,Aprx
47, Ark si ,%tA 47, C% W TpEi11AU,K 5,1 C% W Tpcwhu,k 53, I15 CE
TA11X. 0.1'6 CE TiMIX 79, Cu A==ia sail ea. (Cuv. II).
Ba in acest Codex Sturdzanus gasim de forte multe

I) Fara 'ndoiala ca WAAM11-1,1051111.1 4H SiSA 206, e greala a copistului

www.dacoromanica.ro
 182

on amestecul acesta al iusurilor A si /R. NecunOsterea

acestui fenomen a inselat chiar pe Hasdeti, carele, in
multe part' transcrise in Cuvente II, a pus i in loc
de x. din original si vice-versa. Tinendu-ne acum de
original, no' mai dam aid cite -va exemple in car'
A se amesteca cu A in sensul aretat si mai suJ.
Ast-fel : u,Si;spxTA Sl nSnSp%Tx lik xs norAnu (pe and
in Cuvente II 314 are aici A I. a) alaturi de uSEs-
pwre 321), unde se vede da.==e. Are mice 33 alaturi
de Aelmilic+ 34 si AEWIilICX. nttTpS CSTX 31, si HAT!) CSTE
44 alaturi de TLITE AISI14IIAN. 31 si GSGSpAT/71. Sati : ns-
lispwrx, 14% AE1111;11'32=e deschis tie, alaturi de
u,I
hI E 1101-4AElfitt C4iH T5 n 11 A X 32 , Si C% Varna. 11,IE 32,
i Rolm alaturi de um Ellin 32 ; AIMI/16 81 AA
AIIAIIINEI)A: X51 AE Zlioi ; ZriAIITEi Ct E sl TOATE ACliS(11)-
CSIMAE -141A111111"1: IISERECH cane:\ 86. (Cf. mai sus nI;Ipniza..),
unde se vede clar amestecul A==.t.-=e 2).
Iar nu putin are .si acest Codex Sturdzanus E 1. .1i

sail n inainte de E din silaba urn-iatOre : rip 85,

iLIEVE 86 etc., cea ce ne sileste a ne 'ntreba daca A
nu e pronuntat ca e s. ex. in Axpsimpe, AllIASAIPE etc.
(Cuvente II). Precum are si ANA = ea in : c% HS ce
Tdtamx 80=teamei (cf. p. 146), deci cu =E.
Dar Codex Sturdzanus mai are si itt=io in : AE +TA:A
'IA(c) alaturi de .1Tio(A) ,va(c), An TJAA (Cuvente II,
78, 79). Deci atliTA=.ttaitt iar nu ttaia. (Cf. mai sus,
p. 175, nema,A=Iemato la Coresi).
Chiar si numai din aceste texte se pOte vedea 'n-
I) Manuscrisul e la Academia Rontand sub No. 447.
2) Cf. aid pag. 136, 137, 138, 142, 143, si in genere tot capitolul
despre k.

www.dacoromanica.ro
 183

destul de limpede ca, cu privire la A, ele pastreza

acele4 insemnari fonetice pe cari acesta litera le are
in textele romano-slave, bulgaro- sirbo- si ruso- slave,
din vecul al XVI.
Chiar numai din acestea se vede ca ortografia bul-
garo-slava, une-ori sirbizata, ne-a dat ortograficul
amestec al iusurilor A 1 a., pe care ai noWi rad
adoptat nu numai la scrierea textelor for slave, ci
si la a celor curat romane ; si ca, prin acest amestec,
si la noi, in acestea din urma, x. insenana e, za, ea, u
sau iii, ba chiar nasalul -1,-=1-2,in al XVI vec.
Vecul XVII. Acelai amestec al lui cu c, dar
mai ales al lui A cu 1 Si E se vede si 'n textele acestiii
secol,cu insemnarea e, ia, ea etc.
Intr'un act munten din a. 16o1 gasim A=I; in
sensul lui k1 sail ea de acli : articulat nArria si r,Aprh.
lar n5rAplimul, care de regula se scrie 115TEp1111411,
conform cu cele ce am spus mai sus (i la 10, nu
se pote sustine fdra discuPe ca nu se pronunta ca
16TEpliiii1. Tot aici insa gasim i A=E in : uminvrii
iomtlihwlma alaturi de : u;s napvt; pmriihitime de cloud
ori, i : usm a 11,1116T 11111 M ilu1i nearticulat in loc de
obicinuitul, in mai tote textele, 11111111TE (Cuvente I,
ro6). Intr'un alt act munten de vinqare, gasim de
asemeni A =E in : d AIE BSIIK 110A 11-ap AE wpm W NEBOE
(Cuvente I, 145).
Dar in general nu insa peste tot in acest vec
se observa 'n textele romaneti o mai mare 'ncli-
nare spre specialisarea lui A pentru sunetele difton-
gale id i ea. De aci vine ca, mai ales acolo unde
i limba de aqi (ca i textele vechi) are ia sail ea,

www.dacoromanica.ro
 184

mai ales acolo A se amesteca cu k. Deci chiar si

de acum, cand A (ca si 1) tinde a'si specifica, a'si
restrange vechiul rol numai la sensul diftongal, si
acum, clicem, se vede inc'o-data restul acelei vechi
traditiuni literare prin care A are aceiai valore fo-
netica ca si ii. i am veclut ca acest al for amestec
se afla, ca ortografie, nu numai in literatura con-
timporana romano-slava ci si in cea bulgaro-slava.
Gratie acestei inclinari, numai ortografice, (far nu
intemeiata pe inset' g fonetica limbei textelor romane,
vedem in Cronica lui Moxa A=-, in sens de id sail
ea : cEVATV i cEuLTR., imperf. 6pR, C7111.1E i 160; MINE,
articulat LIIIIICTA i ASm1: etc.
Intr'un Codex manuscris, cu bucati biblice si apo-
crife, care va fi tot din acest vec1), se afla tot ast-fel
representat acest amestec intre A 1 k : +11t1111ITI 961'
(paginatia cirilica) si .tlitIIIIITA 97a, ilETATA 97b si TOA26
IETLITA 98a .5,1 IETA1"11 cl'ILICTIs. 98a, 16 FISTS paw moa(p)TA
.ipwAsil CAS 112a 1 AE AlOtIpTill 4 k'101)Stthri Eli I I 2b, 115 -
VITA 124a 1 AM111L'irk 126a, imperf. 1-1.&111A I. apA I 69a.
Iar faptul ca tot aici gasim, in contra regulei de
vechi diftongari a lui e accentuat, 111SEplli1E CAM 134a,
iar nu ,%61,1prine, ne da dreptul, atunci cand aflam in
el AISApe 151a, sa ne intrebam daca in acest din urma
cas nu se citea A-=-E, adica Alsgpf. Intr'un alt Codex
manuscris2), cu bucati religiose, care va fi cel putin
din acest al XVII vec, gasim in acelasi fel A.k :
..siitk 56 si still/it 57, woe 53 si rm 56, NAPE risek 52
i) Se afla in Biblioteca Academies Ronzcine sub No. 469.
2) Se afla in posesiunea nostra. Ni l'a daruit d. invelator Haizea
din Cohalm (Transilvania), pentru care 'I aducem aici mulIumirile
nOstre. In cele urmatOre vom numi acest text : Codicele de la Cohalm.

www.dacoromanica.ro
 185

1 IISTA, di,vra AI 66 si coi;orlma Avl; 70, CS REA.1; 79 si

IIJ pxclictim. 87, Ara i AAlitl 92, AIIICTE 35 i a4CTE
34 etc. Iar forme ca AtEpue 57, in contra regulei de
veche diftongare a lui e accentuat, in loc de ,w1;pue
sail imam, ne dail i aid dreptul d'a ne 'ntreba, daca
in casuri ca rp,RAIIJE sail na stt Ael.iffApe 56 etc., acel
a nu represinta pe e? Cu bite ca si in acest ma-
nuscris aflam scris chiar la in: I(ICTE, AECI101(1111E-11,11-CE 56 etc.
Intr'un Molitvenic, scris inainte de 1633, gasim
amestecat cu 1; in sens de ea sail ia: articulatele
4T;11Eli,11)A 1 ..1[1,A,bparl; 82, +nouirl; 85 iloIrm i AOrAVII
8o etc., dar i amestecul i = in sens de .1; (=ea,
is sail E ?) la : AIHA:3x.ipe alaturi de AzpiAlpe 81, cy,
mxsurr;A:cia, 1118 II1.RpAE, RI2M.1,6 IIETpEliST7, 16-411 TpII-
6,RIIIE 82, alaturi de takiii,% 8o, rrmaipe si rp711JE 83,
la311 ilEROXlioAcTp% 86 (Chrest. I). Iar faptul ca in
acest vec, ca i in al XVI, se afla in aceleai texte
i ,1111ASElpE etc., deci cu E 1. Ai, ne arata ca in unele
din casurile scrise 'n acest Molitvenic cu A sad a
va trebui cum a spus i la litera .1; sa ne 'n-
trebam daca nu era A=E.
Intr'o inscrivcie de pe o calie de argint din a.
1655 gasim: APSAIMISA, APS ilIK(11) si AvioNAk, unde e
de sigur A.et). Intr'o foie de zestre, scrisa 'n Moldova
la a. 1669, e s3pAAE rapiaia, IMAM alaturi de mane,
unde A=.k, pOte chiar cu insemnarea e. Aici, daca
n'o fi greala de tipar sail transcriere, mai aflam
amestecul iusurilor . in 1. d. x. in sens de a in :
aiwAtiAoaR, [larrcurile] 2). Intr'un act moldovenesc din

1) Gr. G. Tocilescu : Raportim asufira castor -va nuindstiri, schituri

biserict din lard, p. 71.
2) Revista Tocilescu, I, I. 338.

www.dacoromanica.ro
 186

a. 1673, in afard de A=za in mipoifiiauii, mai se

afla, daces transcrierea e corecta, si : dAERA, unde ar fi
desigur Rt=-- in sens de e sail a, prin ortograficul
amestec bulgaresc al iusurilor'). Molitvenicul lui
Stoica din a. 1669 amesteca pe Rt=.li in sens de
ea sail ia: i)rvitoliA, epTap, mptorrapat +Edam Fi
Ituffiapl etc. Dar are si C11%CA111E-11E, rpirA:Rope, 141:1ApE,
c% ip.hAeto (Chrest. I), unde, fates de /111111E111E-14E, w
Ao,mileipE, in contraregulei de diftongare a lui e, trebue
sa ne intrebam daces A nu era pronur4at ca e. Iar acesa
cu atat mai mult cu cat, pare-se, ca nici aici nu lip-
seste ortograficul amestec al iusurilor in -Aairt,olfili ieat
'It 11111111M, ALI Attip'fAc alaturi de Aura, i nutpla ; si Inca,
cu cat mai gasim, chiar in contra regulei fonetice
reale de diftongare a Jul e accentuat : i),A,atne alaturi
de 6'AEAE, 11%PlIIITAAS'll alaturi de AsmugsonS'Iti, unde nu
pote fi de cat /1=e (cf. p. 142).
Letopisetul lui Miron Costin are , =e (=.10 in :
LI'kWIIIICEIJ,ELLA tailE CTPIIIIIE... 115411 CFIFITj ()%3110LIEirk, CHIMI-
11%1311M, .51 AE AISAT W1111.... LUTE l. ECT41,
P%31.;OLIELIE....

ECTE . titiECT a Will AE 1;091 IFS ECTE i. FIE 110EPIE AE Iti;

ALIT .T. AE TOEI,IA.... C%-11 IIIR LICSFIPA 51 C% HUE L161113%-11,
(Chrestom. I). Aid eh=e apare evident, chiar prin
amestecu-i cu E. Asa ca pe de o parte de acesta,
iar pe de alta, fiind-ca aici gasim nepastrata la scris
regula de diftongare a Jul E in .k (sail A) s. e. in
TPE6EiuiE, 1,110AEUTELIE, din aceste motive,
141,ELIEVE etc.,
qicem, trebue s ne intrebam daces nu era A-.-7---E si

I) Archiva societ. stiintif. si literare, Iasi, a. 1889, P. 499.

www.dacoromanica.ro
 187

in exemple cu regula diftongarei pastrata 'n scris,

ca : ACTE, 1131:011A1pE, ii3k6ia1A111n etc.
In acelasi fel, manuscrisul ardelenesc Asedamin-
turile Vladicai Sava din a. 1675, care are in contra
regulei de diftongare a lui e: ce taAi, necepiniz,
11E111E, etc, trebue sa ne constranga a
IIEIMAEN, ItEljE,
ne 'ntreba daca nu are pe A= E (sag 'h) s. e. in
ACTE (sag si in airline alaturi de atierre, 1;,1

Atipue etc.). Ba aceeasi intrebare va trebui sa se puna

i la : cz CE A 110111E, pe cata vreme are : nolia C7.
I

Ai i iipE, cz cz Ai itniamitop etc. (Chrest. I, 217), si

pe cata vreme tim ca." un ast-fel de e se mai aside
si asta -di in Ardeal.
Popa Ion din Vint are : A=E in ripirlimpiiile alaturi
de [y11,1E1[4161 etc.; iar forme in contra regulei de dif-
tongare, vor trebui sa." ne constranga .si aid d'a ne 'n-
treba daca in ACTE, iiimsAlpi, rpzimpi etc., (i 6,whipe,
rpi.rhitie etc.), acel A (sag rk) nu represinta sunetul e.
i tot ast-fel, aceiasi intrebare se pOte pune, ba
nor avem convingerea ca chiar trebue sa se resolve
'ii acele casuri, in sensul ca Al represinta sunetul e,
i in cele l'alte texte din al XVII vec.
De alt-fel constiinta ca A, a insemnat si e s'a pas-
trat la nor pe cat se pare pang in sec. XIX. Caci,
Gheorghe Lazar, in Povatuitorul tinerimeiD ce tipari
la Buda in 1826, da lui A, valOrea ie i ia1).
Amestecul ortografic al lui A cu
Din cele de pan'aci, precum si din cele ce am aretat
la capitolul despre fz, se vede ca i in textele romane
1) Revista Tocilescrt, II, 1, 466.

www.dacoromanica.ro
 i88

ca'n cele slave si romano-slave cirilice, A se amesteca

pe de o parte cu si N. in sens de sunetul e, far pe de
E

_alta tot cu dar si cu .& in sens de ia sad ea. Acestea,

si in special casul din urma, ne dovedesc ca A, in-
semnand in anumite locuri ea i ia, intocmai ca ,
va trebui ca amestecul lui A cu 1; in acest din urma
sens, sa nu-1 luarn, asa cum se face, ca represintand
o deosebire fonetica in limba; va trebui dar sa nu
consideram pe =numai cu ia, far pe h =numaf cu
ea (Cf. p. 144). tim ca in limba vie de aqi se afla in
Moldova la, in loc de muntenesc ea, s. e. in lurnia, ome-
niasca, triaba, etc. tim pe de alta parte ca si in vechile
texte gasim acest fonetism, s. e. in LetopisetulluiMiron
Costin: 111)6111E111,i/1N., C% riomeniamx (Chrest. I,

198,200), sail in Popa Ion din Vint': +u,inkirx, whp)-

nwridc, ilEpidcga epapiXie (Chrest. I. 243,245) etc. Totusi
amestecul la scris al lui A cu 1; nu era alt-f el de cat
ortografic. Faptul, ca. , i representati fie-care de-
odata i pe ea i pe ia, trebue sa ne impedice d'a
mai da lui A numai valOrea ia far lui numai pe cea
ea. Acosta cu atat mai molt, cu cat amestecul acela
intre ele se afla nu numai in textele din Moldova si
Transilvania ci si in cele din Muntenia, ba chiar nu
numai in textele romane ci si in cele romano-slave
si bulgaro-slave din tote regiunile. Deci, coincidenta
acelui amestec in textele romane si cele slave cirilice
ne arata ca, in anumite casuri ca acelea, A nu repre-
sinta alta nuanta fonetica de cat
Ca amestecul lui 1 cu 11 in acele casuri nu era de
cat ortografie, ne dovedesc unele texte 'n cart mai
peste tot e scris A in loc de din altele. Ast-fel e

www.dacoromanica.ro
 189

s. e. Divanul lui Dim. Cantemir : r6A1, mmamspli, 116-

TpRillEpA MAAE, ilsAoLIPA, crap, !arra), ripmatipe, Hama
etc., unde numai rar e scris rk : mime, iirmmialle,
crawl:, limit:40 etc. (Chrest. I) dar acesta tocmai
spre a ne fi a4i de dovada ca in casul cu A 1. nu
era alt-ceva de cat o inclinare ortografica mai mult
spre ix de cat spre Acesta, i cunOterea aceluiai
amestec in textele slave i romano-slave cirilice, ne
arata ca in acelai fel se pronunta IIETpAgEPA si nt-
TphtiErk, adica sail petrecerea sail petreceria etc. Era
acesta tot ast-fel, cum de pilda in textele romano-slave,
scrisele 11411 i 11,11:, npim i /11ICAllL1 1 Atechu,a
nu representaa de cat aceeasi pronuntare.
Aa dar, repetam, scrisul textelor, cand au i 1
nu ne preciseza nici-odata, daca una on alta din aceste
litere representa numai pe ia sau numai pe ea; ci
din ele tim cel mult atat : ca i A i puteail in-
semna fie-care de-odata i pe ea i pe ia. Numai scrisul
kl sau EA, (une-ori 'ha), unde ele se afla, ne daii sigu-
ranta acestui lucru. Alt-fel, aceai nesiguranta ne-o
presinta textele romane, pe care ne-o ofera i textele
slave sail romano-slave. Caci si in acestea, din urma,
intocmai ca in cele romane, cand aflam s. e. scris
A.3611:1%, de ore -ce une-ori gasim i Es/%11;h 1 k1311.11;k,
nu putem ti pe care din aceste cloud din urma le re-
presinta A3kIlik, pe cea cu E sail pe cea cu Id initial,
dei in limba existail amandoua. Numai scrisul kl ne
pote scOte 'ntru cat-va din acesta nesiguranta.
Ast-fel ne invata studierea comparativ a foneticei
lui A in textele romane, romano-slave i slave cirilice.

www.dacoromanica.ro
 190

Resultatul cercetarii nOstre e dar ca in textele romane

din vecul al XVI si XVII,intocmai ca'n cele romano-
slave si slave cirilice A insemna : a) sunetul e s. ex.
in pronum. reflexiv cA=se, sail in CAAA = sale; b) deo-
data si ea i ia, fdry'",z sa putem 'whirl In tot-d' auna, nu-
mai dupd text, ceind zinc( aind alta, s. ex. in FIETpA`lEpA;
c) sunetul In s. ex. in .trl'A imc=jntaiii ceas, sau
Emad = chemaiu; d) nasalul + s. ex. in daiienyrScB=
inceputu-sed, A ; e) numerul boo.
Aceste felurite insemnari ale lui A ne -au venit mai
ales prin fenomenul bulgaro-slav numit < amestecul iu-
surilor >, adica, prin amestecul la inceput fonetic far mai
tarcliu ortografic al lui A C1.1. A&.

I. In literatura paleo-slava

In urma cercetarilor luf Vostokov ') si Miklosich')

asupra vechilor texte, precum si in urma cercetari-
lor mai not asupra dialectelor bulgaresti de asta-di "),
nu mai incape nicf o indoiala ca litera x insemna,
in literatura paleo-slava, sunetul nasal on, pronuntat
ca in francesul bon. Asa ca." s. e. An aontAam IIC-
mix din Sava-Evangelie se pronunta numai ca na-
salisat da povedaion istinom>, ceea ce, dupa tran-
11 Sreznevskij : Fdol. nabljud. p. 9.
21 Fr. Miklosich : Vergl. Grainin. I, p. 86.
3) V. Oblak : Einige Capitel etc. in Archiv.ffir slay. Phil. XVII, sail
Macedonische Shuhen, si Prinos%, in SbM XI. Lavrov./.: ObzorA.
St. Novakovie Beth-age Z117 Eiforschung der macedonischen Dia-
lecte, in Arch. fur sl. Phil. XV, 37-46.

www.dacoromanica.ro
 1t 91

scrierea filologica moderns prin care A =a, se mai

pOte scri si cda povedaja istinah.
Acesta insa, adica x.on, e insemnarea primitive
si fundamentals a literef N.. Cad, mai in urma, in
curgerea vremif, sunetul primitiv al lui x, se tran-
sforma in limba bulgaresca.' in alte sunete ; far pe
de aka parte, literatura paleoslava cirilica respan-
dindu-se si la Sirbi si la Rusf, carf, in acel timp, nu
mai aveati sunetul 2i=on ; a ajuns x. ca sd nu mai
represinte pe vechiul a, ci sa capete alte 'nsernnari.

IL In literatura sirbo-slaver

Textele sirbo-slave, mai tote, Inca din vecul al XII,

ail or sail io in loc de plslavul x. Acesta vine de
acolo ca, Inca de pe atunci, limba sirba nu mai avea
sunetul nasal corespuncletor paleoslavuluf X, ci in
locu -i avea sunetul u.
Totusi, pote ca subt o reinoita influents a litera-
turif bulgare, se afla in al XII si XIII vec cite -va
texte sirbo-slave 'n cari reapare x cu insemnarea de
u ; ba une-ori, chiar si dupe acest timp, se mai g-a-
seste cate un text in care se afla scris x cu aceeasi
Insemnare. Ast-fel e de pilda Evangelia lui Miroslav
(sec. XII) 'n care se 2-,aseste dat. sg. Aomx pron.
domu, ac. sg. fern. '1,1111.1: pron. case, lipimociix pron.
prikosnu, unde 'f x=u; dar si x,,to in.: instr. sg.
wkpo,a, pron. merout, OriliTEAX pron. pOte ucitelut1),
cu it si in, cum aceste cuvinte se mai gasesc in acelasi
i) Ljub. StojanoviC: Miroslay. Jevandjelje, in Sfionienik XX.

www.dacoromanica.ro
 192

text, in cele-l'alte contimporane, si cum ele se pro--

nunta. chiar asta-di.
as cu insemnarea 2t se mai afla ici-colo si 'n alte
texte de mai tarcliti, ca in Tipicul Sf. Sava (Cf. p.
51), sail in al lui Bojidar Sbornik tiparit la Venetia
in 1 538 s. ex. in : oTamarrasa, Hax,atffe(m) etc.
Dar cate-o-data, subt influenta literaturii bulgare,
gasim la Sirbi transportat amestecul grafic al insu-
rilor. Atunci x are i la ei, in afara de insemnarea
or, Inca si pe cea de e, pe care 'i-a dat-o dit 1) Ast-
fel Intr'un text din sec. XIV, in care vedem ames-
tecat pe en X., se afla : micn CX 1:1111rit, citit
C111(1

CE in 1. d. cx., sad nom! Torpnil; citit Toypl.E, deci

cu A=6. Dar mai are i nx,Ax citit niAs, citit
Ihraonoy, adica cu a;_=or 2). Ba i la Bojidar, care
tiparea i pentru Bulgari (cf. p. 49), gasim une -ori
=e, ca la acestia. Ast-fel, in Sbornicu -I din 1538,
are pe langa Inca i A:=-E in : uoperik 111.110A116,
KIIOAEA:Mk.
Pricina pentru care 'n textele sirbo-slave insemna
or e ca, in chiar limba sirba, Inca din vremea pri-
melor inceputuri literare ale el (sec. XII), se afla des-
voltat sunetul it la locul paleoslavului Iar pricina
pentru care x ajunse a 'nsemna une-ori si E vine din
amestecul iusurilorD importat de la Bulgari, in care,
cum am ve4ut i la A, une-ori A capdta insemnarea
acestuia din urrna.
De alt-fel scrierea lui a. (ca si a lui A) in textele
sirbo-slave, mai ales dupd sec. XIII, e ceva cu totul
J) Cf. mai sus la litera A p. 157, 164,166.
2) Ljub. Stojanovia: Stan slpshi uapisi i natpisi, I, 19.

www.dacoromanica.ro
 193

neobicinuit Si nesirbesc. De aceea, chiar Constantin

Filosoful, in sec. XV, dice ca : K,a, X, 11;NE k11i0 111-
HOE BIAME 1:1K11111E(C) cpmmie(m) ') ; iar ceva mai tarcliti,
un Sirb din Bosnia, care veni in Tara Romanesca
si tipari lui Mater Basarab un Triod in a. 1649, ne
spune ca x (ca 5i A) nu se scrie la Sirbi : w AK010
111101Elli CE10 X A 110 0111.14,110 pit4E11110 CpkECIii11'0 impoAtt
vormaio tiatimperitudi (Cf. p. 56.).
Asa dar, in textele sirbo-slave a insemna une-ori
E, iar cel mai des or. Mai ales acesta din urma in-
semnare,care e cea mai respandita, i care cores-
punde tocmai sunetului u ce s'a desvoltat in limba
sirba in loc de nasalul plsl. x,ne arata ca, atunci
cind Sirbii, aveati in vr'un text pe care '1 citeau, pe
N., it pronuncati de regula u.

Ill. In literature bulgaro-slave

a) Amestecul hri v. crt At

In textele bulgaro-slave N. se intrebuitqza in tote

timpurile i, dimpreuna cu A, constitue chiar o ca-
racteristica a lor. Numai ca intr'acestea, cam de prin
sec. XI, Tar mai ales dintr'al XII, el, in silabele moi
mai cu sema, se amesteca la scris mereti cu a, in
vecurile urmatore pang si in vecurile al XVI si XVII.
Acest amestec al lui g cu A ne arata ca, sunetul
primitiv a (=on) al lui a incepu sa se schimbe,
apropiindu-se de al lui A, care si acesta se trans-
I) jagia: Izsgriovarrija p. 407. Cf. Ibidem p. 718.
13

www.dacoromanica.ro
 194

forma, apropiindu-se de sunetul nou, transformat, al

lui x. Din acest amestec al for ni se desprinde clar
si documentat, in monumente, ca x, in nouile-i trans-
formari fonetice, ajunge a'nsemna ca si A : Itl sail
ea i e4).
Cand am vorbit despre A (p. 159), am documentat
acest amestec, si cum v capata aceleasi insemnari
ca el. N'ar fi perte nevoe s mai insistam asupra
acestui lucru si acum ; credem totusi cal nu va fi de
prisos a mai aduce Inca cate-va texte bulgaro-slave,
din cari sa se vada si mai bine ca x insemna:
ea, E.

Deja in apostolul macedonic din sec. XIII, in care

se amesteca x cu A si in silabe moi si in cele tari,
gasim s. e. cro fINANHN. alaturi de C'O rbplA si CT-r0
6HCTATIII, Cri;"'r0 rmiropurh, tote in loc de Ananiia,
Evstatiia, Gligoriia, deci cu 2).
Apoi, intr'o Evangelic manuscris, cu ortografie
bulgara si cu amestec de elemente sirbe si rusesti,
din sec. XV, gasim: milh in 1. d. kiwb, si 'ITO X/11k1
11All 1TO ni m% in d. MAIM 3). Aid se vede clar ca
1.

x. insemna Id. Intr'un manuscris bulgaro-slav, din sec.

XV, care cuprinde o legenda despre patimele Mantui-
torului, se afla : Tkl -,KE um.. xspFnii in loc de IdpAG11,
unde deci x.ki. Dar tot in acest text gasim si
x=---E in EAHNk iONOWA FMNHAX RZ 11ElpEpX 11 Orak, unde
e in 1. d. IMNHAE (Starine XXIV, 120). In Tetrae-
vanghelia din Praga (sec. XV) gasim tot ast-fel
I) Cf. Leskien : Bemerkungen, in Archly. fiir slay. Phil. II, 26y.
2) I. I. Sreznevskij: Sv'denija i zamiqkt, a. 1876, p. 482 483.
3) I. I. SreAnevskij: Filol. nabljud. A. H. Vostokova, p. 126.

www.dacoromanica.ro
 195

a.=--"E in pers. 3 sg. cmpxvr, IMCTAIMM, O1' %KrA3XT

CA, alaturi de 3 p. sg 11011EpETh, CAI;EpETh, sail IMAETh
1 C%I;XAXT% tot 3 p. sg., precum si XTh 3 p. sg.
alaturi de ETh. i tot aici mai vine x. cu sensul
de la sail a in cEcrp,t ci:ox., in 1. d. CROA sail ci OU
etc. (Starine XIX, 203). Ba inca, in acesta Tetrae-
vanghelie mai aflam chiar ,1; scris in loc de 1:
nx.Ca. (1. n.ktv.), in sens sail de w, ea saii in sens de
E. Iar aceste lucruri, adica ea i E, le consta-
tam nu numai in sec. XV, XVI i XVII 1), ci Inca,
indata dupa sec. XII, s. e. in Praxapostolul Ma-
cedonic (Arch. fur slay. Phil. X, I2 I) sail in Tetra-
evangelia din Tarnova (Starine XX, 176%. De aceea
on cine se'ndeletnicete cu literatura bulgaro-slava
trebue sa recunOsca, i, pentru studierea vechii
fonetici a limbii bulgare , sa tiny socotela de
aceste constattiri, de valcirea fonetica cu deosebire
'n silabele moi mai aceea1 a lui A 1 acela tre-
bue s nu uite nici odata aceea ce, tocmai expe-
rienta si cunoterea textelor, a facut pe Miklosich
sai declare ca : <<A (IA) far A-. (6A) and umgekehrt
(m) far A (tia) steht, da tier Bulgare in der Aussprache
dieser Lautgruppen keinen Unterschied inachte" 2).
Si, a ajuns x sa aiba deodata insemnarile kl, ea
1 E gra0e faptului ca, vechiu -i sunet, apropiindu-se
de a in silabele moi, din a ce fusese, deveni (ca
A) mai intai forte probabil *kill cu vocalele mai mult
sail mai putin obscure. Acesta 'n prima-1 perioda
1) Fr. Miklosich : Gesch. der Lautbez. in: Bulg , in Denkschr.
XXXIV , 112.
2) Vecli mai sus la w, pentru sec. XVI 5i XVII s. e. Bulg.-Lab. etc.

www.dacoromanica.ro
 196

de transformare. In urma, si nasalismul din acesta

fasa pierclendu-i-se, ac (ca si A cu care se ames-
teca 'n silabele moi) ajunge a deveni kl. Acesta e
a doua periOda de transformare in care, prin con-
taminare cu sunetul diftongal ea din 1;, ajunge a mai
insemna si ea ca acesta. In acelasi timp, kl nas-
cut din a (si A), transformandu-se mai departe in e,
ajunse x. primitiv a capata si acesta noud insemnare.
Ast-fel, ca sa ilustram cu exemple aceste transfor-
marl, din plsl. tIt11-A se va fi nascut mai intai * %%kW,
apoi (Mk' si 'n urma Ime. Din plsl. BonIIIEM wpocrilm,
se va fi nascut mai intai sonutEknl wporriikm, dupd
acesta BOAIIIEld klpOCTIlki Si 'n urma. LW/1111ff wporrtile,
cum se si gaseste 'n textele bulgaro slave, intre cari
sub forma HO/MEE klpOCTIIX in Cronica lui Manasie din
vecul al XIV
De aceea, tOte aceste transformari operandu-se
cam in acelasi timp, si anume intre sec. XI si XIV,
M pastry in acelasi timp si in acelasi monument tOte
acele insemnari : kl, ea, E.

b) Amestecul luI cu x h

Dar, in aceea perioda, si anume din sec. XI pang

inteal XIV, in silabe taxi j = on se transforms alt-fel
in limba bulgara. Aici el nu se mai apropie de su-
netul lui i ca in silabele tnoi, ci de a (si identicul

1) Cf. ale ncistre : Cercetan istorico-filologice P. 45 si Lavrovx :

Obzorx. Vec)1 si Jagie : ['Vie Jautete x, in Archly. fur slay. Phil. III,
P. 356.

www.dacoromanica.ro
 197

acestuia It). Acestea din urma insemnau de pe atunci,

in dialectele bulgare resaritene, amandoue sun etele nOs-
tre a i d, aa ca de acum, x, apropiindu-i sunetul seu
de al acelora, ajunse a insemna i el ei i di). De aceea,
in textele bulgaro-slave ac se mai amesteca nu nu-
mai cu At, Ci forte mult i cu % sad k cu insemnarea 4.
Ast-fel, Evangelia din Tarnova (sec. XIII),in afara
de casurile in cari 76 vine la locul sed din plslava,
sad in can' se amesteca cu A, it mai are i --= 7
in : orcAtkri.1:, orcx.muilluA alaturi de aceiai vorba
OrMAIIIIITE (Starine XX, 176). Acesta ne arata ca in
acest text ' insemna i cea ce %.In Codexul ber-
linez (sec. XIII) se aflai x amestecat cu It (sad 7) :
1101itiaiETA WO A X-4:41 pap Milli% in 1. d. 17.:Eil. DecI i in
ILIVA:X11_111111k ,y,. insemna cea ce %. Sail e : mAcaAx npa-
HEArau" niiiiimEniii knio A1Y.3A11 paAti alaturi de Alk3A0E-
mews ; cea ce ne arata iardi ca" 2k---=k. Safi IIETII CatTlt
3ALITIIII,k:li% WCAIOCXTNOE A'L'TO in 1. d. Milt etc. i. o AIORKE
cknpxr,t (Starine).-0 evangelie bulgaro-slava din sec.
XIII are amestecul luix cu 7, i k: IlAlltIpE in 1. d. pis'. FIAIALIIE,
I83AX0C1INt in loc de plsl. m3rt,%X11% etc., alaturi de ames-
tecul 1u1 x cu A (s. e. xamliomk 1. Aakwomb.); precum
i are v =e in : pers. 3 sg. rA,unx, pers. 2 pl. rnrrx
etc. 2) Trojanska priCa (sec. XIV), in afard de Ac ames-
tecat cu /A, mai are Inca % in 1. d. : m%Apv. (=p1s1.
,ww%); cea ce ne arata ca aid mai are i 'n-
x.
semnarea lui c. Acelai lucru, sad cel pucin un a
forte intunecat, ne arata tot aid ac. sg. TpoliAorwx
I) Cf. Lavrovx : ObzorA, 17. Archly _Mr shill. Phil. XVI, 482, IV, 565,
Oblak : Prinosx, in SbM XI.
2) Speranskij : Zarnetki o rukop. p. 33.

www.dacoromanica.ro
 198

KpanI.1) 0 Tetraevangelie (sec. XIV), dei pastreza

pe M i la locu'i din paleoslava, are totui forte mult
a sad k in locul 1_ U_ .1 : roAknk, CpAii,h111k, ChAEITC, "1'1%1'41E,
CkAETK in 1. d. plsl. roAa;ra, rpaAa,111h, CAiAliT% c. etc.
Iar ca aid 2i, insernna cea ce k sad x, ni se mai do-
vedete i mai direct prin exemple ca irrATAtix, upo-
AtatlE in 1. d. plsl. 111)0AMIE, EVA3AASHX.IVA 1. plsl. IM-
A%XNX11%, Ap%3trAum 1. plsl. AirAmv.E% (ca in r.x.mia-
rix.H%), sad i azpx,TI:x. 1. plsl. 'AZIVATKA, IIA IAA% 1. pis'.
la 2). Un text cu Hexameronul lui Ion Exarcul (sec.
XV) are : itxxx,,Inna alaturi de pw,KAAifie,3) cea ce Tara
ne arata identitatea fonetica a lu! x, cu %. Cronica
bulgarescd c)in Codicele de la Chiev (sec. XVI), in
afara de amestecul lui M Cu A, mai are Inca x sad
A in loc de x. : NE XOTI iv CT k cerrpx, ceox, 14H OA-
ninp% u,apilu,x, (1. ftmtpx, ca in topilliA). Acesta ne
arata c i in alte casuri, unde e scris in silabe tar!
acolo acesta litera are insemnarea de z ; deci
i acolo A=--%.Bulg. Lab. (sec. XVII), in afar de
amestecul lui M cu A, are forte des i h (sad ,A) in
loc de x, plslav : cxAn (1. cA, rvi), Alkil II (1. AUl111), A,E

(1. imm), nkipA (1. rompa), ckAone i c%Ao: (I. c,v,AoliE),

111kTh (1. X'AlpATk Sall !Colpxo%), skifili (1.3aa1il), 3 pl.
ind. pres. Ch (1. c=.-p1s1. cx'r%) etc. (Sb. M. XII). Ames-
tecul acesta face i pe Lamanskij sd observe ca k,
%) X7 A in monumentul nostru se amesteca ca un
sunet4), cu Vote ca, de fapt ele se amesteca nu pen-
i) Miklosich : Troj. Pri6a, in Starine III. Cf. Jagi6: Wie lautete A
etc. in Arch. fair slay. Phil. III, 32, 3o.
2) Leskien : Bemerkungen II, in Arch. fiir slay. Phil. IV, 66.
3) Gorskij i Nevostruevx: Otis. sinod. bibliot., II, 1, 34.
4) In kurnalx Minist. din Petersburg. Iunie 1869.

www.dacoromanica.ro
 199

tru ca ar representa un singur sunet, ci acele mai

multe pe cari le vecluram.
Identitatea fonetica a lui A cu % si k reese tot
asa de bine din alte texte bulgare, cari nu se On
asa de mult de traditia literara paleoslava, in cat sa
mentind scrierea lui x, ci pun in locu'i pe k sail %,
simplificand ast-fel ortografia. Intre asa texte, din
acest curent literar vulgar, putem cita s. e. manus-
criptul de la Tikvei (sec. XVII) care n'are A ci in
locu'i pe k : Cs1kB1IFIA, PtIkBOKAPO etc. (SbM. IX, 124) ;
sail Apocalipsul apostolului Pavel (sec. XVII), care
tot ast-fel, n'are x (ba nici da) ci 'n locu'i vine K sail
A: likAE, KkrAINJA, itkTp.h, ,111.1.41, IIKTK, AlkAk, 3k1;11, opk-
XEIIII etc. Acelasi lucru se vede si in cartea Abagar
din sec. XVII (Archiv f. sl. Phil. III, 518 si SbM IX.).
Acestea ne arata inc'o data ca, inteadever, ames-
tecul lui A cu % si K, din textele curentului literar
pe care not it numim paleoslav, nu era alt-ceva de
cat un amestec ortografic ; ca deci, din fiunct de ve-
dere fonetic, scriitorii nu deosebiafi de loc fie v de
% 1 k, ci tote aceste fret litere insemnau fientru ei
acela0" lucru1).

Dar anume ce insemnati %, A si K in acest ames-

tec al lor,numai a sail si un a ?
Unii cred a vedea in acest amestec al lui x cu
% si K sunetul a, mai ales din pricing ca in locul
cator si trei, in aceleasi posi0i, se afla une-ori scris

I) Despre identitatea fonetica posteriOra a 1w z cu k, veqi mat de-

parte la capitolul despre ele,

www.dacoromanica.ro
 200

a in textele bulgaro-slave 1). Insa textele roman -slave

si romane ca i limba bulgara de Of, afara de
unele dialecte, ne invedereza ca in acel amestec A
trebue sa." fi fost fOrte intunecat, deci 4 far nu curat a.
Apof, afard de acesta, nu se pOte tagadui, cre-
dem nof, nici ca." in unele regiuni ale limbif bulgare
d'atunci A (sail %, k) va fi representat une -ori i su-
netul rornanesc 4. ,i nu se pOte tagadui temeinic
acesta, pe de o parte fiind-ca in textele romane
vechi x (i %, k) care representa la nof peste tot
fonetismul bulgar insemna nu numaf 4 ci i 4,
far pe de alta fiind-ca, chiar in unele regiuni bul-
gare de prin Macedonia, asta-cif s'a pastrat un fel
de 4 in limba bulgara 2). Ba nof am fi inclinatf a
crede char ca desul amestec al lui x. cu 8 in textele
romano-slave (s. e. ac. sg. ORS KIIIIPX etc.), nu re-
presenta tot-d'auna fonetismul bulgar 4 i cel sirbesc
u, ci de multe orf chfar un bulgaresc x =a, care fiind
in pronuntare fOrte aprope de s'), se amesteca cu el 4).
Credem dar ca in textele bulgaro-slave x, ca si
%, k, representaii, cand se amestecati intre dinsele,
i pe 4 si pe 4.

i) Ast-fel Jag,i6 : Wie lautete x etc., in Archly fiir slay. Phil. III,
MiletiC, in SbM IX, p. 288. Cf. Drinov : Beitrdge, in Archiv fiir sl.
Phil. V, 370, si Leskien : Bemerkungen, Ibidem II, 284.
2) MiletiC, in Archly. fiir slay. Phil. XX, p. 585. Drinovx, in Arch.
fiir slay. Phil. V, p. 37o. T. Florinskij : Lekciji 1,69.
3) Vecli aceasi idee, numal ca prea exagerafa 'n generalizare, la
MiletiC: Novi vlaho-bx1g. gram of Br. p. 101-2.
4) Si in unele dialecte rusesti se pronunta all ci (w) cam ca n. Cf.
Al. Schachmatov, in Archiv fiir slay. Phil. XXV , 231.

www.dacoromanica.ro
 201

c) = xn si ,z in textele bulgaro-slave

Mai sus am spur 1) ca plsl. x=on, incepend a se

trasforma dupa sec. XI, a ajuns ca, Inca in sec.
XIII, in unele regiuni ale limbii bulgare, sa-1 piarda
cu desavirire nasalismul, devenind %_-./1. Dar toc-
mai acesta din urrna fasa de a a lui a a trebuit sa treed
prin o alta fasa nasala, in care se afla cuprinsa vo-
cala a; acesta ne arata anume ca x=on a trecut
mai intai prin alt i ca numai de aci, pergendu-i nasa-
lismul, a devenit ri. Jnceputul acestei periOde it aflam
deja 'n Codex Zographensis (cf. p. 13), uncle gasim
ri,merrkmoo, pronuntat de sigur ca cum ar fi fost
scris nmencnoor. Iar exemple ca emirpa-xAmie (in 1.
d. plsl. crp.ta:Aaliz) din Apostolul de la Ohrida, i
Inca alte din alte texte 2), ne dovedesc ca, eel putin
pang intr'al XIV v6c, limba bulgara, pe o intindere
mai mare a ei, poseda fasa %II in loc de plsl. =011,
alaturi de regiuni in can %ii=lin ii perduse de
tot nasalismul, devenind c =a. Acestea ne dovedesc
ca Ac, incepend din sec. XI dar mai ales al XII,
avea in textele bulgaro- slave, dupa regiuni, Si anume
in silabe tari, valcirea nasala mi=ein precum i, in
acelai time, valOrea nenasala w=4". De alt-fel, ca o
confirmare a acestui lucru ne vine chiar limba bul-
gara de acli de pe la Salonic, in care, alaturi de
forme nenasale cu a in 1. d. plsl. A;, se afla i na-

I) Cf. pag. 197.

2) Lavrovx : Obzorx, p. 15.

www.dacoromanica.ro
 202

salisate cu an in d. plsl. a. Caci, in adever, pe

1.

acolo se afla asta-cli : raka in 1. d. plsl. pars, maka

in 1. d. plsl. AtKA etc., dar alaturi de acestea si
zamb in 1. d. plsl. 3,1;trA, damb in 1. d. plsl. mach,
kampina=p1s1. KA;rimia, skampo=p1s1. awm, galamb
=p1s1. ronxam, krang= plsl. spars, sambota =p1s1.
cA:soTA etc. ').
Aceste forme din limba de acli, pose alaturi cu
cele ca adirpaxAmiE precum i cu cele ca pzu (in
1. d. plsl. pact a) din vechile texte, ne arata limpede

ca A?, a insemnat de data nu numai a ci si an,

incepend mai ales din al XII vec, de cand ames-
tecul iusurilor se inteti in fonetismul i grafica limbei
bulgare.
Spre o i mai completa dovedire a existentei fasei
x=.Ati=ein in textele bulgaro-slave, ne yin in ajutor
cele romane din al XVI i XVII vec, in cari A:,
(ca i A une-ori), insemna nu numai a ci i an. i
tot in sprijinul aceleai constatari ne mai vine .p din
acestea care, cum se tie i se va vedea mai jos,
nu e alt-ceva de cat o modificare paleografica a lui
x, i care, tot ast-fel, insemna de-odata sunetul a
si an (cf. pag. 174-176, 190).
Dar nu numai atat. In textele romane, x i na- .t%

sale insemna nu numai an, ci i n vocalis sonans,

adica an, pronuntate cu un a redus inainte de n.
i, acelai lucru se mai afla i acli in limba acelorai
Bulgari de pe la Salonic, cari mai au s. ex. zmp
in 1. d. plsl. ax.6%, &pp in 1. d. plsl. Airs, ruka.

Lavrovc : Obzorw, p. 14.Oblak : Mnced, Studien.

www.dacoromanica.ro
 203

plsl. pxrn, smbuta = plsl. ca,norra, slump _-= plsl. clixust

etc. o). Pe de o parte n, in in 1. d. plsl. ars asta-cli, iar
pe de alta A i +=n in vechile texte ronuine ne arata,
credem noi, ca i 'n textele bulgaro-slave din
cari noi am luat insemnarile nasale ale lui a, 1 +
aceste doua litere vor fi insemnat si n ri ; fiMd-ca, mai
ales din aceste motive, nimic nu ne-ar indreptati a
crede ca bulgarul n, rp in 1. d. plsl. i ar fi mutt mai
nou de cat timpul in care noi am primit alfabetul
cirilic de la Bulgari (sec. XII).
Desvoltarile de pan'aci ne arata ca in textele bul-
garo-slave din unele regiuni a, mai avea si va-
lorea nasala : an, n .

d) Amestecul tut cu os-

Dar, in unele texte bulgaro-slave a, se mai ames-

teca si cu Ast-fel, in Codicele de la Berlin
(sec. XIII), Evangelia lui SreCkovi (sec. XIII) 2), in
Tetraevangelia din Praga (sec. XV) sail in Ma-
nuscrisul de la Tikves (sec. XVII) mai insemna
i s; cad in ele gasim scris s. ex. cand paxa
cand poru, cand ,ma;m: cand AtE-Acx,or etc. Sunetul
or-=-u in loc de plsl. A nu se afla in limbabulgara
ci in cea sirba.; asa ca acest x.=ov nu va fi in cea
mai mare parte de cat o importatie sirbesca in li-
teratura bulgara, tot asa cum am veclut (p. 158, 164)
Ca Si R, =10 era o importatie sirbesca2).

1) Dr. V. Oblak Macedonische Studien p. 19.

2) Starine XXIX, 105.
3) Lavrovi Obzorx. Dar cf. Drinov, in Archly. fir slay. Phil. V, 370;
Miletic%, in SbM XVI, 256 ; Oblak ; 131 illOSIC in SbM, XL

www.dacoromanica.ro
 204

F'aptul exista dar, ca x insemna si oy in unele texte

bulgaro-slave.

Asa dar in textele bulgaro-slave A insemna de

o-data : kl, ea, E, an, rj, a, a, u.

IV. In literature ruso-slava

In textele ruso-slave a insemna 'n tot-d'auna s

sati to. Ast-fel, in Evangelia 1u1 Ostromir (sec. XI)
e: Iur.KCnT7. = iskusit&, numele apostolului ilasHa =
Luka, Almaakt = drugaia etc. '). Intr'o Evangelie din
sec. XVI e x.=oy s. ex. in BICIIETk CA, precum i
x=0 in wTnoycri x. (in 1. d. to, pron. fern. ac sg.)
sail in c% couox, 2).
De obicei, de dupe sec. XII, i Ruif intrebuin-
teza 'n texte numai oy sail to in 1. d.1. Dar de prin
sec. XV, de cand o noud influents bulgara incepe
sa lucreze la dinii, reincep a introduce pe i el
ca Sirbii. De atunci, de multe ori, Ruii alterneza
pe x, cu or sad to, numai spre a da un mai frumos
aspect textelor : gpentru frurnuseeD, spun unele lu-
crari gramaticale ruse din vecul al XVI i VII. De
aceea unele i recomanda ca, Tentru frumusete
sa nu se scrie unul langa altul doi x,x ci in locul
unuia sa se pue to, facendu-se x,to sail to& 3).
Acestea ne arata ca Ruii, ca si Sirbii, pronun-
tau pe a. ca u zu.

i) Iagio: Izsledovanya.
2) Kaluiniacki : Evang. Putnanum, XLII.
3) IagiC : Izsledovanija, p. 646, 642, 656.

www.dacoromanica.ro
 205

V. In literatura romdno-slava

Cand am vorbit despre A (p. 167), am ardtat ca in

textele romdno-slave 0 se amesteca cu As,intocmai
ca in cele bulgaro-slave. In acel amestec am veclut
ca A insemnd IA sail ea si E, 5 saii lo; deci acelasi
lucru trebue sa 'nsemne i cu care gt se amestecd
numai ortografic si 'n sec. XVI si XVII.
De prisos ar fi sd mai ardtdm aid Inca o data, in
special pentru x, ca el insemna aceleasi lucruri ca
i a din silabele moi; amestecul lui cu acesta ne-a
dovedit-o. Totusi spre completarea celor ardtate la
Rt) vom mai da acum Inca cate-va exemple speciale
pentru Id sail ea i E.

a) Amestecul ha a Cu A

Un codex cu bucati apocrife de prin sec. XVI are

pe amestecat cu eh. Din acest amestec se distinge
X.=E in HpIHAnne i noroirumm, (Cuv. II, 19o) etc.,
ca;ATE i mAix, (Cuv. II 178), i x,=ki sau ea in WT CROW
aldturi de wT !draw '). Doc. moldoslav intern,
k1CTix.
a. 1617, are : A011AGKE CRITAA nwNncTuIp CTATII HAMM`
1. C% KEI1111;06 liAETHS in 1. d. KEANhoac (Arch. 1st. I, 2,19).
Un zapis moldo-slav intern, a. 1610, are, vorbind de
o femee : NA NA CATI:CyllA Hauer alaturi de Ha NES. rpn-
azaA si de inmiT IA 6HotiaT ; cea ce ne arata pe =ki =iL
(Arch. Ist. III, 205). Un doc. munteno-slav intern,

I) Vech bucati din acest Codex in Cuvente- II, 159, in SbM, IX, 177,
i in Arch. fur slay. Phil. VII 90.

www.dacoromanica.ro
 266

sec. XV, are a: -1d in (V, Hoax. enEHIA alaturi de 01

AprtN nei(A, 0 in 1:Slife. alaturi de i:sifida si multi 1).
Un doc. munteno-slav din a. 1623 are .S. --E in : nom.
sg.
tn F:Eti HON. tmcimmilimfie alaturi de HE (7110E WACII0r1111-
HMIIE i in iv tvAmaiox nrimte (1. omiuwe pe langa
care mai are si regulat c%'" nemiliox 1:4tETES. Un doc.
munteno-slav, a. 1648, are A. in instr. sg. mo-
E

nivreox alaturi de instr. sg. c% mchlioE whpor3). Ace-

lasi lucru va fi i in alt doc. munteno-slav din a.
1641 care are: partic. pres. Hnrro.S.1411n alaturi de f7:
CAIIKOE (1. plsl. CArIP.0111: %). 1 tot ast-fel, in multe texte
romano-slave, din amestecul lui x cu A se lasa cate
odata sa se vada ca ,R=1,1 sail ea 1 E. Acesta nu se
pOte vedea prea des, fiind-ca, la not ca si la Bul-
garii insisi, scriitorii erail stapaniV in mare parte de
traditia literary paleoslava care cerea ca sa se scrie
iusurile si ), ha chiar s se scrie cat mai mult.
Se intampla si cu iusurile acelasi lucru ca cu su-
netul ea de care am veclut ca e evitat de a fi scris,
la not ca si la Bulgari, numai spre a se pastra tra-
d4ia paleoslava, care cerea pe si nu suferea ele-
mente noui (adicd de a se scrie Ea).
b) Amestecul lur cu 0 k

Dar in textele romano-slave se gaseste ca si

in cele bulgaro-slave ca x, se mai amesteca si cu
a sae k. Ast-fel a lui Coresi Evangelie de la Tar-
it Dr. L. Miletiex : Novi vlaho-trAlg. gram. oth Bra;ovz p. 54.
2) Archiva slat. Doc. manast. Radu Voda, pachet 34 No. 9.
3) Arch. stat. Manast. Radu-Voda, pachet 48, No. 6.
4) Arch. stat. Manast. Radu-Voda, pachet 48, No. 5.

www.dacoromanica.ro
 .1t)7

goviste din 1512 are : ormslu.1; cRt 79, ovrAmirlatiA

cRt 139 si ormAtk11.1:111A CA. In postscriptumul slay
din mscr. roman de la British Museum (a. 1574)
e: awl: Aocti-A:AAVA AtEllE 1110AZAEI11111,11, 11011EXE IVINIk IlfIrk-
prim (in loc de AocawmV;fi, HOU.), sail dat. pl. gem-
tptim (1. ticTxquim 1). Cronica moldovenesca din Co-
dicele de la Chiev are forte mult Ac, intre cari exemple
vine si ocmocx.ruoe cu x, 1. %) alaturi de amestecul
lui cu A in : ink cTpaux cgoA, etc. (I. Bogdan : Ve-
chile Cronice, 147). Intr'un doc. moldoslav de la
Petre Schiopul (a. 1583), in care se subscriii patru
persOne, gasim acelasi indoit amestec al lui A, : civil,
ATEA rAna Atoa scrie logofetul Stoici ; dupa el, lo-
gofetul Andrei scrie CREAITEA ii pxtm ,%toa ; apoi mi-
k 'II- TEACTI{SA w CEA% li EILICIIX pxom ;
tropolitul Teofan : c li'..1,
i in sfarsit Gheorghe, episcopul Radau0or, CIA-
ATEACTR'N1 w CEA% I1 IMAM pxliy.2). Iata cum, in acelmi
act se amesteca x cu %, fara nici o deosebire fo-
netica, in patru chipuri. Un doc. muntenoslav (a.
1529), alaturi de amestecul iusurilor in AilltIOCTIA BO-
:NIA, are si raAET (1. plsl. nx,e,err%); cea ce in alt doc.
din a. 1505 se scrie si BKAE (SbM. IX, No. 30).
Intr'un doc. munteno-slav, a. 1591, e k 1. 2i. in TEEklpil 3).
Intr'alt doc. munteno-slav (a. 1599) gasim amestecul
iusurilor in ilomolifix alaturi de it, KUM th1111EA AS-
itiE ; dar tot aici si % 1. As in 1{7. ii,wk wru,a... u Iva

AwAra u 110)CILIA7 IlpEllnCTIA: 11-10r0MATEpll (1. RR AIOAILTI. II

IIJVHIIA4 sail cmiiiiie (1. cxAmi,E) si pit HAtICI141 (1.

i) Columna Int Tralan, a. III, 1882.

2) Arch. Ist. I, 1, 127. Cf. Cuvente I, 30, 64, 47.
3) Archiva Statutut, Mandstirea Plumbuita pachet i t, No. 5.

www.dacoromanica.ro
 268

pxna). Un moldo-slav (a. 1598) are : wonia 11% AWA11%...

onoE oT 1111V IMAX11111 (1. 11XAX11111 11% /110,11RX etc). Un
alt doc. rnoldo-slav (a. 1643) are : ll,phlataVA dar i
%VT% cx,pr.cnoil 3E,11A11 itpX11611110:011,1 cx,pr.cEoro si Inca.
pers. 3 pl. !mow' noaaa... Aa 11,11111111%Th (1. 11,111111AT'A),
unde x. se amestecd cu h 1 %1). Codicele de la Tul-
cea, pe langa amestecul iusurilor, are Si A=-It in :

i opxxlif, um Tx. Atom (1. TA). Intr'o Evan-

gelie gasim, in afard de amestecul iusurilor, .i xs-=%
in : CAT11111:% i cwrtiliNk, sad X. 1. R in is A Tfkr11X 1d
CX.1%AgT Cap T./.4, cv.u.,10,ET'). In doc. munteno-
(1.
slay a. 16o6 e : x.=% in ri,AiliE(p) alaturi de seta; 3).
Un doc. moldo-slav a. 1612 are x. = % in Bxri,e(T)
aldturi de cwer i cx.Ampli '). Alt. doc. moldo-slav, a.
1622, are 'A 1. N, in : cmii(T) `'). Un doc. munteno-slav,
a. 1643, are s 1. A; in 1:7.(111)6). Intr'un doc. moldo-
slav a. 165o tot ast-fel a---=x in: taw aldturi de
EL AM, A1X1;117).
1 tot ast-fel in tote textele rornano-slave, in cari
yin iusurile, vedem ca X se amestecd cu 'A i k fard
deosebire. Se amestecd acestea intre ele la not
ca i la Bulgari la mijlocul ca i sfaritul cuvin-
telor ; cea ce arata ca scriitorii in aa casuri, re-
presentad aceleai sunete grin x, %, h. Deci, ,ci in

I) : Pameitky p. 113.
2) SIMI. IX, 206.
3) Archiva Stalulut, Mandst. Sf. Ion Bucure,;tf, pachet 1 No. 2.
4) 'Went Manast. Sf. Sava Iatii, pachet 36 bis. No. 13.
5) Bidem, pachet 35 bis. No. 17.
6) Alden:, Milnast. Bradul, Hanul Grecif gi Codreni, pachet 29.
7) Ilie Barbuleseu : Veclale re /alit ale Principatelor Ramble cu
Croalia, p. 2-3.

www.dacoromanica.ro
 309

textele rorndno-slave, ca in cele bulgaro-slave1), pu-

tea insemna in on -ce positie ci de-odata : ci a si a ;
tot aca precum i z salt k puteaii insemna de-odata
fie-care ci a ci a. (Cf. SbM, IX, 206).
c) A C71 insemnarea ti ci 10

Am constat mai sus (p. 203) ca in textelebulgaro-slave,

subt influenta literaturii sirbesti, A insemna une -ori
sib sail to. Acelasi lucru se observa si in monu-
mentele romano-slave. Cad s. e. in Evangelia lui Coresi
(1562): ac. sg. cn (c)rixiA laws (cf. p. 168). Intr'un doc.
munteno-slav din a. 1641 gasim participiul HACTOA1p11-1
aldturi de rncA,Testotitonu ; sau ac. sg. tr('i)ttS i w(g)tux
etc. 2).Safi, intr'un Praxapostol din 1656, scris, pen -
tru mandstirea Cozia, de Vasilie Bosie dascal din
Cara moldovenescd, tot ast-fel : nn J? 11AC1CA ala-
turi de at s11nrS AsmEntisto (SbM. IX, 204). Precum
intr'un doc. moldo-slav din a. 1610 gasim : cRiAE-
TEACITSN. CtlellA aldturi de CREAETEACTI1143 CtIrlla (Arch.
Ist. III, 209). Acesta in sec. XVI i XVII, ca si mai
'nainte.
Acesta intrebuintare a lui .=s ne e chiar si mar-
turisita pentru sec. XVII. Cad rusul Smotrickij, in
a sa qGramatika Slovenskai> tipar. in 1619, la ex-
plicarile ce face gramaticei slave a lui Zizanie tip.
la Vilna in 1596, dice : q1i,IFION% A : GE1'0 WI KIIi0111t1
01110TMLIAT11 nio,Ve GyucTiit FI EonoKone 11% AaCTO S 11 10

(fila 87), adica. : Regula despre A : pe acesta obici-

1) Mai vech exemple in a lui MeletiCI: Novi vlaho-InIg. gram. p. 104.

2) Arch. slat. Manast. Radu Voda, pachet 42, No. 14.
14

www.dacoromanica.ro
 210

nuird Sirbir si Romanic s '1 intrebuinceze in loc de

s si 101).
d) x cu inseinuarea de .1% nasal
Daces in textele romano-slave are si valorea na-
if,
said de %II sau riin care am spus ca, de dupes sec.
XII, a trecut vechiul sunet plsl. x. in limba bulgara,
nu putem constata cu siguranta. Acesta am vequt (p.
201) ca nici in textelebulgaro-slave nu se pate ti cu
siguranta de cat prin deductiuni. Ca insa nor am intre-
buintat cand-va pe x. in sens de + nasal chiar in tex-
tele romano-slave, nu incape indorala, pe cata vreme
nu se pote tagadui ca limba bulgara (pe care si nor
o intrebuirqa'm in textele nostre) a transformat pe
a; (=on) mar Intel in zii, n si apoi in %. De alt-fel,
acest .s=au (=+) socotim nor ca se pote cu Ore-care
siguranta constata in forma Anoxlio,a; = DamboviV
intr'un doc. munteno-slav de la Radul (tatal lui
Mircea eel Mare ?) si intr'altul de la Mircea cel Mare
SbM. XIII, 47). Cad. acest cuvint nu numai Ca, pe
cat stim nor, adi nicd-ieri nu se aflA de cat ca: Ddin-
bovita, dar i in vechile texte ne apare tot ast-fel
mar peste tot. Si, ca." aid Ac=.1, nasal noun ne pare
ca ne dovedete forma ,,Itilogiu, din doua doc. de
la Dana), fiul lur Mircea eel Mare, deer din sec. XV.

Asa dar, si in textele romano-slave xs insemna de-

odata, ca si in cele bulgaro-slave, M sati ea, E, apOT
i) Vecli acesta Si intr'un alt text gramatical, reprodus de Jagie in :
Izskdovanija p. 718.
2) Vecii ca .,1% nu e de cat o modificare paleografica a lui ac, mai
departe in .D.
3) SbM. XIII, P. 54, 56

www.dacoromanica.ro
 211

a sail a, iu sail a i + nasal. Ba asemanarea intre ale

nostre si cele bulgaro-slave nu se oprete numaf
aid. Inteadever, in textele romano-slave constatam,
ca i in cele bulgaro-slave, trey sail cel putin cloud
directiunf deosebite in intrebuintarea luf a. Curentul
pe care alter data not l'am numit literar paleoslav
intrebuintezd forte mult pe x, mult mar mult de cat
pe egalul seu % sail K. Duper acest curent e scris
la nor s. e. cronica moldovenesc a din Codicele de
la Chiev, far la Bulgari Trojanska priea. Curentul
popular 1), care simplified si limba si ortografia, pare
ca evita chiar pe A, cad textele lui au mar pretu-
tindenf numaf s sad K. Duper el sunt scrise la nor
mar ales documentele nOstre romano-slave, Tar la
Bulgari Apocalipsul Apostol. Pavel. Iar ca punte de
trecere de la primul curent la cel d'al doilea, sunt
alte texte care Ore-cum in si pe x., dei au i ele
mar multi inclinare pentru b, k. Din acestea e la
nor Evang-elia de mar sus (SbM. IX, 206), far la
Bulgari Bulg-Lab.
E dar, in literatura romano-slaver, ca i in cea bul-
garo-slavd, atata amestec in intrebuintarea luf to (ca
i la A), in cat, cel ce se ocupd cu textele for tre-
ble sa caute un alt mijloc de orientare, ca i Mi-
klosich care dice : <dim sich in diesem Gewirre von
Lauten nicht zu verlieren, gibt es nur eM Mittel :
die Anname des Lautes e fur altslov. a ist der
Ariadnefaden aus diesem Labyrinte 2).
Vecli despie aceste curente mai pe larg in ale nOstre : Cercetari
istorico- filologice.
2) Fr. Miklosich: Gluck. der Lautbez. tin Bldg. p. II.

www.dacoromanica.ro
 212

VI. In literatura roman

Dar daca tot in acelasf labirint, ca Bulgarif, ra-

taceail i Romanif scriinduf textele for slavoneff,
e Ore cu putin0 ca acestfa, cand scriati romanete,
sa dea lui x numaf o insemnare ? Fara indoiala ca
nu, pe cata vreme nici in textele rom'ane nu aveii
sa represinte prin x alte sunete pe cari nu le-ar fi
avut si limba slava a textelor ce ei le scriaii.
De aceia, chiar a priori suntem indreptatiti a de-
clara de necomplet, daca nu de greit, acea ca to-cf
filologif notri, car' s'ati indeletnicit cu vechile nostre
texte, au dat lui x. numaivalOrea bulgarescii moderna:
a sail a. Cad, ast-fel considera pe x. numaf = a Hasdeu
in Cuvente I, 4 ; Sbiera in Codicele Voroneten 176 ;
Gaster in Chrestomatia I, CXIV. Iar prof. G. Ghi-
banescu ne i explica, dupd vechia pa'rere, ca :

(fus), care in slavond avea valOrea lui on, far in roma-

nete a ajuns a reprezenta pe i1).
Toti dar cred ca x =numai cu a i a in textele ro-
manqti din vecul XVI si XVII. Numai Schuchardt,
chiar inainte de acesta lucrare a nOstra, pote inte-
mefat pe ale lui AIiklosich Vergl. Lautlehre, a
presinitit acest multiplu rol al lui x, pe care acum
not l'am dovedit istoricete. Schuchardt, dicem, cel
d'intef l'a ba'nuit ; cad, in ale sale observari la va-
lorOsa lucrare a lui Hasdeti Cuvente den betrani I,
observari publicate sub titlul Ueber B. P. Hasdeu's
I) Gh. Ghibcinescu : GraJiea cilirica la Roman:, Barlad 1889, p. 33.
Cf. acela;,i lucru fills de Lambrior in Convorbirt Laterare" 1881 p. 131.

www.dacoromanica.ro
 213

altrumanische Texte und Glossen > 1), ;lice ca : oin

altslovenischen Handschriften bulgarischen Ursprungs
sieht Miklosich z und k unterschiedlos mit m wech-
seln. Von den Bulgaren haben die Rumanen A fur
s entlehnt.., vox, doam mochten meines Erachtens
eher=voa, doad, als=voo, doao sein >. Ba Schuchardt
ghiceste chiar existerqa ortograficului amestec bulga-
resc al luix cu A si in textele romane vechi; caci tot acolo
mai (lice : Wenn in Nr. I einige Male A fur A steht,
so ist dabei wohl nur das Auge, nicht das Ohr in
Spiel gewesen, und vielleicht ubte noch das Vorbild
jener Handschriften, in denen beide Zeichen, aus
sprachlichem Anlass, einander vertreten, einen ge-
wissen Einfluss aus.
Daca Schuchardt ar fi cunoscut mai de aprope
textele literaturii bulgaro-slave si romano-slave ar fi
dis, de sigur, nu ca vielleicht >, adica < pote > e acel
amestec < numai pentru oche ear nu si pentru ure-
chie, ci ca fara tagaduire e ast-fel. Ba, de ar fi
cunoscut acele literature, ar fi putut Schuchardt sa
mai ghicesca si acea ce nol am aretat : ca x mai in-
sthnna Inca: e si Id sail ea i l nasal etc.
Iar in urma lui Schuchardt, Al. Phillippide, in a
sa : Introducere (la p. 48), dupa ce, ca de obicei, dice
ca A represinta regulat pe a si d, banueste ceva mai
mult, anume ca in textele romane m ar insemna si : ea.
Insa, 'pentru ca acestea sunt numai banueh reslqe,
ivite numai prin comparatia vechilor texte limba cu de

1) Publicate tot la Hasdeu in Cuvente, Suplement la tonul I

188o, p. XI.

www.dacoromanica.ro
 214

aqi, si pentru ca ele sint nedovedite, sa documentam

not acum ca R. are tote acele insemnarf si in textele
romanestf din vecul XVI si XVII.
Dar, pentru buna intelegere a lucruluf, socotim
de important a spune de la 'nceput ca, cu privire
la intrebuintarea luf a si amestecul luf cu z si k, se
observa, si in textele romanestf din acel timp, tref
curente literare deosebite. Si anume, in unele texte,
cum sint de pilda lucrarile luf Coresie, a predom-
neste cu Ora puterea ; in altele, cum e Codicele
Voroneten sau Psaltirea Schefana, predomneste a
de si au i ; si in sfarsit, in altele, ca Tetraevan-
gelia din British Museum, nu se afla X ci numai k
(sail forte rar z). Pe aceste tref curente le-am constatat
si in textelebulgaro-slave si romano-slave (Cf. p. 21 I).
Deci si in acesta privinta not nu ne departam, nicf
in textele romane, de scolile literare bulgare. Si,
tocmaf cuncisterea acestuf lucru, pe de o parte, far
pe de alta, cunostinta ca A. a 'nsemnat la Romani,
in textele for slave, tocmai acea ce z si k, ne do-
vedesc ca, daca in unele texte romane gasim rar,
far in locu'i numai z sau I., acesta nu insemna ca
scriitorul celor d'intel nu cunosteati sunetul a de cat
prea putin. De acefa, e o conclusie falsa acea pe
care o trage Sbiera pentru limb a Codicelui Voroneten,
(la p. 284), cand, din pricina ca in el se afla mai peste
tot z, si numai de cote -va on a, scOte de aci o do-
vada ca, in timpul cand a fost scris Codicele, nu
exista sunetul d in limb a romana. E fals. Acesta 'nsemna
numai ca scriitorul Codicelui se conducea dupa
scola literara care da mare trecere scrieref luf z. Ca

www.dacoromanica.ro
 .215

e asa, ne o mai dovedqte si Tetraevangelia din Bri-

tish Museum care pOrta chiar data de 1574, precum
si Evangelia din Petersburg care e tot din sec. XVI
(Convorb. liter. XXV, 40), sad i alte texte din sec.
XVII, cum vom vedea mai tarcliti. Iar Psaltirea
Scheiand, care e scrisa de doi scriitori, dar tot din
acelai time i loc, ne dovedete tot ast-fel ca, pre-
domnirea in scris a llu ;Y, sad a lul % (k) era inte-
meiata pe ccolt ortografice deosebite 4), dar nit pe
fonetisin deosebit. Cad', in acest text pang la p. 18
e scris cel mai mult A ; pe and de acolo mai de-
parte e scris mai pretutindeni st, i, numai cand i
and, pentru varietate 2) sad prin lapsus A.
Deci, intrebuintarea numai a lui a sad numai a
lul h(k) nu hotaraste vechimea textului i a limbii
lui, ci numai ne arata felurite sisteme ortografice.
Dar acum sa trecem la textele romaneti, ca sa
vedem ca si in ele -=E, Id sad ea, .A(k), 5, to, .
Ve:ul XVI. Un fragment biblic din Levitic (Cuvente
I) are mai peste tot k pentru sunetele de aqi a i
a: Ch 11E11,11 XII .tGAMIA01r, Tkplif, GRIM Ak611, 4 1110%11-
TS'A, w coIrm FIRE 31'1E, EN% 11111:d M aim% etc. Dar
cand si and, nici scriitorul acestui text nu se pOte
desbara de apucaturile curentului cela'l'alt ; caci si
el amesteca pe k sad % cu t in : II.Y alaturi
de likmktirSA, .I u,apa nocTpx. Si + Rap,t nocTpk, sail ov
rAmoy Sl AffIkAkIIMIT, CVMATIVIE Si CkAILILITINE, 11X1111 ala-
turf de 111.11X. 1 IlkIlk I I, ckpnisTowp i chpukToLtp Tot
1) Intocmai ca la ,,i k. Cf. mai sus pag 1S8.
A%

2) Cf. mai sus wag. 204) cum la Puri, unit gramatici din sec. XVI
tii XVII recomanda intrebuintarea lug N. pentru frumusete>.

www.dacoromanica.ro
 216

iri acest text insa, si de sigur ca tot pentru multu-

mirea gustului de varietate ortografica, mai gasim
E in 1111-1ET6. Cad, atat in cele-l'alte texte, cat
si in limba de adi, se afla numai Lghipet, ca si Eru-
salim, episcop etc., iar nici-odata aghipet, drusalim,
dpiscop'). In cashl acesta dar trebue sa vedem ames-
tecul grafic %=%=-E. Acelasi amestec, insa in sens
de a; =A=1,I sail ea, se afla in no* 4-,pktivE ;I:oc nps
rriaorzPx. nocrpk lull [ye Atiquix, Tporireii HOCTPE, tIS MI1E
ROW. Ck W CIIA1u5, WII 11PE %UIpOCEIII.Y. ROM% AE Tpaiim
Naifili etc. Ca aid e =1d sad ea, ne-o dovedesc nu
numai aprope tote textele contimporane, ci si limba
de acli care are numai : trufiia sail trufizea, voza sail
voiea etc. De alt-fel, tot acest Levitic ne mai dove-
deste ca socotea pe =k1 sail ea, cand scrie de 2
on x pe alaturi de kipk (Cf. p. i8o).
0 insemnare, facuta la a. 1571 de un moldoven
pe o psaltire cu citatul bulgaro-slav RAtV,IiE11% A15:11k,
adica cu z 1. x ( =plsl. ,Itai.ck), are si in portiunea'i
romanesca mai peste tot z pentru sunetele de adi a
i a : A Ii5A1rmpAT7 aLl.kcer% c4heirr% 4-- 11111 ALIT%, CZ

11%1MT011111A00, C7 lit111,%, atm+nA, C7,1/ELV6A

Dar nu lipseste nici aici amestecul z=A:, cea ce
tocmai ne tradeza identitatea for fonetica : rio,whim
alaturi de iio,wlam, sad imperativul cz nommicum si
c% anr. (Cuvente I, 18).
Un act muntenesc, un fel de memorandum (a. 1573),
are mai numai k (=a si AMA MAP6, rpks, M611-

likTOAPE, zismorr li)tr morATK... 11/1kTliT, CrIskW.

1) Cf. mai sus (la p. 185) : T rS ApmotiaXk etc.

www.dacoromanica.ro
 217

AZIIF6A Ae as CkILITh, CitktITE11) Ch. /1F 4 Sig. Totui, puterea

celui l'alt curent literar se arata aid barem odata,
prin amestecul cu x, in AktmcmpTh alaturi de ak-
riklmpl (Cuvente I, 23).
Coresi, 'n lucrarile sale, se tine mai ales de cu-
rentul literar paleoslav, intrebuintind de regula pe x ;
totui nici el nu se pate desbara pretutindem de in-
fluenta curentulm popular, adica de amestecul lui M cu
7(k). La el se observa 'n general, ca i 'n uncle texte
bulgare si romano-slave, inclinarea d'a scri, la sfir-
itul cuvintelor, ac iar nu 7(k). Iar acesta inclinare se
accentuiaza la unit scriiton, desigur mai ales din in-
tentia d'a evita o confusie ; cad, dupa cum se tie i
vom mai vedea, z i k in anumite casuri, chiar in textele
curat slave, n'aveati nici o insemnare fonetica, ci se
scriau numai spre a se conforma traditiei literare paleo-
slave care cerea de regula ca cuvintul sa se termine cu
una din aceste cloud litere. Coresi dar, ca i unii
scriiton Bulgan pe de o parte spre a se tine i
mai molt de traditia paleoslava, iar pe de alta spre
a i areta ca acolo, la sfiritul cuvintelor, e un & =a, ri
care se pronunta, pune pe A care mai nici odata nu
se scrie de prisos adica fara a insemna un sunet,
pe and 7, k se scriau i fara sa insemne ceva. Ca
si Coresi gandea ast-fel ne dovedqte, credem not,
faptul ca i el, and i cand, pentru varietate ame-
steca pe M cu 7(k) chiar la sfaritul cuvintelor,
firqte ca in sens de a, a. Ast-fel in Psaltirea'i din
din 1577 are de regula x : ce cuyiraap;&, ce atotraivip,
a,vi TEAM, pOrPA10, /Y., li%TpX, mopudin I I, +11111'110/1g,
Aornxs, riEliorp.Ru,I6 GS apmx 4 61IN we etc. Dar i

www.dacoromanica.ro
 218

amesteca pe A cu z in : Aot;A:11,1" 10 si 1131A11,1,

16, IMAMIITSAk 1. IMAIVITOVAIN II etc. (Chrest. I).
Tot aici insa are desigur si A=e, prin mijlocirea
amestecului NN=A : Birbia: Lie Bing alaturi de + Baylime
.1%

ImmAk si rpacSAk oAtx,BmsimiAoPoy-nom Aixi.tisitua alaturi

de airlicril TOtITE... ES ,A,Ai-AA, alaturi de forme cuAE
(Chrest. I) la el, ca in alte texte si in limba de aqi.
A lui Coresi Tetraevanghelie din a. 1560 are, tot
ast-fel, mai ales A(=ei rpa:Bp;K, ctinAux, 4 sx.pas, cBoa-
CEPA, Aula:Aapx aiPpx,; dar si amesteca pe cu z in :
+11%imu,IA i .tampaoki, +B%p%ti,IA sad upa,11111 si I...,
rp.Aupe S1 rp%1IA, ihminjepe S1 A%iiku-Ak +11xsparrsAk sl
+11ApaT8Ak, ZAANAIXII,VA 1 41,17.A1N.11,1,7. etc. I 7. Dar tot
aid mai pone pe x in sens de + : 4 S orx, WA1k, AA
ova: AWfils, +TO 011-A AlVlik etc., deci in loc de oy+=--
ash' wz. (Chrest. I).In a lui Coresi Evangelic cu
talc (a. 1564) predomneste AN (=a, a): wmopflm,
ornicepx, cmyrasma:11a." Tpelitom, etc. Dar si ame-
steca pe x cu % si k in : rp%ecias, rpz,aliJE alaturi de
commit, ca:AumT.vs, Aormii,s-ce S1 psramAk,
MAIGNNTAN 5,1

C% FIE +Bps-1m m i c% NE 1.1%V.A1k, CTIsTSpA, Gechpelia-s Sl

Berlyelm. Tot aici insa mai se afla forme ca rrAmIE
alaturi de rp%Aipe, in cari fara 'ndoiala ca avem
aface cu amestecul x =a = Id sad e; caci chiar la
Coresi aid mai gasim scris rpmdipe. Tot in acesta
Evangelie cu talc mai vine si +=-A: in : oyx hole,
ova. Am/lips, OVA: WAtkipovamix (Chrest. I), alaturi de
forme cu + :=.otr+ etc., cum e si aqi in limba : tin.
A acestulasi Coresi Evangelie din a. 1581 are o

www.dacoromanica.ro
 219

deosebita inclinare pentru 0), in locul canna, in cele

l'alte lucrari ale acestui diacon, se afld M sau %. Nu-
mai ca si aici tine obiceiul sea de a scri x la sfir-
sit. Ast-fel : TATX/111, C% CE 11KICIM. TAIINac, W Cdllli IIE'IE
W *OW. 29 etc., dar si mai ales 6 : T116, 1:11110, VITki?t,

.pwrkpii-CE, pkAiii;a:-ce. Sail amesteca pe M cu %(k) in :

dIIJEIIT7.nlh, Cli%11.1./111. 1. Clihllaidlh, Ch EPTkAlk ; 11A.n17GIIT6

1 117,Amtrr7.; .tirAreap, vix.p.mipt; Ka, Rummy' i

p8ra,Alk ; IIN.IidTEAE sl 117;I;LITCAE, 11%EXT0111.111 91 IlhdiXTOCk
etc. Mai are si m=.1. in : AIWA/fir*, tirravh, adY: delcinga,
aldturi de or+ ,11111.11Eilk.
Paleia din Orastie (a. 1582) are, tot ast-fel, deo-
sebita inclinare catre x (=d, d) : idema, omop.px, co-
aciat, arNSI1d11,11-RX 35 etc. Dar si amesteca pe N cu
..1.(k) in : rf,E.t TkIl Si AEHT7i1110, IMIM,11611, plVAMIIIIA0p6 1.

Invmmui, C% CE Kd3.X 1 Ch CE AECIIalpU,%, itRIM11,3,6 Si 111%-

latiAk, immxtiTSA i 11Z/WAIITSII, 1175,11611Tk, IIXAIN.1111+, AHEM
i11Xplilf11 1 11E111.111 Amp!, Aemxsirkti" Si Amuarlialeys, HA-
I:N.1311M Sl 114C7.1)11AE, lViMpX))N. 5,1 W/11Cip7.p;V., rrx,S i TM,
etc. Tot aici vine si _=1 in: i mapE AthxN,t 37 in
loc de ms.tR4, ac,li munca (Chrest. I).
Codicele voroneten are mai peste tot 7. (=a, d):
HotrimiTor, murrA, IvAtiTarn(S)ii, A.I.;AerA, mirehmi, CE
lb IMS%, Cil%II.SS'ptlp% 88, NE.wArz, AE Ammtp.lakw 111%-iVA
na ay% etc. Dar si amesteca pe .A(k) cu N, : A%K.Ali
Sl tWAV,1,11, 117.11ACTIME 1 N.RSIACTt1AE, TEI11111,% 1. Ti11111111,A,

iwAriAple 1 %%aiIAp1E, cx:ri ; sau exptiegiu, nkpnitivi Si GXp

naTotr

t) Mai departe, la capitolul despre x yi k, se va vedQa ca predi-

lectia mare pentru k e inclinarea ortografica mat ales a ,,,colilor lite-
rare sirbe, tar prechlectia pentru c (ca SL N) e a celor bulgare. Cf
gi mai sus la p. 47

www.dacoromanica.ro
 220

Psaltirea Scheiand de la inceput pang la p. 18

se tine de scOla ortografica cu : +rixparr, nximaTk,
11XXXTOLLIIIA0pk, NS CTX, fiTy.SXTOpliA0p1s, TOATN. uwrx,
aAspapX ce, rienx,Axiu, cTxsTorpc, ripeotrum ; far de la
p. 19 mai departe vine mai numai z, forte rar a :
TOAT%, TOty11% CE, cu.s.,Ap%, 1,110,1,61M, CE 01111SIMACIN, +Tii
!MEM ce, nmarrocorit, rmaTouffil, ili'LLIEN etc. Totusi,
cand si cand, nici acesti scriitori nu uita de A; spre
a'l amesteca cu z (k): cA;AtTor si cvaroy, tiS CTN., Lie

o mwripx i ti1Ji0T%, cnAmuTv, ce, 'IF subst. c-

rspx* Sl +peAw., 117.AVAIITSA si nx.arANTSA, 11.Ny% S1 ASIlhi,
AkithAE i 111%1Q1rAE,111%pk. Acosta psaltire mai are si
X=k1 sail ea, pe temeiul cunoscutului amestec grafic
al iusurilor, in imp. AtA in 1. d. AmpIA, i imperf. 3
sg. riAwrIA;, 1. obicinuitul nAwrI/A, cum se si vede la
4 sij1, si pmfia ; sad ar=m sail ea sail (=--.,A) in (1%-
E

liSX111E, iIIIASXIIIE, alaturi cari

de A1ii1d111EtIlE, ia16.)? 111E,
tocmai ne dovedesc ca'n cele d'inttli se afla ,A=X.
Din lucrarile popii Grigorie de la Mahaci uncle, ca
de pilda Povestea despre sfanta Dumineca > (Cu-
vente II, 43), au mai ales %, k (=a, 4), numai cand
si cand xs; iar alte bucati, ca s. e. Calatoria Maicii
Domnului in fad > (Cuvente II, 312), ail mai ales Ai
( =a, a), mai rar %, b. Ast-fel, in intaia bucata : A%-
CAT, Ii5 ilyIII;%, W alarm, p%,,111iA, motiap%-c%,
psrap%, rpm, niic% Awa, ivrimic% 43 ; dar,
Aomepelik,
cand are x, it amesteca cu %(k) : A.ipSAE si mx*.frh,
immxtin 91 IMAVAIM liWFWAITiA% i liSlikThs, C% AlAprX
si C% tii4y1`%, C% Awn, perf. aAoimpz-c%, pSrapv, i
CTAiTS'IM, Ai% awapk, Alb viorucepk, AIN* OirtillAI etc.
i tot in acesta bucata mai are X=A=Iti sail ea in :

www.dacoromanica.ro
 221

liS TORTS *COAX alaturi de 'le RSIR RA AEIIIERTA itOAdA,

Sl Ma111;s1 MA tIER iilid;8pdTa in L de obicinuit `1E/A sau
tau. In bucata Calatoria Maicii Domnului in lath
e mai ales ix (=a, (i) 11,CAMHIITAA, TAT,v1511, C%
:

AciliTurx, liAc Hifi etc. ; dar totqi Si amestecat x, cu

%, k : lik E11111 1 li% A AEll 11a1C., ESKSILR-TA Sl RSliSIA-TA
314, nxKxToiniii si lixim'coliA 352. Dar tot in acesta
bucata se mai afla i 16=A in sens de id sail ea :
Crire Ird Mdipla. 35o alaturi de flpri;CITTA ntapigt i upFczra
ilidAte, sati teas $XliST ROEX As XC 1. ROE,11) sail ROA
sau nom. In alte texte, tot din acest Codex al popii
Grigore, vine tot ast-fel R%-=A=Itl sail ea : c5 npa3-
uscim 78, in loc de obicinuit npauSinuix, sau npna-
i&wica:2). Ba i A:=R=-E 3) in : MS1,11111AX 3 I i A1SIPIIIAE
34, FLITI3S 6'1',V. 31 alaturi de warm tvpi 36, sail USINS'MTA,
IGS16'1)TX. 1USESIMTE 31, um x. nopvium ,Si 11:7 A AECIalr
alaturi de li% E noREnenia 32. Nu lipsete din acest
Codice nisi ,R=.1. in : +611X3'1;111E alaturi de .1RA+34;111E.
Un dictionar slavo-roman, manuscris din al XVI
vec, cu -kite ca inclind mai molt pentru x, la sfar-
itul cuvintelor, tradeza i el identitatea fonetica a
lui cu o i h, cad be amesteca : GkpRkTEClik, T%-
,A,811pE, nlhnrhldpE, ,L1,0UkHART 1 ALviApif etc. (Arch. fur
slay. Phil. XVI, 50 -52).
Si tot ast-fel, in mai tote textele acestui vec se

I) Am vedut la A, ca one-ori, mai ales dupa vocala si conson. pala-

tale, se scria a I. A. De aceea, cat si din alte motive cari isi au iz-
vorul tot in fonetica unor dialecte bulgare, x, care am diz ca E = A,
insemna une-ori si a.
2) Cf. p 141 : CZ CE CZICITSliCIEZ. Cf. si p. 181-7.
3) Acestea le citez dupa origin. manuscris de la Academie.

www.dacoromanica.ro
 222

pote constata identitatea lui 1a cu R, k (= (I, a) pre-

cum i cu /71=-1(1, ea, E etc.
Vecul XVII. Mai acelai lucru se constata i 'n tex-
tele acestui secol. Deosebirea e numai ea in acesta,
pe la sfaritul lui, se observa o tendinta literard, la
unit scriitori, de a specialisa pe F pentru sunetul d
si pe b sau k pentru a. Acesta insd numal la unit,
cad la altii traete Inc. i se perpetua vechiul multiplu
rol al lui ?&=%, h i. = A.
In unele texte, mai ales in documente, stapanete
tendintaca i 'n uncle romano-slave d'a se scrie
% sail in 1. d. x (=a, a). Ast-fel intr'un zapis mun-
I%

tenesc (a. 16o5-1608) e numai : CI. tISIN 1.

11,1 CE nfiE, C74

iSIKNA, RRNAST, AIapTSp1E, Apkriltlk, AupE !TEAM 1 !Ts-

Annu,%, etc. (Cuvente I, 45). Intr'altele, combinandu-se
amandoua traditille, de i se afla mai ales 7. (6.), totui
it amesteca i cu a pe care de object it pune la sfaritul
cuvintelor. Ast-fel un doc. munten (a. 1601) are nkp-
lone, kISIMI A) 1.1,VIS etc. ; totui i amestecat :
CAS 11,7AI; T +N CAIN% alaturi de NAATX, C% NS dNnAi etc.
(Cuvente I, 109).
Cronica lui Moxa (Oltenia, 1620) se tine de cu-
rentul cu x, pe care'l pune mai ales la sfirit : mc-
4).ATATN*, 317.cmpx, 16d1111013X, n%Tpx, num, nEmniAninTx.,
r.i,tu,x,, 111Ap. S'Mrk. Totui are i A amestecat cu %, k :

IhNaNYrr;i1 1 kALTAITk, perf. CE AWAITSIIIM sl CE npmitim,

AormnAN, i AonviAn, nximau,n Si inpnan,n, AEnTp'xncE sl
AEn/Tp4ancE, Amcumpnn si AIR imperf. CT7111.1A si
nimunix etc. Ba i x=.1. nasal are cronica lui Moxa
in iliAmmAE 358 alaturi de ilwAimilAk 392 etc.
Epitaful lui Radu Buzescu din a. 16ro amesteed

www.dacoromanica.ro
 223

fara regula pe a cu % : .oacra niaTp21: S1 alltICTX ifau,%,

1 iX11%CTIlfIE Sl C%11TX411%Nl1 etc. (Chrest I, 44) Manuscrisul
Cuvant pentru curatieD (a. 1618), tinendu-se de curen-
tul paleoslav cu a, it amesteca lush' pe acesta fara vre-o
rinduiala. cu % Si h (=ei, : C% C% Si C% IV";
Ch 411111, C% 411113X Sl C7 Ilidlih 3 sg., llkpnaTorilk Si 1;Xlik-
1411311, UM Si 11%, C% C7. /11%plITE Si C% C% 41XplITE, li%il Si
1A1, lipa;Aalim i tipma411 etc. Tot aid mai e Sl X=
A=k1ea, E in Tpe6A:ipE in loc de TpEG51A111E (Chrest.
I, 46).
Letopisetul moldovenesc al lui Urechia" intrebuin-
teza rar a, Si mai ales %(=a, ), atat in corpul cu-
vintului cat Si la sfiritul lul : imnA, 4E CE li1h111%, rA-
AmiaT, GTE4mi go" 117L11%, 11317CFIA7;, dRRNA, TI7;111111,E

etc. Dar totui, i in el se vede identitatea fonetica

a acestor cloud litere, cad le amesteca : d5 ii3RopT
Sl caS vvinir, px.riASA i prAtiA, u,epx.mvp Si 11E11011,%AlVp,

cxpr Si T%pr (Chrest. I, 68).Pravila alesa a lui Eus-

tratie logofetul (a. 1632) are mai ales A; la sfarit
(=--.(2, (2) : TonauiTx, cacivra, '11111CTIITX., Tspnt,R, +wrpkr,vs,
rpx.Rolie, conoTlicn, 11-17.px, etc.; dar it Si amesteca cu
%: JIA'ha1N% i apaTA, c% 11%161tICKX SI 140fik C7.111k rfildp3%,
liparam,y, Si Toy-pat%, $%fix, si 4)%13%, cx.,ivr) i c%AtTk, t6-
3%11A Si n%sivaiA. Tot aid mai e Si X=7 =-1(1ea sail
F in : onaxAsNoliTE in loc de oblicinuit pe atunci omm-
Asimp (Chrest. I, 76).Melitvenicul, mscr. de pe la
1633, are mai ales predilectie pentru %, k (=a, a),
i in cuvint i la sfarit : nan:rapn, imuSivr, Carr, ce
uituit% i 11E Ii1dMh, AIMITS1113F, 411%1011141.3%, C% MR 113-
iMid;Cli% etc.; dar are mai rar Si pe a, pe care II a-
mesteca cu %(k) : tIS,Rpi, i 11-Ap%, perf. A15S K%11X Si

www.dacoromanica.ro
 224

imsorp%, immirrx, si raw rtsmuirktTv., tot fe-

. .

menin tiErpinEurr,v, si AMMTZ, 14,911 sl liZ911, CZ Cli11/11GA

si C% IIE 161111iIIZAI etc. Tot in acest Molitvenic mai
e sl r5,A=1(1, ea, E in : TE 111%FlIN,10 (1. nI.AtiiAto sail
1.

Almakno sail nmiliAto), des riAxiiiE, Timm: 4.1w, numsx.iiiE,

Azp3,vapE, masc. plur. AMA 41X. 9E A1ZpFClih, RESII IIEROAC
110LICTp%, AllpEfITIt tlilEX, 111.14 E1,RI.1,k in loc de rimAipE,
TplIGS.A111E, MIMS/AlflE, AZIMA111E, LIE/A, IIEKO/A, /VIEJA, 111/M.I,k,

cum chiar si are in rpuilim sl AZpSI INE, la,mw., anpo-

FIL111,11M, etn4.1 (Chrest. I, 80-86).

Pravila de la Govora (a. 1640) are inclinare pentru

a., dar mai ales la sfarsitul cuvintelor, pe cand pe
k (mai rar Z = a, (i) ti intrebuinteza in cuvint: npA-
BI1AR,, TOATN., LaCTN., +CX,, n1.R, Tami,R, !dm, nmux., caist,R,
,rpkeN. 1 CktITk, %%MITE, likIlliE, IlkIIIIE, 110pkINECI:k, 111101,
II6Ch11.111, IikSTA, A9 OGOpkTk etc. ; dar, cu 'Vote acestea,
si le amestecal in : rd+3,ZIIAlt Si VIAIJ,KIlAk, AllsICTZ sll 1.
CallTk, CZAIGZTA: sl ckmr.ETE, 11X1111.1k etc. (Chrest.
I, 87-91). Aceiasi inclinare ortog;raficd se vede si in
Evangelia inveTatore tiparita tot la Govora in 1642 :
AVACS13X7 Aaph7s, 1., 1:LIAIX. i fIZAllttITSA, Thi1111X, 4,Th10,
hpTOC, dar si TPSAx A1.111 AISATZ li% (Chrest. I, 97-102).
Ca a, era socotit identic in insemnare cu Z (sau k),
adica si a si a, ne mai dovedeste si compararea lu-
crarii mitrop. Varlaam < Carte romanesca" de Inve0-
tura, tip. la Iasi 1643, cu un act al acestuiasi mi-
tropolit din a. 1646. In carte, care, dupd moda timpului,
avea sa presinte publicului mai ales inclinarea catre
tradiOa literara paleoslava, predomne.ste a (=a, a),
chiar in trupul cuvintelor la el: aAx,naTk, $AxAmuAk,
Kilc* Bop 11),MI, BA .trupu,ii, T.ITXAk, C% ITZIdCILY: j

www.dacoromanica.ro
 225

dar totusi it amesteca si cu x : a ri,4a vSAfinaT% si a

frpea uSAMITA:, M11111111" 1 +1:%11,7Z6p%, +1;% 1. 1'I +CX
etc. (Chrest. I, 103) Iar actul lui Varlaam, care nu
avea menirea tocmai de a fi o lucrare literara, ci numai
de a indeplini o trebuinta restransa, locala, n'are de
loc ci numai %(=0, a): &MCI.% cnplicoape a uoarrim,
kip%, c6 117.pST, 4i/111,7., lV411117.7 $%1:ST, Trial, C8 III A1d11
mopwlicum etc. In acesta privinta vedem ca scrisul lui
facea parte din curentul mai literar fatal de %, k
care era din cel vulgar, into cmai cum am veclut ca
era si fatal de .1; (Cf. p. 144, 188). De alt-fel, ve-
quram cum chiar gramaticii recomanda pentru fru-
museteD scrierea lui (p. 204, 215).
De alt-fel obiceiul acestei scoli literare pe care
1-am vedut si la Bulgari it aflarn, atat in lucrari de
caracter curat literar cat , i in alte cari nu aveati ten-
dinta literara. Caci s. e. z peste tot in 1. d. x, pe care't
vequrAm in actul lui Varlaam, il mai aflam si in alte
multe, ca s. e. intr'un hrisov de vinclare din a. 1642
( Chrest. I, 102). Dar sint si acte, cari urmareati nu un
scop literar ci numai implinirea unei trebuinte locale,
acte de vinclare, cumparatOre etc., cari totusi ad 41:
(= a, t). Acesta insemna numai ca cel care scria pe
acestea din urma se obicinuise a scri dupa scOla
paleo-slava, care se respandise nu numai la scriitorii
mai de frunte. Ast-fel e un act de marturie (a. 1656) in
care vine si N, amestecat cu rII priiii, i IIwlunta,
:

limutukz, 46T, cialaulw6r7,, TApr;1611 l'I'7.1)PS'ASII (Arch.

Ist. III, 234).
Noul Testament tip. la Belgrad (in Transilvania)
la a. 1646 are mai ales tendinta literara paleoslava
'5

www.dacoromanica.ro
 226

cu (=a, a), dar pus cu deosebire la sfaritul cu-

vintelor, pe cand z (=a, a) e in corpul for : TOATX,
11111:Ai, CASrx 111161.41TX, laTpx, 114C7K etc. ; dar Si ames-
tecat en C%t1171111,t1 i C%i11X.1111,01, 11%MX.I1Tk 1117.A17SHTI
MSCX.11,1,k 1 3111MHA6, 117S116, EIX.I1T8Ak 1 R%1ITS11k, etc.
(Chrest. I, 124-129). Manuscrisul Cantec la Craciun
are mai ales k (=, ci), mai rar z (=, 61); deci el se
tine de curentul literar popular : ckpkiae, mum, Ck 4sIE,
ACT1511, fik301763 31ICkp6, AlleICTk BOAAk, Ailakpk, ckpr%,
Cla Ap%T63 pk31101111 etc. .5i E%prSp%, 11%01p1TpOr, 11%11%, etc.
(Chrest. I, 136-142).
Psaltirea tip. la Belgrad (Transilv.) in a. 1651 are
aceeai tendinta literary ca Noul Testam. din Bel-
grad : mum, .1111iX, TOATX, Ao-A:mix
AHAIB% AZI1A0E:11C1iA,
i p%cqiitaTa., .tramttyr;px, IIZA4VA:AE, wimp, impione,
p7;11%%11/N, 11%IM ; sau amestecd pe cu 7. 1. k : T%plA
X,

sl TkpIe, C7 03 X 1 C% CE ACI;S11.9X, li% 1 .tliX., 1. CX.

(Chrest. I, 152-156). Codex Dagomirnensis ames-
teca pe A cu c cu totul neregulat : CXHVE 20 1 M111.1E
18, [WI% 1 fi75118 20, MIX 16 C% 111X.117.tiE 1 C% 1117.NX.ilE
17, c% mxta,,,ie 19, CMIT%11.VOIA 19 i CYJITXAMilli 12, c811-
1.%,%mria 16. Aici mai gasim pe 21. si cu valOrea na-
saki a lul .t : c% nimmtie alaturi de cm 111811%1PIE, RA
Amu 16 F.;i RA Al%111.41 7, C.I&VATil 1 C%AllIZTA 8 ; i incd
hi in 1. d. A=Idea saU e : b%crrh alaturi de ACTE 19.
Molitvenicul lui Stoica (a. 1669) are JA mai ales la
sfaxit, i 8, k in cuvinte : 1;%TpX, AIX. TOliAlhCla., etc.,
dar si amestecate : AID si Alk, 11AT811,11AE etc. Tot aici
mai e ix. 1. A=Idea in : na ntaplAc alaturi de AA
AtitpIA 5i npE ,11tIpIA etc. (Chrest. I, 187-188). Tot
acesta intrebuintare de N,_=7. (=a, a) o au i lucra-

www.dacoromanica.ro
 227

rile mitrop. Dosoftei ; cu tote ca la el se mai vede

pe alocuri, mai ales in corpul cuvintelor, si tendinta
.d'a insemna prin /A sunetul d si prin s pe a, iar la
sfarsitul for rernane v =ii, a. Ast-fel a lui qViata si
petrecerea sfinOor, tip. la Iasi 1682, are : ciorrx.,
croticx., psAtx.ti.kcia., TMAIV1IITN.711111111iX, ripocTA:,
1131;A:11AIIM7 11AAE, +TAO, CA0110nXI)E7 liNdIAK7 pAcninA1111 etc.;
.dar sl amestecat : Ailux sl E17.113 upz sl wapx, pro-
numele c% si ci etc., (Chrest. I, 250 -259).
acesta tendinta d'a specialisa rolul lui x., pe
i,
care o vequram intr'o fasa incepetOre la Dosoftei,
.se desvolta, ci pentru sfarsitul cuvintelor, la alti scrii-
tori de pe la sfarsitul acestui vec al XVII. Cad,
sint unii la cart r. insemna mai numai a si mai nu-
mai a. Ast-fel e Biblia tip. la.Bucuresti in a. 1688 :
,KimmAk, 3111;XMAk, CA,I1Tk,
.dill'ApaCTk etc. si zlsv.h:STS-c,6, .aticEivh., Idp3, 11/M6, lipf-
A11114,%, WAIT% etc. (Chrest. I, 2 7 9-2 84), Tot cam
zsa are x =d si %,a a eromonachului Maxim Pelo-
ponisenul Carte sail lumina tip. in Mandstirea
Znagov la a. 1699 : CTS +TA:A rlpNc11111G, rAch-
pirr, c% MIR% , 1:0111111,%, HASTE, 117.A1A:11T, 110KMOIcICIM,
lih; raapx,Illt etc. (Chrest. I, 3 2 8-3 32).
Insa acesta specialisare a rolului lui x pentru d,
trebue s'o spunem ca nu e generala la to' scriitorii
de pe la sfarsitul acestui vec, ci unii se tin Inca
tot de vechia scold literary care face pe x=d si a.
Ba vechia scold,char dace noua tendinta cu .=c1
si ,A=a e mai rationale, stapaneste Inca char pe
Omeni de o deosebita valOre, ca pe Dimitrie Can-
temir. Cad, acest scriitor, de si pare a inclina si

www.dacoromanica.ro
 228

el spre x=.ei si v.=d, totusi e stapanit de amestecul

cu %. Asa in al sed cDivanulD tip. la Iasi in a. '698 are
In adever: Iii A8Attimmicrti 1111Ak, 41,1,E1M, TOATE 1;.v.TE, Ck
iloApT%, Ca 11%/11'hilITSASII etc. ; dar si amesteca.
in : 4AT% 1. AAER`ApATX, A5411E 41AA11111i% 5,1 A5111`41: AEurAp)
TelpE, CA,VITk 1. C7.11Tk, 1;X.11,1,k 1 li711,1pk, Aapx i AtirA,
TOATZ haptiA i TOATX4 CAARA, AT.V.TA 1 ATZTA 325, FIE.
11011111.1" 1 C1141%, AC1SATX, HApCX 51 CZ +1111:1+110914.15.1%,

A111413% (Chrest. I). Iar Cronica lui Radu Grecianu

(a. 1700) mai Ca n'are x ci numai %=-(1 si d : .trrk-
rATfCli, CZ 4AES'cz, niicpeum, cztair6A%,
T./dm, Tmapwr, pzilAIITA 311 333, crvdiA, tTpZI1A1
liZt1,11 334 etc. (Chrest. I).
Din cele aretate se vede limpede sa." a,ca si a, k,
cu cari el se amestecainsemna de-odata in acelasi
text : si a si d. Apoi, tot din acelea s'a ve4ut Ca in
textele romane, ca si in cele romano-slave si slave
cirilice, A, unde se afla, are anumite positii, (s. ex., la
sfarsitul cuvintelor), numai dup anumile curente or-
tografice, iar nu fiind-ca el s'ar deosebi acolo foneticWe
de %, k cu cari se amesteca ; pentru ca, tot ast-fel, dupa
alt curent ortografic, sunt texte in cari si % sau 1% se
scria la sfarsit. Numai rar, la cite un scriitor ca Do-
softei, se observa tendir0 de a se specifica lui x rolul
de a representa numai pe a, iar lui Z, h pe cel de a re-
presenta numai pe a. Dar si la acestia nu se vede vre-ch
stabilitate si precisiune in acesta direqie. Dosoftei,
care scrise si ruseste1), si care era mult influenOt de
grafica rusesca a timpului, daca" pune forte mult pe

1) Veli ale nostre : Cercetari istorico-filologice p. 89.

www.dacoromanica.ro
 229

A in scrierile sale, pune des i pe A, in sens de is saa

.ea1), si face aceea mai ales fiind-ca -chiar grama-
ticii niseti d'atunci recomandati cu deosebire scrierea
Jul x cpentru frumusW (cf. p. 204; 225). De aceea
va trebui ca nici la el s nu punem mult temei, din
punctul de vedere fonetic, pe aceea ea scrie mai ales la
F'
sfaritul cuvintelor pe Noi credem dar, pe temeiul
celor consideracii, ca, chiar daca acli in uncle regiuni
ale Moldovei se vorbqte cu a in loe de a muntenesc la
sfaritul cuvintelor : frundzd, puled, poald, adapt, lasd
etc.; totui scrisul lui 0; la finele cuvintelor, la Dosoftei,
nu represinta acest fonetism2), ci el era numai o ten-
.dirqa ortografica, pe care o ve4uram atat in textele
slave cirilice cat i in cele romano-slave i romane,
Inca inainte de vecul at XVII, iar in acest vec, ea e
si in alte texte din'nainte de Dosoftei, ca 5. ex. in
o scriere din a. 1665 scrisa in Iasi de Stratul Rugina
{Arch. Ist. II, 8o). Ca era acesta nu .0 realitate fo-
netica ci numai o apucatura ortografica, ne dovedest
afar textele secol. XVII din Tara Romanesca i Tran-
silvania, pe unde ac1I nu se vede nici o urma de a.;;a
a final in loc de a. Ast-fel, de pilda Popa Ion din
Vinci are ca si Dosoftei : TonAcim, minx, ippxNiu.,
msATx etc. (Chrest. I, 269). _
De aceea, o repetam, x final forte des la Dosoftei
nu pote sa ne arate numai sunetul a i sa ne dea ast-f el
proba ca fenomenul acesta de adi, propriu numai limbei
moldoveneti, e aa de vechi. Noi credem chiar ca, acest

1) Cf. mai sus la p. 188 si mai jos la litera r.

2) Cf. insa Al. Philippide : Istoria limbif ronuine, p. 19.

www.dacoromanica.ro
 230

fonetism cu a final in loc de a e mult mai noii in Mol-

dova, i, neexistena lui in Transilvania i Tara Roma-
nesca, ne indemna a gandi ca el e nascut sub vre-o in-
fluenta strains, i anume, pOte, evreiasca posteriors.
Pentru resolvarea acestei chestiuni va trebui insa
o cercetare : in cari regiuni din Moldova se pronunta
acel a final in loc de al, i ce popula0i s'aii asimilat
in massa romans de pe acolo.

Am are-tat (p. 209) ca in textele romano-slave 2& in-

semna une-ori i 8 sail to. Ar trebui dar sa-i gasim acesta
valOre fonetica i in monumentele romane. Noi pan'a-
cum n'avem la indemana material i pentru acesta,
dar de sigur ca se afla 'n texte. Cea ce putem da
de asta-data e forma Taumpx. intr'un text dintre a.
i 600 i 625 (Chrest. I. 64), unde, daca nu va fi greala,
e de sigur x = u, in loc de TAI:01rp: din tote monu-
mentele vechi i din limba de acli. Cad, in forme latine
'n special, nu a a trecut in u, ci invers, cum de pada
mai e i'n Coresi Mil din mai vechi !ASA. Tot ast-fel,
forma rp.tnotrit din Psaltirea Scheiana ne presinta
desigur pe .t = oy ; iar acest .t, cum am mai spus,
avea aceleai valori fonetice ca x din care s'a format.
Forme ca WAWA nort=buna voia, in loc de Boyttx,
intr'un doc. roman din a. 1614 (Chrest. I, 44), sail
mvicrApsn etc. in alte (Cuvente I, 155) nu ne contraclic
de loc, intru cat aici trebue sa admitem analogia gra-
fica dupa care c ajunse une-ori a insemna i el u, ca
cu care atat de mult se amesteca la scris. Si in tati%
dar se pronun0 noiruz (cum mai sus se pron. vm:oyity.)
iar nu : beina ; tot ast-fel precum s. ex. intr'un doc.

www.dacoromanica.ro
 sSI

moldo-slav din a. 1603 : 0111111)= sufleb se pronurqa

ASI1114, cad numai asa se qicea in tote limbile slave ca
.i in cea romano-slava (cf. durgubina).
De alt-fel, chfar existerqa fusuluf A (cu care x se
amesteca) in textele romane cu sensul de lo (veClf
pag. 176) ne confirma 'n mod indirect incd o data, c
i x trebue s aiba valOrea oy sail K.
*
* *

Resultatul cercetarii nOstre e ca., in textele romane

din vecurile XVI i XVII, intocmai ca'n cele slave
;;;i romano-slave cirilice, x insemna pe de o parte cea
ce A) far pe de alta cea ce %, k. i anume insem-
neza" : a) sunetele is sail ea s. ex. in nixu,a = vizata
$ont4m=fomeia ; b) sunetul e s. ex. in msliilinm=mun-
cile, /1119111ETk = Eghipet, x = e (-=este) ; c) nasalul
.p = ti s. ex. in orx. = un, nporxxx. = arunca ; a') deo-
data a i a, neputandu-se precisa numai din text, ci cu
ajutorul limbif de aqi, cand e unul sail altul, s. ex. in
.taxpu,Ye, .pnflmu,YE, .timp&u,if , e) sunetul u s. ex. in
TAliAINK=.0.curd.

I`
Textele scrise roma.'nete 'n al XVI i XVII vec
au ca o a for caracteristica desa intrebuirOre a lui .t.
Care e insa originea i insemnarea acestef litere?
Cad in literatura paleoslava ea nu se gasete nica-ieri.
Conform ideif de a deduce tote cele slavoneti
vechf de la not din paleoslava, toti Omenif notri

I) Archiva Statulus, manast. Rachitosa, pachet 7 No.

www.dacoromanica.ro
 232

de tiinta, negasind acesta litera in alfabetul paleo-

slay, au dis ca ea e o inverqie romanesca. Ast-fel
B. P. Hasdeu, care cel d'intei se ocupd pe larg de
'
acesta, dupa ce ne declara ca prin vechile nostre
texte insemna sunetele i i iii, explica mai departe
ca o a treia varietate nasala mai constituia acel
sunet pe care parinpi nostri ii represintati prin +
sail .fin, cad altmintrea nimic nu 'i-ar fi impedecat
de a scrie in sail m, lard a mai nascoci intr'adins
semnztl .p, necunoscut paleografiet carat slavice". Tar
in aka parte, cautand a precisa sunetul ce repre-
sinta acesta litera, slice : ccal interiorul + este anume
nasala guturala, ca 7( sail k la Greci: manaika,
artrika, lurid, inpuriu etc.>, i ca consOna nasala
guturala +, adeca + in interiorul cuvintului, trebuia
sa fi avut un element vocalic obscur, pore ceva mai
sciirt de cat in prepositiunea +=in, adica de scur-
timea albanesului a, cad fara un asemenea element
nu s'ar putea explica identitatea grafica intre + in
acesta prepositiune 5i intre + cel medial, mai ales
in vorbe compose ca .1.16.trk sail +Ami+rx, unde scrii-
torul ar fi fost silit sa stea pe ganduri daca initialul
+ nu s'ar fi pronuntat aprOpe tot aa ca i cel-alt .t,
ceia-ce se mai confirma i prin scrierea +II in loc
de simplul + in mturatilime, cm.tm (Cuvente I, 4,
37, 412). Iar alt-unde-va slice Hasdeti ca pe z, Fag
format Romanii din I cu doue puncte deasupra.
In urma lui Hasdeti, Sbiera (carele, cum am veclut
la pag. 7, crede, ca alfabetul cirilic a fost compus
de Romani), in studiile sale despre Codicele Voro-
ne-ten, ne spune ca ditera .t a represintat dintru in-

www.dacoromanica.ro
 233

ceput in abeceul Romani lor un son nasal de tot

particular, o amestecatura vocala consonantica, corn-
pusa din sonurile represintate astir -di prin in ci im,
iar nici de cum numai pre sonul i singur. Un son
curat i nu esista pe atuncia in graiul romanesc si
ca numai mai tarcliti, adica prin sec. XVI si XVII,
se intrebuinta .t ca un feliti de echivalent atat pen-
tru represintarea sonurilor curate in n cat si a so-
nului curat vocalic i (Cod. Voron. 176, 301, 302).
Pe cat stim nor, altii din invetatii nostri nu s'aii inde-
letnicit mai amenuntit cu acesta litera si sunetul ce
ea represinta ; ci, numai luandu-se mai ales dupa Has-
den, o declard de inventie a nOstra. Ast-fel socoteste
Gh. Ghibanescu4) care ne spune ca" a fost in-
trebuintat pentru a reprezenta valOrea lui i. Acelasi
lucru, ca ea e o inventie romanesca, mai crede si
Al. Philippide2) carele chiar spune ca + represinta
sunete specifice limber nOstre : in, n, I (p. 46). Gaster
in a sa Chrestomatia numai insemna pe In, i..p =
Lambrior crede insa. ca Romanic s'an deprins a
scrie pe in initial prin un semn derivat din a., adica
prin .t, semn ce nu se afla in alfabetul cIiirilic aplicat
la limbele slave :). Iar Diaconovici Loga din Banat
crede ca noi am facut pe .t din I caruia i s'a su-
prapus H (=n).
Asa dar, filologic nostri cred toff ca Rona nia art
format litera ; numai ca unit socot ca am faurct-o

Gh. Ghibanescu : Grafi.; drilled la Rimini, P. 33 43.

2) Al. Philippide : Introducere p. 4o.
31 Lambrior : Carte de dare, Iasi, 1890 p. LXXVIII.

www.dacoromanica.ro
 234

din i (Hasdeii), a4if din I si H (Loga) far altii din x

(Lambrior).
Iar in privinta sunetului ce represinta .f, toti cred
ca el era un sunet particular, specific roma-nese : un
fel de in mai Intel, sail chiar ii, i Inca i. De acea,
pe .pi KOld nSi Hasded le transcrie : ii vola lui ; pe
Mh.ttNA, KhrOrA cu mainca, cainpul ; far pe
Cu o nasala guturala : manaika. (Cuvente I, 19, 412).
Iar Philippide (in Ist. limb. rom. p. 241) reda" pe
wh.rordm% prin bantoiasca, tagaduind lui Hasdeu pe
transcrisul de el : bdintoiasca.
Dar cu explicarea originef paleografice si a sunetului
lui + s'aii mai indeletnicit in trecat i unif invetati straini.
Miklosich in a. 1879 crede ca : im Rumun. A.
and +beide Zeichen entsprechen aslov. a a
teils fur %, teils fur zw stehen, adica din punctul
de vedere fonetic + insemna si % 0 an '), dar ca
tot une-ori insemna i n : cdriickt jedoch haufig-
entschieden den Laut n aus. Iar praleografice.te dice
ca : dem kyrillischen Alphabete fehlende .p ist eines
leichte Umanderung des in den slavischen Hand-
schriften mancherlei Gestalten annehmenden cea-
ce 0 in alta parte o spune tot ast-fel ca : nichts
als eine Umformung des x ist das den Runuinok
eigenthumliche .1.`); adica ca + nu se (Oa in textele
slave cirilice, ci el e propriti romanesc, format la not
prin modificarea lui x.

i) Miklosich : Vergl. Gramm. I, 92 ;;i Beitroge zit rumun. Dial. p-

8, 5o.
2) Miklosich : fidtrage p. 7 Si Vergl. Grflaini. I, 92.

www.dacoromanica.ro
 235

Profesor L. Geitler'), care credea ca .1. deriva din

A Si represinta, ca i acesta din urma, nasalul
dice ca." acesta valOre a lui din ih,e(=en) ne-o do-
vedete die rumanische cyrillica, in der es nasales
in bedeutth.
Prof esorul V. Jagie ne spune2) in a. 1883, in urma lui
Geitler, ca .1% nicht eM neues Zeichen kam auf, son-
dern eine durch den veranderten Schriftductus sich
von selbst ergebende Modification des gewohnlichen
A>>. i, despre modul cum s'ar fi operat acesta modi-
ficare a lui A in .1. ne spune nurnai ca : Est ist nam-
lich eine langst bekannte Eigenthumlichkeit der cyrill.
Schrift des XIII XIV XV Iahrh., dass in ihr
die Querstriche bei einzelnen Buchstaben, so wie
die verschiedenen Knotenpunkte aus der Mitte der
Zeile (ich fasse hier als Zeile die iibliche Durch-
schnittshohe der Buchstaben auf) holier hinauf ge-
gen das obere Ende der Buchstaben riickten.... So
hat sich denn neben x mit deutlichem schlingen-
dhnlichem Kopf durch das Hoherrucken des Kno-
tenpunktes ein zweites mit dem Knoten an aussersten
Ende, im Kopfe selbst, versehenes Zeichen entwic-
kelt, .t, welches promiscue neben x gebraucht wurde.
Atat e tot ce spune Jagie despre provenienca pa-
leografica a lui >si din .t ; el nu arata clar, dar pare,
ca i Geitler, a crede ca la Bulgari s'aii operat aceste
transforrnari.
In sfarit i Schuchardt a atacat acesta chestiune
1) Dr. L. Geitler : Die albanesichen and slavischen Schrifttn, Wien.
1883 P. 93, 94 97.
2) ..irchiv fiir slim Phil. VII, 477

www.dacoromanica.ro
 236

in pomenita recensie ce o face despre ale lui Hasdea

Cuvente den betranio. El cla.' lui an o alter explicare
si fonetica si paleografica. Anume, spune Schucardt,
vorbind de parerea lui Miklosich, ca el se indoieste
despre aceia, fiind-ca : cum se face ca + insemna
nu numai aceea ce (sail s), ci Inca si acesta e a
lui obicinuita intrebuir4are acea ce .1,11 si Acm ?o,
adica, wie kommt es aber, dass .1, nicht nur soviel
wie N, (oder %) bedeutet, sondern auch und dies
ist seine gewohnliche Anvvendung soviel wie R.11
und xsin bei folgendem Konsonanten 1P0 (Cuvente,
Supl. I, p. XI). De aceia, dice Schuchardt mai de
parte, ca el e inclinat a socoti pe .1, de o varianta
paleografica a lui it el, als eine Abart des tio ; si ca
foneticWe e de tot egal cu ii ist durchaus-
gleichvertig mit it (ibidem p. XII).
Din acestea se vede dar ca nici invelaOstraini, afara
dOr de Geitler in mod necomplet si gresit, nu aft
dovedit cu nhnic transformarile paleografice ale lui a;
pang sa devie ci toti numai aft afirmat ca + deriver
din a (Miklosich, Jagie) sail din A (Geitler) sati din ti
(S chuchardt).
Not, eel d'intai am dovedit, la a. 1899 in a nostra
Fonetika eirilske azbuke, ca. + nu e in adever de cat
o modificare a vechiului J, aducend deosebite forme
necunoscute sad trecute cu vederea ale modificarilor
lui ca s. ex. cele din Codicele bulgar de la Berlin
(sec. XIII), etc. In urma nostra nimeni n'a mai dat ceva
noti; ba Karskij, care intamplator nu ne cunoste acea
lucrare, mai nimic nu stie sa ne spuna despre pro-

www.dacoromanica.ro
 237

venienta lui .r in d'aleografia sa apdrutd la a. 1901

(p. 217).
Acesta e istoricul acestei chestiuni care, in inte-
resul adeverului si al desvoltdrilor de mai la vale, cre-
clem nececar a fi cunoscut1).
Si acum, cu ore-cari completdri, sa ardtdm Inca
odata CA .t nu e alt-ceva de cat o modificare a lui
., acest hicru putandu-se dovedi ci paleograficeVe pi
foneticWe, complectd*ndu-se un mod pe ce1A-l'alt.

a) .t la Slam

Sd-1 vedem mai intai din punct de vedere paleo-

grafic.
Am spus ca in textele curat paleoslave, ce pana
agi avem, nu se afla de cat A:, sub forma acesta
obicinuita si generala, cu Insemnarea foneticd a=on.
Dar in literaturile slave de dupe perioda paleo-
slava el ajunse sa alba unele forme indepartate de la
cea primitive.
Ast-fel in textele ruso-slave, in cari stim (p. 204)
ca a se intrebuirrtezd cu sensul a pana in sec. XII,
el ne apare Ore-cum si schimbat in eke un loc. De
pada, in Evangelia din Novgorod a lui Mstislav (sec.
XII), se afla, pe langa forma'i obicinuita A, inca si
alta inalta, lunguiatd si cu capul triunghiului umplut2)
cu curled : A. Daca acesta forma se va fi nascut
chiar in Rusia, prin desvoltarea scrisului acolo, nu

I) Vedf insa Convorbirt literare de In I Martie 1902, p. 285.

2) Cf. gi Karskij: Paleograf. ciril p. 216. Sreznevskij: Paleografija
pag 115 .

www.dacoromanica.ro
 238

putem spune hotarit; nu s'ar putea insa nici tagadui

ca ea va fi fost adusa de la Bulgari, pe cata vreme
se stie ca prin al XI si XII vec Rusii transcria texte
dupa cele bulgare, ca Evangelia lui Ostromir, Sbor-
nicul lui Svjatoslav etc. Si stim ca x. a existat la
Bulgari in tote timpurile. Ba not credem chiar ra
. amestecul bulgaresc al iusurilor (Ns si A), se va fi

strecurat paleograficeste la Rusi Inca de vreme, si

va fi remas perpetuindu-se, chiar dacd la ei Ns nu
se mai intrebuinta la scris de dupd sec. XII pana
in al XIV sail. at XV. Credem dar ca amestecul
bulgaresc al iusurilor, care facea ca x sa aiba une-ori
aceasi valOre fonetica cu A 4), trecend si la RUi, se
mentinu, si daca nu foneticeste, dar cel putin pa-
leograficeste. Cad, tot in partile Novgorodului, de
uncle veclura'm ea e Evangelia lui Mstislav, se afla
unele documente dintre anii 1294-1301 in cari A
are forma lui x s. ex. in cuventul x.poc,tairk (in 1. d.
Apocnag.li saa upocn,w1) 2). Iar in Evangelia malorusa
numita Putnand din sec. XIV A apare nu numar
sub acesta obicinuita forma, ci Inca si sub forma
A cu virful ascutit s. ex. in cuvintele 11111/1011

c, 3). Fiind-ca aid acest fel de A insemna Id, tot ca

si x: din documentele de la Novgorod, natural ca
trebue sa credem intr'un imprumut paleografic de
amestec al iusurilor, si sa punem pe socotela acestui
lucru ascutirea verfului lui 4\ din Evangelia lui Msti-
slav asernanata cu k din Evang. Putnand.
i) Cf. mai sus pag. 165, 163.
2) A. 8ahmatovz, in a lui JagiC : Izstedovanija P. 245.
3) KaluZniacki Evang. Pirtnanum, tabula III.

www.dacoromanica.ro
 239

De alt-fel, prin sec. XIV, saa mai bine in al XV,

literatura bulgara Incepe iar a influenca asupra celei
ruse, si de pe acum x reapare cu putere 'n acesta
din urma. Asa ca avem din sec. XV un text rusesc,
dar cu amestecuri bulgare, in care x apare sub forma
A, adica cu o linie orizontala pornind spre stanga
de sub capul triungfular si cu bisect* unghiului
deschis de josdesprinsa ; asa e in cuventul inuAn
(in loc de litpAii)1).
0 bucata din Evangelie, manuscris ruso-slav din sec.
XVI') care are iusuri si antestecul lor, ne ofera pe
h. subt obicinuita'i forma paleoslava, dar Inca si subt
o alta. Anume it gasim sub forma A., adica cu
virful de sus umplut cu cernela si ceva mai lat; dar
si cu forma rn, care n'are acel verf, dar tot cu liniile
laterale curbe ; sau it, adica cu virful de sus ascutit
si umplut cu cernela inauntru, in corpul literif, far nu
d'asupra, si cu liniile laterale drepte ca la A. Asa,
subt intefa forma it aflam in cuvintul 11EAMTI1AICA\ 15a,
subt a trefa forma in ac. sg. femen. RipuixA Ib si
r-"A'Aipn 2a, iar sub a doua in iimm 176b. In acesta
Evangelic dar ne apare cand sub forma A cu virful
A:
ascupt, care, on -cum, sta in asemenare cu cea cu virful
umplut din Evangelia lui Mstislav ; cand Ft, cu care A;
se amesteca, sub forma acestuia din urma fi, unde
e virful umplut cam ca in Evangelia luf Mstislay.
Intr'o Psaltire manuscris, scrisa de un Panacratius
in Stiria la a. 1586, pentru Domnul Moldovif Ilie
1) I. Sreznevskij : Fzlologtc. nabljud. A. H. Vostokova p. 85.
2) Se AA in Bildioteca Curia Imperiale din Viena sub semnatura
Cod. slay. .

www.dacoromanica.ro
 240

Alexandru1), se afla A; nu numai sub acesta obicinuita

forma, ci i sub alta rj., cu bisectrita unghiului deschis
prelungita mult in jos. Ast-fel e s. ex. in cuventul
crri:cix 53a.
Forme le acestea din textele ruso-slave insa se ex-
plied i mai bine cu altele de ace1.4 fel din textele
bulgaro-slave. Firete, i in acestea din urma vine A:
cu obicinuita-i forma paleoslava, dar Inca si subt alte
chipuri.
Ast-fel, Codicele bulgar dela Berlin (sec. XIII)care
amesteca iusurile si pe cu %, cum am vequt are
semnul pentru 2). Aici se afla scris : HANAE'rk HOMAN,
IIKCTANIIIIM, R6 1:041161MCK/hth HipAN etc. Intr'o Evan-
gelie, din sec. XV se afla forma A, pe care o gasiram
i la Ru0.. (Sreznevskij Filolog. nabljud., 85). Apo. -
:

tolul macedonen sail de la Strumita (sec. XII sail XIII),

care forte neregulat amesteca iusurile, are A:, subt
acesta obicinuita forma, dar i sub forma A, s. ex. in
partic. pres. rnaronAupE sail I sg. pres. noNaTA, moil/ 3).
Mai in aceiai vreme, gasim in foitele lui Undolskij
(sec. XII sail XIII) as dar i .t, cu aceimi insemnare
131.FA si rank, unde in primul cas e in 1. d. mia,T00.
In apo numita Slep6enska Kniga, in care se amesteca
iusurile, ,S: vine subt forma A\ care are tote trei liniile
deopotriva de lungi5). Intr'un Liturghier bulgaro-slav,

I) Se afla in biblioteca Curter Imperiale de la Viena, Incatalogat

sub semnatura < Cod S1 rtv. 72%
2) Vecli-I chiar in facsimile in ale lui Vuk Karadzid : Primer: srfisko.
slavenskorga jezika sub No. I.
3) G. Polivka, in Arch. fiir slay. Phil. X, I to. Sreznevskij Sv'ede-
nija i Zanthtki sub No. LXXII, pag. 403.
4) Sreznevskij : Drev. slay. pain. jas. pis. p. 336.

www.dacoromanica.ro
 24i

cam de prin sec. XVJ sau XVIII), in care se ameS-

teca iusurile, gasim pe a: sub acesta obicinuita forma
dar si subt altele. Ast-fel, are forma I, cu cOda
din mijloc mai lunga de cat cele cloud laterale, precum
si cu spaciii gol in capul triunghiular al literil s. e.
in cuvintul Aa tiocaolritm7f\ 18a. Trebue sa observam insa
ca cele doua linil laterale ii sunt curbe, ca la obici-
nuitul x, si ca in codicele din Berlin, Tar nu drepte
ca in Apostol. macedonen. Tot in acest Liturghier
mai gasim acesta liters subt aceiasi particulars forma,
adica cu cOda din mijloc mai lunga dar cu triunghiul,
care'T formeza capul, nu cu spaPti gol ci umplut cu
cernela, si cu liniuta care formeza baza triunghiuluT
prelungita spre stanga mai mult de cat corpul lui :
IT\ ; ast-fel e s. e. in cuvintul A.Iilicriloy-4\ 35'. Ba
tot aid mai gasim si forma i, adica cu linia din
din mijloc mai lunga, cu liniile laterale mai mult
drepte si, in loc de capul triunghiular, avend o simpla
liniup orizontala perpendiculara pe virful corpulul
literei ; ast-fel e. s. e. in cuvintul unrg.14 O. Iar Srez-
nevskij, vorbind de formele acestel litere la Bulgari,
dice, intemeiat pe citirile sale, ca : qafard de obici-
nuita scriere a Tusului celul mare x, se intalneste in
textele vechI, ca s. e. in fo4ele de Evangelie ale lui
Undolskij din sec. XII XIII, scrierea .1, ; cu cel
d'al XIV vec acesta (forma) infra cat mai mult in
obicei si apol devine stapanitOre 9).

1) Se afla in Biblioteca Regahr din Berlin, in colectia Vuk Karad'ZiO,

incatalogat sub No. 19.
2) Sreznevskij : Drev. parr. jus. pis., p. 151.
16

www.dacoromanica.ro
 141

Din acestea se vede dar ca iusul cel mare (lat)

se afla in textele curat slave, si in special bulgaro-
slave, sub urmatOrele forme : if\, A, A, fi, AN, m,
k, A sati A, A, +. Acestea numai cate am cules not
pan'-acum de prin manuscripte. Din ele se pOte
lesne intelege cum s'a desvoltat .1. din A. Anume,
din x., prin alte fase intermediare, s'a nascut A., as-
tupandu-se capul triunghiular ; apoi AN, in care capul
triunghiular a devenit o simpla linie prelungita 'n
sus vertical ; mai tarqiii T, transformandu-i-se liniile
laterale curbe in drepte ; i in sfarsit .r, prin lun-
girea in jos a linii verticale din mijloc.
Deci, in textele bulgaro-slave insernna ace14
lucru ce i A ; cad amandoua sint numai forme deo-
sebite ale aceleiai litere.

Cat pentru sunetul ce '1 avea ;& in literatura bul-

garo-slava, am vOut mai sus (p. 2,31) care e. Am spus
anume ca de dupa sec. XI, paleoslavul sunet al= on
a.inceput a se transforma in %u, une-ori in 12, i in urma
in %. Transformarea acesta insa in %u sad n far apoi
in % nu s'a operat deodata i peste tot in limba bul-
gard ; i de acea, in unele cuvinte a putut exista
sunetul Val sail n in acelcui time ccind, in altele de
acelai fel sati chiar de aceai etimologie, se afla
. (in loc de pis'. Ns). Ci, cum am veclut ca tocmai
din pricina acestei transformari devine foneticete
egal cu %, textele scriti %u si ui pentru acelai su-
net. Insa tocmai fiind-ca pang prin sec. XIV x5 nu
perduse peste tot nasalismul (%11) sere a deveni % ne-
nasal ; de aceia el, deci i .r cu care am veclut ca

www.dacoromanica.ro
 243

e tot una, a trebuit s_.a mai insemne cata-va vreme

in acelcW limp, i nasalul %11 sail rj si nenasalul
z. Ast-fel, in SlepCenska Kniga formele ClastIMAL-
111:7. 1. 14% CIMIIA'liA'AtiVA% CUXAVC% , cari, tocmai
fiind-ca acolo gasim si pe +=v., mai puteau fi scrise
i ci;v1A,w.rvAIX-% czc.pALCz, par a ne areta ca i in
mc+A10C7 acel .1, putea fi nasal ca in cii+rikAzily.IX%
(care in plsl. e cimnimitiV7.), adica e scris cu sim-
plul + in 1. d. 4).
Daca dar la Bulgari a, pand ce s'a transformat
cu desavirire in un sunet nenasal z (sec. XIV), a
trebuit sa alba mai Intel o insemnare nasala de iti,
atunci evident ca +, (care nu e alt-ceva de cat xi),
afar in limba textelor bulgaro-slave a avut i insem-
narea nasala (11.=%11._= sail n) iinsemnarea nenasala
(ac=%=a.). Adica' , de grin sec. XI sail XII pcina- in sec.
XIV; + a insemnat la Bulgari deodata : i un fel de
an sail i a. rol

Dar la Romani e + in legatura cu acel bulgaro-slav ?

b) di\ la Romani

E cu totul identic i paleograficege i foneticecte cu

acel bulgaro-slay.
4\ =N. paleograficete

E identic paleograficeste, fiind-ca subt aceleai

forme il gasim i in monumentele nOstre literare.
i) Sreznevskij Drevn. slay. pain. jus. pis. p. 157. Cf. Lavrovx : Ob-
ZOra, 15.

www.dacoromanica.ro
 144

Asa ne apare el in textele romtino-slave.

Ast-fel e un document munteno-slav nedatat, dar din
intaia jurnetate a secolului al XV, prin care Ra-
dul Voda, (carufa 1VIircea Voda 'i-a fost iiirlyorvi-
TE/111, adica stramo1) intarete nite sate in Tara
Romanesca mandstiref Cotlomus de la SfAntul Munte.
Aci gasim pe sub diferite forme apropiate de .. Mai
Intel are a curat s. e. in propositia upliKom papa; RE-
M' liX. Apoi it are sub forma in adica sus cu cloud
cornice in loc de capul triunghiular, in cuventul romium,
(rindul 35). Si, pentru ca a: se amesteca cu st, dupa
obiceiul original bulgaro-slav, putem sa credem ca
in cuventul EapA (din rindul 20, proposicia : XoTapk...
FIA(A) [la GAO\ == hotarul... cade la smarc) acel its nu
e alt-ceva de cat o varianta de Ns, chiar daca in alt
loc (rindul 22) gasim, tot in acest manuscris, clar i in
proposiOa ripl)CoAii Gapi = (hotarul) trece smarcul 2).
Iar acesta din urma forma vecluram (p. 238) ca se
afla cam aa i la Slavi.
In a lui Coresi Psaltire slavo-romana din a. 1577
se ana s. e. 1,1716 THOPAH GffrrItINAC 1,1'-'h AO EA1111010 alaturf
de 11`6CTII TROpAli sTirocTiam, unde, evident, prin orto-
graficul amestec al fusurilor, e SIC =---- + in loc de i
(Catizma II, f. 9a) 3). i tot aid gasim AviEnSronk, AEA
ilEpto, AsTpotr, unde, in cea ce privete valOrea fonetica
far, ca paleografie, A din ?KIEIISTStik, A\u-
e >iC =1ICN ;
Tpor etc., e absolut identic cu ?K din Bil1`ThIFIA. Iar
I) Cf., pentru datare, un aka titlu de inrudire i in un doc. de la
Dan, in ale lui Miletii4.: Novi vlaho-b61g. Grain. p. 54.
2) Originalul e la Arhiva Stat., Manastirea Clocociov, pachet q No. I.
3) Vet,11 acesta si in facsimil in Bibliogr. rom. veche I, 65 sad la
Hasded : Psallirea 1u Coresi, facs. p. 37.

www.dacoromanica.ro
 245

acesta nu e al t-ceva de cat cam aceiasivarianta din Co-

dicele bulgar de la Berlin (p. 200), i din Evan-
gelia sec XVI (p. 239). De alt-fel, o forma si mai
identica cu acea din Codicele bulgar de la Berlin
o vedem intr'un doc. moldo-slav de la Iliasi Voda (cu
data rupta) in cuventul npoiona cnSsff\ 'imams') in loc
de obicinuit cAisi; sail cASsA ; e deci tfv=i1 prin ames-
tecul iusurilor, dar forma ft\ nu e alt-ceva de cat va-
rianta a lui x. Tot cam o asa forma de x, dar
mai asemenea celei cu cloud corn4e din documentul
de mai sus de la Radu, stranepotul lui Mircea,
gasim, intr'o Evangelie de la Stefan voda din a.
1488, in cuvintul pa:Kx.2). Intr'un doc. munteno-slav de
la Radu Voda (a. 161o) care are clar x obicinuit, mai it
are si sub forma th in cuventul urhclinoAcE(K)si pfhtirA;Stie3).
In Evangeliarul slavon, tiparit de diaconul Lorint in
Belgrad (Transilv.) la a. 1579 gasim x s. e. in HANsup,
dar alaturi de acesta e si semnul A=x in AttimoXo-
M\wk etc. 4). Acesta forma, cu liniile laterale drepte far
nu curbe, e mai aceiasi cu cea din Evangelia (p. 239)
si Slepoenska Kniga (p. 240).

Daca cercetam formele lui si in textele romane,

.1.

i 'n ele vom gasi ca principale aceste trei variante din

cele bulgare .i romano-slave : forma ih cu liniile la-
terale curbe; forma A\ cu ele drepte si tot atat de lungi

I) La Arch. Statulm, Manast. Zlatoust, pac. 17, No. 1 (la rindul 5).
2) Revista-Tocilescu II, i, facsim. tabela i6.
3) Ve41 facsimilul XIV in Venelin : Vlaho-bolg. gram.
4) Un exemplar se afla la Academia Romani. Cf. Arch. fair slay. Phil,
VIII, 13.

www.dacoromanica.ro
 24b

ca cea din mijloc; forma 4, cu ele drepte, si linia din

mijloc mai lunga de cat cele-l'alte cloud laterale.
Ast-fel a lui Coresi Psaltire slovo-romans din a.
1577 are pe .1. nu atat subt acesta forma ci mai ales
sub forma As, adica cu liniile laterale curbe si cu tote
trei deopotriva de lungi jos ; far sus are o liniuta
perpendiculara pe verticala din mijloc care se pre-
lungeste in sus. Asa are s. e. As p..1:1;k, 7Kupace, AUK,
,KUITpti etc. dar si .pti a. IllaCA CST, 4.11 Al'hiA 311 (fila
o). Acesta linie orizontala de sus, perpendiculars
pe prelungirea bisectritei unghiului care formeza
corpul principal al literei, vecluram ca, intr'o prima
fasa, se afla si la Slavi in A (p. 239), far intr'o alts fasa
mai desvoltata in fi (p. 241). Tot a lui Coresi Evan-
gelie cu invetatura it are sub forma acesta, dar si ca fK
i +; adica tot ca cea din Psaltirea 1577, numai ca aid
nu se afla liniuta de sus perpendiculara pe verticala
din mijloc. Ast-fel are s. e. in AF/K rifaTpx, Avxsilik
alaturi de Asc ACGAA:t13IIIIE 73. Dar it mai are si sub
forma A s. ex. A KiyhmA erLA, i .(` la : VITO 4, .trronmit 9.
Tot ast-fel, adica cu liniile laterale curbe, ca la pa-
leoslavul A;, it are Coresi si in Tetraevanghelul seti
din a. 156o : C% 4511,Eikr;17. 1. AVINsoilTk, AE/K C% /KBILI,E
rn LIE etc. 238'). Mai are insa si A, s. e. A Hp.hut.
Manuscrisul Psaltirea Voronetend (care e la Academ.
Rom.) it are sub forma AN, adica cu liniile laterale curbe,
ca s. e. As IMIITE,iEM 40a; i sub forma A, adica
cu liniile laterale drepte, ca s. e. Antimpau,Iii 40a.

1) Un exemplar la Acad. Rom. Vecli facsimile in Bib iogr. rout,

veche I.

www.dacoromanica.ro
 247

Dar aici se afla nu numai forme ca acestea, cu

tote trei liniile de o potriva de lungi jos, ci si cu
cea din mijloc putin mai lunga de cat cele doua
laterale. Ast-fel e s. e. liaE 32 ; ba si cu linia
din mijloc lunga de tot ca in obicinuita forma :

VI 111%0SM, +11T06, prmowra(p) 20b. Ast-fel e si in Co-

dicele voroneten.
Codicele popii Grigore din Mahaci are forma
A sail 41, adica cu linia din mijloc si scurta si
lunga oblica pe laturea stanga a unghiului, s. e.
411.1E011 82 i A Er AiE 84 ; deci o forma cam ca in Apo-
stol. macedonen (p. 240)i Evangelia Putnand. (p. 239)
Sad it are sub forma A, ca in Evangelia (p. 239), Step-
Censka Kniga, s. e. ovA apuipe 156; precum
si cu linia din mijloc mai lunga ca in foitele lui
Undolskij, s. e. in or.t lleptriNE 156. Trebue s mai
observam si ca aid a: vine subt obicinuita'i acesta
forma" paleoslava, dar si sub forma i sad A, adica
fara spa0d gol in capul de sus si cu laturile un-
ghiului curbe, far cu bisectrita sad tocmai in mijloc
sad oblica pe laturea stanga. Asa e: s. e. in c% III
Rai /\, TATASII 36 si iwrivh 37. Deci forma acesta de
a, se asemana cu cea a lui .1. in operele lui Coresi,
precum si cu a: in textele slave de cari am vorbit
mai sus.
Un document din a. 1631 de la Leon voda, scris
romaneste, are forma cu liniile laterale curbe : ce thgE(n)
Ama roe() CTplNlln Intl Ck(111). fKilorkLITI(C)Iik !JACO) ito(p)
AvroStiA Ifs ily6p,1 ANtiali(t)TE. Dar are si forma cu liniile

www.dacoromanica.ro
 248

laterale drepte : Ali(,K)Atk AEA rota' tin(v) ro(p)iinitik

AEA no(p)4i1 i AE CE RA CI OIE ,1\(u) '11:TE(A) REfikli i).
Intr'un Codex de bucali religiOse gasim pe a: si
sub formele m si A, .t. Ast-fel e rfivrox 95b. +Axil Aim
103, +A Ado II8 etc. 2).
Lexiconul lui Mardarie 3) din a. 1646 it are sub
forma A i A s. e. in arrliAriAm 227, AIIIMMT0010 226.
1 tot asa forme mai presinta acesta litera in alte multe
texte manuscrise sad tiparite din sec. XVI si XVII,
adica : cu liniile laterale sad drepte sad curbe, pre-
cum si cu tOte trel liniile deopotriva de lungi jos,
sad cu bisectr4a mai lunga de cat laturi. Ast-fel,
ca s mai citam cate-va exemple, forme de 76 forte
asemenea cu +, cu laturi curbe si drepte, se pot
vedea in cele cate-va rinduri pe cari la a. 1666 le
scrise romaneste pe o Evangelie mitropol. Dosoftei 4).
Din acestea se vede dar, ca i in textele romane +
se afla nu numai subt acesta forma paleografica, ci subt
urmatorele principale forme : x, 1\, fIN, A, A, AN, A, AS,
X, A, A, /11, .11/4. Dar mai subt aceleasi forme am gasit si
pe a: in textele romano-slave, ca si in cele bulgaro-
slave (p. 242). Acesta ne arata limpede, socotim, ca
.I (care,in cele urmatOre, pentru simplificare, va insemna
pentru not si tOte cele-l'alte ale lui variante) ; ne arata,
clicem, ca + nu e alt-ceva de cat o varianta paleografica
de 16, adica + nu e alt-ceva de cat a: i la not si la
Bulgari.

1) Originalul e la Academia Romdna.

2) Originalul e la Academia Romdna sub No. 469.
3) Mscr. e la Academia Roincinel sub No. 430.
4) Episcopul Melchisedec : Notite istorice si archeologice p. 144.

www.dacoromanica.ro
 24Q

.;= x foneticete

Ca +, sub tote acele forme in cari l'am aretat, in

constiinta scriitorilor nostri din vecul XVI si XVII era
acelasi lucru ce a: ne mai dovedesc : ortografia dupd
care el se 'ntrebuinta si insemndrile fonetice ce i se
deded. Cad', .r e si el supus acelui cunoscut amestec
al iusurilor, intocmaz ca si a.; adica si .1, vine in 1110-
numente = cu At precum si=cu N. (%, 1.) cu insemnarea
nasala si nenasala.
Cand am vorbit de A si M am aretat ca, in ames-
tecul lor, amandoud insemna in textele romdne une-
ori si nasalul +, atat in sec. XVI cat i in al XVII.
Deja acesta ne confirms acum si mai mult identi-
tatea lui + cu x,. Totusi sa o vedem mai de aprOpe
si de astd-datd1).
Sec. XVI. Ast-fel in fragm. de Levitic (sec. XVI)
avem pe + cu insemnare nenasald de A: : .1w1 11o(P) *age
9; dar si cu insemnare nasald, sau ca simplu + sau
+11: 114.1 **I 7 (Cuvente I).
frpE 11011, 110(0 .tnna i 416+111M:111,11
Acestea insernna ca pentru acest scriitor .t = N. 1
.1.= +N. In nota scrisa la 1571 pe o psaltire se gaseste
tot ast-fel : .ti 110A ASi, unde += a: cu sens nenasal;
dar i illIZ-tA, !IE./AIWA, FITS n.livA, unde + are insem-
nare nasala (Cuvente I, I 9). Psaltirea lui Coresi (a. 1577)
area simplu nasal in .tcrispwrz, .1, AepeivraTe ; dar si=+ti
in : virrpg, .tuiTPAiimii. Iar + nenasal = A: nasal se vede
aci in VIM alaturi de .(orroa.ck. A ILA Coresi Evangelie
din a. 1581 are pe + simplu, cu insemnare nasald,
1) Cf. p. 175-177, 21S 22S.

www.dacoromanica.ro
 250

in : ce .tnoxam .1 Na..t4lif , +117.uAllAk ; dar si ca +II:

.rnTpS TOLITE, CE .111911311CV1;3X,. Aici mai vine /, si in lac
de A= Id ea, dupa ortograficul amestec al msurilor,
in RECEAll.r-CE 30, alaturi de IIE .tAiAtflAillk '41;Et6IIA
(Chrest. I), car' tocmai ne dovedesc acesta. Psaltirea
Scheiand it are tot ast-fel simplu, cu insemnare na-
said : .r Eprii,,,,A ca, .trmomi,111, .titileorti; dar si sub forma
VI : Aid" mai gasim pe .t = A
.1119'7.A IMIIT1:6c-ik I .
=Idea, dupa ortograficul amestec al lusurilor, in :
raw ARtiornori 1 in 1. d. Avix, sail. ca .tpua 326
alaturi de Apna (= iarba), si ce 305 alaturi de
.1KE111111

kiKeipli CE 305. Dec' si aid era considerat +=--a;, din

care pricing si .1. putea sa fie A. Aid mai vine si
rpx.porli 9, unde no' inclinam a considera pe .t=x.=
or, (cf. p. 230) deci in 1. d. rpxoynori. Ba si o chi-
tanta a banului Iani Cantacuzino, scrisa greceste la
a. 1588, are o pecete in care pe inscriptie amesteca
literele grecesti cu cirilice scriind : NtitoXxo; Ptop..po4
cripovraq 1.
i tot ast-fel, in tote textele secol. XVI se pate
constata ca .1, are insemnare nenasala si nasala, in-
tocmai ca x, precum si ca are ca acesta atat din in-
semnarile luI i cat si mai ales din cele ale lui %, K.
Sec. XVII. i in acest vec se pate vedea in texte
ca Romani' consideraii pe .t mai identic cu ie. in
insemnarea lui fonetica.
Ast-fel, epitaful lui Radu Buzescu (a. 16i o) are
.1 =_-_x in sens nenasal: alli1CTX WaTpx alaturi de AilaCT.t
Fad11,7. AEllkir14, 'MEW CtITSp.i /1111tIll,EAE /611 liSkIET.t, VA

2) N. Iorga: Documente asupra lui Petru Schiopul ci Mihai Vitezul, in

Analele Academia' Romcine, seria II, torn. XX, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 251

1.1"/ 3111i i CY. 117 $.11M, (IE K.r 4411E11,11 KAM Aapr+ 11111
tv;pa,r+, alvflkim Roan)) r, 111111A1il 140ACT+. 1 tot aici mai
vine + simplu cu insemnare nasala (ca si x, cum
am vec,lut la alte texte) : + n511d, + 31141E41E, vaiiimtpE
CE, sau si +II : +11d1111T L. Tot identitatea lui A: cu + ne
mai arata, pate, AurrpS alaturi de +ttc:iiii (Chrest. I). Po-
vestea despre Adam si Eva (intre 1600-I625) are .p =x
nenasal in : +11 3110E, i simplu .1._=A nasal in + okEk, +.1Elis,
dar si : +11,11111TA alaturi de AmiTp' lialCk 64. Tot ast-fel

si Letopisetul lui Urechia (a. 1625) are +=---x nenasal

in : +11 n1Epu L ; precum si +=A: nasal, sati simplu :
viEilr;pa, +Tpa + 11,A? %, sau ca +II : .III u,iiviS6n 72
alaturi de %AIRE impumm (Chrest. I). Pravila bivlogofe-
tului Eustratie (a. 1632) socotete de asemeni pe
+=x ; cad are +=_x nenasal in A.)+NAK si 14%3 /0,
sau A)3.miri,k precum i AE +ti K Lvn, i + = x nasal
in : NE+1All,d1,11, +11,enenujii (Chrest. I). Acelasi lucru ne
confirma si Noul Testament tiparit la Belgrad (Tran-
silv.) in a. 1648, care are +-=A: nasal in +cx, + itimiA,
n4A alaturi de at (Chrest. I). Aid se vede +--=--%
prin mijlocirea lui nc cu care + e socotit egal : c114%11,1,

si t+A. Codex Dragomirnensis, care am veclut ca

are A: si in sens nasal si nenasal, are de asemeni
.t=x nenasal in : lnn Aor+ alaturi de +Humc% 173, i
+=A: nasal in : +11%p,v6n, .r 110CTiA alaturi de cn noc-
MAS. Intr'un adaos la acest Codex, facut mai tarcliti
dar pate tot in al XVII vec, se afla des + in 1. d.
A -=-1d ea 1 E : A TpE4 tvp% si a 'rpm tvp%, mitpE i
AtSAN 1o, .tp% 9 si xp% I I 1 Xp% 17, kip% 18, csw +
11111 c111T% 9 (in 1. d. 1d sail A), MI TA + 10, C% $11+ I I
(in 1. d. TdA, $11A sau TAM, 41112&= TdE 4ilie), Ii5 ar+cm% 14

www.dacoromanica.ro
 252

(in 1. d. ar.AcA% sati arkicA%). Intr'un act de ven4are

moldovenesc, scris la a. 1699, in afara de .r nasal
in 'Mtn tIAT etc., mai gaslm i += A =10 in ES.... Aa/1
VA.I 1/..VIAAT AA &LIMA l'01:11MVA, unde VA1 e in 1. d.
TRIO sau VARt (ac,li intciiu), tot asa cum mai sus (p. 176)
aduseram pe liE/,1t0 la Coresi. Mitropolitul Do-
softei al Moldovei are 'n lucrarile sale in felul obi-
cinuit :+=x nenasal in rirrp, +11 4ia i, sati +=A: na-
sal in +odi, +AaT% (Chrest. I, 242). Intr'un doc. din
Iasi 1631 e (daca Hasdeti l'a insemnat corect in
Arch. Ist. I, 1, 106) : AE ce Pop Alai +Ki=de se vor
mai ivi, unde + ar putea fi in loc de A=._e').
In alte texte pare a fi numai + in loc de x,=ei, a.
Ast-fel intr'un act din 1650, fara ac e : jup+nului,
Rum kneth, sf.pnt, m+niei etc. 2).
i, acelasi lucru putem constata in tOte textele
din acest vec. De alt-fel identitatea lui + cu A: se
pOte vedea chiar si din alt fapt. Anume, am veclut
ca. A: insemna mai ales cea ce %, B, i numai mai
rar area ce At. Ei bine, tot ast-fel constataram ca, din
tOte intrebuinta'rile lui +, el cel mai mult insemna
acea ce a=it, A, i numai mai rar acea ce Rt. Deo-
sebirea de intrebuirAare a lui + fata de A: sta.' numai
in aceia ca.", pe cand A: are mai puOn insemnare na-
sala,+ are forte mult acesta intrebuirqare, ba ea
constitue chiar un caracter special al lui.
Dar faptul ca .1. are 'n textele nostre mai ales insem-
nare nasala, iar A: mai ales nenasala, ar putea fi Ore
I) In textele sec. XVI tii XVII se afla si : a se evi. Asa e unde-va
in Doc. min. din ,Arch. Bistrttel de N. Iorga.
2) In asa transcriere la N. Iorga : Studit ci docuntente, IV, 28.

www.dacoromanica.ro
 53

un argument in contra celor ce noi am cautat sa

demonstram pan'acum ca .t=a;? Nici de cum. Si
iata de ce. Am constatat ca + deriva paleograficeste
din 76, i cry + insemna k.=-15, K. Apoi, am are-tat
ca ortografia bulgaresca alimenta 'n tote vremile or-
tografia terilor nOstre romanesti. Dar am spus ca
limba bulgara, in dialectul care se intrebuinta la noi,
perdu cu desavarsire nasalismul vechiului A:=a, an
in al XIV vec ; limba romanesca insa are mereti Ma-
inte un asa fel de nasalism, chiar si in cuvintele
slave ca Ddrribovita, crcing, etc. De aceia, dupa al
XIV vec ortografia bulgara ne mai putend alimenta
pe a nOstra cu nasal .t=x,, ci numai cu .t=A: ne-
nasal (4, 4); am remas sa ne conducem singuri mai
departe la scrierea nasalelor. Rana prin sec. XIV
pe +==a it avem noi, ca si Bulgarii, si cu sens na-
sal si cu sens nenasal. De atunci inainte noi tre-
buiam sa ne pastram o litera si pentru cuvintele cu
nasalismul ca in inediobulgara. Am pastrat pe .. si
pe a, cad asa traditie literary apucasem de la Bul-
gari. Dar nevoia de a distinge sunetele nasale ne-a
facut sa marginim mai mult rolul lui 4 pentru na-
sale si pe al lui a pentru nenasale. De acolo vine
acea deosebire esentiala intre intrebuintarea fonetica
a lui .. si N., iar nu ca + ar fi, prin origina sa, alta
litera de cat .t. Se intampla, cu privire la .1. fata de
x,, cam acelasi lucru ce am spus (p.2 I 7) ca s'a intamplat
cu a fata de 7. (10 ; cad vaduram ca, deli A: era in
insemnare identic cu z si 1%, totusi, spre a evita o con-
fusie, scriitorii de obicer puneil pe as la sfaritul cu-
vintelor, iar nu pe i sail 6, cari de obicei n'aveti nici o

www.dacoromanica.ro
 251-

valOre ionetica acolo. Tot ast-fel pastrau et de obicet

pe + la inceputul cuvintelor, iar pe A: in corpul i
sfaritul lor.
Asa dar + avend aceiai insemnare nasala ca si
i intrebuintandu-se tot ca i acesta pentru 'A h
ca i pet-Am A=1,1=ea, E,prin ortograficul amestec
al iusurilor, urmeza ca i aceste motive ne sint do-
vedi ca. + era tot x in contiinta scriitorilor notri din
al XVI i XVII vec.
Fonetismzd MI 4 nasal

Am dovedit pan'acum ca .r era = cu as nasal i

nenasal, atat la Bulgari pang prin vecul al XIV, cat
i la Romani chiar in al XVI i XVII vec.
Am aretat pe de alta parte (pag. 201) ca" la Bulgari,
de la cari not am luat pe .r (i x) nasal, el represinta
in general sunetele an, dar i pe p vocalis sonans.
E acum intrebarea, daca. i in textele romane re-
presinta + amandoud aceste nuance fonetice : pe an
sati an i pe i? =-1n.
Ca + nasal represinta pe an i an la noi, ca i. la
Bulgari, nu se pOte tagadui, intru cat el e scris cel
mai mult acolo unde chiar limba de adi poseda pe
an, an. Exemple ca AS.t,S, (AS+11A) 1. ARU1,1,, al,ISH-
PX,11Ak, Y.illGt etc. (Chrest. I, 72, 79, 127) ne arata une-
ori acesta.
Nu se pote tagadui insa nici ca + (sail +a) repre-
sinta i la not pe n. Cad, in textele vechi sunt
dese casuri in carf .r e inlocuit prin simplul ii, ca s. ex.
la Coresi whAm+er si rmAmiuT, or+ i orri etc. (Chrest.
I, 23, 3o). Tar exemple de felul acesta credem ca ne

www.dacoromanica.ro
 5S

pot fi dovedi ca in ele + era=r1. Ast-fel trebue inteies

nasalul + in asa positii, iar nu ca + se rostea ca
vocala nasala francesa, cum crede Hasdeii s. ex. re-
iativ la cuventul a;16.tcEpa: pe care'l transcrie : ajuin-
sera1), si nici ca +=ii (Schuchardt). Aid, ca si in
casurile de felul acesta, in earl' + se afla si inlocuit
prin H. el represinta dar nu pe i" cu un fOrte pierdut n,
ca la Francesi, ci din contra un in, in care tocmai con-
trar : vocala i se audea fOrte redusa Tar n se audea bine.
Numai o asa intelegere a lui ne pote explica acea ce'l
incurca si pe Schuchardt: de ce + putea fi inlocuit cu II;
fuind-ca acolo el se pronunta cam ca u, dar Igu curat
n, cum credea dinsul, ci tn = 1.1.
Si iara'si, numai o asa intelegere a lui .r nasal nu
ne pune in contradicere cu originea lui paleografica si
nici cu fonetismul bulgar, pe care el l'a represintat
la inceput nu numai ca an ci i ca I-. , , dar nu ca
in si nici ca curat n. (Cf. p. 242).
De alt-fel + = Tj ni se si pote larnuri bine la o mai
amanuntita studiare a intrebuintarii lui in textele
romane.
Si anume, in monumentele literare romane se ob-
serva, in tote, ca rolul principal al lui + nasal e la
inceputul cuvintelor. Caci, pe cand in corpul cuvin-
telor sail la sfarsitul for + pote fi inlocuit prin nasalul
a: sail prin 14, s. e. oy4. i ovA:, Oyu sail +BA+3111pe
1.+lliM3Iipf, +mm113.1;111E, nu vedem pe + inlocuit
prin a, dar si nici prin is la inceputut cuvintelor, de
cat fOrte rar. Adica, se observa in monumente un rol

I) B. P. Hasdeii : Etymolog. Magnum p. 635.

www.dacoromanica.ro
 256

deosebit al lui + la inceputul cuvintelor, si numaf un rol

secundar in corpul si la sfarsitul lor. Orf-unde insa,
nu se vede deosebire fonetica intre .1, nasal si .(41, tot asa
precum nu e deosebire intre A. nasal si une -ori Au].
Ast-fel are Coresi + inlocuit cu n : in IlEyCTE111111-
ASCE alaturf de :-3111;%I1Ak, 11%,11ALF% si 11%,1% '.11'r, or+ i
dar de regula are +
oyu, AtStilia i Ati+NA:, aivonik ;
la inceputul cuvintelor (=+u), unde mai ca nu al-
temeza Cu II: 111TOrliEEATM, .rwArfaicyR, 20 Si +npaas ;

cu totul esceptional are : .timtu,Apx, 1. 11%Au,Alm 26,

(Chrest. I). Codicele Voroneten are tot ast-fel +, de
si mai p.les in corpul cuvintelor si la sfarsitul for :
Il,
11,1%+MtlAi 28 .5,1 Tim:v:11p, crplirAnAS, cup' vicS, 11,1
All+CS 1 11TrAlIC6, nloy.f IW 1 movniu-Acim, AvAini; dar
de regula are + (=+11) la inceputul cuvintelor si in
preposiOa in : +TO, ILIV61.1,ATCAr, +4-IptiKaum, .tri etc. Cu
totul esceptional e imp% 110 38, despre care se pOte
insa si socoti ca forma un singur cuvint, far nu ca
vine N la inceputul cuvintului in loc de 4.. Psaltirea
Schefand are de regula + (=-+1.1) la inceputul cu-
vintelor : .fawn, .tdipEoy:4A .tp4.11111TE, .11110, etc., numaf
esceptional : al liu,EA.lag 31 si ./41,EMPS 34. Cronica luf
Mocsa tot ast-fel are + inlocuit de Il in corpul cu-
vintelor : Ata:+im 411 i nlxrnia, */.tIrE 1 a:Sure, A%.frk
1. AValr%, cmioirx, i CTIMPX, or+ i oviik etc. ; dar
la inceputul cuvintelor regula e ca sa, fie + (=-4,u) :
4.11.-Apttmn, froapcepA;, vizp%11,1A, +11,6m etc. Manu-
crisul Cuvint pentru curMie tot ast-fel alter-
neza intru cat-va pe + cu N in corpul cuvintelor :
Ck IIT11.10`%, A11.11).ALLICT'L, CX 111.1Ckp, alaturf
de ilEirrr;, At,tffincri, .01,umirrh, CH111111,11ACT, litt0111111,i1.

www.dacoromanica.ro
 257

ispiAimu,a ; dar la 'nceputul cuvintelor vine numai .p

(=.1\11) : VITO Si +TPS, muss, fTptillEAA, pll,
(Chrest. I, 45). Iar in alte monumente
.timmirt, etc.
nicf aa nu se schimba cu H, ci vine .t numai la
inceputul cuvintelor (----=.pu). Ast-fel e s. e. Paleia
(I 600 625) : .11114111,11, .t 114111) .1TH11,4% etc.
(Chrest. I). Tot ast-fel, numai la inceput Si in cu-
vintele monosilabe, are .p (=.pri) Letopisecul luf Ure-
chid : .pmpeliTapE, primitirh, .p si +11, +11T%11, lalf/ES11% etc.
i aa, daca cercetarn tote textele nostre romaneti
din vecul XVI Si XVII, gasim ca in uncle (+.---.01)
se pune numai la inceputul cuvintelor, far in altele ca
se pune Si in corpul cuvintelor sail la sfaritul lor.
i, la acestea din urnzei, chiar dacei in corpul cuvin-
telor si la siciritul for .t alternezei cu N, totuA chiar
si la acestea, la inceputul cuvintelor ne izbeVe faptul
ca se pune poste tot .t (=4,10,JireVe ajara de isolate
exceptii, cari se pot explica prin analogii grafice.
De acefa not credem ca in ast-fel de casurl, ade-
veratul si fundamentalul sunet al lui .t(=.tti) trebue
sa'l ca'uta'm la inceputul cuvintelor, uncle el de regula
mai ca nu se schimbii cu N. Iar limba de acli ne ajuta sa
ne lamurim acest sunet din vechile texte. In adever,
asta-df se simte in destul de bine deosebire s. e. intre
a 'mpaqi Si a impaqi, 'nainte Si inainte, 'mtracea Si
intracea, 'nfig Si infig etc. In primele exemple: 'nparti,
' nainte etc., n e ca un fel de nasalis sonans (=n)
. din'a-
intea caruia se aude un forte scurt i deci 'n, ca s. e. in
germanul les-en, bitt-en etc., pronur4ate cam la lestn,
biten, sail ea s. e. in sirbo-croatul cmrok, mkati, pro-
nurrtate Omrok, ' mkati, sail ca s. e. in bulgaretile
17

www.dacoromanica.ro
 258

predn, cezn, nadn, pronuntate cam ca predin, Oein,

nadin1). i, de am voi sa reddm aceste sunete cu ciri-
lica nOstra, nu le-am representa exact scriind 10:4111).01;,
11pErt,AUI, IESA:11, ILIAA:11, cad asa am scrie sune-
tele im, in, ca in ale nOstre : intracea, infig etc.
Et bine, fiind-ca si adi trebue sa deosebim pm-
nuntarea : 'nfig de infig ca s'ci mai inmultim
exemplele fiind-ca trebue sa deosebim pe: am
'nmultit de am inmultit, am 'mpartit (=Imp:it-tit) de
am impartit, am 'nfipt (..-Infipt) de am infipt, am
'ntins (=Intins) de am "Mins ; de aceia not credem ca
i in casurile cu vrAimkidt, +1116Th etc., acel +
inseinna tot un aca nasalis sonans
11 i ca
acolo unde el vine in corpul cuvintelor, tot pe acest
p it represinta. De acea nu numai ca +11AjTk, .1,
etc. se pronuntau nplut, n, dar si IMNIT01,1C1M. ,,%A;.1\

etc. se pronuntail : bantoiasca, maned. Iar acest .t==n

in corpul cuvintelor trebue sa fi fost respandit in
limba, in vecurile de cari vorbim, mai ales cand in
aceiasi silabd el venia precedat de o consund. Asa
ca, daca in exemple ca cele de mai sus, and el nu
e precedat de consund ci de vocald, nu se pote te-
meinic tagadui ca era =n, cu at-It mai putin s'ar
putea tagadui acesta in exemple ca g.r6pk, 6iLrrink,
minig etc. la Dosoftei (Chrest. I 145), cari si-ar
putea gasi existenta chiar in limba de ach sub for-
mele de acolo : vrIturi, cuvntul, dust'.
Inlocuirea lui + prin ii (maitia, i Aminix.) in tex-
tele veal ne arata nu atat ca + era identic cu ri,

i Arch. ftir slay. Phil. XVI, 67.

www.dacoromanica.ro
 259

cat ca vechiul =-- n prin sec. XVI si XVII era

spre sfaritu/ transformarii sale in n curat.
Deci .t, nasal avea si in corpul cuvintelor insem-
narea-i generala de la inceputul for : n. Iar cea
ce ne da Ore-cum mai molt temei d'a crede in
existenta unui n si in corpul cuvintelor, sunt unele
texte rare de alt-fel in cari, s. e. ca intr'un
zapis de venclare (a. 1614) vine : tutt I:1114,0T ala-
turi de liSe11117.1rATV% (Chrest. I, 45). Aid nu numai
ca limba de ak",li are am vindut si am vindut, dar si
textele vechi nu scrift aa mai nice ()data, ci numai
taKnAiT, wmirt,,yr sau n+ti,vvr Si 11.1A T. Scrierea cu
acel fix insemna farti 'ndoiala c6. im=p, cea ce e
o simpla imitatie ortografica dupa scrisul pA=r (=11),
wic=-- 1(.1) de cari vom vorbi mai tarqin. In zapisul
nostru dar, forma 1:11%,V)T pare a ne trada pe vndut=
vindut lax nu pe vindut. Acelasi lucru va fi si in alt
act de cumperatOre muntenesc din a. 1606, in care
gasim immilwrspn, 11%"IIT; alaturi de ny. wAriTSpii (Cu-
vente I, 155). Daca in primele doua nu se intelege
vocala % lasata afara pe langa suprapusul At, atunci
si aceste exemple, cari in textele vechi se scriil nu-
mai uxAmtr6pii, trAm.i opii etc., par a ne trada pe
i
n in corpul cuvintelor. i aid dar am avea scris
11%=1.1=in, adica 11%,1111711, IVAMIPATS pentru fo-
netismul : pamnturi, pamntu. Si intr'un hrisov de ru-
manic din a. 1650 gasim scris tot ast-fel piAin% ala-
turi de pAt%ii si Af11 TOWTE, +11Tp)A atIECT 3,11111C (Chrest.
I, 134). Scrisul pAtint, cu 11%, (cea ce in mai tote
textele timpului e psAtifol,p,wAii etc.) pOte ne-ar trada,
ca si mai sus, fonetismul 11%-= n =tri, tot asa precum

www.dacoromanica.ro
 26o

acestaf text mai are scris tipvinns cu p7.= adicA

p'rcalab. (Cf. despre asest n i mai jos la capitolul II).
Se pote dar ca exemple ca KHz AiT, mittistT8, p&tttiv.
ne arata ca exista i in limba nOstrA, pote local pe
unde-va, sunetul n chfar i in corpul cuvintelor. De
alt-f el un aa n, desvoltat din mai vechill an, exista i
la 14ulgari (cf. p. 202-3) ; el se afla, la Inceputul cuvin-
telor, i la Albanezi s. e. in : nguk ; i, destul de
respandit e i la macedo-romanf : ncartsi, ncaldzescu,
mpartu etc.
kid de ce not am clis Inca de la 'nceput ca + in
.r.164r nu represinta nasalismul frances ca s. e. in bon
(Hasdeil) ; dar nu insemna nicf pe n curat (Schu-
chardt), ci pe
Acosta a nostra explicare a lui .t, ca Toi ne lamu-
reke tote positiunile luf .t in vechile texte : pe de
o parte ne explica cum de el se amesteca cu 11, cad
n e consonanta n vocalisata ('n), far pe de alta nu
ne separa semnul + de tic cu care am dovedit ca
e identic paleograficeke i foneticeke Inca din sec.
XII la Bulgarf.
Ce represinta foneticWe .tp sari .Hp ?

Acura, fiind-ca am dis ca un rol deosebit al luf

+ in vechile nOstre texte este tol, va trebui sa ne intre-
ham : daca in de acele cu rotacism ca Psaltirea Sche-
iana, Codicele Voronoten, Psaltirea Voronetena, popa
Grigorie din Mahaci etc. forme ca Tit-1TE, taitTE etc.
alaturf de TIIIIE, GNI* etc. ne dedeil aid pronuntarea
nasalisata a vocalef precedente luf 4, cum in genere
se crede la noi, sau lucrul e alt-f el. E dar intrebarea

www.dacoromanica.ro
 261

daca aid + insemna ca se pronurqa thy, bi"re, adica

cu un scurt n dupa i, cum cred unit; sau ca se Pro-
nunta : tipre, binre, dupa cele aretare de noi.
De alt-fel, scrisul rrii.tpE sau uvipe, tillog sau
BiLtupe etc. a parut suspect, inainte de nor, si epis-
copului Melchisedec, care se incerca a'l explica prin
acea ca in asa positii tp sau p.up representa numai
o ortografie, prin care se exprima sunetul macedo-
roman ni (gni franc. ').
Trebue sa spunem de la inceput ca nici noi nu
credem ca acel scris era represintarea unui real fo-
netism al limbil. Mai intaiil, nici in textele nOstre,
ca la Bulgari, .t n'a represintat nici-odata un nasa-
lism ca cel francez, cum crede Hasdeu, adica cu un
n redus dupa vocala precedenta. Apol, mai ales re-
giunile din limha de a4i, unde se afla rotacism, se
opun si ideii ca." va fi fost alta data un nr in 1. d. r.
Fonetismul romanesc din al XVI si XVII vec nu
se deosebeste mult mai ales in urma celor aretate
de noi in acesta lucrare de cel de asta-di. Si ro-
tacismul, cu r in 1. d. n, asa cum el se afla de re-
gula in vechile texte, exista chiar acli la MO, Bi-
horeni si Istrieni. Dar cu un nr in loc de n nu se
observa pe nica.'-ieri asta-d!. La Mot! si Bihoreni se
citeza ce e dreptul : unre si une (in loc de : unde), can-
repisce si carepa (in 1. d. canepa), leinros si laros
(in 1. d. linos) 2). Insa faca de regulatul rotacism si aid :
ure, carepa, lams, hire, tire etc., trebue sa ne intre-
.

I) Episcopul Melchisedec : Mitropolitul Grigorie Tamblac, in Re-

vista-Toczlesca, anal II, p. 52.
2) T. Francu si G. Candrea : Romdiziz din Mania Apusem p.89,86, 87.

www.dacoromanica.ro
 262

barn mai intai : daca n nu s'a desvoltat acolo posterior,

dupa ce originalul n trecuse deja in r, ast-fel precum
s. ex.adi e la Macedo-romani astdnqi in loc de
asta-V), sati precum la not s'a desvoltat un It la :
IMTIMNFIIREM intr'un act de ven4are moldovenesc din
a. 1699 (Arch. Ist. III, 266 2), si in alte texte din
sec. XVI si XVII in : fkcunto, prientisugul, fo-
mente, print, yeninO, pkndure3). Asa ca, daca tot de
ast-fel de provenienta ar fi acel n in nr la Mo-ti, fireste
ca aceste exemple nu ne intaresc de loc existenta u-
nui fonetism de rotacism" particular in vechile texte.
Si, in acest cas .pp nu ar representa pe ltr ; caci
nu am putea admite ca sa se fi desvoltat atat de
de des un It posterior Inca din yecul al XVI si XVII.
Dar pe langa acestea, si Weigand ne mai spune ca
dinsul a gasit un rest de asa nr in 1. d. r rotacisat la
Rominii din Istria ') in cuvintele : tiro
. oStarie, pro-
nuntate inro ostarie,cu insemnarea : in o ostarie >,
crede dinsul . Weigand insa nu s'a intrebat daca,
acolo, cuvintele citate de dinsul Yin din in o ostarie >
cum crede, sail yin din intr-o ostarie prin perderea
lui t care se afla intre It si r.
Noi credem ca aceea a exit la Istrieni tocmai din :
eintr'o >>, prin perderea lui t dintre n si r. Socotim
dar ca s'a intamplat acolo la Romani acelasi lucru
ce se intamplai Bulgarilor cari din struva au facut
I) P. Papahagi : Material Folkloristic II, 17.
2) Cf. un a a n posterior desvoltat si la Bulgari, in cuvinte ca al
nostru cinste etc., in ale nOstre: Studiz p. 37 8. El e;,i la alti Slavi,
ca Croatif raguzani, s. ex. in ingalo, kaningula, lentrat, menzalin etc.
(Sponenik XXVI, 8, 9, 12, 33).
31 N. Iorga : Doc. ronz. din Arch. Bish-itez I, 66, 37, 39, 32; II, 17, io6
4) Gustav Weigand : Der Balmier Dzalekt, Leipzig 1896, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 263

dialectal sruva, din bistro' au facut bisra sau sraiza

din strana etc. Ni se pare ca e acolo tot aa cum
i Italienil de pe la Friul au sore (din *sora) fata
de italianul general sopra1) adica t a cdclut din-
'nainte de r; sau cum not avem boric fata de slavul
bubrek din care derivd cuvintul nostru, prin ca-
derea lui b din'aintea lui r. De alt-fel, caderea lui
t inainte de r se mai pote observa la not ;;i adi in pro-
nuntarea s. e. sin Roman in loc de slut Ronan, sin
reu in loc de slut roc etc. De acela, not credem ca
nisi in acele cuvinte de la Istrieni nu pote fi vorba
de rotacisare cu nasalism, ca nu e deci un rest din un
pronuntat vechi .tp=ur.
Aa ca, pe de o parte neexistenta 'n limba de adi
a formelor ca ti"re, bi"re etc. din un vechi .tp -= no,
far pe de alta existenta in acelasi veclu text a
formelor Tiqpi alaturi de iipE, nif.tpe alaturi de impE,
ne dal dreptul a ne 'ntreba: Baca in aceste casuri
.f avea vr'o insemnare fonetica sau ca se scria nu-
mai ortografic. Cad. se putea, ca pe calea combina-
Ounilor pur ortografice sa se nasca .ty pentru su-
netul r. i iata cum. Vequram ca in literatura nOstrd
din sec. XVI i XVII e predomnitore intrehuintarea
lui .t, chiar i in corpul cuvintelor, pentru sunetul mai
mult sail mai putin 12. Dar dialectal, cum e i adi la
Mott, Bihoreni, Istrieni, acelsunet o, devenit pe atunci
ire majoritatea casurilor 11 in corpul cuvintelor, trecu
0 in r. Cum insa scriitorii erail deprir0 d'a scri pe
t(=-4.) devenit On, in casurile unde ei pronuntail rAi cum,
maialespe acele vremi, traditia literara avea mare putere
a) Lavrovx.: ObzorL 113. Cf. si Arch. flit slay. Phil. VII, 328.

www.dacoromanica.ro
 264

asupra activitatie scriitorilor, se pote ca ei sa fi cautat sa"

pastreze si traditia mai veche cu alaturi de sunetul
p care singurul se pronunta de el : .r.p sail +up; de aci
tl.tpE sau tuirpe sau unpe, THWE Sati Tiqupe sau Tilpf
etc. Deci, chiar daca in limWi s'ar putea intampla un
fel de syllexis, cum ii dice Hasdeti (s. e. bine, ghine,
bghine; copil, cochil, copchil); totusi nu urmeza ca
si in casul cu .pp trebuia sa" fie un syllexis. i, ca nu
trebuni, ne o mai dovedesc si alte literature in casuri
analoge.
Ast-fel in vechile texte rusesti se insemna prin rr
sunetul g') ; s. e. nrAt pronuntat gde, lirEANIICTC1;1111
1:11A311 etc., pron. gedro Un tractat scris de Nov-
gorodem la a. 1431 are : Aa% 1:1731% REM11;1111 ingwrim-
iiraimo 2) cu nr=g. Tipariturile rusulm Scorina (intre
1517-1525) au tot ast-fel Kr,g: A;111;rklAiOtrra,
401;ron% etc.3) Un manuscris belorus din sec. XVI are
tot ast-fel rr=g: 11,91WEAMIE11, urpelioN7., crAki, lirKAATO-
naTit '). Acelasi lucru se mai pote vedea in multiuse
de alte texte rusesti veche ; ca s. e. Manuscrisul din
Suprasl (sec. XVI), Statutul litvan (sec. XVI) etc.5).
Tot asa se combina la Malorusi, in vechia for lite-
ratura, X cu Kr sau Vr, spre a se representa sunetul
g. Tar acesta nu e la ei de cat resultatul combinarn
ortografiei mai veche, care prin simplul r representa
sunetul g, cu ortografia mai noun, carepe baza chiar
a transformaiii fonetice in limba a vechiului sunet g
1) Sobolevskij : Lekciyi p. 43.
2) /z..s/edovanija I, 276.
3) Vladimirovx : Skortna, p. 256.
4) Arch. far slam Phil. IX, 356-7
5) Ogonovskij : Starortisk. Hrestomatija, p. 296, 311.

www.dacoromanica.ro
 263

in guturalul hinsemna vechiul sunet g si noul It prin

X. Deci, Malorusii scriu Xr. Dar aid acel r e de prisos;
el e scris numai spre a se pastra vechia ortografie ;
cad pe timpul cand el scriu Xr, limba for nu mai are
sunetul r, ci in locu'i pe X') (Sobolevskij : Lekciji, 43).
Ast-fel de casuri analoge, numai ca intr'un cerc
mai restrans, gasim si cu literile 4-, a, etc., in lite-
raturile slave, ca Si la noi.
Litera A, e deja paleoslava ; dar mai apoi o gasim
in texte curat slave si desfacuta in partile sale rc.
S. e. Inca din vremi vechi au textele slave AAEIMIAP%
si nnErcalApc etc. Totusi, nazuir4a de a se pastra ve-
chia tradi0e, a facut pe unii scriitori sa rivnesca chiar
de a scrie si pe A, cu tote ca o mai noua tendinta
literara it Inlocuise prin r, c. Acesta facu pe scriitori,
ca, uitand ca 4=1;c, sa scrie dese-ori s. e. ca un text
sirbo-slav : 7ner. iw Romtuilly2), unde se stie ca nu se
pronunta de cat Aleksiju. Tar acesta o gasim si in un
doe. romano-slav din a. 1595 : mairk Aonputi,ECII) iv
ToOonilim3) sau AAEOE in actul din 1625 4); precum
si in texte romane.
Tot asa e eu yr. Curentele mai nom literare des-
facura 'n textele for pe paleoslavicul 4- in compusele
sale si c. De aceia in textele paleoslave e 4anTkipk,
ii
mr, mai apoi, pe langa acesta si licawridpk. Curentul
1) Acesta ortograhe malorusa cu x r pentru h e intrebuintata tii de
mitrop. nostru Dosoftei s. e. in rx,Ipk, no rxosi etc. (Chrest. I, 213,
243). Cf, mai jos la capitolele despre x si r.
2) Sponzenik si fiske kral. Akad. XIX, 49.
31 Arch. Stat. Doc. Mitrop Bucureti, pachet 138 No. 1. Vedi alt
exemplu Si in SbM IX, 13o.
4) La Archiva Statului, manast. Radu-Voda, pachet 39, No. 8.

www.dacoromanica.ro
 266

literar cu aspiratii mai ales paleoslave insa, tinqend

a pastra pe paleoslavul q-, it scrie s. e. ca intr'o
Psaltire ruso-slava din sec. XVI : 114-Acrpli (adica
1). Tot asa s. e. Manuscriptul bulgaro-slav
de la Tikve (sec, XVII) scrie 4,tAriipk si lita in
loc de regulat lica=came. far acesta se intimpla si
in textele ramtino-slave, ba si romane.
Acelasi lucru s'a intemplat in literaturile slave cu
,o care, pronuntandu-se si ca T, tendinta de a se
pastra mai vechiul A, a facut sa se scrie nu numai
0E0IPIlk sat"' TorPons ci si Troifolismi% 2). Iar acesta se
intimpla dese -ori si in literaturile romano-slava si
romand.
Tot ast-fel s'a intemplat in literaturile slave cu r
care insemna si R. Deci dupd textele mai vechi r=
si I:. Dar texte mai not si din curentul literar mai
vulgar inlocuiati per r prin mai cunoscutul s. Tocmai
de aceia insa, pe de o parte traditia care Linea la
r, iar pe alta cea cu E, facea ca sa se combine
amandoua aceste litere pentru sunetul v. De acea
s. e. rusul Scorina in operele sale scrie ha
si 61:MIPEMIE sl ERFLIIIMIIE, tote pronuntate tot ca eel
d'interi). Iar acest fenoment pur ortografic se ga.-
seste des si in literaturile sud-slave ca in cea ro-
mano-slava si romand.
Tot ast-fel de combinatie carat grafica, resultat

i) E in Bildrot. Re,galer din Berlin, sub semnatur2 ok. Psalterium

Slavonicuma.
z) Cf. ;:t Sobolevskij : Lekciji p. 44.
3) Vladimirov : Skorma p. 255.

www.dacoromanica.ro
 267

al contopirei unel traditii literare mai vechi cu alta

mai nonn e si in textele raguzane combinarea gru-
pului A% (scris si A) cu s. Anume dupa literatura pa-
leoslava scriu Raguzanii s. e. 1:11%1M, cuvent care insa,
dupa pronuntarea lor, se mai scrie si num=lup. De
aid insa, tinqendu-se a se mentine si traditia paleo
slava, au ajuns sa scrie des si uniim, care nu se
pronunta de cat: vuk 1).
Aceste motive pe de o parte, iar pe de alta faptul
ca in acelasi text roman se afla scris TH.ppe, Tii.pnpe
si Tupe, noua ni se pare ca ne clan dreptul sa ne
iicloim ca in asa casuri se pronunta ti"re, cum se
crede, sati tinre, cum ar resulta din cele ce not am
aretat despre fonetismul lui .t nasal, acesta fireste
lard a mai vorbi de idea pomenita mai sus a episc.
Melchisedec, care nu se intemeiaza pe nici un fel
de fapte sere a putea fi sustinuta sad discutata.
Jar faptul ca adi se mat pronunta (la MO', etc.) nu-
mai tire ne face sa inclinam a crede ca si in casu-
rile de mai sus din textele nOstre nu e data pro-
nuntarea lui .p, ci nunzaz combinarea traditiet liferare-
mar vechi (care are .0, cu traditia mar noua care pro-
nuila p iu load vedurtlui .t. Nor credem dar ca i
TILITE etc. se pronunta TiipE ; adica .t era scris a(olo
numai ortograjic 2).
Ca sa ne lamurim si mai bine : credem ca s'a
intamplat la not cu scrisul acelasi lucru ce cu
rr, ii4, TA, re, Ai, 0, la Slavi, si anume s'a corn-

i) Dr. Regetar, in Archly. far slay. Phil. XVII, 9, I, 2, 32.

2) Cf. mai jos la litera H.

www.dacoromanica.ro
 268

binat un sistem de scris mai vechi cu altul mai non.

Anume, pang in sec. XVI si XVII existase chiar in
limba +=n mai general, far in aceste vecurf acel n
trecuse si trecea meren in general in n curat. Dar
de cand p aprOpe trecuse peste tot in 11, de atunci
acest n curat (dar nu n)
. incepu a trece prin rota-
cism in r. Deci din sec. XVI daca nu chiar de mai
din vreme, scriitorif car! avean deja dinainte-le o
traditie literary romana scriat une-orf si dupa \re-
am trad4ie pe + san +II i dupa noul fonetism pe
p, combinand amandoua modurile, intocmai cum mai
facura ei si Slavii cu acele sr, IA etc.
* * *

Resultatul cercetarii nostre e dar : a) ca + paleo-

graficecte nu e alt-ceva de cat o varianta a paleo-
slavicului T ; b) s'a transformat in + la Bulgari.
Ca foneticWe insemna, la not ca si la Bulgari : c) a.
sad er, cand el e egal cu mediobulgarul nenasal x (s. e.
agarr+); a') insemna, cel mai probabil, n=jn,im, cand
el e egal cu nasalul mediobulgar M si +n (s. e. +15-
11ER,vr Sl .111V;11EliAT) ; e) insemna in, im, cea ce se
cam confunda cu n (s. e. 11%411+T san likm+uT) ; f)
cote-odata, pe temeful ortograficuluf amestec bulga-
resc al fusurilor, + (care e = ac), considerandu-se si
ca egal cu A) insemna si cea ce acesta din urma,
adica zs san ea i e (s. e. imperf. Kfcm+-ce=vese-
lia-se, ind. pres. +Rnim-cf=iaveti-se, +pim=iarba);
gJ une-ori insemna si u (s. e. rpal+Asi), dupa o
influenta a literaturif sirbe asupra celei bulgaro-
slave si romano-slave ; It) probabil ca une-ori .j

www.dacoromanica.ro
 269

nu insemna nici un sunet (s. e. Tu.tpi sac ii.ppEtt),

ci se scrie numai ortografic.

i, ca s. mai tragem o ultima conclusie, .t, pe

care not l'am primit de la Bulgari, i care are la
not insemnarea n, cm i in, int, ne dovedeste pentru
limba bulgara, cal vechiul sunet x s'a transformat la
of in an far nu in an, cum crede Jagie1) ; cad not
l'am pastrat sub cea d'intai forma fonetica in ve-
chile nOstre texte.
Iar pentru literatura nostra romand, acest .p, care
are valOre nasala in al XVI vec, ne arata ca not
am scris romaneste in sec. XV, adica intre sec. XIV
(de cand Bulgarif nu ail mai avut valOrea lui na-
said, ci numai nenasala in limba lor) si sec. XVI,
de cand not avem adi cele d'intai texte romane
datate 2).
i in sfarit, faptul ca." .t are in textele nOstre forte
mull valOre nenasala si Inca mai mult si valOre
nasala., ne arata ca." not Romanii l'am primit de la
Bulgari intr'un timp cand nasalismul lui .t(=A) era
in limba for Inca." in flOre sub forma %ri i n, dar
cand i se perduse mult din nasalismul lui. Acesta
ne arata, cele ce am spus deja 'n capitolul introductiv
la acesta. lucrare, (p. 14) ca not am primit pe .1. (deci
si alfabetul cirilic) in orf-ce cas inainte de a se fi
perdut nasalismul lui in limba bulgara, si anume prin
sec. XII, adica intr'un timp cand acest nasalism era
I) V. Jagi6: Wie lactate in Arch. f. sl. Phil.
JR

2) Ve4i despre acesta mai pe larg in ale nOstre cCercetdri istorico--

filologiceh, p. 7-26.

www.dacoromanica.ro
 270

in acea limba 'n Nre. i tot acesta ne lamureste i

intrebarea pe care 'f-o puneau pan'acum inveta0f ca
s. e. Schuchardt (p. 236) sau Geitler, fara sa o pota
resolva : De uncle vine ca aceiaf cirilica romanesca
(adica alfabetul) care a luat pe as cu valOrea novobul-
gara, pe A cu valOrea rusesca, cunOte pe + cu valcire
nasala ?)adica <I\Vie kommt es, dass daselbe ru-
manische cyrillica, die A: in der neubulgarischen, A
in der russischen Geltung aufgenommen hat, + in
nasale Bedeutung kennt ? Cele de pan'aicf ne -au
-dovedit ca vine de acolo ca, not am luat de la Bul-
gari pe + (i A;) intr'o epoca cand, itt limba kr, ele
erati si nasale si nenasale.

I. In literatura paleo - slavd

Gramatica cornparataa limbilor slave cu cele-l'alte

limbf indo-europenene arata ca in periOda luf Ciril
i Metodiii, care .inu cam pana in sec. X, a litera-
turei paleo-slave, e va fi representat un sunet deosebit
de o dar aprOpe de ii, far h un sunet cam deosebit
de e dar aprOpe de 12). In acel timp dardin care
insa nu ni s'au pastrat texte cirilice 7. i k aveil peste
tot valori fonetice deosebite unul de altul. Dar, dupa
acesta, deja in al XI vec de cand sint textele paleo-
i) Geider: Die Alban. and Slay. Schrift.. p. 94.
2) Miklosich : Vergl. Gram. I, 20.Sobolevskij : Drevnij cerkovno-
slay. jaLybx, 29, 3LLeskien: Handbuch, 5. Vondrak: Althirchensl.
Grammatik, p. 8r.

www.dacoromanica.ro
 271

slave ce ni s'ati pastrat, % se amesteca cu h, cu deo-

sebire in dialectele bulgare resaritene, cea ce arata
ca pe aicf vechia lor deosebire fonetica nu mai
exista ci h se contopise in sunetul lui % ; pe cand
in dialectele vestice % e une-ori Inlocuit cu o, far it
des cu e in corpul cuvintelor. Ac6sta ne arata mai
intaf ca vechile sunete ale lui % i k se transfor-
masera i in dialectele vestice nu numai in cele
estice In sec. XI. Dar la sfarcitztl cuvintelor am'an-
cloud aceste litere ata't in textele dialectelor resa-
ritene cat si in ale celor apusane, de multe ori
sati sint scrise una in locul altefa, sati sint lasate
afara, adica nu mai sint scrise ; far alte ori ele sint
scrise unde n'ar trebui, sau lasate afard, unde ar
trebui ; acesta chiar i in corpul cuvintelor.
Ast-fel in Savina Kniga e wc,m, si whcmk alaturi
de itiot%, IACAVA, r1,c1/111% sl Mr11%, !MUM ,S1 11/11t1,11%,

1 A41:1:,V7., Thi%1110 Sl TkAudio, nomnamtro i 110C7atc1117.111chif0 ;

precum SI E 1. k in Alorv,w4, IIEHECEV%, ii II AIh, sati o

1. v. in Eo;I:Ao, Torimo etc. Aceste inlocuirf ale lui h 1 ti
cu vocalele e, o ne arata ca.", in anumite locuri din
corpul cuvintelor, Y., h se pronuntati Inca in secolul
XI; lar amestecul lor la sfarit, precum si scrierea lor
de prisos sau eliminarea lor, ne arata ca., in alte ca-
surf afar in corpul cuvintelor, dar peste tot la sfaritul
lor, % si k nu mai aveti nici o valore fonetica, ci ca
se scrian numai de prisos, in puterea mai vechif tra-
ditif literare paleo-slave,in secolul al XP).

I) Leskien: Die Vocale x (ii) find I, (0 in den sogen. alts/ay. Denk-

;indent des Kirchenslavischen, in Verhandl. der kainIglich-sdclis. Gesell-

www.dacoromanica.ro
 272

Ace lai lucru se vede in tote textele cirilice paleo-

slave ce avem, ca s. ex. Codex Suprasliensis, Foitele
de la Hilandar, la Ion Exarhul etc.'). Ba, in unele
din ele, %, k cde prisos se pun chiar spre a areta
separarea sunetelor sau silabelor de pronuntare. Ast-fel
in Cod. Suprasl. se afla agAlkkl, 110,11thIM, A01 1k16, Aro-
1;61E11111111, nnaPOCAOR10611k etc., in cari b n'are nici o valOre
fonetica, ci e numai ortografic scris. Ace14 fel de
k sau % de prisos se mai afla. i in Savina Kniga 2).
Aa dar, in textele paleo-slave % represinta un sunet
aprope de o, forte probabil ca pe 4 din limba bul-
gara (i romana) de aqi, iar 6 pe e; sau alte ori, atat
a cat i k se scriti numai ortografic, adica de prisos,
fara de nici o valOre fonetica.

II. In literatura sirbo-slavei

Cu privire la intrebuintarea lui % i k se disting

doua periOde in textele sirbo-slave : una pang la Cons-
tantin Filosoful (secol. XV), a doua de la acesta inainte.
In cea d'intal din aceste periOde, textele serbo-slave
mai ca n'ail x ci dor h, atat pentru k cat Si pentru
% din cele paleo-slave ; ele dar i in acesta privinta
ne ofera o simplificare, pe care vecluram ca o mai
au i eliminand pe It i A ; iar in a doua perioda, mai

schaft der Wissensch. zu Leipzig, I, 56 i urm. Cf. Wondrak : Altkir-

chenslay. Gramm. p. 86; Si Oblak, in Arch. fiir Slay. Phil. XVI, 185
si SbM. XI.
I) Cf. Archly fiir slay. Phil., I 53, II 258, IV 397, V 370, 609, XVI
184, XVII 75.
2) Leskien ; Handbuch, 45.

www.dacoromanica.ro
 273

ales prin Constantin Filosoful, % se intrebuinteza

mai des.
In peii6cla intai a acestei literature nu se afla de
regula in texte % ci numai k, din pricina ca nici
in limba vie sirba nu mai existaii, Inca din sec. XII
cel puOn, sunetele corespuncletOre for in paleoslava.
Cad, in limba sirba, in momentul cand literatura
sirbo-slava 'ncepe, sunetele vechi ale lui % si k se
contopisera deja intr'unul singur. Acest sunet singur
era un fel de e obscur (intre e i i), cum reese din
vechile texte sirbo-slave in care in loc de k e adese-
ori scris cand e cand i '). De aci vine ca scriitorii
Sirbi din acesta periods, care se tineii in Ore-care
independents de literatura bulgard (cine stie daca
nu chiar sub impulsul dusmaniilor politice dintre
Bulgari si Sirbi), scriitorii Sirbi, clicem, elimina pe %,
menpnend pe lt, adica pe acel semn care Inca de
demult represinta in literatura cirilica un sunet aprOpe
de al for e2.
Dar .i in textele sirbo-slave nu peste tot insemna
K acest e2, ci numai in corpul cuvintelor ; si nici
acolo nu in tot-d'auna, fiind-ca de multe one chiar
acolo el e scris de prisos, in puterea vechii traditii
literare, precum de prisos mai e scris el in tot-d' auna
la sfarsitul cuvintelor. Ca in unele casuri k e scris
de prisos in corpul cuvintelor si in tot-d'auna la
sfarsitul lor, ne arata aceleasi texte in care in ace-

I) V. Jagie : Woher dos secundare a ?, in Archly. fiir slay. PhIl. IV

397. Jagie represinta acest sunet prin e2. Cf. Oblak in Arch. ,,ii; slay..
Phil. XVI, 17o.
18,

www.dacoromanica.ro
 274

leai cuvinte acel h e de multe on lasat afard sail

inlocuit prin semnul t.
Iar limba sirba de adi ne confirma i ea acest
lucru, precuin .i acea Ca in anumite casuri h avea
vabire fonetica in vechile texte. Cad in adever s. e.
11111., sE3OrAlkilk din vechile texte, cart se mai ga-
.sesc scrise i Milk, 11630r11Eilk sail A,Eti, lq301rillEll,
.acestea, comparate cu limba sirba de adi in care se
afla 'n genere dan, bezuman Si dialectal den, bezuinen,
ne arata ca in unele casuri K avea valOre fonetica,
far in altele se scria numaf de prisos, acesta putand
fi chfar in acelaf cuvent.
i, pe acest It fonetic sail de prisos it aflam
In tOte textele sirbo-slave. Ast-fel e el s. ex. in
viata luf tefan Nemanfa : Tkrivt fill 110A1k1-1E1110r
Ilkigh111111-1)Ck, 0Th lipilillOilitl II K, Elk i1IICTO, ChINGOVIIIITEAki
110CkM1.11111111k etc., unde, cel putin la sfaritul cuvin-
elor, era scris de prisos, far in corpul lor represinta
une-orf pe e2, i alte orf ca in 11011.111k1111111k era
.de prisos. Tot ast-fel, un alt text despre Criezul
Lazar-0 din sec. XIV sail XV are numai k : u,apk
OTE4mlik, 0Th, tirkcemaTk CE, lirkleAlkifill;k 6k114,116Th 1.1,d-

plaCTKOr Milk 11,i1pERk etc. 4), unde IS e scris de prisos,

nu numaf la sfaritul cuvintelor ci i in corpul lor,
in u,apkcTgor, ilpineAustiinik.
i ast-fel e k in tOte textele acestef prime periOde.
Dar, une-orf, desigur ca subt o noua influents
bulgara, se afla in cate un text i % atat la sfaritul
cuvintelor cat i in corpul lor, in loc de bid-
1) St. NovakoviC : Primeri, 171, 24o.

www.dacoromanica.ro
 275

nuitul k. Totusi intre ele nu se afld nici o deosebire

fonetica ci % jcica absolut acelesi roluri ca si k,
adica sad. are valorea fonetica e21), sad e scris de
prisos. Ast-fel s. ex. in Fragmentele Svrligice (a.
1279), car' am vedut ca an 1. a, a, se afld %
peste tot, ba chiar in loc de k din textele paleo-
slave : i rpa" i;otrilevA, Aapz, ItiCT% l'AM101;%, PIOVA-
mmi, Imo etc., unde, in p%um, % represinta pe acel
e r, 'far in Aapw etc., la sfarsitul cuvintelor, era scris
de prisos. (Glasnik din Belgrad, XX, 244).
Dar din secolul al XV, si anume de pe la Con-
stantin Filosoful, incepe, cu privire la % si 6, o noud
pericida in literatura sirbo-slavd. Anume, subt in-
fluenta literaturii bulgare ,(pe care o veclurd'm mai
sus, pag. 52, intarindu-se, tot pe acum, si la Ma-
lorusi) incepe a se intrebuinta % mai des. Totusi si
de pe acum, % nu are alta intrebuintare fonetica de
cat vechiul k ; ci, numai pentru ca scola literary
paleoslavd incepe din noil a cauta s 'sr capete in-
tdietate, de aceia se cauta a se restrange rolul lui
k, i a se da si lui v o intrebuintare. Dar si Con-
stantin Filosoful nu da lui % de cat tot o valcire
numai ortografica. Cad el invata ca % trebue sa
sfarsescd cuvintele, ca s. e. on," 1141'1%, O1pg%
spre a se areta ast-fel ca" s. e. in o propositie ca
11411%% nAe sent cloud cuvinte deosebite : unul urn%
far ca." HAe e altul. Ei bine acel % de la sfarsitul
primului cuvint avea sa arate, dupa sada lui Const.

I) Probabil ca acasta pima prin sec. XIV, caci de pe atunci acel

.e2 trecu 'n limba sirba in general in a.

www.dacoromanica.ro
 276

Filosoful, ca pang acolo e un cuvint care se pro-

nunta (--= Paul). Tata chfar textul lui despre
11,11-/1

acesta :
% '/NE Er C%11p7,11111TE,11110 111101E, CII IVE;(1) rE'111%, 11/11.11%

/11011'%ti%, 1011%. II ErCT110 EA101r & (40(1,1T11 ICXE IIE CMIATIICE

NACTOEII1,1,1 C% ITE(A)01r11.1Y11/1111, Ilk AA CIPIETCE rAk WCTI30--
TOW. MP BO I1E Gli %, TO .C%/11,111,1AIICE Lill rAll C111.1,E-
HAEXE rAIE(;) 11,11-A% 11,1,6 K% C%111/1111111E>>, % Or/111111E1101r,

111111C%11%1{01r11111,11111 III It lik A, II A,11111 11,11'1111M 1).

i tocmai fiind-ca a la sfaritul cuvintelor avea

rolul de a desparti un cuvint de altul ; de aceia
Const. Filosoful recomanda ca v. sa nu se scrie la
inceputul cuvintelor ci numai in corpul i la sfar-
itul for :
% ',1;E 3A TOrNle Er 1111 11,11.11E C011010 1104E/10 110E, 1111@1;)

ITO 110(01110 1111kI(X). TOPO p%(A)II iwII 11A1E1111 CROE,10

11,14E/It HE W1-1,1,1A,1ETk, Attu II micmio Er, knioex) N idTk,

hiKo(x) thinpil(A) ii3kkinti(m) Tush. c%gpmuliTenitio Et 11111.11101)
1d110 11 %I 2).
Dar cu tote ca Const. Filosoful se lupta pentru
introducerea cat mai mutt a lui % in literatura sir-
besca, totu1 el insui constata Inca data ca rolul
lui R e tot una cu al lui k sail al semnului t ; cad
dice el : nu e nici o greala daca scrii k in loc de
sail in locul amandorora semnul i Ills REIIl1IIIE e Ilk :

Clill,E111.111(A1) MC111311E1'11.1)00. cC% 11i 1171111k '11 I1E 11%,114;NIITCE

MIK BK 1116/110y I1A11 k1110 Tk r Birls 11,111111 Il 110(A)BNAA

C11(A1). Ilk WA C11(X) HE norfeliumiTk 11111iTOXE, T %4110 K7,

1) V. Jagie: Izsgdov. po russk. jag. 1, 403-404.

2) /WM p. 400.

www.dacoromanica.ro
 277

cemor %?, cu IAN % REAnhh1Il u z Atit

(Izsledov. p. 404).
De alt-fel acest lucru se vede bine chiar in acesta
scriere despre ortografie a lui Const. Filosoful care
insusi amesteca pe % cu h Si t : 11,11,1T1 c%Apkaarr4
piieT1111111E, IILVIEA/CTIIII Si imam, 631.11; k IIAkrap/CILWO,
imkr.iptcnkm i ILVAPANCIlkl, ClikIVCIar0 si cp%ncuaro, 1174 i
Ilk, sail lasa afara in aim. ViEpEor Si apViEpEor.
Asa dar, pentru Const. Filosoful si scOla lui lite-
rary, care isi avea radacinele in Bulgaria si se intindea
pe la not si [Ana in Rusia, % era=k si atunci cand
ele insemna o vocala1), si atunci cand sint scrise nu-
mai ortografic adica. de prisos.
Ca % se scrie numai ortografic, ca si h, in special
la sfarsitul cuvintelor dar si in corpul lor, ne mai
dovedesc documentele raguzane din sec. XV cari
au k =a dar si de prisos in HphIlEMEllti in loc de
RimEmEit, upkilemicmilE 1. npuEmictune S1 nprEllncn, upktEA
1. 2), sail 113kROAll Sl itat:one sl 113k1I0AE, AtTku,,A
mirru,a, 1111phho i 1 illpHO, IlEI;h11111;k Si 1:11ElaillEk etc.
Acelasi lucru, adica identitatea de semnificare a
lui % si h, se vede si in al lui Bojidar Calendar
si Casoslov pentru calatori din a. 1520. In el, afara
de obicinuitul in tradiOa literary mai veche h : IECTk
Eh IlpilAilitEick, WTh, umkrapkaLlit, plik etc., se mai
amesteca % cu k de prisos : i11,11i1EA011kClikIX%, CkCTA-
1;111(110111TIIIVA, ROIrAorTh., RhIRLIFOT%, CEAki1111"111kIN7., 011" UM-

1) Pe timpul lui limba sirba avea a in loc de vechiul sunet e2 al

lui k(=x) , deci pe atunci MOM era =,\4H.
2) M. ReSetar : Die ragus. Uthunden, in Arch. ffir slew. Phil. XVI
360, 362. Cf. p 272 un asa x de prisos si in textele paleoslave.

www.dacoromanica.ro
 278

u,i0C% alaturi de lik alOaikfhEklIklYk tkidaia)Ck etc. Ba

aici e k ( =) de prisos si in corpul cuvintelor :
cnklikw, IIIIhAlllih711011h. ,Si, in alte lucrari ale lui
Bojidar VukoviO se vede tot ast-fel h (=%) de pri-
sos, care de multe on e chiar lasat afara sati in-
locuit prin semnul wTpelatilect, ourramirriliVi, %3K,
11pAREAilack, licudymaimme, Cli0[101(1101111A, CilkIIRE 1).
,Si tot ast-fel, in totes literature sirbo-slave se vede
bine in texte ca intre h 1 % nu era nici o deose-
bire de insemnare ; ca ele, mai ales la sfarsitul cu-
vintelor, dar si in corpul lor, cu deosebire intre
consunante, nu insemnati nimic ci se scriati numai
ortografic, de prisos, spre a se tine cat mai mult
de tradiOa literary paleoslava.
Totusi si in textele sirbo-slave k (=%) aveati o
insemnare in anumite casuri: pana prin sec. XIV
sati XIII, ele par a insemna acel e, pe care Jagi'
it insemna cu eo; iar de prin sec. XIV, in aceleasi
locuri trade in limba paleoslava era un h sati a se
desvolta in limba sirba a; de pe atunci h (de la
Const. Filos. mai ales egalul sea 7.) insemna a2).
Din sec. XIV dar, in sec. XVI si XVII, h (.%) in
acelasi text sati nu are nici o valOre fonetica, cum
am aratat, sati insemna de obicei a. Acest h cu in-
semnare de a se pote vedea in doc. raguzane (Arch.
fur slay. Phil. XVI, 35o) ca si in alte texte sirbesti
in cari vine i;AAl: si NuA, np111uaAultl si'Ipiiiii hAlmi etc.
(Ibidem p. 176). Sail, si mai clar se vede acesta
1) St. Novakovia : Primeri p. 383-4, 441-442.
2) Cf. JagiC: Pomladjena vokalisacija in Rad jugosl. Akad., IX; i Dr.
T. Mareti' : Gramahka i stilist. hrvatsk. iii srpsk. jez 1899, p. 52.

www.dacoromanica.ro
 279

chiar din compararea diferitelor texte din earl in

unele vine forme cu far in altele cu a in locuL
Is

acestuf k : ii icrvilioro norA WTKII,A IIICEAPh-tglITEAW 1

Kd 1A11110r0 horal wu,a naclApkAarrEma, Sau up-1;;KAE KkCiNk.
RINK 1 lipewAE KACEY% Reim, sail 'IMO IlkCliPkCEIIIA NIIIkTk
lik1111111% II ;1:1131Ik 1 (Imo gacipkarlia Ativrifim% I -Ai latIN etc. 1).-
In alte texte, mai ales de la Const. Filosoful, se
pone cu deosebire %=--a : nzaiEKNat, onn%ratfiE, im3Aor,
111%9k, luck, niurrea, ceea-ce se pronunta i citea
Aaxe Rua, onAarailif, n1a3Aor etc. ca i in limba de adi
sirbesca2). Ba sint texte sirbo-slave in cart k vine
de prisos sail e lasat afar, si Inca dof kk pentru
sunetul a; NAIL% 9/101I'likk, NAHA :101166, NANA lecTkcT-
140Ekk, IioAIiKO 111111Aith, IIETk CAOItkk etc. 3). Aid S. e. IIETk
CrIONkk se citea i vorbea pet slova, sail dialectal si
pet slov, tot aa koliko lica sail lic etc. sint texte
in cart vine h =a chiar acolo unde nicf in cele paleo-
slave nu era k acesta e insa analogie grafica. Asa
in doc. raguzane NkWA in loc de th1111A, Slik3ATII 1..

inAa,r1,9, MALI 1. Car111, rOlikTit 1. ,1,11,1'1,1 etc. (Arch.

fur slay. Phil. XVI, 350. Un Cronograf de pe la
1512 are : .11,111CIICE Si iltITIlikt in care se vede %=a4).
Fie ca un rest al vechif traditif literare (cu e,), fie ca o
reimprospatare a acestela prin influenta ortografier
bulgare, gasim in textele sirbo-slave ca une-ori k mar
insemna i E (=A). Ast-fel in doc. raguzane : 11/IOnkfik.

1) Vuk Karacliid : Pri,neri, p. 24.

2) St. Novakovi6: as u srfisko-slay. i bug.-slay. kniii.v in Rad-
XLIV, 15o.
3) Izsledov. fio russk. Paz. I p. 330-333.
4) Starine X, 59, 6o.

www.dacoromanica.ro
 280

1. 41101Vkli6, 617 lkiltElla 1. RIAMElitl, npmuica 1. np.lonica, CRkTS'

1. CHETS', IMAA1011111A 1. ReAm011.111A, CHIttlIS 1. CKEMS, 3ATI:0-
pkria 1. 3aTnopeu4 etc. (Arch. fur sl. Phil. XVI, 351, 346).
Si in Evangelia Nikolsko vine k =E (pe langa k de
prisos, si k=_a) : VOILITI&Tk 1. NOIIITETk, 11711'0,01TkAlla 1.
.11APOAITEltila etc. (Cf. p. 5o).
Sau prin conservarea in chip analogic a tradiOel
literare din unele texte paleoslave sau prin analogic
grafice ale Sirbilor insisi, textele sirbo-slave mac an,
deli mac rar, si k=0. Ast-fef in doc. raguzane gasim
ASGpkguillia 1. pr.p01111111itt, TpKIIIJ,E 1. Tp01111,E,
1. AtIpOILINII, [TKO 1. rponS, 11314kAE 1. 1131;0AE etc. (Arch. f.
sl. Phil. XVI, 354
Asa dar in literatura sirbo-slava k are aceiasi in-
semnare ca si %, adica amandoud se scriu ode prisos >,
numai ortografic, sail tot amandoua insemna mac in-
tar un e2 obscur, aprOpe de a, apoi a si une -ori o.
In on -ce cas, in literatura acesta k nu insemna i scurt
nici-odata, precum v. nu insemna nici-odati a scurt.

III. In literatura bulgaro-slavd

Cued am vorbit despre AC, am veclut ca.' in litera-

tura bulgaro-slava, Inca din cele mac vechi ale ei
timpuri (s. e. sec. XII), se afla 'n texte z cu insem-
narea de a sati d, sati, une-ori, a mac mult sau mac puOn
intunecat. Am aretat cum in aa casuri z i k se con-
funda cu x, scriindu-se chiar cand unul cand cesta-l'alt,
I) S. e. Evangelia lui Sava are ICACTAVAM X 1. imeTaKom% (Cf. Leskien
Handbuch, p. 25).

www.dacoromanica.ro
 281

dupa diferitele coli literare. Iar faptul ca." si o si h

insemna a si a, vine de acolo, ca de la o vreme, prin
sec. XI, cele doua sunete paleoslave x si k s'ati con-
topit intr'unul singur in a; aa ca de atunci au remas
amandoua acele litere (A, k) sa represinte pe acest
singur sunet1).
Fiind-ca de acesta insemnare a lui x si h am vorbit
la A., sa vedem acum si ce alte valori mai ail aceste
doua litere.
In textele bulgaro-slave, in afara de insemnarea ei, d,
vedem ca Y, Sad h amestecat sad se scrid sad se lasa sl
afard, in corpul cuvintelor (-tar mai ales la sfar0tul
lor. Acesta insemna i aici, ca la Sirbi, cum ne-a spus
Const. Filosoful, ca in aa casuri x, k n'ad nici o in-
semnare fonetica, ci se scria numai ortografic. De
alt- minters acesta se pOte irOlege de la Const. Filo-
soful si pentru Bulgari; cad, dupa cum am spus, el
nu face alt-ceva, de cat aplica la literatura sirbo-slava
invetaturile dascalulm sea, bulgarul patriarch Evtimie
din Tarnova. Dar chiar textele ne adeveresc acesta.
Cu privire la intrebuinVirea lui x, It de prisos, se

1) De aceia nu e adeverat a sustine Ca Bulgaria au luat de la Ro-

mani sunetul a care '1 au respandit in limba lor, cum crede B. P. Hasdeu
in Strat tii substrat p. 27. Si nu pOte fi acesta adeverat, fiind-ca nu
e neprobabil ca chiar in timpul lui Ciril Si Metodiu (sec. IX) x repre-
sinta sunetul n, cat si pentru ca ainestecul lui x cu N. in textele bul-
gare de prin sec. XII ne arata acesta. Dar pe langa acestea, pare-se
ca la not nu e Inca cunoscut ca nu au pe a numai Bulgani dintre Slav;,
ci it mai ail si Slovenii de prin Carintia, Carniolia, Friul (Arch. fur.
slay. Phil. XIV,206, XI, 417); ni,,;te sate de Sirbo-croati din Italia sudica
(Arch. flit' slay. Phil. X, 362) ; dialectul sirbo-croat din Zeta (Arch. flit.
slay. Phil. XVI, 346) , gi dintre MaloriI Lemchi 5i Boichi (0. Ogo-
novskij : Grarnatika rnsskogo jazykn, L1/41/0VX (1889, p. 17).

www.dacoromanica.ro
 282

observa in textele bulgaro-slave (ca i atunci cand

h=d, trei moduli de intrebuintare : unele, i anume
cea mai mare parte, au mai pretutindeni z, chiar .i
acolo unde in textele paleoslave e k, sau nu'l mai scrie,
dupd voie ; altele au amestecat & Si h, saa nu le scriu,
dupd voie ; .i 'nsfarit, altele in cea mai mare parte
nu scriu pe aceste a, k de prisos. Iar tocmai acesta
nescriere a lor, ne arata ca ele sint puse, atunci cand
sint scrise, de prisos, adica numai ortografic. Ast-fel
Codexul de la Berlin (sec. XIII) are mai peste tot, ca
'n textele sirbo-slave, numai Is, la sfaritul ca i 'n
corpul cuvintelor : Lopko'nor, irkrinkk, itk3EA1killor, Aa-
miAk, lipthmTk, POCE10,1,k, 0Th, Illaf.AETIs, Alli/tOCTk, 4111111pk.
[Apk1;01;11h1, IW.111k, 1:k 114kClikNk, 11111rAk. Hpopolik, tiov-
1011k etc. Numai rar are .A=k : CZ, W CErlIZ, a Wilk, CZ
CA,1110X.,11%310,ETk, KRIIpoCII, OrTRIVACKA,IET, 1111 EA11116, 13k1las
10.11pOIHEWA, AUIIIpR, CliMphTZ, .1,111111%. Iar ca a i se scriau
Is

in anumite locuri (unde nu era xi in paleosl.) numai

ortografic, ne dovedesc locurile unde ele sint ldsate
afara: 1113111:EAATh CA Si IipaTIIT CA, OrTpWA;ALIET CA.
OVCTIMIIIIIT CA, wrk i WT cliorpkte'r CA, 1111,VIAk 5,1 Tp0VAIN
CA,Amor Atom TrolpnA,miptiV CA etc.Trojanska priPa
(sec. XIV) are cel mai mult a de prisos Si acolo
unde e in plsl. h, dar le si amestecd : o gpaAeV%, CA
3011"11111E 11,11E11EMZ 11p111LIEA6 lip4Als, NA Ii014117. pacTINA Hy..krru,
liplimeA% 1;w%, ECTk 51 KVA, CE011,11% IIME11611%, 110 T0A17._

mapnicolrwIa 1:1341A k 156, CA W(T1014611% CHOILW irkriEu,%,

(%) EiLIAEAVA Allp11,1,EAZEAVA 1 58, NICAAIITZ 1. uktilATk,
las3KECEAll CA HEAA111 11kC'hill% Cp(Z)A(k)11,EAlls C14011/117, AA
TII 1108tWA KCA TA1111h1, fb IlIIIlTEpoe% k lipopoliomk, 03,101111

ch. cp(%),\(k)ionm. Din acestea, adica din forme ca

www.dacoromanica.ro
 283

cp(%),8,(011,em6 si cp(%)A(k)upt.A, Kr.aA% i !Tank, lime-

BEM% 5i 1100p01:0/11k etc., se vede ca in acest text nu
se deosebete in valOre % de h. Iar ca in aa casuri,
Si h n'aveati nici o valOre fonetica, ci se scria
numai ortografic, ne arata casurile in cari, conform
chiar cu limba bulgara de acli, ele nici nu sint scrise
riponle'r Cam, IIE BII IIX 110:1(1r1181111% 31ICTX11111%, VOILIET, 110-
rhituasT, Atexrac 'lac, 110 TOM, WT, 1:13,A, WT o'roK,
a13,

I hile ImProc ivceins, I10A TpCia: 174, BhICT, 1IOA GOMM

1:4; .T. $11,1AhlY AIM:01M, 0117., iIrATIVA si i1pT116. CAci,
dupd regula literaturii paleoslave, pe care i aid o
pastreza in cea mai mare parte, ar fi trebuit s fie
scris npoxlwrz, 11V A, Xolvelm, (.13k etc. Dar in litera-
tura paleoslava acele %, k erati necesare, fiind-ca se
pronuntau, pe and in limba bulgara de prin sec. XIV
ele nu mai avead nici un sunet, mai ales la sfa.qitul
cuvintelor. Un mscr. din sec. XV, care are predi-
lectie pentru 6, it si amesteca pe acest k cu % :
A3kIli6, rt, HOCK, ,..ciaRonk, Tali1CrIWA%; sail le lasa. afara. :
GS 1111A, W rrhGOEnI, 110 TpEX ATIEK6 etc. (Arch. fur
slay. Phil. XVI, 45). Deci i aid e de prisos, %--=-6
In Tetraevangelia din Praga (sec. XV) se vede acela.l
lucru : % amestecat cu k de prisos, sail lasate afard
WT Aqdi ECT, WT rOCBOAA ripopolavm l'AiirCtil.A11.1EA1111)111/11ET,
IVACTAH(Starine IX). Cronica bulgaresca. din Codi-
cele de la Chiev (sec. XVI) are cel mai mult de Is

prisos (i la locurile unde e % pls1.), dar le i ames-

teed : no /11110ANk AkNEKk, BUIATp%, C7., WTh XpscrI,m-
crinCk l'OCIIOALIXk, 1{01-1CTANTIllIk, A5I1t11111, OVIGIITk ero,
tipank -Aairm AllTh KZCN, AAE1131Ap7, rOCII0Alt HAIM% Icoym
XpliCTOC% 508, C441IPAIM, MIIA0111k NdpI1I1AEAlh, A1110;EkCTRO-

www.dacoromanica.ro
 284

&LOCK II cp%cauti II IiiVArtip%, 113147,11k rptIAA, C% IMMOJWA

sail' le i lasa afara : ,11110;I:CTRO. Deci i
C% 111,1%0Alk ;
aici %,k de prisos, i acolo unde in plsl. e % :
!p.n.! upopoiih, Aonpkilm, Cli'hTk Th3 lUTI% 01`1011. IllhTk
Aa 113rOpTk, A1.11111 ; dar i amestecat cu .i, cea ce
arata ca. k=..& de prisos : K94 nrEme, Rh mope, iloAlip%;
Si eliminate in : T0311 Hp.hme, illEA;Aor uaC i nattn,
114

WT etc. Apocalipsul Apostol, Pavel (sec. XVII) are

mai ales k de prisos, i unde in plsl. e % : Apk-
M1111k, rnemmk, eAtitik rooloAk Mirk, onpktiamk, ckcEAmik,
etc. ; .i de tot eliminate sau inlocuite cu semnul
ea la Const. Filosoful : 6pnocTP.o, onpktixo, pa31.1:ETt,
TEptnEllim, RAmATtcTno, Atomim i 11,1,/iTk, 110,114.1Ti, KIICE-

AMT1t, sl 110AkeMlina11iE, hpCTOC tIIII, (IA/ si

110AC/1111XML1

arreAk, ArniE rprialirmYk si atoana rplaumNI etc. Abagar

(sec. XVII) n'are nici % nici it de prisos", cel
putin in extractul lui Leskien : cr.11pa MET II mai:,
411111111, WA IIEMIRE IOACtIplIE BlICI)11, TIMAIJWCtIll rdi atlarap,
S CRETII rptIA, P.a REli, 1.1,ttp, CtICALINKIIT AIE, [IMAM, WA TROIIX.
etc. Exemplele de aici,dupa paleo-
11,E4111AXIIIIISRIMIX
slava sail curentul literar care, ca mai sus, tine tra-
ditia paleoslava, ar fi trebuit sa fie i aici scrise :
MET% saU mem, wcakm saU WCAlik, 411111111% sad 4iliAmik,
nuciou% sau iltic6iik etc. Nu sunt insa scrise ast-fel,
fiMd-ca i acolo unde sint, eraii de prisos", numai
ortogratic; ceea-ce ni se confirma nu numai de textele
unde c, k sint lasate afara, ci i de limba bulgara de adi.
Din cele de pan'aci se vede ca i in literatura bul-
garo -slava k era = % nu numai atunci cand ele insemna
a', n, ci tot asa nu se face deosebire intre ele i cand
sint scrise de prisos" adica ortografic. tocmai

www.dacoromanica.ro
 2&5

fiind-ca %, k in unele casuri n'ad nick o valore fone-

tica, ci se scriii numai spre a se tine cat mat mult
de traditia paleoslava; tocmai de aceia gasim unele
texte in cart, chiar in corpul cuvintelor sint scrise aceste
litere ode prisos 1). Deja in textele paleoslave (p. 272)
si in cele sirbo-slave (p. 277), vequram ca se afld acest
lucru. El se gaseste si in cele bulgaro-slave, ca intr'un
Codex din sec. XIV, in care k << de prisos e scris nu
numai la sfarsit, unde era in paleoslava regulat, ci si
in corpul cuvintelor, unde el nu se afl nice in paleo-
slava : MI111010711 in loc de ARIIP1101711, KkEkrIIILITII 1.

KkEptipti, 3EMAKI 1. 3E % %A10, 11p03EnklIOVIIIE 1. 11p03E1:11011111E,

110/11k1111kAME11111 1. 110,11k1111AM11111 etc. i nu prea rar gasim

pe acest % = k ode prisos si in alte texte.
Trebue sd mat amintim ca si in textele bulgaro-
slave k, ba chiar si egalul seti z, mat insemnd une-
ori si E. Acesta insemnare a for ist are radacina
chiar in transforn-idrile foneticei limbei bulgare. Cad,
in anumite casuri, mat ales in dialectele bulgare apu-
sane, dar cat -va si in cele resdritene paleoslavul k trecu
in sunetul e. Ast-f el in Apostolul macedonen (sec.
XIII) : ELINXI, Tpii TIICACyIk, sail pers. 2 pl. liplICTIITk CiA
pron. si lykceru1rE2), 0 Tetraevangelie din sec. XIV :
IlAtIkT% pron. natal-% aldturi de Alatib pron. Ani3). i acelas
lucru gasim in alte texte ca Codexul de la Berlin (sec.
XIII), Apocalipsul apost. Pavel (sec. XVII) : IlkCk 1 RECk
pron. KEC, Tkmmitkii i TEMMILI,H, 4kC1110 si 1ECTI10, IIPAREAkIlk
1 IlpiittEAEllk pron. npaceAEu etc. Acesta insemnare a lui
1) Cf. Arch. fiir slay. Phil. XVI, 191.
i) Cf. Leskien : Handbuch, 45.
3) Starine VIII, 36.

www.dacoromanica.ro
 286

k o veclurdm ca se afla i in cele mai vechi texte

sirbo-slave, cu Vote ca" in cele bulgaro-slave nu in
tot-d'auna aceste 6, % crap =e, ci erati i chiar 4 ).
Iar in uncle texte, mai ales din dialectele apu-
sane k, % inserrina" une-ori i o,cea ce gasirdm deja
in cele paleoslave i sirbo-slave.
Deck nici in textele bulgaro-slave % nu insemna
u scurt sail lung i nici k i scurt sail lung, cand
valore fenetica.

IV. In literatura ruso-slavd

In textele ruso-slave, Inca de la inceputul acestel

literatura, % la sfaritul cuvintelor in general nu mai
avea nick o valOre fonetica, ci se scria numai de
prisos, in virtutea tradiOef literare paleoslave de care
se -tineati intaii scriitori Rui. Pe cat se pare, chiar
in sec. X d. Chr. % nu mai avea 'n limba rusk, la
sfaritul cuvintelor, nici o valOre fonetica. Nick k nu
mai avea in acele positif valorea fonetica, ci sail
se scria de prisos, in puterea traditiei, sail arata ca
consOna pe care o urma era mole.
Totu;11 sunetele % i 1%, in corpul cuvintelor, existail
in limba rusk mai peste tot pang pe la jumetatea
vecului al XII, far de aci 'nainte numai pe alocuri,
in velikorusa, pana chiar in al XIII i XIV vec 2).

t) Cf. Wondrak : Altkirchensl. Gramm. p. 77.

2) Sobolevskij : Lekciji p. 27, 30, 48, 57, 58. Archiv fair slew. Phil.
XVIII, 206. Miklosich in Vogl. Gram. I, 461 credea ca Rusii nu mai
ail de loc sunetele g, k in timpul istoric.

www.dacoromanica.ro
 :87

Numai ca pang in al XII vec % represinta tot un

sunet mai aprope de u scurt, (chiar daca nu cel
straslav), cum s'ar putea deduce din elementele ruse
vechf aflatOre in limba fineza de asta-c,li, unde se
afla u in 1. d. %. Iar k insemna pang pe atunci un
i scurt, cum se pOte deduce tot din acele elemente
ruse 'n limba fineza 1). Ast-fel, i cam cu aceste
valori fonetice, trebue sa." intelegem pe % i k in
Evangelia lui Ostromir din sec. XI, care scrie pe %
.de prisos aprope ca si pe h, la sfaritul cuvintelor,
far in corpul for le pronunta s. ex. in 1;p6KK, itoup.A-
KENO, p%11%T%, rAtiwradCA: etc., Ekpk)Cor, Hpkrra 2). Dar
-cu tote acestea, chiar in aceste cele mai vechi texte
ruse, une-ori subt influenta celor bulgare-slave, % se
.amesteca la scris cu k, nu numaf la sfaritul cuvin-
telor, unde nu se pronuntaa, ci i in corpul lor. (Izsle-
dov. I, Io6) Acosta ne arata cat de tare era influenta
literaturif bulgare i cat de departe se 'ntindea ea.
Dar de pe la mijlocul secol. XII, % apare 'n texte,
In corpul cuvintului, inlocuit forte mult win 0, far
K prin E firete ca in afara de sfaritul for cand
Tie maf pronuntandu-se se scriati de prisos, cea
ce insemna ca de pe atunci vechiul sunet al luf c
i K se transformase in o si e. Iar acest amestec al
Juf % cu o i k cu e se perpetua -mere(' in textele
vecurilor urmatore, ca semn ca a i K se maf scriatt

I) Dr. loos I. Mikkola : Beriihrunged zwischen den westfinnischen

rind slavischen Sprachen, Helsingfors 1894 p. 40, 41. S. e gxgops finez
tuhkur, OKR110 finez akkuna etc., KIIACTR finez ristt, ARMAK4 finez lusikka etc.
2) M. Kozlovskij, in a lui Jagie : Izslgdovanija I, Archly fur slay.
Phil. IV, 399.

www.dacoromanica.ro
 288

in corpul cuvintelor, ca si la sfarsitul lor, numai din

pricina spiritului conservator al traditiei literare paleo-
slave. Gra Oe acestui fapt sint texte ca s. e. Zitije
Savy in care %=o si h e scris de prisos, in cor-
pul cuventului : R6.3Akpi,A;atinto pron. 110.3AEPAM111110, sail
Ar% pron. AoAr, Aon.A.3.1: pron. Ao,31.; etc. (Arch. fur
slay. Phil. XVIII, 212). Evangeliarium Putnanum
are %,--o s. ex. in CHA3A117 pron. Crat3.1110, nanncaluR
pron. gainicano, sau C7TIIIII alaturi de coTiiiiim pron.
COTHIIK fara 7. final, c% si co sail are h= E : lkiltITk pron.
tiarrE, AkciAT% pron. AECAT7 AOCTOEII% 1 AOCTOEIlk pron.
Aocrom ; dar si s de prisos, chiar in corpul cuvin-
telor : cmagt pronuncat crud:, liovAA.11.,1,11A pron. lioc-
xl;Atut, Aanritt pron. Atapi:A1) etc. In Tijapinskoe
.
din a. 1570 7 si k de prisos de multe on
e chiar lasat afara, in contra traditiei paleo-slave :
Rcn KE3AF Ro RCnC CROnV UTp K I: a VWITT. II n1alOT, de
si le are si scrise, fara valOre fonetica, s. ex. in lawn!
CAOREFICK0/1% h11:0Mk 2).
Acelasi lucru, ca adica 7.=o si k=E said representa
muierea consonantei precedente, precum si ca ele
anuindou'a se scriati de prisos, in puterea traditiei
paleo-slave, nu numai la sftiritul cuvintelor ci
in corpul lor, se vede in mai Vote textele ruso-slave
din secolii al XVI si XVII. Ast-f el , ca sa mai
citam uhul, intr'un manuscris belorus din sec. XVI
se afk; dese on z de prisos chiar in corpul cuvin-
telor : Ih111%11i1 1 HAMM, K Renimi 1. K REPKKII7 i0A%-

I) Kaluiniacki : Evang. Putnanum, XLI, 56, 57, XXXVII.

2) P. V. Vladimirova : Doktorx Francisk% Skorina p. 31.

www.dacoromanica.ro
 289

'IA1411161 pronuntat 110/1,1R11161, TEEnA0 pron. 'MEMO,

A0/17,10 pron. A0/11'0, 3EAMAIO pron. 3EMMO 1).
Deci, i in textele ruso-slave %, k se scriii de pri-
sos, atat la sfarit cat i une-ori in corpul cuvintelor ;
iar cand ele au valOre fonetica, nu insemna u i i,
de cat cu totul exceptional i ortografico-analogic.

V. In literature romdno-slave

In textele romano-slave gasim ca z i k insemna

acelai lucru ca in cele bulgaro-slave mai ales.
Cand am vorbit despre /6 am aratat ca, in anumite
casuri, % i h, confundandu-se cu el, insemna a, ci.
De aceia nu vom mai tracta Inca" odata despre acesta.
Sa aratam acum ce alte insemnari mai au a. si k in
textele n6stre slave.
Am vequt ca vechile sunete s i k s'ati contopit
inca de demult Intr'unul singur in limba bulgara, i
ca de aceia amandoua aceste litere insemna acelai
lucru, scriindu-se indiferent cand unul cand celd-l'alt,
dupe diferite traditii literare. Tot ast-fel se scrie z saa 6,
amestecat, i atunci cand ele nu represintaii nici un
sunet, ci erail numai de prisos ortografic puse. Acest
rol identic al lui z i. k de prisos se vede, tot aa
de respandit ca 'n textele bulgaro- i sirbo-slave, i
in cele romano-slave. i la noi, unde se ciocrieU
traditia literara bulgara, care avea de caracteristica.
1) Archly fir slay. Phil. IX, 355. Acest amestec al lui sc= k de prisos
se socotete ca un compromis al ortografiel sud-slave i ruse (Arch.
fur slay. Phil. II 216, XIV 432).
19

www.dacoromanica.ro
 290

pe % de prisos, i cea sirba, care avea de carac-

teristica pe k de prisosi la noi, clicem, se observa
trei chipuri de intrebuintare a acestor litere de prisos.
Anume, unele texte ail mai numai k, altele mai ales
v., i 'nsfarit altele ail amestecat i pe una i pe cea-
Paha ;pe tote insa le i lasa afard, cand scriitorul
nu tia bine unde le avea puse paleoslava, sail cand
uita sa le scrie, fie prin influenta limbii vii care in
aa casuri nu le pronunta, fie prin influenta literaturii
din curentul vulgar, care le evita d'a le scri tocmai
fiMd-ca nu le pronunta.
Ast-fel un doc. moldoslav (a. 1392) care scrie pe
k sail z de prisos la sfaritul cuvintelor, it are Si
eliminat in a3, sau scris ortografic in OnEKcarimpo (Arch.
1st. I, 18) pron. Omixamoo 1. ANWHANIEILA pron. AH-
ApliAlllEilii, sailgaiimmuipoomio i ii;Kspouuji. Alt doc. mol-
do-slav (a. 1472) it are pe z sail k indiferent scris sau
eliminat : orpAA11111; AN 1 PAONNMA, CEAAX 1 CEAAKk 1. CE-
AAX%, ECT 1 CAVIAT% (Arch. 1st. I, 124) ; cea-ce, dupa
curentul literar care imita paleoslava, trebuia sa fie
scris peste tot ovPiammia. sau ormAimum, cenaX% sau ce-
AtOCk, EcT% sau ECTK. Liturghierul de la Targovite (a.
1508) are, dupd curentul literar sirbesc, mai ales 11

de prisos, mai rar %: k, citi7tirmk, NNANIiT1WN6 1

CMpk11111 CA ; sail eliminate i inlocuite cu i in: w
GO:KKCT6I311`1:11 CitorW,?Int alaturi de Gii:COTIMAA CAS'XIBtl.

Tot ast-fel, are mai ales h de prisos Evangelia de

la Targovite (a. 5 1 2) : ilePaak, NXb, 3,110.11THwe Fmk,
&milk, !mum, dar i Z de prisos in Ai% ; insa le are
i eliminate in : stator/minim ce i ripoquiTamninlk, npiii-

www.dacoromanica.ro
 291

AIETk 1 11%3IIECET C. liOCHET Cam, HtICAIACTROIrai (p1s1. 11A

cArliAkcilorby,), Elmo in 1. d. Rip-iklio etc.

0 Tetraevanghelie (a. 1546) in afard de z si k de
prisos la sfarsitul cuvintelor, le mai are tot ast-fel
si in corpul for : ,e,%0S'rii pron. AOSrii, i Akp53C7
pron. A S' lir , u,aok OkTilimik pron. 1.1,t1P GTEILIH,
VHT%Arktill pron. '11'0U,I XliTidath 1). DecI i aid se vede
ca nu se considera z de alta valOre de cat h, ci
identice chiar si in corpul cuvintelor cand erati de
prisos. Apostolul de la Targoviste (a. 1546) intre-
buinteza tot amestecat pe z si k de prisos, cu tote
Ca redactia lui e de caracter sirbo-slav : licrinkturni,
Rh CALIKOCAORIE H 110A3; ilooturratotrubm, A01`04iETK, likH`31;7.
iliE 13.(s'AMALIPOK%, OrA1A/CHIE CrTkIX% H GazT1113HHX6 EH 11

011-M0 %w HOCTIWOX6, AxOAIk c9iilth tatToirtplim% etc.; unde

ormoim i AioAik, care sint in acelasi cas, i crTitiV%
sl na:TkniaCk sau 14101SIM 1. AOroit,ETk etc., cari se pro-
nuntati ormom, Aiom, C7:61V, 13.-ZThRHH)C etc., adica fara
finalul z, 6, tOte ne arata ca, intre aceste cloud litere
nu se Linea nici o deosebire, nici atunci cand ele erati
de prisos. Iar ca. ele erati acolo scrise numai or-
lografic, ne arata, pe langa alte texte si limba slava
de adi, Inca forme chiar din acest Apostol in cari
ele sint eliminate : TPOIrAIIX CE, /11111111AM CE, in loc
de TpoirAHX% CE, 1111/111AtE,11% ce dupd curentul literar
paleo-slav i bulgar, sati TpormiKk ce, ,mimiAtemk CE,

dupd curentul ortografic sirbesc. Tot ast-fel ames-

teca z, k de prisos Coresi in Evangelia (a. 1562) :
C%lipMIHTH 1. ChllphIHHTE CE, AlAIiWNh, HAHHCAX% 1 HAHN-

1) Convorbiri literare XXV, 5o8.

www.dacoromanica.ro
 292

caXk etc. ; sail, tocmai fiind-ca sint de prisos,

le si lasa afara : HAIXE 110TWARMHX cam, 0:3APRAI CA,
Tr6AIIX CA etc., in loc de 1141%*.KE sad aukaa, HO-
T%1111AMIIIX% sad 110T%ipaRi1)IiXb. etc. Al lui Coresi Oc-
toih (a. 1574) tot ast-fel amesteca pe 7., it de prisos :
a3k, (MIA, CT; PaaSAIEXk, Kit Aapk, ll,pkKKAAIk, PACTASA
tvu,a etc.; sail
i CZIWZ11111111E, C%Rpk11111T1-1, cmuipaXmo, c7.
le lasa afara, tocmai fiMd-ca sint de prisos : gliquontoir
in 1. d. plsl. H-11.kNom0r, ima:AEAEK in 1. d. plsl. si bul-
garo-slav K7,-,K,A,EnE)C% sail sirbo-slav rm,KAEAENk, 1-13 A1pkT-
EkIX 1. plsl. si bulgaro-slav AlpkTRIIJX% sati sirbo-slav
AipkTlikl)Ck, MOMIAI CE 1. AtOAHAI% sau AIOAlialk, cum se si
afla in lipAacTk CA, nlNphvA i In Cronica AMPLIA.
moldovenesca din Codicele de la Chiev (sec. XVI)
predomneste tradiOa sirbo-slava cu k de prisos in
loc de 7.: AT6 OTE,tallk KOEKOAa, CAA16, chiNh, gaol, 144,
tiETROTOKk, rpaA6, 11PliAaCTk, 11000AAIAE1Ik etc. ; dar ca.
acest 6 .7. de prisos se vede din aceea ca le ames-
teca intre ele : Hem si wora ph, cmopk, CKIN6 i ChM.,
AIICE14% 46, AAOAHAP% ROEKOAa, ChM% GTE/ISalia, OT%, 8%,
OGCTMIA% 111341A6 i 11001ITOTORAk, OrKpaCHR6, KMIATP%, EAMit.
i EAHH% OT% TATapk. i, tocmai fiind-ca %=-k eraii si
de prisos, le lasa afara : OTCA41, U,aPCTRIa, [Wank KP'I;MiX
CWTHOPH 151.
Ca sa mergem mai departe in sec. XVI, docu-
mentele, cari nu urmArefd atata scopul de a face lite-
rature, cari nu aveati deci a fi de tota lumea citite, se
tin si ele intru cat-va de curentul bulgaresc cu
sau sirbesc cu it de prisos, dar in cea mai mare
parte le lasa afara. Ca z, it erau in anumite casuri
de prisos se mai vede in documente si din obi-

www.dacoromanica.ro
 293

ceiul ce se desvoltd, mai ales la ele, d'a nu se mai

scrie aceste litere cand consuna for precedents era
supra -puss. Ast-fel doc. moldo-slav (a. 1583) intern
n'are 6, ci numai cand si cand 7. de prisos : C6111%,
c%; dar mai ales le lass afard : CTi111, MANN, ECT, n10-
HACTin3 etc. in 1. de CTAK% sau CT,11111, MAHN% satl A1Antlk
etc. (Arch. Ist. I, I, 144). Alt doc. moldo-slav intern
(a. 1595) care are z a in imArr, it are si de prisos) ,
fard sa alba' h, in POC110A1111% etc. ; sau tocmai fiind-ca era
de prisos, it i lass cel mai mult afard: OTE4 P11, miluem,
CA0Irr,1111 11,11M1/81 par,0111111;0,11, WT NI1X, AI1CT etc., in 1. d.
literar GTE$AN% sau eTE4 1116, 1111111EM% sau nnwEmk etc.
(Arch. Ist. I, 1, 18o). Alt doc. (a. 158o) n'are k ci
de cate-va on z de prisos : finelanAp% rocnomin,
ckm. etc. ; iar de cele mai multe ori, tocmai fiind-ca
% era de prisos, Il lass afard: Lumsn, C1.1117. 1110411
WT, HMENSET, paAl T 3/L1T etc. in loc de
TATAPC111-1X

literar lan6,17. sau lanKSAk, Agpanw, sau .alipamk, 1411E-

16ET7, sau IIMENSETk etc. (Arch. Ist. II, 2, 198). Un
doc. munteno-slav intern de la Mircea Ciobanul are
numai de cate-va on amestecat s si 6 de prisos :
Tocnomink, Aoptuin,%, 110r7. pronuncate Tocnomin, Aorlint,
nor ; incolo, tocmai fiind-ca erail de prisos, nu le
mai scrie : 1111111ET, 1101147S3M0RAEN111611 BILITIEN1 N A06(111111
flpillaTEAIEAA, npiniocnni, 110 cHX, c% Auipom etc., tocmai
cum se pronur40. Alt doc. munteno-slav intern (a.
1577) are tot ast-fel numai de cate-va ori 7.=k de
prisos : no mwxpir% etc. pron. mimpT ; incolo cel
mai mult le lass afard : AaRAT, 3NAET, ECT, 1101181111/1,
I) Dr. L. Mileticv, : Novi Vlaho-bAlg. Gram. otx Bra:i ovz, p. 96.

www.dacoromanica.ro
 294

WT, EANN ECM 'rpm mane N Aosp%, tocmai cum se

pronunta (Arch. Ist. I, 1, 143).
Acelasi rol it au 7= It de prisos i 'n textele
romano-slave din al XVII vec. Letopisetul moldo-
venesc din Codicele de la Tulcea are mai ales h
de prisos : 11.1,1116Tk, Cklfik, 8Atrivrk 35, I;k1CTk, CTal1k,
S 111AC01101rCTk, 67 11011EArk(1111-11ik, ufmnaAk, ripAAk, C7.111ECT-
111:611k, IdTK 36, 110110&liaith OTE$A11k, 1i7.TOR1111ik RE11111.1k,

rpaAk, k13k1lik tieklyiikNk 37 etc.; dar, mai rar, are si

= k (( de prisos : OT7., MN% ASluarnitn, HET07., firm-
itAP% 35 ; tote pronuntate fara z, k : irmnrliT, CkIH,
OT etc. Cronica sirbo-moldovenesca din Codicele de
la Nemtu are mai ales %: BWIICTAI1T11117, CI-1011'1.1147 CA,
WCTLI RH Timm% Clit10110/117 C110111117., instr. sg. CHATION1117.

Ilyv !mom, , cmvp%, CHATKIX7. wrkii,%, p KItt wt. ,m0Ca

etc., tOte pronuntate fara acel % final, care
FIAli131-1T7.

e scris numai ortografic. Dar tot aid*, mai rar, vine

i k-=--.% de prisos : Ilwricratrnirik, A%-xErupopoli% A1W-
Xi1111ET12. 92, 1/1411k, C1101rCTNKh, 01p111)41Th Rap% A1EXAIEAk
thik131-1Tk 95. Deci k amestecat cu %. Un doc. moldo-
slav (a. 1643) are mai peste tot % de prisos : WT7.,
AcIA0X0417., C7.T130f/HX0i117, WT7 NAM, WT7. roo, Iwa rum,
rocAomp% etc., -kite pronuntate fara acel S. Dar, mai
rar, are i k =7. de prisos : ilETIVEK% Cron', ,11011c1C-
Mph, CTONTk, AA !imam ; sau le lasa afara: !col -c,
rocnoAcreo etcl. Un doc. munteno-slag de la Matei
Basarab are cam amestecat % i 11 de prisos : um,
rocrimmik, Kfiko-h, AENk, ospa3k, Rork .,Si IipSCTO, Ii7CE/11.,
11ONE;KE CATS "AM I37. N 3Apt1I37. N BE/thick, ElplITEA7, tOte pro-

I) afarik : Pamdtky, 113.

www.dacoromanica.ro
 295

nuntate fara acel R si k final. Iar tocmai fiind-ca

aceste cloud litere eraii in asa positii de prisos, de
multe ori nici rill sint scrise : 110A101nET, IIPHIIAET HAUT
si GAIITSET7, 11.1"AET7" 110 Si pron. dat. pl.
T0/11, 11,1C

13,1i117., dat. pl. IVACEM niikraywni, Alammi 1) etc. Triodul

sail Penticostarul din a. 1649, care n'are o si a,

dupd redactiunile sirbesti pe car! autorul insusi ne
spune ca le ea de model, mai peste tot are 7 < de
prisos : C7A10TpEtliE, TnimA%, 07.11.11111111E, CV. Saom% etc.
sail, mai rar, k=-% de prisos : R% 'Toni., 011[10,M-
Apkt10, A1110:1;1.CTRO W11106411.117. Kamm". ; precum si le
lasa afard, sail le inlocueste cu : 110011,1ATAKT, npo-
.3`hGaKsT, 0-14M01111,A RNAI1T CA, (0 HEIMX 11E1101141111k1Y 14,t,WA
1-114CME117., EI,pIiRE, Mp%TiRLI,A, 11/MT/1;0, GhICTi, 11,111A7.11ETi CE 2).
Dec! sau scrie sail nu pe Y.= k de prisos >, cad s.
e. UAW. 1111CAIEll% se pronunta it nncnlEil, ca si ala-
turatele 11EIDIX nEpoTpEniiiiC, cari dupa curentul literar
trebuiail a fi scrise tot asa rimiX% HelloTPEntiii)C%. In
afard de texte in cari vine mai numai i sau k, sau
amAndoua amestecate cam de o potriva, sint multe
documente in car! a, k de prisos lipsesc aprOpe
cu desAvirsire, fiind suprapusa consuna. Ast-fel e s.
e. un doc. moldo-slav din a. 1610 : REA criwrati, Allowing
WT C4dR, Trhr, micff, [miff etc., unde numai odata
e pus in Ck111% (Arch. Ist. I, 2, 205).
Mai rar, intocmai ca si in textele bulgaro-slave,
se afla si 'n cele romano-slave E. Acesta vine de

acolo ca in limba textelor bulgaro-slave, in anumite

I) Meleti'dx: Novi Vlaho-bzig. Gram. p. too.
2) Bianu qi Hodo: Bzbliogr. rom. II, i St. Novakovic: Srpski
'Stampari n RumunilY, P. 340-348.

www.dacoromanica.ro
 296

casuri s'a desvoltat sunetul e la locuri unde in pa-

leoslava era h. Dei rar se pune chiar e 1. k in aa
casuri, totui de regula se scrie tot vechiul h, spre
a se pastra tradiOa literara paleoslava. Ast-fel, in
Evangelia de la Targovis,te gasim flpOTIIHEFIk 1. lipo-
TliEktiK, AllTrEEMs 1. AtI%-rlilslik, !Amu 1. whilkuk. In lucra-
rile slave ale lui Coresi : 67.3peRmo6a)Ch 1. evapkEilogffk,
110AE.3141-1, mor,e3iio 1. mocksuo. Letopisetul moldovenesc
din Codicele de la Tulcea : AthOiliECTI10 1. nillOilikCTRO,
REM alaturi de /11110A:kCT80, nth etc. (Cf. insa p. 286
ca acest Is, care se schimba une-ori cu E putea re-
presenta tot in aa locuri i pe a).
Am vec,lut ca in textele bulgaro-slave 7., k, dia-
lectal, insemna une-ori i a ; dar mai ales in cele
sirbo-slave pare a fi acesta mai respandit. Tot aa,
rar, gasim, parese, z, k =a i 'n cele romano-slave.
In triodul sail. Penticostarul de la Tirgovite (a. 1649),
care are redacOe sirbesca, aflam MitoApk-xu,e I. ca-
mommia,,A etc.
Asa dar, i in textele romano-slave, % i k, precum
nu se deosebesc una de alta ci se scriti amestecat,
cand insemna a i et; tot ast-fel, nu se face nici o
deosebire intre ele, i atunci cand sint scrise <<de
prisos. Adica, i 'n textele nOstre slavone, ca 'n
cele bulgaro-slave i sirbo-slave, %, k insemna Ara
deosebire, ci unul ci cela -1' alt : a, a ; fei ra deosebire,
ci unul si celci-P alt se scriil de prisos, Tara vre-o
valdre foneticci ; i nu pare a fi deosebire intre ele,
nici atunci cand ele, mai rar, au insemnarea e sail a.
Mai ales cele cloud d'intei ale for intrebuintari se
ved statornice chiar in unul i acela1 text romano-

www.dacoromanica.ro
 297

slay din vecul XVI si XVII. Une-ori, day de tot ray,

se afla si in textele romano-slave ca 7. sari k insemna
sunetul u. Ast-fel e s. e. A7Iti in 1. d. ,011111 intr'un
doc. din a. 1603 (Cf. p. 23o-1). Acest lucru, care
se gaseste une-ori si la Rusi si la Bulgari, pare a
fi mai mult o insemnare analogica pe care a capa-
tat-o din pricina lul /&=u cu care a i k se ames-
teca ortografic.

V. In literatura romanci

In textele romane se vede insa vr'o deosebire

fonetica intre Z si 6 ?
Vorbind despre A:, am aretat ca atunci cand z si
h se confunda cu el, nu este nici o deosebire fone-
tica intre ele, ci, in acelasi timp, dupa o traditie
ortografica bulgaresca, si s si 6, indiferent, insemna
fie-care a i a. Despre acesta nu vom mai desvolta
nimic acum, cad reese incontestabil din cele ce am
vorbit la At ca s. e. .triau,k e = foneticeste cu -tKi111,7L
pron. invata
i, daca in textele romano-slave z si 6 insemna
ca 'n cele bulgaro-slave: a, a; sou sint de prisos
scrise ; sail in cele mai rare casuri mai insemna si
a, e; e Ore natural ca sa fi dat Romanii lui z si 6 alte
valor! fonetice atunci cand le intrebuintau in scrierea
limbei for romanesti ? Nol credem ca, si in acesta
privinta, chiar aprioric ar trebui sa dam lui z i k
aceleasi valor! pe car! ele le ail in textele nOstre
slave. De aceia no! chiar de acum declaram de ne-

www.dacoromanica.ro
 298

complet, daca nu in unele casuri fals, acea ca filo-

logii nostri cred unii ') ca z insenand in vechile texte
numai a si u jumetatit si k numai a, ui i jumetatit;
altii ca %=d, i i u jumetatit, iar h =i jumetatit,
jumetatit, a si i2); altii3) ca %=a, k=tit jumetatit ; sail
altii ca. %=4, u jumetatit, i h =i, jumetatit, a.
i, declaram aceste de necomplete, fiind-ca e de
discutat daca i si k ail la not valorile u i i jume-
tatite pe care am vedut ca nu le ail nici in textele
bulgaro-slave si nici in cele romano-slave, cat si pen-
tru ca une -orl a, k, chiar in corpul cuvintelor nu
numai la sfarsitul lor, n'ail nici o valcire fonetica.
Fiind-ca de rolurile a, b=a, a ne-am ocupat ; sa
vedem acumi ce alte intrebuinpri mai au aceste
cloud litere in textele nOstre romane din al XVI si
XVII vec.
Vecu/ XVI. Fragmentul din Levitic, care are rar a
cel mai mult k=a, a, tot pe acest din urrna it
are si de prisos : .t 1`1111ETk, AA1;1101rAk, AyEnTk, EAk,
1130rTh, AlAkT1111101rAk, 41pkNTk, 4kli0trTk ; SaU, tocmai
fiind-ca era de prisos, it i lasa afara : Eop mum si
Kopk $11 7. Un Memorandum (Oltenia, 1573) care
are cel mai mult h a, a, it are tot pe acesta i
de prisos : A3 CktIATk, IA3k (Cuvente I, 23). Lucra-
rile lui Coresi, cari am veclut ca aii 2&=%==6 ==aa,
au cel mai des pe it de prisos, dar i z, sail be
lasa afard. Ast-fel a lui Coresi Psaltire (a. 1577) are
i) B. P. Hasdeti : Cuvente I, 4, 202, 408, II, 369.
2) Al. Philippide : Introducere in Istoria Umbel' si liter. rorn. p. 45-46'
3) Sbiera : Cod. Voron. 176.
4) Gaster : Chrestom. I, CXIV.

www.dacoromanica.ro
 299

k: 11)%6C1ik, A011%1111t3E01rAit, A011118Ah, AE111EpTk. ITERI1111,11-

nopk , c4ipmnirrk etc. ; dar i z de prisos : PA4--

C8,1% 1 1,118/16, vaparrz i .t11%171,1Th, Rz 4soim Anpini-
CECE, sau, tocmai
LIKOR% 1 1MM%, 148 C%NT% 1 C711Th ;
fiind-ca erati de prisos, le si lasa afard : cfiAnniTsA
alaturi de C$?%111 41TSith etc. A lui Coresi Tetraevan-
gelie (a. 1560I) are mai ales h de prisos : caTk,
TOTh Ii%Tk7 .141%13,1TOIrAk, tIAAELITki orAorith A E IAtIATh
etc. ; dar i z=k de prisos : AonmE, Kauip T41.,11%

14%3OrT11 $LIMMNA%.... T`111111 C%TSFLITh 11111 VhdIlk a,VAllaT%,

14%tIAS-T1/116 R7.30IrT% etc.; i, tocmai fiind-
CTifilltlk
ca erati de prisos, le lasa forte mult afard: tv,m4,
41.ton, II/MENEM, RpAa:mattiorA, 41oK, KSiroploA, 4.11138,1, EMT
etc. In Evangelia (a. i581) gasim tot ast-fel mai ales
h de prisos : aAxalocrik, +.P.11.11h, flOCTk etc.; dar
i %=1& de prisos : Xpk-nink i XPW/1:11Ah, AToAsti
C4NTk 1 ATOM& C441T%, :A M% RIIHAEICAT%, Hama Elva 1
11MIANTh, masculin sg. ntoltrlaw. ; i, tocmai fiind-ca
erati de prisos, le si lasa afard: wd,11ENNnop, A011 etc.
Paleia din Orastie (a. 1582), care are z, k =a, a, le
are si de prisos : VIE118Tkj 11E141011h, AE1HEPTh, +11Tb-
!Amuh etc. sail lilEi112& LIKOR% 'IPE czNri,unr etc. ; i, toc-
mai fiind-ca erail de prisos, le i lasa afard : rimmti-
ToIrn alaturi de nznxnTsAk, $C101/%1 AOpk, KanorA, AWAI-
liE3E0rA, HEcipv.uniT i ciPmuniAk. Codicele Voroneten,
care are z, h =a, a, le poseda si de prisos mai
ales pe h: XIIRAMIHrk, IC(p)Ak, ail(c)AK, TOIrTOIrPOpb,, VAPZ-
Ahymo in 1. d. pronuntat TzrzArnio, pkrcnor(u)ce 28,
in 1. d. pronuntat orcuoy(n)ce, us nkyupi% 8 in 1. d.
pronuntat rnrumti etc. _

Psaltirea Scheiand tot ast-fel le amesteca in : .popk-

www.dacoromanica.ro
 300

TOAWE CE i CKPM1A Alt ; 1 le pune de prisos : K8mkrimt(T)

229, sail le lasa afard si le inlocueste cut : A Xh $pk-
AVM, tpEam ZISAZAIITk Hsp/cE.--Un fragment de dicOonar,
care are 7,, h =a, a, le are si de prisos" tot pe aman-
cloud : 646kTECliZ, AECIlk, AECTSAk ; sau, tocmai fiind-ca
eran de prisos, le i lasa afard : KAERETFIT, uun1tpum0).
Un zapis din Muntenia (a. 159o) in care se afla
it are si de prisos : LIEPHEU,%, AA AwP K813%11T%,
AS $OCT% etc.; sail it lasa" afarai: an nwp etc. (Cuvente
I, 88).Lucrarile popii Grigorie di Mahaci, cari au
k, d, le au, mai ales pe ki de prisos :
Ii7,11A15 AREA1k, AZAlk KApk, 110PAA4FiTk, TATkAk ; sau %=-11
de prisos : ArOCArEAk IIXANnZ i 11111)CAllAk 312, AE
IIIMITE WO: AEIMT% COAPEAE AOAINSAY. i AOA1N8Ak 59,70,
Llamas, 01/11%, N'AS n7,SNTZ, AMIPAKA i AMNEA 340; i,
tocmai fiind-ca eraii de prisos, le si lasa afara. : ati
41iST 338, not) 4 ii, Korm 104, TPOrilOrA, AATO1rA 107 ;
sail le inlocueste print : aPXareal ilim)Catin% 320. (Cu-
vente II).
Iar acesta identificare a lui a si k de prisos a
format de sigur i obiceiul de a nu mai fi scrise,
atunci cand consuna for precedents se suprapunea.
Asa ca, in cele mai multe texte, din acesta pricing
'. si k de prisos sunt de regula lasate afara.2)
i tot acesta identitate de intrebuintare a lui S si

1) Arch. fiir slay. Phil. XVI, 51.

2) Spre a evita o confusie, care se intampla de regula la not edi-
torilor de texte slave, trebue sa atragem atentia ca sunt casuri in cari
se lasa afara, pe langa consuna suprapusa, 1i litere cu valore fone-
tica ca ri, e etc. Ast-fel se gaseste scris gegem si Ri4HHH = vecini, Geo Kith r=
0R4 low rd etc.

www.dacoromanica.ro
 301

6 de prisos a facut ca sa se identifice asa de mult

formele for paleografice, in cat de multe on e grew
de hotarat daca e scris s sad k de prisos. Acesta
se ilustreza forte bine s. e. in lucrarile popii Grigorie
din Mahaci. Din acest motiv, se pOte ca in unele
texte autorii for au gandit sa scrie pe z de pri-
sos, iar nu pe It.
Vecul XVII. Un zapis din Muntenia (a. i 6o6), care
are numai z.a, a, it are tot pe acesta si de pri-
sosy, : 1-M111%, WIIT%, TPAAT% KM1118, MO:11M iA. AE AC-

IIP H AHPEnT% #3. A. RE(A) 1411(11) (Cuvente I, 155). Epi-

taful lui Radu Buzescul (a. 161o), care are %.d, 0,
it are si de prisos : Es3E0K5n '1'AS 4QCT? mapE KM0-
P, 1w Pt1A8A% $01;SAll AE
BOEKOA, ASKO ASA111E3FC117.,
K111%, NS A7.110,1111E01 XA1111EAWO6 ; numai odata are It in :
xriTps AllNk 11111 ,Q, MIIT76/11%1114 ; Si tocmai fiind-ca erau
de prisos, le lasa mult afard : AEpEirr, 4pa11,11Awp, c%-
patamop, kphr, hint, +116111 etc. (Chrest. I, 44). Un
hnisov de vinc,lare (a. 1614) muntenesc, care are nu-
mai a= a, d, tot pe acesta '1 are. si de prisos :
tlECKHA16AT HUM .V1TOpC% ; dar de obiceiti it lasa afara :
111E4A11, 3,11111C, KS/11, AAT, RE1111T8A, 4111.1CT MCIATS3, A3
chp5ic ilECT 3A1111C (Chrest. I, 44). Manuscrisul Cuvint
pentru curatie, care are x i h=za, Cr, le are tot pe
amandoua si ode prisos : wmink, Trk3k, .11,14111AWph,
A/VE[1Th, noXTEcKh, 110CTh, MI6 45, 46, KpEA11111V1OACE,
HEAlip6HH4, TOlikA111TOp6, 6TIphrutu; 47, sail npwititioc
11;11%11T%, .1T8irkpEri% 47; si, tocmai ffind-ca eraU de
prisos, le si lasa afard sail le inlocueste cu i : ASHp84,
ITEWHT, 1[015, *Ali, +MOAK, A rc.n, REAEA1 etc. si pxstAxpEit,
441,EltErli4i0ulf 51, KpEAHII IAA, NSREHITEAE, AMEIVTE 50 etc-

www.dacoromanica.ro
 302

(Chrest. I). 0 palee (a. 1600-1625), care are v si

k = a, a, le intrebuinteza tot pe acestea si de
prisos : illya/1116, d1 6/11k, SFIk, KOTk, 11%0Ak, NEHOTk
etc. 65, sail' masc. sg. Hon $11 nAr-c)KifTx alaturi
de semi 411 RA(C)1311T6, FlETpERSP, .triA4X.1.1,1111" Ell-
litlf16r7. etc. 66 ; i, tocmai fiind-ca erati de prisos,
le lasa si afara : firoam, aAivEat, apitotia:at, PtoA, cv
iwkPkam 66, IMIA, Tplle1111C, 6r11 etc. 68, sail le inlo-
cueste Cu : AOAINS'Al, 117.AIXIIITM., 68, 11/17.11iCSAt 1 BEW-
tTSilk, IiSszNTSA6, 1011111E3X11110p/, Aopt iltICSAi 66, 67
etc. (Chrest. I). Un document, o delimita0e munte-
nesca (a. 1608), care are 7., k-= a, a, tot v. si k mai
poseda si de prisos : ii() zpcm i i CIPAPATA 11%-
tmcnipe AE(4) NIS MAT% Er3AlENSA AMIlpE811%, liS);%14%Tb(A)
A(A1) GZSTLIT7., ..1(A1) OxsT7. Earrt etc.; dar, tocmai fiind-ca
erail de prisos, sint si lasate afara. : Gaplaia, !vim etc.,
si mai ales cand trebuiati sa se suprapund : awaiv,cm(p),
capiili(3), n(M) r15(c) etc. (Cuvente I, 156). Letopisetul lui
Urechia pare ca.' pretutindeni lasa afara pe v, k de
prisos, intrebuinyandu-le numai ca a, a: c'aS' WHOM' AE as
clipnc piNASA, u,%pAawp, c13 'MCAT 113130A, $11'10p1M0p, iS%%
as docr, ..tT71011, WAISA etc. Pravila alesa a lui Eu-
stratie logofetul (a. 1632), care are v, k==et, ci, le are
si de prisos >: aopi. AapSt1k, TOTE, AECW7.11.111Tk WM6,
Tpsnk 1 c% tiEptuTtae $oapTe nirkamisuTSA% tILIACTN.
FiAAE iltaC7., /PIMA% j sail le i lasa afara : Kortiocnsir 77,

ii,6,E117pAT 76, naTpIapXSa, czurSp, aS TOIcA %NT, AECUIpMBIAT

78; i le 'nlocuete prints Arks cisoct 78, i arkS CliOCk 77,
+11,EAMii11011E, AOBVI/Allffik, CXAITI 1 MT% 77, etc. (Chrest.
I), rimpinitu,N, ESNotpmvii,a X51 IMplINTEM.Carteatlnva-
taturi preste toate 4ilele, tip. la Campu-lung (a.1642)

www.dacoromanica.ro
 303

are %, k=d, a, dar si de prisos are mai ales pe

CklIT7. 95, r6TSpop7 r.ArOticTiminop%, Acsnuis,m, tom fly
IONECIM, IrSAIE117., !only+ AE apkiiiHT%, Alit; tkidiST etc.,
mai rar si k de prisos : Npeiptuninopb. 94, Wilk ran-
HEIM, slApE AE 111111k etc. 95 ; sau le si lasd mult afard
$ortocsA aLacTop, till NEI:W[1T, 410/10C, AA% CI:0C, AIWIrAl, .1118A,
CklIT 94, etc. (Chrest I).
Psaltirea tip. la Belgrad in Transilvania (a. 1651),
care are %, 6 = a, a, le are si de prisos : it0AOC1,,
lipE1l1111111A0p6,IIIREAk, RkpTOCk, 1;73ST6, Ep711,A,k, IVAliAk etc.
153 ; sail le si last afard : apwr%A i .1p7a7.A1k, /PAOCSA
1 p7MASAk, t% CIipFIC, C% [111111, C7. ABM, mEmp CZ nor''
etc. ; sau le inlocueste prin : p7,11A/, Rom) rpm, Ae-
impT, 4NOTilpf, EpriA/ si up%tiAk, .1.N.1101?TiA, EIORECTIIN/Ai,
ppx.m`, llaEnk 153 etc. (Chrest. I). Un manuscris cu
Geografia Ardelului (c. 166o-168o) n'are mai peste
tot pe 7,, k de prisos, cu tote ca poseda z, k=d, a :
Apr:I:USA, IIZCIIST, pSAIX.II, .111ECT, 3NC, 3IIAIIT, OrNPIOA, 1.16A1
etc. (Chrest. I, 175). Codex Dragomirnensis (a. i661),
care are %, k=a, a, le are si de prisos : [MAIMITk,
ASpk, r01/R%11 Tk etc., si 'mum, A-1i" masc. sg. FIALIF17.,
etc.; dar mai ales le last afard : narrpimp)CSApmpaT,
$WCT, aspoyn, npopoicorn, tip Born, TOT, AW1C etc. (Chrest.
I, 179). Psaltirea mitrop. Moldovei Dosoftei (a. 1673),
care are %, k=ei, ei, le are si de prisos a.taAa,
a n CTOAk etc. ; sail, de cele mai multe on le inlocueste
prin .111TpAA? IIIII1?, r1 .f
: LIM? LIAEIMpAT',
wildAE, Tortin', apsuI etc.; sati .le last de tot afard :
AAI RENVIT 1. AA% HE 111,1r, L1EA AA, AA% ClipliC etc. Aid se
mai vede h, Z de prisos si in citaPile slavonesti
introduse in textul roman : Flpi:40)C, 341iONI, IianlENt

www.dacoromanica.ro
 304

Bk1CT2, 13% tIAAEX etc., -kite lard 6 sail z final: lipliti-

AOK%, 3i1KON% etc. (Chrest. I, 208). Ace lasi lucru se mai
pote vedea in al lui Dosoftei Molitvenic (1680) :
CS*ET, H3110p3A, 16TESANA, etc. si A,;%3Ak, r)Capk etc.
(Chrest. I, 241). A lui popa Ion din Vint' Inveta-
tura pentru preoV (a. 1680-1700), care are k, %=a,
le are si de prisos>, la sfarsitul si in corpul cuvin-
telor : CUITk, CR(FI)T8Ak GOTESk, KSRkHT3A6, AX.1166Ak 243,
C7d1611EAE 1C%111,1EM, 11H116CTH'rk, TORkAl'hIpE etc. 244 si s1-1-
1{%11A% etc. 444; sail le laser afara : Awp, ripeS'Tsn, mi-
11%11T, AlliXtIOKSA etc. 244; precum i le inlocueste cu
i; ailli SHCI%; tisupruilm, EpttpyiE, ilAtTE, A7d126/16 245,
tiliNiCTIATA 246 etc. (Chrest. I).

Am spus a in textele bulgaro-slave, romano-slave

etc. 11 insemna" une-ori si e. Pe de alter parte stim
ca i acli nor avem in limber Petru i Peitru, Dum-
neclea si Dumnacidil etc. Totusi, fiind-ca nu tot ce
e scris trebue sa fie si in limber asa cum e scris,
caci. pote sa." fie si ortografie ceva; de aceia credem
ca nu facem abuz de circumspectie, exprimand ba-
nuiala ca pote fi k sau %,--e i in unele texte ro-
mane. De aceia nu strica s. supunem acum discutiunei :
daca 113B7RPITE-Eil M liVCEAk IMII%TOpilthil 229 sail H3-
IMMIpE 294 alaturi de ri3carriape 417 din Psalt. Sche-
iand, sau mall% din lexiconul slavo-roman sec. XVI')
sint simple greseli, sau contin pe ft, = e in iiSpcEmi,
Malk etc. se pote ca asa exemple se vor mai
gasi ici-colea i 'n alte texte.

1) Arch. fir slay. Phil. XVI, 51.

www.dacoromanica.ro
 305

Tot ast-fel, am spus ca une-ori in textele bulgaro-

slave, sirbo-slave i romano-slave 7, sail k mai in-
semta i a, dupes o traditie literara slava. Pe de
alta parte, tim ca si in textele romane vechi gasim
pluralele 'moo, Hapum, sail neaccentuatul a netrecut
in a: AH1'0111E111111, CtIALIIHH, AILITACE, 4 ilTit1101111AE etc. (Cu-
vente I, 217, 242) ; precum i in limba de adi: bar-
bat, batran, vadui etc. 1). Totu1 nu strica sa ne ard-
tam si aid banuiala : daca rizumTEnE nvEms din Psalt-
Scheiana 120 nu are pe al doilea %=a? i se 'Ate
ca ast-fel de exemple se vor mai gasi ici-colea i
in alte texte, ca s. ex. in Roy aAEghpkTk intr'un mscr.
din sec. XVII (Chrest. I, 136).
Mai sus am spus (p. 230, 297) ca, une-ori, in textele
ruso-slave i romano-slave rh sail k ar insemna i u.
Aici insa trebue sa observam mai precis ca acesta
insemnare e fOrte rara, chiar de ar trebui sa o so-
cotim .i ar fi in adever ast-fel. Dei, trebue sa punem
temeinic la indoiala acesta insemnare de u a lor,
in epoca de care vorbim. Caci in adever, chiar in
acele casuri in cari, in textele ruso-slave % ne pare =
cu u, trebue sa ne intrebam daca acolo el nu repre-
sinta nu pe u ci pe o, ca de obicei; fiind-ca se tie
ca in special in dialectul malorus, forte mult trece
it in o i vice - versa''). Apoi, se tie ca aceiai tre-
cere a lui u in o i invers e fOrte respandita in
medio-bulgara si limba bulgara de asta-40), ca i
in acea a textelor romano-slave 4).
1) Dr. G. Weigand : Die rum. Dial. der kleznen Walachei etc. p. 48.
2) Vell acesta s. e. in Sobolevskij : Lekciji p. 66.
3) Lavrovz : Obzorz, p. 49-52.
4) 'lie Barbulescu : Cercetdrz istorico-filologice p. 42. Cf. mai sus p.
131, unde Azuni pate fi i = dog, cu trecerea lui it cu o, deci cu x = o -
20

www.dacoromanica.ro
 306

De acea, 4icem, trebue sa ne intrebam dacd : chiar

acolo unde z sail k par a 'nsemna u, nu vdr fi in-
semnand nu pe acesta ci pe o. Noi inclindm acum
a crede mai mult acest din urma cas.
Ast-fel ca, pote tot pe o far nu pe u it represinta
s. ex. in imil% ROA = bond (?) voia, immr%psA = cdlo-
gdrul (p. 23o), sail in : mkith1111.SCU= moltamdscu (?),
dkrkiasca = ddroiascd (?) etc. Iar acesta,si anume in
.asa casuri k sail z = cu o far nu cu u se pOte susOne
cu atat mai mult, cu cat se stie ca trecerea lui o in u
si vice-versa e o caracteristica forte desa a textelor
romane din al XVI si XVII vec. Ca sd dam numai
un exemplu, Codex Sturdzanus e plin de acest fenomen
fonetic. Apoi, nu o data se afld in vechile texte scris
si GOWG, Ii%tlompiA etc., tot asa precum se gdseste
dkroiasca').
Din cele de pan'aici reese dar ca, in textele romane,
z si k cand au insemnare foneticd nu par a repre-
sinta pe a sail u si nici pe i, intocmai ca
in textele slave si romano-slave cirilice.

Tot din cele aretate se mai vede ca in textele romane,

intocmai ca'n cele bulgaro-slave si sirbo-slave, ba si
ruso-slave contimporane, %, de o potriva ca si h., se scrie
si numai ode prisosD, adica fard sa aiba vre-o va-
lOre fonetica, nu numai la sfdrsitul cuvintelor ci si
in corpul lor. Acest obicei din textele nOstre ro-
manesti nu e de cat o ortografie slava, care incepe
sd se arate 'n texte curat slave, ca o tendinta de
i) N. Iorga: Doc. din Arch. Bistrilei I 33, 38, II 6.

www.dacoromanica.ro
 307

a imita pc cele paleoslave, Inca de prin al XI-lea

vec, i care se men-tine la unii din Slavii cari suit'
cu cirilica pang asta-di.
De acesta va trebui sa tinem mare socotela la stu-
dierea vechilor nOstre texte. De aceia in AS mepc%,
HEAHZ110, 3111M1A% nu putem avea numai de cat un
fenomen dialectologic forte remarcabil unde z final
se pronurqa a, cum crede Hasdeti (Cuvente I, 60).
Chiar daca in macedo-romand se afla formele oati
calcata, au batuta", ati arupta" etc.') ; i Inca, chiar
daca gasim i la Zilot Romanul in sec. XIX parti-
cipial femenin la neutru in loc de masculin", s. ex. in :
ceia-ce s'air facut, vedut i va sta pururea vecluteb>,
sati: Cad Moruz cum se arata inapoi invederata etc.2);
i cu tote Ca i adi se afla in limba din Transilvania: 'i-am
fost data, femenin in loc de masculin etc.; totui nu pu-
tern spune hotaritor ca in acel text din 1519, scris in
Tirgu-Jiii, se pronunta au mersa, neavAndcio, <4zi-
canda. .Si nu putem botari acesta, fiind-ca, dupa cum
not aretaram, 7. se mai scrie 'n texte de prisosh adica
fard sa aiba vre-o valOre fonetica.. Numai alte motive de
cat macedo-romana de acji, i anume, pOte, s. e. gasirea

pare ca aa ceva nu se afla nits ,

in texte i scrisul as AtEpcx" ilE418811AA, 311IMNAAi ni se
pe cat i faptul
daca s'ar gasi adi p'acolo (T. -jia sau Oltenia) existand
Inca aa forme : au mersci, neavandci etc. ; numai aa
fapte ne-ar putea dovedi ca in textul nostru acel
I) Cf. Pericle Papahagi: Materialuri Foltiloristice, Bucuresti 1900
p. goo : Al trecurci s-ai viclutei, ai ntribatii Ca avditei.
2) B. P. Hasdeu : Ultima cronicei romdnd din epoca Fanariojilor;
Bucuresci 1884, pag. XV.

www.dacoromanica.ro
 308

final nu e de prisos ca s. e. in bulgaro- i romano-

slavicele ASKS, BOP% pronuntate ASK, nor.
x, k ca svarabhakti?
Tot ast-fel, cunotinca. ca z i 6, in acelai text in
care ele insemna a, a, mai se scriii i numai orto-
grafic, adica de prisos, ne dau puterea d'a ne 'ndoi
ca in forme ca CLIAN%Til, AelaryEsum, 16147d1MTS/1, i1%-
p`ATS'plIA, rmingSA, n%X%137.F11116/1 (Cuvente I, 161,103),
nSimnIA, cTimAtm.A: (Cuvente II, 344,348)
Eilep%Aulli,
avern aface cu fenomenul fonetic numit svarabhalcti.
Ast-fel crede acolo Hasded, i, dupd dinsul, toti la
nor, cari transcria acele cuvinte : sfanata, denapreuna,
cuvaneitul, maraturiia, Paravul, paharcinicul etc.') Nor
nu numai ca ne 'ndoim, dar inclinam chiar a tagadui
ca ar fi svarabhakti in acele texte romane. i, nu
credem ca ar fi aceea, mai Intel pe motivul c in
limba de agi nu se vede la nor acest a desvoltat
ast-fel ; i apoi, pentru ca.' in textele din al XVI
si XVII vec nica-reri nu se vede un aa z sail a inlo-
cuite de x, tovaraul sen tot cu insemnarea a, a. Cad.'
insemna a, ri ; dar nici odata de prisos nu e scris
nici in textele curat slave, nici in cele romano-slave
ca i nici in cele romane. Daca in casurile de cari
vorbim acel a n'ar fi de prisos, ar trebui sa ga-
sim In texte scris i criwulATA, Aermripestm, Emmix,TS41
tIstc. Acesta insa nu se intampla nici odata ; i nu
se intampla, nu numai in texte in cari stapinete cu-
rentul literar vulgar care evita pe x., dar chiar nici in
I) Bianu, in Psalt. Scheianii, pe un aka 6 ii transcrie prin a juma-
tot ; s. e. K15.11611AHT prin cumeiplit, 229.

www.dacoromanica.ro
 309

texte in cars vine A:. Ast-fel, codicele VoronWn care

are pe a., poseda numai T7r7A,krilio 32, m6ru4ivi7. 8 etc.,
iar nici odatit imrworino, nxrition. i tot aa, in
afara de alte texte din cari am adus mai sus exemple
cu 7, </,de prisos,cel mai convingetor, ca in
k
aa casuri nu e osvarabhakti ci 7, 6 de prisos,
ne dovedete manuscrisul Cuvint pentru curd.0e
(Chrest. I, 45). Aid mai in fie-care rind gasim
introdus intre cloud consunante, unde ac.i nica-ieri
nu se afla in limba a sau a; sau, cand nu pune
6, scrie 'n locu'i pe l on lasa i pe acesta afara :
BApkBATSA 1 cxspisaT, BA:p BAT, nEniTps, .1116C7., frp'amT,
napkux, lic1p6TE, 11011:01rph6ApIti, Bop A06;6116A II , /11011-

HILTE, lipEAMIKLIOLICE, TOlikA111TOpk 1 116TOKAINTE, lipEA1111611,,I,

nS'TrtipkimE, .141613X11,4, Spkitta ilAkT0p, qfpkTark, crisp klik-

4101111, 67.pkT01l'ilkp1fd, tiAkTS61, CHAIkTEU,11 Sl CHAITELVI etc.
Mai tOta limba acestui text ar trebui sa o socotim
svarabhakti, de am lua pe k=-Ci ; cad ar trebui sa
citim: barabatul, inasa, impar.Ad, carate etc. Dar ca
nu e aa, ne dovedete faptul Ca, pe cand acolo
unde adi e a sail a, 6 sail 7 se amesteca cu 2f: ;

nici odata insa nu se intempla acest amestec in casurile

aid citate ; nici data nu gasim rApa:BATSA, +1126C%,
friapxu,%, urfiTe, etc. De aceia, nici aid*, ca i nici
in Codicele Voroneten sau acele documente din Cu-
vente1), acele z, h nu sint acolo scrise de cat numai
ortografic, adica de prisos, dupa tradiOa slava.
Acolo e 7, It cde prisos intocmai ca la 3enmt, Ha-

I) Mai vecti asa exemple la N. Iorga: Doc. din Arch. Bistrilet, II

r, 8o, 98, 109.; I, 15, 20, 49

www.dacoromanica.ro
 310

din Cod. Suprasl. ; Hopackw, 3EAlkla etc. din

IIMOSI2Vt

Evangelia lui Sava ; ARIIrk1101711, IikKkAWTH din Co-

dicele din sec. XIV ; mnagrk, liomnrkArm, Mapuid etc.
din Evang. Putnanum ; OMECt11,1%Ap0 in doc. moldo-
slav ; ASpSrH, GItTElialk etc. in rom.-slava Tetraevan-
ghelie4); ASKonmiii in alt doc. (Arch. Ist. III, 229)
sau ernckpkr in altul munteno-slav din a. 1631 2);
cad si in textele romane se pastreza vechia traditie
literara slava, dupa. care %, It se scrifi cde prisos la
sfarsitul ca si In corpul cuvintelor. De aceea, de
sigur ca" gresim socotind pe acel S, k de svara-
bhaktiv ; el e si acolo de prisos, dupa vechia orto-
grafie slava, pe care o arataram mai sus nu numai
la Bulgari si Sirbi ci si la Rui.
8, A represinta pe 1L ?
Tot cunoterea ca S si k mai sint forte mult de
prisoso, mai ales la sfarsitul cuvintelor, ne ajuta sa
lamurim Inca un fenomen din textele romane. Anume,
se stie a in ele cuvintele se terming cel mai mult
cu S sau h, mai rar cu 8, sau alte on n'au la sfarsit
nici z, k nisi 8,`intocmai ca in general in limba de
agi : s. e. OAISA% sau oni8A3 si om8n. Acest fenomen
a fost pan'acum interpretat ca fonetic de filologii
nostri. Ast-fel Hasdeii clice ca.' in nopk, anus, calm etc.,
acel 11, S final represinta pe u jurnetalit (Cuvente
I, 192). Tot asa crede ca." e u jurnetatit expres
win Is 170> in HAMM MIOCTOAk, ASIVSA%, CIOA%, 4SII0A6
etc. (Cuvente II 369). Iar dupa Hasdeii top cred ca
t) Cf. mai. sus la p. 272, 274, 277, 288, 29o.
2) La Archiva Statului, Manast. Radu-Vocla, pachet 39 No. to.

www.dacoromanica.ro
 3"

in vechile nOstre texte exista un ast-fel de it jumetatit

exprimat prin % si k, la sfarsit, ba chiar si in corpul
cuvintelor 1). Acel it' jumetatit al lui Hasdeil insemna,
pare-ni-se, jumetatitul it s. e. din ind. pres. 1 sg.
daii, iaii, sail imperf. 3 pl. mancaft.
Si credinta ca numai %, k insemna, in asa casuri ca
cele de mai sus, it jumetatit vine de acolo ca se soco-
teste ca 8 insemna numai u intreg ; fiMd-ca, din ttoti5=
focu nu se putea ajunge la tki; de cat trecend prin-
tr'un ztoim = foci/.
Acesta o credem si not ast-fel, dar nu dup.' mo-
numentele literare din al XVI si si XVII vec. Ca
acea conclusie sa refasa din aceste, ar trebui mai
Intel s fie dovedit ca s. e. in zolis acel 8 repre-
sinta sunetul u : focu far nu chiar pe a jumetatit.
Trebue dovedit aceea, fiind-ca se putea ca scriitorii
nostri, neavend un semn pentru it, sa se folosesca tot de
5, nu numai pentru represintarea lui u s. e. in nthi---bun,
ci si pentru represintarea lui u jumetatit ( =u) s. e. in
Aas=dait. Si acesta a putut fi pang mai tarcliti, cand
adoptara. pe ; pentru a (AA;). Tar pilda avem chiar in
textele paleoslave mai intaf, far apoi in Vora literatura
slava cirilica cu H. Anume, textele slave cirilice in-
semna prin H nu numai sunetul i, ci si pe i jumetatit al
nostru. S. e. nom. sg. lipait se pronunta mereil, i pana
asta-qi, la Slavi, ca rom. crai; far nom. pl. Hpaii se pro-
nunta ca rom. crai. Dar totusi, neavend un semn pentru
acel i(,_-j), l'ati insemnat si pe el prin ii, de care nici

I) S. e. Bianu transcrie pe Ktimknal(r) din Psalt. Scheianci 229 prin

cumziplit.

www.dacoromanica.ro
 312

nu se departa mult foneticeste '). Tendinta de a se

pastra traditia paleoslava pe de o parte, iar pe de
alta, pOte, i negasirea unui alt semn, au facut ca
i. Sirbif i Bulgarii i Ruii sa scrie tot mereil cu
H : i pe i i pe i, pand mai tarcliii, cam prin sec.

XVII, cand se respandi semnul N pentru i i remase

ti in general numai pentru i.
Ei bine, pe deoparte tot tendinta de a se pastra
traditia alfabetica i literary paleoslava si slava ci-
rilica in genere tendinta pe care in cursul acestel
lucrari am ve4ut-o forte inradacinata la no' ; iar pe
de alta pOte i negasirea Inca a unui semn special
pentru u ail putut face pe scriitorii vechilor nOstre
texte sa scrie s. e. daft Ant; precum si bun nth',
adica i pe u i pe u prin S. i acesta au putut-o
face cu atat mai mult, cu cat avea de pilda la Slav'
pe H=i, i, precum i fiMd-ca nici sunetul u nu e
departe de u. Asa ca s. e. anus rostiTS, niStrucES, ssus
etc., pOte, represinta char in sec. XVI si XVII pe
am graitit>>, muncescit2, bunii,cum se mai aude
i ad' pronuntandu-se cu u jumatatit la teranii nostri
atat din Romania cat si din Transilvania.
i, no' inclinam catre acesta explicare cu atat mai
mult cu cat %, 6 nu represinta in textele i limbele
slave de dupa sec. XII pe u jumetatit sail scurt,
cum Inca de la Inceputul acestui paragraf am ye-
4ut ca le socotesc filologii nostri. Cea ce pe ai no-
stri, incepand de la Hasdeti, 'I-a ademenit sa creda
pe %=ii, a fost cercetarea slavistilor incepend

5) Vecli mai amanuntit mai jos la H.

www.dacoromanica.ro
 313

cu Miklosich de a precisa sunetul lui % in limba

textelor paleoslave. Miklosich a incercat a represinta
pe % prin /4, in a sa Vergleich. Gramatik der Sla-
vischen Sprachen. Dar nici el n'a facut acesta de cat
numai spre a da sunetul aproximativ primitiv paleo-
slav i mai ales straslav al lui %, sunet pe care l'a
socotit .14 pe temeiul numai filologic al comparatiunii
cu cele-l'alte limbi indo-europene. Anume, de Ore-ce
u indo-europen corespunde lui 7. paleoslav, s. e.
lituan budeti=paleoslav mArliTii, lituan suniis=p1s1.
mirmi)de aceia s'a cis ca" % avea un sunet cam ca u.
Dar acesta nu insemna ca in plsl. % era = chiar cu u ;
fiind -ca textele bulgaro-slave de dupa sec. XI i limb a
bulgara de ash par a ni'l areta pe % mai mult=ei.
i, tocmai spre a impedeca o confusie pe care a pro-
vocat'o insemnarea lui % prin ii, filologii mai noui
combat aceea. Leskien, ridicandu-se contra acelui
lucru, declard ca. % se pronunca in paleoslava cam ca
un a sail a din bulgara de asta-cli, dar totui ca gAus-
sprache von %, k.... lasst sich nicht sicher bestimmen >>,
Si ca, tocmai de aceia Die in sprachwissenschaftlichen
Werken gebrauchte Umschreibung des 7. durch u,
des It durch i fiihrt leicht zu falschen Vorstellungen
fiber den Ursprung dieser Laute; est ist daher besser,
die Zeichen v., h unumschrieben zu lassenv 2) Deci nici
chiar pentru paleoslava nu se pOte sustine ca 7.-=ti.
Iar pentru literaturile slave cirilice de dupa sec. XII,
nici de cum nu se pOte dice ca % = it; ci, dupa

I) Cf. Sobolevskij : Drevnij cerkovno-slay. jaz. p. 59.

2) A. Leskien: Handbuch, p. 5.

www.dacoromanica.ro
 314

cum am aretat, in ele a=4, 4, rar E, a, forte mult

de prisos etc.dar nici de cum,_-g.
i, daca. 7. nu insemna nica-ieri 4 in literaturile slave
cirilice, grew putem presupune ca Romanii, cari in
tote se in de traditia literary cirilica slava, vor fi dat
lui s insemnarea de 14 injumetatit s. e. in EA%, a%=-el",
am", adica elu, amfi, cum ar scrie Hasdeti pe acest
sunet. Intrega intrebuintarea alfabetului cirilic la not
i intrega ortografia textelor romane ne-ar contraVice
o ast-fel de presupunere. Cea-ce insa e de acord cu
acestea, precum i cu tOtd micarea nostra literary i
romano-slavd i romand, e numai considerarea ca. %, 6
la sfaritul cuvintelor, acolo unde el se amesteca cu
S, ca i une-ori in corpul lor, n'ati nici o insemnare
fonetica, ci sint scrise numai ortografic, adica de
prisos, intocmai ca 'n textele slave. Pe temeiul
acestor consideratii dar, not credem ca s. e. /PHs,
,%%SuLicco, onqinS, Kyrs, KX,NAS etc., represintat pronun-
tarea focu, muncescu, omulu, catu, candu etc. ; adica
cu S final = u jumetatit. Jar rlopk, ants, CATS, drIOCTOAk,
nslipS'n% etc., represintati pronuntarea : lor, am, sat,
apostol, lucrul ; adica cu K, s de prisos.
Dupa not dar, sec. XVI i. XVII nu represinta o
perioda in care finalul u trecea in u jumetatit i se
perdea, ci o perioda in care u final nu mai exista, ci
exista numai u jumetatit. Voim a Vice ca.', in acel timp,
nu mai exista la not omulu (ca s. e. in Macedo-romana
de adi om'lu), catu, candu ci numai omulu, catu, candu
etc., precum i omul, cat, cand, etc.
Acosta parere a nOstraca in acele casuri finalele
5, K nu represintail pe u ci erati de prisos, i ca

www.dacoromanica.ro
 315

finalul 8 represinta nu pe u ci pe u - pe cat s'ar

parea, ar putea fi contradisd de existents 'n vechile
texte a until o in loc de finalul 8. i anume, se tie
ca atat in sec. XVI cat si intr'al XVII gasim in
texte, ca s. ex. la Grigorie din Mahaci : as ntopirro
paAoAo, in loc de obicinuit 43 mopliTS WN pdASAS
11111

cum are chiar aldturi in : 1101IA CTAH410416 243 ; sail

miri,o in 1. d. obicinuit ivANA8. Precum fara.1 in alte
texte, chiar scrisori, se afla : on'a venito la voi,
m'at asucotit la grhulo mieu e s[e]nt detoro de pre
fknK... Ck voi fi tot preiaten[u]lo Dwmnelor Vostre;
saa Inca. : tkrgo, molto etc. %).
Acest o final in loc de 8 ne-ar areta Insa ca S era =u,
asa ca acesta din urma, dupa fonetica de atunci, nu-
mai gra0e faptului ca. era = u putea trece in o ?
Ar fi ast-fel, daca n'am putea pune la indoiala
realitatea fonetica a acelui o final in loc de s.
Deja Philippide, in a sa cIstoria limbii romane
p. 245,combatand pe Hasdeti care crede in reali-
tatea fonetica a acelui o final in 1. d. 8,socOte ca
aa o final se scria numai din pricing ca scriitorii,
putini, car' it scriaa, nu cunoteati ortografia timpului.
No' credem ca in principiu are dreptate Philippide ;
numai ca, intemeiati pe ortografia cirilica, mai ales
slava, a timpului, socotim nu ca scriitorii aceia nu
cunotea ortografia de atunci, ci ca ei tocmai se
se foloseil de o ortografie slava, scriind ast-fel.
Fenomenul acesta nici no' nu l'am studiat inca
in bite literaturile slave cirilice, aa cum o facern

i) N. Iorga : Doc. din Arch. Bistritei II 5, 98 qi I 6, 7.

www.dacoromanica.ro
 316

de obicel in alte chestiuni ; totui, pana and voin

putea face i acesta, credem nu de prisos a da resultatul
de pan'acum al cercetarilor nOstre.
In adever, in unele texte slave cirilice gasim un
o final care pare a nu se fi pronunkat, ci era scris
numai ortografic. Ast-fel, intr'un text ruso-slav din
sec. XIII e : Att1A0A10, ALIFIACTklpEKO, rpa,A,o, 0EoAopo, cu
acel o final (care, dupa tote probabilitalile, nu se
pronunta) in loc de % de prisos : A1.1A0A17., Matiac-
TidpEX%, rimo, OeoAop% 1). Iar Vostokov mai consta-
tase acelai lucru i in alte texte de mai tarclia 2).
Un aa o final de prisos" in loc de z, k de prisos"
mai intalnim i in texte moldo-slave. Ast-fel, intr'un
doc. scris in Suceava la a. 1469 gasim : pers. 3 sg.
usAlTo de mai multe on in 1. d. s8,e,ET%, alaturi de
paaArkimeT i sSAST. Ba in acest doc., un ast-fel de o
de prisos pare a mai fi pus chiar i in corpul cu-
vintelor s. ex. in moEp.ark i tIOKOAWAHE (= Merze, Cio-
kerlie). Apol, in un doc. moldo-slav scris la Hui in
a. 1507 e tot ast-fel : pers. 3 sg. 6CAk111111TO alaturi de
imprr, cu acel o final cde prisos in 1. d. % san k
ode prisos : SCAk111111T% 3).
Pe cat din citirile nOstre ne aducem aminte, i in
unele documente munteno-slave exista un aa o final
de prisos. De-o-camdata insa n'avem la indemana de
cat un exemplu in 11.w flAels(N)Ap8 EoEio(A)... CT' 0 RE-
Ailliii(P)... itV Pa(A)r(A) Somom4), unde cii o are o ode
prisos in loc de cri %.
1) Arch. far slay. Phil. XVIII, 205. Cf. Ibidem VII, 6o.
2) Sreznevskij: Filolog. nabljud. p. 128.
3) Gh. Ghiblnescu, in Uricar XVIII, 32, 82.
4) La Archiva Statultti, manast. Radu Voda, pacht 39, No. 8.

www.dacoromanica.ro
 317

Daca un o final, (care dupa cele mai marl proba-

bilitati nu se pronur4a), se afla in textele slave cirilice,
i daca nici in acele romane acel o final, care apare
tot rar, nu prea pare a'i avea un rost fonetic; nu
am fi pe calea adeverului, credend ca i in aceste
din urma nu se pronunca ci se scria dupa vr'o orto-
grafie slava acel o final ?
Daca mai ales cercetari ulteriore nu vor confirma
realitatea acelui o final <de prisos, atunci evident
ca el nu ne 'Ate resturna afirmarea nOstra ca S final
represinta pe u ear nu pe u, precum i nici ca z, k nu
au insemnat nici-odata pe a jum6:,tatit ; cad, in casuri
ca cele de mai sus : Cando, morito, graulo etc., se
pronuntati : cand, morit, graul.

e represinta pe Fi a ?

Dupa cum z nu se pronunta ca u, nici in timpul

paleoslav i mai ales flier in literaturile i lim-
bile slave de dupa sec. XII ; tot ast-fel, nici k nu
represinta pe i jumetatit nici in textele paleoslave
i mai ales nici in cele- l'alte literature slave de dupa
sec. XII. Represintarea lul 6 paleoslav prin i s'a
admis de Miklosich tot numai teoretic (ca i la z=);
i anume fiind-ca, prin comparatie cu alte limbo in-
doeuropene, s'a vedut ca i indoeuropen corespunde
lui i paleoslav : s. e. lituan naktis_,p1s1. Hotph, litvan
infinitiv lipti=p1s1. aorist 3 sg. AkflE 1). Acestea insa nu
insemna ca" 11 se pronurqa ca al nostru Z s. e. in : mai.
i vequram mai sus (p. 313) cum, tocmai din acesta
I) Cf. Sobolevskij. Drevnij cerkovno-slay. jaz. p. 6o.

www.dacoromanica.ro
 318

pricina, Leskien combate tendinta de a se representa

k prin i, chiar la textele paleoslave.
Insa, chiar dacd pentru textele paleoslave K ar fi
insemnat 1, acesta valcire a lui se perde cu desa-
virire in limba i literatura bulgara, incepend de
prin sec. XI. De pe acum Inainte, cum am spus i
mai sus, K ii perde sunetul sal primitiv transfor-
mandu-se in %-=d, a ; aa ca de prin sec. XI saa XII,
k insemna cea ce z, une-ori e, in textele bulgare, sau
e de prisos scris'). i, cea ce insemna z am vedut.
De aceea, insui Miklosich, care, pentru textele pa-
leoslave, insemna pe K prin i, pentru cele bulgaro-
slave declara ca : e im Buigarichen eine andere
Bedeutung hat7,.2) Cel mult, unii filologi ii atribue
lui K, In textele bulgaro-slave, ca ar fi avend rolul :
d'a areta ca consuna pe langa care se pune e mole,
i s sa arate ca e tare acea consuna 3). Nica-ieri insa
nu se vede in textele cirilice ca." 6-=/. i nu se vede
acesta nici in cele ruso-slave, unde, de prin sec. XII,
k insemna nu un sunet propriil ci numai muia-
rea 4). Tot ast-fel i in literatura sirbo-slavd k in-
semna tot cea-ce z, sau e de prisos,>, sau une-
ori pare-se insemna muierea consunantei ce'i
precede. Caci s. e. scrisul GOilillActph KOV'KOKtIlik5) arata
numai Ica ultimul K din KOIrK011111ck e mOlele sunet
i) Cf. Arch. f. slay. Phil. XVI, 184 si Sbor. Mmist. din Sofia, XI, 561.
2) Mtklosich: Geschiclite der Lantbez. im Bulgar. in Denkschriften
XXXIV , tot si in Vergleick. Gramm. ed. 1876, p. 201, 362.
3) Lavrovx : Obzora, tot.
4) Sobolevskij : Lekciji p. 27 si 41. Cf. si Kaluzniacki : Evang. Put-
nanum p. XXXVIII.
5) Vuk KaradZie : Primeri 14, in Octoihul lui Boiidar din a. 1537.

www.dacoromanica.ro
 319

sirbo-corat C (un fel de al nostru); i, el mai pOte

fi scris Inca si prin % : Bor;ogFium, cum e in al lui
Boiidar Calendarul pentru calatori din a. 1520 ; sau
ROtrliORI4%, cum e noruqk sail nolpmq la al nostru
Coresi (Bibliogr. I, 85). Dar, chiar de am voi sa ad-
mitem ca k arata ca e mole consuna ce'i precede,
nici acesta nu era in tot-d'auna ; cad s. e. in do-
cumentele raguzane gasim REKk111-11i6 aldturi de RE101111{k,
amandoud pronuntate venik1). In on -ce cas, K nu
insemnd i nici in literatura sirbo-slavd.
Iar pe a iiu-1 inserrind K nici In literatura paleo-
slava si nici in cele sirbo-, bulgaro- si romano-slave.
Din aceste motive pe de o parte, iar pe de alta
pe temeiul consideratillor ce am adus mai sus cu
privire la 8, not declaram de neadeverat aceea ca
toti filologii nostri dau lui K valOre de a jumatatit
in textele romane 2). Ast-fel ca, nu corespunde cu
realitatea a crede ca cis = u usurpeza locul lui.i dupa
: CkliMTOWk, 41-114E111k, A41.11111k>>, cum crede Hasdeil
(Cuvente II, 23i). Cad, aid K nu are alt rol, de cat
e scris numai ode prisos. Iar asa forme erau egale
cu ClaIXT0111, '11111E1U, eviiimi etc., intocmai cum in tex-
tele vechi, ca si 'n limba de acli, se afld Rx aASNau,,
Etnim, etc. (Chrest. I. 45).
In acelasi fel, nu corespunde cu realitatea, credem
noi, afirmarea ca e K... conserva si valorea sa cirilica
de I atunci cand inlocueste pe finalul i scurtat, de
ex. GISH% 1 EASIU11=e14i, uNk si u,xpti = ari (Cu-

1) Arch. fiir slay. Phil. XVI, 362.

2) Cf. Cuvente I. 408. Cf. p. 311, nota.

www.dacoromanica.ro
 320

vente I, 408). k n'are de unde avea valdrea sa ci-

rilica de 1. Ci, aid e scris k numai cde prisos,
egal cu EASH1, u,%p, tot ca in 4,A,itiau emu, alaturi de
aAith111,11, EIHHH,11. Sunetul i era represintat in textele

nOstre, ca si in cele slave (j), numai prin H, cum

am aretat mai sus, si cum vom dovedi la litera H.
Aid pOte ni s'ar aduce forme ca : AIME CkTpkNE,
noEpE, Ck XHE1,6 etc. in loc de obicinuit OAIEHII CkTpkHH,
noEpti, Ck XHU,k, ca o dovada cum ca in casurile acestea
din urrna representa pe i iar nu pe i, si deci ca
H

o dovada ca k represinta pe 1.
Atragem insa si aici atentia ca, in unele texte slave,
precum se scria une-ori o de prisosD, (cf. p. 316), tot
ast-fel pare a se fi scris si un de prisos >. Cad
E

sunt texte ruso-slave In cari vine netiaTe, nly:Ke etc.

in loc de nEwTh, mr;I:k ; ba in altele se afla chiar
1; in 1. d. k sail 7. '). Acelasi lucru, adica si i 114, E

<de prisos 1. 6 gasim une-ori si 'n textele moldo-

slave 2). De aceea, e intrebarea dacd in casuri ca cele
de mai sus : noEpE, Ck XIM,E etc., acel final nu era
E

scris numai ortografic, de prisos, sail cel mult spre

a represinta, ca h, muiarea consunantei ce'i precede.
Ori-cum, nici in textele romane n'avea de unde veni
k=f ; iar noi, pe cata vreme posedam pe 11=1, n'a-
vem de ce sa dam lui 6 valOrea i ; tot asa precum,
cand posedam pe 6, n'avem de unde lua si nici de
ce da lui k valOrea it.
*

-- * *

) Sreznevskij : Filolog nabijud, p. 145. Sahmatova, in Izsledov.

I, 270.
2) Gh. Ghibanescu, in Uricar XVIII, 32, 83.

www.dacoromanica.ro
 321

Resultatul cercetarii nastre e dar ca x, k au si in,

literatura romana aceiasi insemnare ca si in lite-
raturile cirilice slave si romano-slaN a. Anurne, si in
textele romane, ca in cele bulgaro- si romano-slave,
% si h, fara deosebire unul de altar!, insemna : a) sunetele
a si cr, s. e. Atkim si J11%11.1., iii3oviw, chpSTApk ; b) ca in
tote textele slave cirilice, sint scrise numai ortografic,
adica < de prisos , in corpul ca si la sfarsitul cuvintelor,
s. e. hpwrz = carte, clouivaa=sfanta, ASI;pSA%, lucrul
AO h = for; c) se poate ca une -ori, ca si in textele
sud-slave, insemna, tot amandoua, fara deosebire,
sunetul a, s. e. lommacm = pacatele ; d) posibil ca,
tot dupa traditia bulgaro- si sirbo-slava, insemna si
< tot amandoua fara deosebire, s. e. 1'OCEA6 =
cursele, 113GAIMI1E = izbaveste ; e) nici odata % si k
nu insemna a jumetatit, la noi ca si nici in textele
slaN e cirilice ; f) nici o data h nu insemna t si tt jume-
tatit, nici in textele romane ca 'n cele slave cirilice ;
g) une -ori amandoua insemna o; s. e. ii%A%r%psn =
calogarul; h) se pate ca mitre -ore h arata ca uncle con-

-
sune dupa can era pus erau moi la pronuntare, s. e.
'311111%1111h, e,6-111k 01%.31i?', ca in textele slave cirilice.
1, 1, I, ;
I. In literatura paleo-slavci

In textele paleo-slave nu era intre 11 si i sau 1 nici

o deosebire fonetica ci numai ortografica, eel d'intel,
if, corespunclend neogrecului 1, iar cel d'al doilea,
i, grecescului ').. i nici chiar o regula ortografica

1) Cf. Nliklosich : Vergl. Gramm. I, 120.

21

www.dacoromanica.ro
 322

stabila nu se pOte desprinde la intrebuintarea in

textele paleoslave a acestor litere Die kyrillischen
Zeichen, dice Leskien, II und 1 hab en denselb en
Lautwerth ; die Anvendung des einen oder andern
Zeichen, beruht auf orthographischen Regeln, die
in den verschiedenen Ouellen nicht gleich sind und
in den einzelnen nicht mit volley Consequenz befolgt
werden. Im allgemeinen wird kyrillisches ange- 1

wandt, wann ein Vocal, namentlich II, vorangeht, H

dagegen nach Consonanten '). Cea ce se pOte des-
prinde din chipul de intrebuintare al identicilor in
sunet H i e, pentru textele paleoslave, ca se in-
1, 1

trebuinteza mai ales dupa vocale i la inceputul cu-

vintelor, far li dupa consunante. Ast-fel, in Evang.
luf Sava : 8011111, 11311M, 110A:111, 1110,1,EI, 'UM/TV. etc. ; in
Codex Suprasliensis : IMEllEglik , 11C-1;01111, lik31.1111.1/11%,

INVCY., cTptimilrrifim% etc.

Acesta traditie paleoslava se pastreza i mai apoi,
in tot timpul literaturilor slave cirilice de dupa pe-
riOda paleoslava ; numaf ca in acelea se cauta a se
pune mai multa ordine in intrebuintarea luf II 1 1, I.

II, In literatura sirbo-slava

Textele sirbo-slave, Inca din primele tinipuri ale

acestel literaturf, insemna prin ii i 1, acelasi sunet ;
1

cea-ce se pOte limpede constata din scrierea ames-

tecata a acestor litere. In die dar nu se mai observa
I) Leskien, Handbuch, 7. Cf. Sobolevskii : Drevmj cerhovno-slay.
jaz. p. 78.

www.dacoromanica.ro
 323

nici macar acele oscilatOre reguli din textele paleo-

slave. Ast-fel Povestea Duminicii >, dupa un manus-
cris din al XIII vec, are: FiCOVCk i ICOVCk, Alpf I notpKAA si
ALPE H rOHIEHIE, MKO AIOKITE sl iN01111111k, Kh3111011i1111H1, CTPACTII1
(Starine V, 33-35).
1 C1111iNk, KFark, OrlITEME, VOTCTOMOKIVI
Evangelia Nikolsko (sec. XV) tot ast-fel le amesteca :
poAT i pOAN, infin. lioyrriTki si Cki1X311Tkl etc. Manu-
scrisul lui Hval (sec. XV): a iloorridgerrk CE 1 CII, I:k
atiiii 1 Kh Tili1111111111 (Starine III). Ca in textele sirbo-
slave nu era, in sec. XV, nici o deosebire fonetica
intre n si i, se vede din regulele de ordine pe care,
in acel timp, le face Constantin Filosoful cu privire
la Ii i I (-.--1). Fiind-ca I se amesteca pe atuncf cu ii,
in mod cu totul desordonat si departat si de traditia
paleoslava si de cea grecesca pe care Const. Filo-
soful i-o luase de model ; de acefa el stabileste re-
gula ca : i sei se scrie atunci c-dild precede o vocala
iotat(i set i neiotatri, far a sa se scrie atunci aimd
nu'i urnieza o vocal4. Iata chiar cuvintele lui in
acest sens :
'I ;KE E' II Hir4E111110 II CZMAIIIIITCM110, Ilk NE lIA NOW itk
<ZEPZIIIIITEA1110, It11:0 II. CZKOZ,1111TEM110 E. CIIII,E cat-Oliak,
otrgiims, 0,11111 imk, ANA1NTplE, I HrOp1E, 16 1E, Tole, BA'nErfie,
AuTmfiE, nkrriE, 11 C1111,Encla. 1149E1%410 ;re timan clito 'ham,
IINVICH$L, 'lapin, 11W1141, 'icamik, hitynk, II cii-
Luitvgh,
umtakt KZ liViaa alp NE KY. Es, rn1, oa3a-
CROF.(A1) E'c'm I;
Parr CE (Izsleclovanija I, 411. Starine I, IX, 1 i).
Asa dar, noua regula a lui Const. Filosoful, care
avea sa cuprinda mare parte din literatura sirbo-
slava de dupa sec. XV, deci si sec. XVI si XVII,
stabileste intre n i I tot itumaz vechea deosebire or-

www.dacoromanica.ro
 324

tografica; caci, din punct de vedere fonetic, si el

lasa intre si i aceiasi veche identitate pe care o
li
mai afla si in modelul seu, in literatura grecesca
contimporana, intre si L. De aceia, conform acelei
regule, Const. Filosoful insusi in lucrarea sa scrie :
da, uw fu(V), parromfiE, pa3'npaiiiErfia, whAulifulC,
pICTOItInIA, Kap1E. WnE, movaae. Whitil etc. (Izsledov.
p. 396). Tot asa scrie si Vladislav Gramaticul
in manuscrisul seu (a. 1469) : Alctu,.kYk, crAuparfict
1101C11k, nomninaiiiem, IIORE ia 00%, i C7.1111CATH

(Starine I, 45). Si cunoscutul in literatura

11,110VIIIM
nOstra romano-slava Boiidar Vuko\ ie se tine in lu-
crarile sale de aceste ides mai nom ale curentului
literar sirbesc. Caci, si el, s. e. in al seu Calendar
tip. in Venetia la a. 152o, are acea regula : 1131;0-
muicuk, CANIMI1 lEdifit1k 171:1,111111, nEAOCTOlillnkl, 3,l1W1,11-
r11(.1101/1,11.thl,116, H Cla. IIN1E, Etla 1E41%, 111Th
XIVII etc. (St. Novakovie: Primeri, 303).
Trebue insa sa observam si ca acesta regula a
lm Const. Filosoful, ca in general chiar regulele
deja paleoslave, nu s'a putut strecura si mentine
la totii scriitorii. Caci altii, fie din necunOsterea sau
neintelegerea regulelor lui Const. Filosoful, fie pen-
tru ca desordinea traditionala mai veche era mai
usOra, amesteca, ca si inainte de el, pe if si i chiar
in aceiasi positie. De alt-fel, amestecul desordinei
veche cu ordinea noua ortografica se vede une-ori
chiar la acelasi scriitor, la care se observa clar ten-
dinta d'a se tine de noua scOla a lu1 Const. Filo-
soful. Asa, chiar Boiidar Vukovie, in al seu Ca-
lendar unde se tine, cu privire la if si I, de noua

www.dacoromanica.ro
 325

scola, chiar el nu se pote dezbara une-ori de vechia

traditie si scrie Ch 110C111:111111me,iik, Altvuirrille etc. in
loc de liocirknicialtk, sau are mia,o,Icio in
1. d. AHavoincTo etc. Jar alts scriitori n'au mai de loc
regulele scOlei noui. Ast-fel intr'un manuscris despre
<Munca Chirichei si a mamei sale Julita > (sec. XVI)
se amesteca vechia traditie cu regulele nom : ALAI-
miatior, Ypticriativs, ; dar mai ales, dupa neregt la
veche : moryile, Toro I Wilk 1:EpOVICTk, IMAM, CI:ETHIC,
VplICTI11(1111110, YplICTI,1111, 111cCTOp111,1:k5, HICK pa 11, A1oy-.11 -
Tgrtum. (St. Novakovie : Primeri).
Acestea ne arata ca in sec. XVI si XVII se mentin,
in literatura sirbo-slava, amandoua curentele literare
cu privire la n 41 T, i ca in arnandoua nu e, intre
aceste doua litere, nice o deosebire fonetica ci numai
ortografica.

III. In literatura bulgaro-slava

Textele bulgaro-slave, in timpul mai vechi, in ge-

neral amesteca pe II cu "i, chiar ortograficeste. Ast-fel
Codexul de la Berlin (sec. XIII) scrie : HIcainHe si
ificaHIE 99, AE 105 si Fain 97, IIATplIApkCII H HIIA31 78,
IlliTclET CA sl IIITLMT CA, indic. pres. i;NcTI i CTF:00111
107, 11011AE ICH si 1113.11,1,Ak 90, riuronautn 75 s.;;i MO-
de unde se vede clar ca nu se face nici
GAII11111 etc. ;
un fel de deosebire intre II si I. Tot ast-fel are Tro-
janska prica (sec. XIV) : Ail CA Hi paaoplin(Y.) si 1:,11;0
nit Tpo.i IIE MIA% 162, IlpffilAETN si flpIHAE 164, lipIC-
TX,MITH si uplicTA:ini 168 etc. (Starine). Dar de pe la

www.dacoromanica.ro
 326

patriarhul Evtimie din Tarnova, dascalul intr'ale or-

tografiei al lui Const. Filosoful, gasim si in multe
din textele bulgaro-slave regulele, pe earl' am vedut
ca le pune Const. Filosoful pentru Sirbi, cu privire
la intrebuintarea lui II si 1; anume ca : se scrie I
din'aintea vocalei, far II la cele- l'alte locuri. Ast-fel
e in cronica bulgaresca din Codicele de la Chiev
(sec. XVI) : cp%ncTilimk1,anmaTIx., cia, ErhEoriponlific,
micauff, TpSria, napiitkantk, ,I,Imiirriie, 7Spikii. Tot cam
de acesta noua scOla ortografica se tine Bulg.-Lab..
(sec. XVII) : Giwuh, ICAItl, ,I,AnIelAk, AktAIE, A031E, Ala-
HonE, Rh ropIe, nn unViolin ; iar cand nu vine inainte
de vocala : Torus, son, 11Alk, T011311 etc. Aceiasi re-
gula o gasim si in Apocalipsul Apostolului Pavel
(sec. XVII) : Tprria, 111011111iil, uponinuif, na TiaCe, TEpt-
ilEtiiE ; sau, cand nu vine inainte de vocala : nll, nna-
POCAORE1111 VpliCTLIIIE, A101111, 1,0111)1111A, HAII, rainaTh etc.
Insa, tocmai ca in literatura sirbo-slava, tot ast-fel
si in cea bulgaro-slava nu trebue sa ne asteptam
la mentinerea acestei regule absolut peste tot. Si
nici nu era cu putinta asa ceva, cand regulele lui
Evtimie aveti de luptat cu o obicinuinta traditionala
care amesteca pe II i 1. De aceia se intampla ca,
chiar in textul in care acea regula se tine cu mare
bagare de sema, sa se furiseze, pOte prin lapsus
calami provenit din vechia obicinuinta, din cand
in cand si vechia desordine. Ast-fel, Apocal. apost.
Paul, de si observa mult acea noua regula, nu pote
fara sa i se strecOre si 3ATp11141M, in 1. d. .3ATpiltrrk etc.
Ori-cum insa, si din desordinea textelor din'ainte
de Evtimie si Const. Filosoful, cat si din ordinea

www.dacoromanica.ro
 327

de dupd el, se vede ca nici scriitorii textelor bulgaro-

slave nu facean intre si I (=-_-1) nici o alta deose-
11

bire de cat numai ortografica ; si acestia dar, ca cei

ai celor sirbo-slave, pronuntaii s. e. ind. pres. h.ptcri
tot ca pe crnopu, nu deosebiati adica nici cantitativ
pe din prima de n din a doua forma".

IV. In literatura ruso-slavd

Textele ruso-slave, tot ca cele-l'alte slave cirilice,

nu fac intre n si nici o deosebire fonetica sau can-
i

titativa, ci sau se tin, mai mult sau mai putin con-

secvent, de vechia traditie grafica paleo-slava, sau
se foloseqc mai ales de H, sau pe acesta it arnesteca
neregulat cu 1. De acea s. ex. in doc. din Novgorod
dintre sec. XIII si XIV se afla MITI1 alaturi de cAATI,
cu care se pronunta identic (cf. Izsle:dov. p. 153-7) ;
precurn, tot din pricina acestei identitati fonetice a
lor, se afla in Evang. Putnand (sec. XIV) : diliniiii%
si ifiliam, W111 Si W1111 (Kalum. p. 5, 194), cu tote Ca
aid mai peste tot se intrebuinteza numai ii. Iar din
sec. XIV, de sand regulele ortografice sud-slave
ale lui Evtimie si Const. Filosoful se respandesc la
Rusi, apare si mai clara identitatea fonetica" a lui it
cu ; cam de acum, in cele mai multe casuri se pune
inainte de vocala i, acolo unde mai inainte fusese
ii, ca dovada ca arnandoua represintati acelasi
sunet. Ast-fel e in Apostolul tip. la Moscova iii 1564 :
n3nomnIem7., pichi, AhumpIA, REA1111ill etc. (T. Buslaev :
Russk. Hrestom. p. 233).

www.dacoromanica.ro
 32')

V. In literatura romdno-slava

Textele romano-slave, Inca din primele timpuri,

se tin mai ales de acea regula a lul Evtimie si
Const. Filosoful ; caci nu fac intre i si u nice o
alta deosebire de cat numai ortografica, ci pun
pe I Inainte de vocala, Tar pen in cele-l'alte locum
Ast-fel, Liturghierul de la Targoviste al lui Macarie
{tip. a 1508) : 1iec ti Ie, R tomb, tv n, wualEala, dar 114.1,
11,111, tlAtIlilltlEill. Evangelia de la Targoviste (tip. a.
1515) : nERin, nTKIA, cn.InnenIemk, sau ovnennn,n, 111311VO-
AllTli. A lui Coresi Evangelic (tip. a. 1562) : YE,

AiolloCie, cla, AiilliWIlk. dar HAWKE,llopEcn, annrn etc.

Al lui Coresi Zbornic (tip. a. 1568) : ak, all, Aci;Enp'i,,
dar npu, 11116111, (rum; nil etc. Al lul Coresi Octoih
(tip. a. 1574) : /To; EWE, tillVllh, ORCTOttl1111, niweitultk,
dar Ilnu, micaTn. p !An etc. (Bibliogr. rom. I). Cronica
moldovenesca din Codicele de la Chiev (sec. XVI)
are aceiasi regula : IluAta, AporsIti, 414affin 148, ihurT
147, dar 11PIAA11111.1,11, II noncnamn, uYb, TATtyll. Leto-
pisetul din Codicele de la Tulcea (sec. XVII) pas-
treza tot acesta regula ortografica : Goaa4, iltlIAOCT1A
no-Aaeih, lipi me, dar %%c IITRd,1111, HEMII:OAINOIEF1111;i1, Alli1111-
1) iA. Psaltirea tip. la Govora a. 1627 are in acelasi
fel: 1110,1:111, cnacitifF, 1;13,11011LS, IIPIECTLI, BAiOLIO-
ilE1011 etc. 'fila 1-4) Aceiasi deosebire numai orto-
grafica intre II si I se vede si 'n documente. Ast-fel,
un doc. munteno-slav de la Mircea Ciobanul are :
MILIOCTII0 10i1;110, 1101tITEA10, 3Apat:IE etc. dar neceAnT,

www.dacoromanica.ro
 329

iipocTirria etc.'). Tot ac,;a, intr'un doc. de la Mater

Basarab (a. 1645) : ci o, irrpormaViticHoe, r I;Eil'IIE, IA
Teuiie etc., dar KEnnsn 1111i, nraa, CI11101,11, Ai") 1,1111111,A,

etc:2). Si un doc. moldo-slav particular, o marturie

de la un Lupul fiul lui Stancful, scris la a. 1604,
are : 111)%cTikm, Aonpiii, lioxmlalImi, dar mapTopu, kfitIlli011,
tit111111,11 etc. (Shorn. Min. IX, 383). Doc. moldo-slav
de la Vasile Lupu (a. 1640): I; %owe, ripittri,oni I.,
IJOTKpMEHIE, dar narnnnur noxlipii, riliceripuin:, (Sbor. Min.
IX, 388). Tot ast-fel intr'un doc. munteno-slav (a.
1665) : ell wilciwne, 11'11,111.1a , thurocitor:ErffEwh, XpucTomo-
nimIti etc., dar nna-,herm, [warm etc.").
Asa dar, acea regula ortografica : ca i sa se scrie
inaintea vocalelor far n in cele-l'alte locuri, o vedem
in general forte mult aplicata si pastrata si 'n tex-
tele romano-slave. Dar fireste ca nici in acestea nu
trebue sa ne asteptam a gasi acesta regula peste
tot en exactitate tinuta. Cad., dupa cum Sirbilor si
Bulgarilor le era acesta grew, fiMd-ca le era in cale
si taria neregulei unef traditii literare de secole mai
veche, sau de multe orI i neintelegerea clara a re-
gulelor lui Evtimie si Const. Filosoful; tot aceleas,;i
lucruri le stall in cale si Romanilor ca sa nu pOta
intrebuinta pe rr si I, in mod consecvent. De aceia
i

vom vedea ca chiar Coresi, care in on-ce cas era

un om cult pe vremea sa, de si se tine tare de acea
regula, totusi si el scapa, furat de vechia apucatura,

I) MiletiC4 : Novi vlaho-frAlg. Grain. p. G6

2) MiletiCx: Dafro-rout. in Shorn. M111. IX, 372 3.
3) P. I. Aafa i-ik : Pa ndtki, 116.

www.dacoromanica.ro
 330

forme ca !Walsh, ,i,AmacnIn, etc., in loc de

'Ail-Ai:m*1:E')
Iftvo14, vi,dmaciani ; cad in aceste casuri nu venea vo-
cala dupe H. Tot asa, in Letopisqul din Codicele de
la Tulcea, cu -Vita puterea cu care se menpne regula,
se furiseaza si paalitinfl in 1. d. paalfieniE, pA31111Elik
1. pa.31;Ifilk, IlE11101111111 1. It eriumfiii (I. Bogdan : Cro-
nice inedite p. 46). Scapari de acest fel gasim chiar
mai des in documente, cari nu aveau atat scopul
de a face literature. Ast-fel, in doc. citat de la Vasile
Lupu din 1640, de si se pastreza regula, vine si
pA,Vi in loc de NAIL In eel de la Mircea Ciobanul
se afla strecurate si Tim in 1. d. TI F, paAI 1. my!,
4EC'rITO1 S.
Ori-cum insa, nici foneticeste si nici din punct de
vedere al cantitatif, nu se deosebea II de I. Se scriau
amandoua numai ortografic, spre a se pastra o ve-
che tradipe literary care 'sr avea radacina in litera-
tura grecesca. Iar textele rornano-slave, si in acesta
privinca, nu fac de cat acea ce textele bulgaro-,
sirbo-, ha si cele ruso-slave intru cat de prin sec.
XV incepe si la Rust a se respandi influentele sud-
slave cari be aduc si regulele lui Evtirnie si Const.
Filosoful.
Asa dar, intrebuintarea indiferent i amestecat a
lui n si I, precum si marturiile lui Const. Filosoful,
ca si limbile de aC,11" slave, ne arata ca II se pronur4a
intocmai ca I sail I.

r) Iu Octoihul din 1574. Bzbhog. roar. 1, 59.

www.dacoromanica.ro
 331

Ce sunete repre,,intau il si i in textele slave i ronzano -slave cirzlice?

Daca se urmaresc textele si limbile slave se vede

ca ii, deci si I, 1 represintau doua sunete deodata,
si la acelasi scriitor ; si anume : represintau un sunet
iotat 1, cam ca in romanestile pal, dai, mai, precum siun
/ intreg ca in roman. dinte, zic, bine etc. Amandoua
aceste sunete erail represintate de II deja in textele
paleoslave i). Ast-fel nom. sg. paleosl. iymi e acea ce
gramatica ne represinta scris krajk, adica se pronunta
ca s. e. sirbo-croatul de aqi kraj, sau cum am pro-
nunta not Romania pe i din cral, ca in mat, pai, da/.
Dar nom. pl. plslav Rptni e acea ce gramatica repre-
sinta prin kraji ; si se pronunta ca sirbo-croatul de ach
krai, sau romanescul i in articulatul plural crai, Omeni
cern, sau in bine, tine, dic etc.
Acest rol de jk, adica rom. i, si in acelasi timp de
ji, adica rom. i, it are ii (deci si I:, 0 in literaturile sirbo-
slava, bulgaro-slava si ruso-slava, in tote vecurile
de mai tarcliti, deci si in sec. XVI si XVII.
Ast-fel, Bo'zidar Vukovia are in Liturghia sa din
a. 1519 : ask irrlautfiri II All&M.(1111 cu H = I = i, ca si
in HI% T1)01111,11, = rom. i,
HAL11'011.3KOAII, dar si 'IV Cu II
pronuntat ca rom. tamu, sirbo-croat tajnu2). Bulg.-
Lab. (sec. XVII) are nom. sg. ninoimii ripopoNk, TOII, pro-
nuntat, dupa NA cu ul = rom. i, dar si Emirre pro-
nuntat cu ii = i ca rom. vidite, sirbo-croat vidite. Sail,
in alte texte sirbo- si bulgaro-slave gasim s. e. im-
perativ sg. mil, pronuntat ca rom. dai si sirbo-croat
daj ; sail /110111 H:E1111 pronuntat ca rom. moioi jeni, si
1) Miklosich: Ver,gl. Grain. I, 121. Cf. Leskien: Handbuch, 6.
2) Vuk KaradziC:: Pruneri, 12.

www.dacoromanica.ro
 332

sirbo-croat mojoj zeni. Si in texte ruso-slave gasim

ca II = z i i. Ast-fel, intr'unul belorus din sec. XVI
gasim Antm, ffidi;o1). Si in mai tote, inainte de al
XVII vec, e scris s. e. Aonpkw care se pronunta ca
rom. dobraz, si ca rusescul de acli dobryj sau cum
pronuntat ca rom. siniz si rusescul de ach sinij ; sau
imperativ A illmo, AMITE pronuntate ca rom. daz,
darmo, daite si rusescul de ac,li daj, dajmo, dajte 2).
Se scrie insa mai numai n, i pentru i si pentru t,
in bite literaturile slave cirilice pana si in sec. XVIP),
pe de o parte din pricina tendintei de a se mentine
modul de scriere paleoslav, Tar pe de alta desigur
si pentru ca Inca nu venise ideia de a be scri i pentru
1 si a numai pentru i.

Numai de prin sec. XVII incepe a se respfindi

mai mult litera n' pentru i, si gasim in textele slave
icT si colo s. e. Aonpidri, Aari, Td itia etc. Dar acesta
inovatie, ca on -ce inovatie, nu se pOte Inca intari
in acest timp, cad vechia traditia face ca s se scrie
mai ales tot numai ti pentru i si i. Asa ca in sec.
XVII gasim inacelasi text Aoupkiiti .1 R6AIt9iwll, imperativ
gdti si sett, cu tote ca i in casurile de pe urma se
pronunta tot nemnadii, AAA.

i) Arch. fur slay Phil. XIII, 209.

2) Cf. Sobolevskij : Lckciji, p. 41.
3) De alt-fel is -cola vine in texte H = i tin inainte de sec. XVII slit
XVI. Cf. anale sirbo-slave din sec. XVI 1IOTO10sHEII, ROH, CRETI411 Kill.th,
(Arch. fiir slay. Phil. XVI, 59, 62). In un manuscris bulgaro-slav din
sec. XV : 110,H#1011HTE rp lq mil. (Arch. fur slay Phil XVI, 45). Si ti rpo-
KnaViicimi in doc. munteno-slav din a. 1430: ,4E7 EH in doc. munteno-
slay din 1597 (Stefulescu : Incercare asupra Istoriet Teirga-finha, p. 27
38) Si Evang. Putnanum, text rus din sec. XI\ , are H.

www.dacoromanica.ro
 333

In textele romano-slave cele mai vechi pana i

in sec XVI d insemna, ca'n cele- l'alte slave, de
odata z i i. Mai peste tot se scrie 6011 dei se pro-
nunta ca rom. boi sau sirbo-croatul boj, 111011 Clink
de si se pronunta ca rom. mot sin, shbo-croat moj
sin. Si in sec. XVI se scrie mai numai Mall, ,1117,1%

IIild1111i011 3EMAIII Tanna etc cu tote ca se pronunta

ca rom. mat, v14(o/, tama ; sau 1110A11111a, 116111IICAL,
rl. if pron. ca rom. molitva, napisah, velicie. In-
tr'un doc. de la i\Iircea Ciobanul gasim mama i
414111141, rania si GTortua, nEmoiti mc Arium (MileticA :
Novi Vlaho-b71g. gram. 96).
Din sec. XVII Insa, pare-se sub influenta litera-
turn ruseti culte, incepe mai des a se intrebuinta
i la nor 1i pentru 1, remanend une -ori n mai ales
pentru i. Inovatia cu vi se vede mai ales in tipari-
tun, desi nu lipsete nice in manuscrise. Dar, tocmai
fiind-ca era acesta ceva nou care avea Inca de lup-
tat cu vechia traditie, a se scrie numai im-colo pentru
1", caci mai ales tot If remane sa indeplinesca i acest rol
Ast-fel Penticostarul tip. la Targovite a. 1648-9
are 1i dar tot de odata si n pentru z : qc'TuriSnuo,m
II npar0ri3Ontrionn0,t6, 11,1 CIUI9IIh11i CII IT, Ili I iTII 1. IlpilITII
sau ,ummiu si iniohechia. lar intr'un Praxapostolar ma-
nuscris din a. 1651 : dlaTE1i EAckimu, a3k nEr\oci onnin
.10CA'1;,1,1511!....pAn, undo se citea IH tTc i, umocToriiiifi,
adica Mater, nedostomir, posledni/ (Shorn.
Min. IX, 203 204). Tot ca a insemna Inca si i si
z ne mai arata si un doc. munteno-slav din a. 1645

www.dacoromanica.ro
 334

in care vine rocilompk ItC011 36,11/IE orrrpognaViliciio0,

cea ce in gramatica slava tiparita in Muntenia la
a. 1697 e : orrponnaViiticiam2). Un doc. munteno-slav
din a. 1665 are tot ast-fel n =i si i in : Uit !LUPO-
irliptiii II GILICOIIIICTIllall II Vpurromommla H CLIA10A13%-

;NAHHIH 'MAHN% PAAoiriVA ROHENIAN6 3) ....1102i0H110i11%., pro-

nun tat blagovL-rid, sa-
modarjavnii, pokoinom, ca in A1E1111111), Ht104ECI:i6 din
Penticostarul de la 1648-9. Aceste oscilari ne arata
Ca Intre H i ii Inca nu se facuse o statornica deo-
sebire, si ele ne mai dovedesc Inca data ca II avea
in textele romano-slave si valcirea de i in afara de
acea de i. Ba ii era Inca, in sec. XVII, o inova0e
asa de neirqelesa de marea majoritate a scriitori-
lor, in cat, nepricependu-i tocmai rolul, it puneau si
acolo unde nu'i era locul, nurnai spre a fi la moda.
Li se intimpla atunci scriitorilor acea ce si ac;li la
not se 'ntampla celor cari neirqelegend pe u Si 1, it
pun si acolo unde se pronurrya u saa a curat. Cacl
nu rare-ori ni se intampla sa vedem acli pe necar-
turari scriindu'si numele s. e. Dumitrescu, sau : un
lucr/r; tot asa precum mai scriti : eti dau, luna mai,
omeni buni etc. Ei bine acelasi lucru vedem, cu pri-
e. intr'un doc. de la Grigorie Voda al
vire la 11, s.
Munteniei catre mandstirea Iverie de la Sf. Munte,
din sec. XVII, in care gasim: thnE(T), EArnm, crgaatinni,

i) Safank: Pamdtky, 115.

2) Sborn. Min. IX, 207.
3) Safank : Panuithy.

www.dacoromanica.ro
 335

Am(orlitili N trEApoTtimA, orcToAnwE') etc., tote exemple

in ca' i se pronunta i.
Acestea ne arata ca, ch ar in sec. XVII cand If
e mai des, nu el singer insemna" f, ci acest rot al
sett si imparte ci cu ii carele Inca de la formarea
alfabetului cirilic, de prin al X vec, insemna .si i si
t (adica gramatical j).

VI. In literatura romance

Dar daca Romani' nu deosebesc foneticeste pe oi

de I (sat i) in textele romano-slave intocmai
ca invetatorii for intr'ale scrisului cu cirilica Bulgarii
ba si Sirbii si Rusii ci numai ortograficeste scriu
Ii sau 1, nu e natural ca ee sa le fi dat aceleasi ro-

luri ortografice si atunci cand scrian romaneste ?

Intrebuintarea intregului alfabet cirilic ne arata ca
nu putem presupune nici in acesta privinta vre-o
tendinta de originalitate a Romanilor ; ca i aid nu
am face de cat o gresala, n'am face de cat sa fal-
sificam fonetica vechilor texte romanesti, daca am
crede acea ce Sbiera ca Ii insemna pe t 'ar I pe i2).
De aceia, dovedile din literaturile slave, pe car' le-
arn adus mai sus, slujesc spre confirmare si expli-
care a dreptei idel pe care o au Hasdeti, Philippide

I) Archtva Statuha, Manast. Radu-Voda, pachet 28, No. 4. Acest

amestec al lui H sau N, fie-care din ele insemnand deodata si i si
se mai p6te vedea si in alte doc. din sec. XVII (s. ex. la Archzva
Stat., mandst. Radu-Voda, pachet 23 No. 8, pachet 48 No. 6).
2) Sbiera : Codicele Veronele zz, 299.

www.dacoromanica.ro
 336

etc. ca i Insemna Intocmai cea ce n. Asa ca, daca

in textele romane vine a la sfar0tul cuvintelor si I
in cuipul iui, se face acesta nu pentru ca acolo II = /,
cum crede Sbiera, ci pentru ca in acele casuri el
N enea dupa consunanta, cand regula ortografica cerea
ca sa fie sciis il ; iar i se scria in corpul cuvintelor,
nu fiind-ca acolo voia sa se represinte prin el su-
netul i, ci pentru ca de regula in aa casuri el venea
dupa vocala, cand regula ortografica cerea ca sa se
scrie .

Dar sa vedem chiar in textele romane aplicata

acesta regula ortografica, adica ca i se scrie inainte
de \ ocala iar H cand nu urmeza dupa el vocala.
Veatl XVI. Leviticul o are in : mil', Tporireii, Tpor-
4 fa., Hajfil , etc. Dar, tocmai fiind-ca nu era deosebire
fonetica intre H i I, scriitorul le i amesteca, nepu-
tendu-se dezbara sistematic de vechia apucatura de
a le confunda : mipocaffa. in 1. d. AuipocciiA., iceu,i Xi
si 1:6 i,1 VII, alaturi de Tporil\IA:, si
1{611,11 /11'41, ANAL.
1;, pm+ alaturi de Edon i i. (Cuvente I). Cu multa stric-
teta pazete regula lui Evtimie si Const. Filosoful
o nota de pe o carte (a. 1571) : 4imiA, miTsprie, si
1 r-h, etc. (Cuvente I, 18). Tot regulat o are un
11111

act din 1573: 1p11E, wamEtiiti, $.16, (Cuvente I, 23).

Diaconul Coresi, care am veclut ca tine forte strict
acesta regula in lucrarile sale slave, acela0 lucru
face 0_ in cele romaneti. Ast-fel in Psaltire (a. 1577)
are : Ao,I,Eirrop Aqui, ars,spmno, olilll, AMplEI1 etc. ; si,
uncle nu urmeza o vocala : DIENth, ,Itniiimuouni etc.
Acela0 lucru face Coresi in Tetraevangelia din 156o :
.e11y1 Au* "%um, orteurrifii, iriIIoi tienpInToinoon, con-

www.dacoromanica.ro
 337

ii with 21, i en] iipx, c101r311, copto etc. II. i tot asa
de strict se vede acesta regula pastrata de Coresi
si in cele-l'alte lucrdri ale sale, ca Talcul evange-
liilor din a. 1564, Cazania din 1581 etc. Aceiasr
neregularitate o vedem in Paleia din Ordstia (Tran-
silvania) tip. la 1582 : iiicraw, ptvAIA 4i1E, RIEpnfiii,
tefau", i. 101r31111,11, illtIII, TIME etc. 35. (Chrest. I). i
in Psaltirea Scheiand : nife, die8 i 6, ataa, wantediu 17,
ilslioA, gle, i T711, p%All'IE 27 etc. Aceiasi regularitate
a lui Evtimie si Const. Filosoful e in Codicele Vo-
roneten : impumliii, AcIE, &Wins% 38, aotraIw etc.
i, precum in textele roma-no-slave acesta regula
e mai strict pastrata de scriitorii mai carturari sad
cari voiati sa dea un caracter mai literar, mai is-
cusit lucrarilor lor, tot ast-fel se vede acesta si in
textele romane. Desi, chiar si cei mai carturari nu
se putead dezbdra sistematic de vechia, traditionala
obicinuinta de a amesteca ortografic pe ii cu Y. Cad,
vecluram cumin Levitic, cu tOta silinta de a se pastra
regula lui Evtimie si Const. Filosoful, nu se pcite fard
sd le si amestece : KapIii i Rapini. Tot ast-fel, cu Vita
tinerea consecventa a regulei, scapa i in Palea din
Ordstia, ici-colo, forme ca Anna& 38 in 1. d. Aikilik,
sad HEIBIAMIllik 36 in 1. d. liaiAminik. Ba, pe de o
parte puterea vechii traditii, iar pe de alta moda la
care ajunsese de a se scri I, in urma inovatiunii lui
Evtimie si Const. Filosoful, fac pe unii scriitori mai
putin carturari si mai putin experimentati, cari se
vede ca nu inteleseserd destul de bine unde cerea
regula ortografica d'a se scri 1 ; acestea, clicem, fac
pe unii scriitori sa scrie mai peste tot Y. Ast-fel
22

www.dacoromanica.ro
 338

intr'un hrisov de vinclare din a. 1591, scris in Mol-

dova, e mai ales 1: me, nv.prapi, 1111, a091, 06, rain,
RENITSA ; deli identitatea fonetica intre I i m se vede
chiar i aid in AYH i Ali 11, KEHIT811 1 memwr (Arch.
Ist. I, 1, 105). Dar acest amestec vecluram ca exista
i in textele romano-slave (ca i in cele bulgaro-
slave, sirbo-slave etc.) ca efect nu al unui fonetism
deosebit, ci ca efect ortografic a doua curente li-
terare deosebite : unul mai vechii i altul mai noii.
Vecu/ XVII. i in acest vec se pastreza in general
regula ortografica a lui i Y. Ast-fel intr'un docu-
i1

ment din a. 1602 : Aomflia, AlEXEA111,111III, )0E, Saa MA11,

NE11011T, 1111A1E1111AE (Cuvente I, 113). In alt doc. mun-

ten din a. 1602 : cnnifwm, 4;1e, PA1111:11, ELIAS rEpIll etc.

sau 1111111111i, Eli, KElp (Cuvente I, 127). Intr'un act de
zalogire din a. 1603 e tot ast-fel i inainte de vocala
ui cand nu urmeza vocala : Aa6, ranlil, 4;if, dar
Rdcu u,$aqii (Cuvente I, 1 3 I). Forte consecvent pas-
treza acesta regula Cronica lui Moxa (a. 1620) :
Al&kif, lNIN, 11011111, roAp1N 145, pcmu1e, rui-n "Tara:,
dar 11111, mipk. Tot aa de regulat are
niau,
acesta Letopisetul lui Urechia (a. 1625) : cuyiirropm,
AIOAA014111, cHpierf 68, iffiau,a, mall, dar IISE40p11, mail,

110/11E11111'k etc. (Chrest. I). i Noul Testament de la

Belgrad (a. 1648) : Ampia, rEwprIE, [loam, IpiE, I 25,
liltIALIC etc. 126, lid Tea 127, dar 1131:0A`;11, AllA1611, ilf.111
etc. 127. (Chrest. I). Tot ast-fel are in lucrarile sale
mitropolitul Moldovei Dosoftei. Aa Psaltirea'i din
1673 : caniE, nEiiIiI, mIEs, nimm, nit3maniih, dar inn,
Allille ,11111:X desi, sub influenta vechii
etc. 2 ;

apucaturi i a faptului ca intre ii i nu era deo-

www.dacoromanica.ro
 339

sebir' e fonetica sau cantitativa, if scapa: INNS 211, in loc

de 1116, Kpaiiii 213 in 1. d. hpaiN. (Chrest. I). Tot asa
de regulat are acesta Biblia muntena din 1688 :
rpeinum,A, 4vig, nii6 279, A plCiEpe.3, dar a:pun-bpi, T%nt-
nlvitirrSithil, aim' 28o, (Chrest. I). Divanul luf Can-
temir (1698) : MIE5 AAT1A, 4E01, M611,11-1M, Ititnal 324,
cu tOte ca if si scapa
dar wu r.8fiSptim, ,miii4Tg etc. ;
une -ori, dupa vechia apucatura ortografica, forme
ca 6Nolin in 1. d. iisaoiali etc.
i tot ast-fel, cu mai multa sau rnai puOna con-
secventa, gasim acesta regula ortografica aplicata
in mai tOte textele romanesti din acest al XVII vec,
intocmai ca in cele contimporane cirilice slave si
romano-slave. Faptul ca si in acesta se constata
identitate intre textele slave, romano-slave si romane;
precum si faptul ca insasi limba de ac,11, in locurile
cu N 1 i din vechile texte, nu presinta nica-ieri de-
osebiri fonetice sau cantitative, ne dovedesc, acea
ce am cautat sa ara.tam, ca adica, se scria ti sail. II
numai din motive ortografice, ca deosebirea intre H
ci I nu era nici fonetica nice cantitativii.

Ce sunete refiresintati n ;4 7 (1) au textele ronuine?

Daca textele romane pastreza, ca si cele slave, o

absoluta identitate fonetica intre i si II, s. fi dat ele
totusi acestuf a (= 1) o alta insemnare fonetica de
cat cele slave? Voim a dice ca, daca textele romano-
slave (ca si cele slave) intrebuinteza, si in al XVI si
XVII vec, pe II cu cloud valori de ()data: cu valOrea
i si cu valorea i, sa fi insemnat Romanif totusf, in

www.dacoromanica.ro
 340

textele romane, prin H numai valotea i iar nu si pe

cea de i?
Noud ni se pare ca, intrebuintarea alfabetului cirilic
la not cu aceleasi insemnari pe cari el le are la Slavi
si in textele romano-slave trebue s Invedereze de
falsa o asa parere. De aceia nu putem fi de acord
cu filologii nostril'), ba si streini2), cart, dupa Hasdeii,
cred can insemna numai i in vechile texte romane.
Noi dar socotim fara temeistiin0fic ideia ca e : finalul
i intreg : gEpsH i nzpEum etc.'); pentru ca in alfa-
betul cirilic, atat in textele slave cat si in cele romano-
slave, ii insemna si i si i,cum am aretat mai sus.
i ne da dreptul de a socoti de falsa o asa idee
nu numai faptul ca, in textele curat slave si in cele
romano-slave, n insemna deodata i i i, ci Inca i ase-
menarea de intrebuir4are a lui i in textele romane
cu acea din cele slave si romano-slave. Anume,
precum in textele slave si romano-slave N nu se
intrebuirOza sistematic pentru i, ci numai ici-colo,
dup a cum scriitorul gasea cu cale sail stia sa se folosesca
de litera N, care era o inova0e in alfabetul cirilic din
vecul XVII si sfarsitul celui al XVI; tot ast-fel, vedem
acesta foneticeste relativ noua litera intrebuingindu-se
in mod mai mull intampla tor, in textele romane con-
timporane cu acelea. Cad si in textele romane de
atunci, N se scrie ici- colo ; dar mai ales vine
acolo unde ne-am fi asteptat, dupa limba de
i) Al. Philippide : Istoria linzbii Romcine, p. 35.
2) S. e. in Ffinfter Iahresbericlzt al Semin. roman de la Leipzig. p. 53.
3) Cuvente I. Tot asa, H = 1, au toti : Gaster, Ghibanescu, Sbiera,
Gr. Cretu in Lixicon p. 76.

www.dacoromanica.ro
 341

acli i dupa casurile in cari se scrie pe atunci

sa gasim tot it Acesta ne arata ca i in textele romane,
cum am veclut la cele slave iromano-slave, N nu insemna
exclusiv i; ci i in acelea el mai pastra Inca ye-
chia -'f Insemnare de i; insemna ca nu numai
represinta sunetul i ci i ii. Intrebuintarea, in acelai
text roman, a lu! i i H pentru sunetul care in limba
de acli ar fi 1, ne arata nu ca pe atunci, prin sec.
XVII i sfaritul celui d'al XVI, i final era intreg s. e. in
cuvintele date de Hasdeti RWSH, fl%Pium=verdzi, pcireti,
i ca numai acolo unde le gasim scrise REP.* IMPE11,11
s'ar fi pronuntat verdzi, pareti; ci acea insemna numai
ca. in primul cas (Repsil, impEivi) scriitorul reda pe i prin
dupa vechia traditie, far in eel d'al doilea (taps ii,
impEu,11) reda pe i prin relativ noua litera N, dupa o
noua tendinta ortografica. Aceste consideratiuni ne
impun dar de a nu crede ca s. e. la Coresi ApaiiN
T%1I, erawmAtuiii A11EH, ar fi pronuntate : dracii tai, vraj-
maii miei, adica cu i final intreg, ci ca i la el, ca
in sec. XVI in general, acel It final a putut insemna
forte bine pe i : dracii tai, vrajmaii miei, intocmai
ca in limba de acli. Numai dupa scrisul I, dar, n'a-
vem nici un drept, nici un temel d'a crede ca., de
ore-ce in textele sec. XVI el vine scris In genera-
litatea casurilor acolo unde adf ar fi i, pe atunci nu
se nascuse Inca in limba acest i final, ci cuvintele
se pronuntau cu i final intreg. i lard, daca vedem
ca N e mai des intrebuintat in sec. XVII in loc de
mai vechiul H, nu trebue sa deducem de aid ca pe
acum vechiul i final intreg se transforma mereii, in
limba, in i jumatatit ; cad, intrebuintarea mai desa

www.dacoromanica.ro
 342

a lui ii in sec. XVII nu era resultatul transformana

fonetismului limbei, ci numai tendinta noud a unei
inovatii ortografice.
De aceia s. e. in Psaltirea Scheiand crAvroirpa,
quAwagin 11ACAMITOIrASH 11111 roipin, IIIICEAE AiTANSA0101,
zisIton mieS' E ipti etc. se putea sa nu sune : 'mparatii
pamantului i boierii, dzisele Domnului, fiiul mieu
eti, ci i 'mparatii pamantului i boierii, dzisele Dom-
nului, eti; pentru ca : n insemna in alfabetul cirilic
deodaki i i i i. Tot ast-fel in popa Grigore din
Mahaci s. e. npn, _t (Hp, HKIIIVh, ACTIt311, inn ROR pu-
teal s fie pronuncate : ce eti, 'n ceri, painea, as-
tadi, i not ; fiind -can insemna i i in alfabetul ci-
rilic. Acelag lucru la Coresi, in actele particulare,
in Mee textele din vecul al XVI.
Iar in sec. XVII, de cand se indesete i la not
in textele romane ca 'n cele slave, intrebuirqarea
lui A, din amestecul acestor cloud litere se vede in
destul de limpede acea ce am dis : ca n insemna
i N. Mitropolitul Dosoftei le amesteca i in cuvin-
tele slave i in cele romane din Psaltirea sa (a. 1673):
IRICAIRTEARIal ACTE 1613+111S'A' in 1. d. ritiourrEmikul cum
e in WGlitlAilindi ACTE RUAR, sail Kamm? EFOXE Hello.6roWt1
StIstRAXIIIIN, CZn Rh1CT Rh PAARb Erns cu C7A1 in 1. d. ;

precum i ;EHAoKiti mumropiii AEON, sail APICtASII AE-

VIA RElil1 nE41n noax etc. alaturi de JCaNnx., m'AII 41i,-
16T, critutimx, AA ACA411 ca'n limba de asli. Tot ast-fel
Codicele de la Cohalm are des N s. e. siii;%(m) EN
MAN n6(n)Te, Amt rmon(u)Rill MIEN, tismem TAT7/611 11111
a 4)1wAsii 7o ; dar it i amesteca cu n : Fixainqn) am
06 i Ana AMOR, 1141EAE TA'r%ASs11 MR A $.1.10AA 1. a Ar-

www.dacoromanica.ro
 343

As!' 70, cuitiom i .t1.1011-1 ,i,o(nt)iismil 71,

Ao(m)HSAsti
A'hAE ASN 1. MiCE t1811 75, TOcITE WACEAE a wiumai,611 i
TORTE At1TbP1ME 79. Ba, nesiguranta 'n
'1E0'1111/%6A81i

intrebuintarea lui N se vede aici si din acea cal

pune la locuri unde, nu numal dupa limba de adi,
ci si dupa vechile texte, trebuia s fie II ; ca s. e.
in +mu r omti de cloud on 79 etc. (= imi grai).
Acelasi amestec, care ne tradeza pe 11=6, vedem
si in Biblia de la 1688 : T%Mil181111A agElifful c iu TE
oninirrvil i IIEI1 Tp5 cTimmt/Tark Al1A1GIN pommiEglii i
T%AmviliTsnSti aimpiTi 280, rspa AO/1110,1A 279 1 amp
Aomuswmi 11111 L1611pd 01r11/MV)11 AJA 1 lye Eli 282, lipE
AX11111.111 i imr11% m:111111111 283, sail +1101'011RA .111,EAEl1t-

'11011111 11111 A(S)V`3,611 284 (Chrest. I).

Iar acest amestec it gasim in tote textele 'n cari se
afla ii,intocmai ca 'n cele romano-slave si curat
slave.
Si, tot ca 'n literaturile romano-slave si curat slave,
sint unele texte romane cari se tin, chiar spre sfar-
situl vecului al XVII, de vechia intrebuintare a lui
II
si pentru i si i, nescriind pe noul li. Dintre
acestea din urma putem cita de pilda manuscrisul
din a. 1675: Asezaminturile vladicai Sava ) (Chrest.
I, 217 -22o). Iar dintre actele private, unul din 1678
in care e numai : cartAi46i, Aeu neKvuiii, AS' i .tii nOlti!
AE Cc ENLI,ill KOiK031 +111)EpE1111. 11111 ENN01111119.1 anocrodi
CKE1111,11 implimp (Arch. Ist. III, 252).
Cad, si in literatura romand din vecul XVII, ca 'n
cea slava* si romano-slava, gasim mentinendu-se ala-
turi, in privinta lui II, i ca si 'n alte privinti
cloud scoli literare : una pe care am putea-o nuni

www.dacoromanica.ro
 344

conservatOre, i care Linea la vechiul ii =i i 1, i

alta noua, care Linea sa simplifice alfabetul i s
specializeze anumite litere pentru anumite sunete. Pe
aceste doua scoff le-am veclut lucrand alaturf, i in-
fluentandu-se reciproc, i cu privire la intrebuintarea
lui x., k, k etc. Iata-le acum ca ele rees i din
%,
intrebuintarea lui ii, Y, i, ii atat din punct de vedere
ortografic cat i din cel fonetic.
Asa dar, in textele romane din vecul. al XVI i
XVII nu numai A insemna" I ci ci ii, care a insemnat
pe i Inca de cand a fost compus alfabetul cirilic :

in textele paleoslave i apof bulgaro-slave, sirbo-

slave, ruso-slave, romano-slave. i, precum in textele
slave din vecul XVII sail sfaritul celuf d'al XVI,
A nu indeplinWe o necesitate fonetica noua, de sigur
ca tot ast-fel nu indeplinete el o aa necesitate nib'
in cele romane contimporane ; de sigur ca in acel
timp limba romana trecuse cu desavirire din fasa
in care cuvintele nearticulate sail articulate aveaa i in-
treg. Pe temeful consideratiilor de mai sus, not credem
ca, cu privire la ii, limba romand se gasea in sec.
XVI i XVII in faza de acif ; ca adica, ca i acif,
pronuntail atuncf strabunif notri numaf : lui, in veci,
ca sa.-i faca, de sfentii voivo0 ingereti etc. far nu
lui, 1n veci, ca sa-i faca etc. Eram pe atuncf, cu
privire la ii =1, in acefaf fasa in care am veclut (p. 31 I)
-ca ne gaseam in privinta kir S'=ii.
Numaf ca tifra era Intre ele deosebirea ca : ii in-
.semna numerul 8 far numerul 1 o.
i

www.dacoromanica.ro
 345

Resultatul cercetarii nOstre e dar ca. : a) in textele

romane din vecul al XVI i XVII nu e, intre i 11

i sail 1, nici o deosebire fonetica nici cantitativa. Se

scrie una sail alta dintr'aceste litere numai ortografic,
dupd o traditie sail regula ortografica aplicata de
Slav' in textele for cirilice i de Romani imitata de
la aceia nu numai in textele romane ci i in cele
romano-slave. Dec' EERY XI suna absolut identic cu
EMU X11. b) n (deci I i 1) insemna in textele romane
nu numai sunetul i ci i i, intocmai ca in cele slave
si romano-slave. Dec': wan, n6Ato ci;iiwropH cel mai
probabil ca sunail in vecul XVI i XVII ca asta-d' :
ochii, multi scriitori c) ii insemna de regula i : Aom-
tisnA=domnului. d) dar une-ori, ca efect al uner
mode neintelese, ii insemna i 1, s. ex. in infinitiv a
pi ca tifra insemna numerul 8. f)
rilm i. e) 1 ca tifra
insemna numerul 10.

147 %1, %11.

I. In literatura paleo-slava

Textele paleo-slave ce ni s'a.0 pastrat n'ail pe Id

de cat rar i exceptional. Ast-fel, e dOr exceptional
nkOCk in Codex Suprasliensis. Incolo, in acesta, ca i
in -bite cele-l'alte, se afla scris mai numai %I, une-ori
%Li, tot cu insemnarea mai posteriorului h1 1). Aa, in
Cod. Suprasl. e de regula: raIX%, HptczicTz, aum etc. ;
in Savina Kniga tot ast-fel: MAIM, li'6il,%1, MA% etc.
Iar cat pentru sunetul pe care it represintaii %I, hi
i) Miklosich: Vergl. Gramm. I, 152.

www.dacoromanica.ro
 346

in textele paleoslave, el era de sigur cam acel polon

de adi y, rusescul iii, sau romanescul a 1).
II. In literature sirbo-slava
Textele sirbo-slave, Inca din intaele timpuri ale
acestei literature, au mai numai hi in locul plslavului %1;
dOr exceptional se afla in acestea %I, ca s. ex. IVAICTk,
CTNICTkNVIE intr'un fel de Nomocanon. Incolo, con-
form cu obicinuita neintrebuintare a lui % care e
inlocuit prin k (cf. p. 273), vine si aid numal w.
Numai ca, Inca din al XII vec, in textele sirbo-
slave ki nu are insemnarea fonetica a paleoslavului
hl : a, ci aici el represinta pe i. Fara indoiala ca odata
a existat si in limba sirbo-croata sunetul a : din textele
Freisingheriene si din copiile unor documente cu
litere latine se vede ca prin sec. IX si X exista intr'insa
sunetul d2). Dar din al XII vec, hl amestecandu-se in
texte inereu en II, acesta ne arata ca : Inca de atunci
limba sirbo-croata se afla, cu privire la kl, in stadiul
ei de asta-de, adica Inca de atunci, ca acli, nu mai
are sunetul a, si ca deco Inca de atunci m represinta
in textele sirbo-slave pe sunetul i. Deci Inca de atunci
Ckillk (= plsl. cuu%) se pronunta de Sirbi : sin, ilikITO
(= plsl. Amirro) se pron. mito etc.
Cad, in adever, acest amestec al lui i i cu II se
vede mereti in texte, scriitorii cautand a'l pasta
pe hi) spre a se tine, dupe obicei, de traditia paleoslava.

I) Cf. Sobolevskij : Drevnif cerkovno-slay. jaz., 3o. Miklosich .

Vergl. Gramm. I, 149. T. Florinskij : Lekoji, I, 82-3.
2) Archiv. fur slay. Phil. IV 406, XII 579. Miklosich : Vergl.
Gramm. I, 400.

www.dacoromanica.ro
 347

Ast-f el o Nedjeljna propovjedanja din sec. XIII

are : AA UM ocAaraderm 11[1,414111Th roctioAk in L d. oCA41-
611161,11.1, np.bpkiiTkimk in L d. 1/)4111111THAlk, 1:11 OrIHTE-
1116RM in 1. d. orsmssocuto, XiiTpo in 1. d. XklTp0, 11E3A1O-

GAIEHMI 1 RkaAmmetilif etc. ') Un Codex din sec. XIV :

iirrkma in 1. d. nCTUUn, ChM in 1. d. mid, nom. plur.
pmad in 1. d. pawl, 11pOitUICAMTk in 1. d. 11p0iMICAIITk,
latiAmiuu in 1. d. RuAnlull, cmpkTid in 1. d. CAIIIRTII etc. 2)
Evangelia Nikoljsko (a. 1404) amesteca forte mult
pe 1.1 cu 11 poAl si pomd I, Hockma, Ilocwnh si HOCH-
:

HORkl 2, infin. riorcTITed s1 Kis3HecTii, f101ii10111.1Tkl CE in

1. d. tioRnoiniTti ce, o owipeind in 1. d. 0911111E1111 etc.

Amestecul acesta intre w si H, 1 identitatea fonetica

intre ele, ni le marturiseste, la inceputul sec. XV,
chiar Constantin Filosoful, care tine de reii pe scrii-
tori ca nu pastreza la scris pe 1.1 unde trebue. El,
imputandu-le de acesta, dice ca din pricina nqtiintel
lor, piere i M din intrebuintare ca ,o, 1 adied :
cliorkminiad COrTk CIA : 0 Id `11 HE RIACti1IALI ;NE rike ROE
110AOTIITFICE E7.>> fiind-ca, dice el, (<41111111111 TM, w IMRE
1111CATE,110, IlptAtIrtlEll CIA II HA w H W Nd H, Id KO 'EA,11110

PTI1OTk ?> 3). 1, dupd ce cu durere constata ca rl

piere, ne mai deosebindu-1 scriitorii de w, Const.
Filosoful vrea sa'l invete cand sa scrie pew i cand
pe n, spunendu-le ca ki nu trebue sa fie la incepu-
tul cuvintelor : hl HE 114(1EAICTRSETk, CIA H IliltlEAtCT- *dRE

6eTk2, i, dand ca exemple pe : 113kIAE, H 1;k1', H KS-

aRIAE etc. (Izsledov. p. 412). Dar, chiar i din aceste
i) V. JagiC: Opisi i izvodi, in Starine V, 32.
2) St. Novakovia : A.pokrifi, in Stathze VIII, 39.
3) V. Jagi6 : Izstedov. fio russk. jaz. I, 395.

www.dacoromanica.ro
 348

staruinti ale lui Const. Filosoful de a determina un

loc pentru scrierea lui hi se vede ca foneticeste nici
el nu deosibea pe Id de II ; se vede ca, si la ince-
putul sec. XV limba sirba n'avea in id alt sunet de
cat tot pe i. i, cu tote silincele acestuia, tocmal
fiind-ca nu era deosebire fonetica intre id i ii, ace-
lasi amestec intre aceste litere se continua la Sirbi,
si dupa el, in sec. XVI si XVII. Ast-fel, s. e. in-
tr'un manuscris cu a Viata Sfantului Simeon Si a Sfan-
tului Sava de prin sec. XVI, gasim tot asa kr.n:
W WIlIkCTEMII 1 W 11011.1kC11411 sail w iik.upaipetiiii, climk
si Cltlotlil, W IliACTARMEI1111 Si W flOCTARMEHM, WT6 IIKIXK
Si liCli, 11311MIMAI till Si 3,111111111M Ilk] etc. 1)
Acest amestec al lui id cu ii se vede in mai 'kite
textele sirbo-slave din al XVI Si XVII vec. De aceia,
on cine se 'ndeletniceste cu studiererea for trebue
sa constate ca St. Novakovie ca : ose scria id, dar
se pronurqa ca ii, si, din acesta pricina, se scria ii
in loc de Id 1 Id in loc de ii>> 2).

Ill. In literature bulgaro-slaver

Deja in textele paleoslave, deci prin sec. XI, se

vede un inceput de trecerea vechiului sunet %I ==ei in i in
limba bulgard ; cad une-ori se afla scris, s. e. in
Savina Kniga : plist aldturi de rAin, sati m1;1)111111.
OTEMTII etc. 3). Dar, apoi, deja in al XII vec, apare
I) V. Jagid : Oftisi i Izvodi, in Starine V, 9, 10, 13.
2) St. Novakovia : Primeri, p. VIII, se pisalo id, ali se izgovaralo
kao H, pa je s toga, poznije, mjesto h, pisalo H, a mjesto H-u.
3) Sobolevskij : Drevnij cerk.-slay. jaz. 3o.

www.dacoromanica.ro
 349

in textele bulgaro-slave KI merea amestecandu-se cu

ca i in cele sirbo-slave. Acesta insemna ca, Inca
de atunci, limba bulgara intrase in stadiul el' de
asta."-di, cu privire la sunetul primitiv al lui KI ; adica,
Inca de atunci vechiul id=ci se transformase, sau
cel puffin incepuse a se transforma in i de asta."-di.
Acesta ne arata adica ca Bulgarii, can" adi pronunta
mito in 1. d. plsl. AMITO, sin in loc pe plsl. MUM,
au pe acest i in loc de %I sail kI =d deja din al
XII vec. Caci de atunci, in adever, mereti se ames-
teca 'n texte hi cu a,
scriitorii, cari rivneii a nu se
departa de tradiOa paleoslava, netiind unde anume
era locul lui hi.
De aceia Codexul de la Berlin (sec. XIII) are
hl = li : ECAIld i EC/1111, A11N i Mhl, RhIN FlOIIORE Ak;KERI,
AM;I:ERKI i AIXA:ER11, infin. wiyArrkm in 1. d. wiyacrwi,
KkmorpaAk i R1111011MAK, NOCIITkI, AOHTkIll 1. illIOCT0111.111,

IIaKIAETK i 1-13k111T11 etc. Tot ast-fel nu deosebete pe

hl de N Apostolul macedonen din sec. XIIP). Trojanska
Priea (sec. XIV), care pastreza pe hl fOrte co-
rect dupa paleoslava, are totui H 1. kJ in Na piaix
111111110111HERII in 1. d. 111111011111flikl 162 (Starine III). Te-
traevanghelia de la Praga (sec. XV) amesteca fOrte
mult pe lil CU II N611k1Cdt%111 IiIIKIPLIA111 208 in 1. d.
:

11E1111CtI111111 1:11111`&1111 i 114.11111C1TII 209, CKIII,E 1. 0111,E, inf.

11pOSAIIHN.Thl 1 paCTANTII, OrGkITII 1. 01r1311TH 209, Aorlia
11a(TH111111 4 e AI7S;I41131111111 2 I 2 i IrriZtTE111.111

213, OF Toopitrre 1. TROpliTE, /7131.1tItIkILVI i Fallia:111111,11

216 etc. (Starine XIV). Un manuscris, care cu-

I) Arch. fur slay. Phil. X, 19.

www.dacoromanica.ro
 350

prinde bucati din Evangelic i Apostol (sec. XIV),

le amestecd, ba chiar are des ki in loc de 11:

1411311106111(T) 1. 6k3AF06 n(T), Illyourrm 1. TH, ItICTI.1 1.

TH, cum are in nononkyrii, etc. 1). Cronica bulgaresca

din Codicele de la Chiev (sec. XVI) tot ast-fel ames-
tecdpe kJ CU 11: CfanCTINAlk sr Cp%F;Cliklliiiik 527, OTkC1111111.1Xk
H OTk XpriciimicraiNb. rocnomX6 i C%11p0T11141111/Ck 01111 FIO

c5)C, OHM :1:E 110 AiFIABN 530, MT60p11111X. 6011 FiEillitatl 535
(Arch. fur slay. Phil.). Tot ast-fel le amesteca Bulg.-
Lab (sec. XVII) : 110/111CAKI 1. 1104IFICA11, 3kIA1II II AITt1
1. 311/1114, FITE Sr WE, T011311 Rapt, i TO1131.1 11ACk etc. Jar
identitatea fonetica a lui kl 1 se vede i mai 11

limpede la textele scrise tot in acest timp dupa cu-

rentul literar vulgar. Acestea n'aft de loc, sail mai
de loc, kI, ci numai 1i. Ast-fel e s. e. in Apocalipsul
Apostolului Pavel sail in Abagar din sec. XVII. Tot
aa e in manuscrisul dela Tikves in care kl se afla rar,
iar cand it are, it amesteca cu N : IlAcIA11.1 i 'mum,
C 'i'Itl i c TH, 113k1AE i 11311A, BkICTk 1. IIIICTk etc. 2).
Asa dar, Inca din al XII i al XIII vec textele
bulgaro-slave daii lui 1.1 sail %I, cad se scriii une-ori
i an, valOrea ii=i.

Sunetul a, dupa cum am veclut mai sus (p. 200),

pare a se fi perpetuat in limba bulgara i dupa sec.
XII, in vecurile urmatore pang chiar in cliva de
asta-di ; numai ca nu in acele locuri unde in paleo-
slava fusese %I, ci acolo unde in acesta fusese ai
I) M. Speranskij : Zametki o rukop. p. 40.
2) Sbornikx Min. IX, 126.

www.dacoromanica.ro
 351

sau %; in locurile unde fusese ar, relativ peste tot

acesta a trecut in i.
Se pOte insa i ca sunetul w =d sa se mai fi pas-
trat ice -colo, la locurile-i din paleoslava, si in vecu-
rile medio-bulgare. Cel putin asa incline a crede
unii slavisti, care gasesc une-ori in textre pe as in
loc de plsl. %1 sail ki. Ast-fel, Miklosich crede a ye-
dea pe i =d in sec. XIV in Trojanska priea 1), chiar
in alte locuri de cat unde era in plsl.
Totusi ki=d s'ar putea gasi fOrte rar indiscutabil
in textele bulgaro-slave ; in acestea el, amestecan-
du-se peste tot cu H, represinta mai pretutindeni a-
cest sunet, adica pe i.

IV. In literature ruso-slave

Textele ruso-slave presinta, in cele d'intai timpuri

ale acestei literaturi, mai ales pe %I. In acestea, ca
si in cele paleoslave, id se vede rar s. ex. in vecul al
XII. Totusi chiar atunci, se afla si in acestea ii
alaturi de %I 2). In textele ruse insa, 1.1 sail %1 (care
se afla une-ori scris si xN, ca'n cele sirbo- si bul-
garo-slave, ba chiar paleoslave) represinta in ge-

i) Miklosich, in Starine III, 149, si in Slavzsche Bibliotek, II, 140I.

Cf. T. Florinskij : Lekciji, 1,68 Miletie, in Archie. fiir slay. Phil. XX,
586-7. Un x in I. d. xl, pOte cu insemnarea a, e in Psaltirea lui Pogodin
(cf. aici p. 14). Apoi w in 1. d. a se afla in Evangelia lui Sreekovi6
din sec. XIII in : 1441Chllphlik111 (1. HacasitikHKIH), precum tot aid e A 1. XI
in gen. sg. Cls Tpanfsx,, (LI tspmxx etc. (Staring, XXIX, 105).
2) Miklosich : Vergl. Granzm, I. Sobolevskij : Lekciji, p. 265, 74. Cf.
insa" I. Bogdan : Diploma Barleidend din 27.34 la p. 11.

www.dacoromanica.ro
 352

neral sunetul rusesc de acli hl, adica cam romanescul

a. In acestea de regula nu se amesteca 61 cu ii,
cum am veclut ca se face in cele sirbo- Si bulgaro-
slave, ci s. ex. CAt161.111, 01;h14LIU etc. se scriati numai
ast-fel, Si se pronuntati : slabeti, obcieaFi).

Y. In literatura romdno-slavd

Textele romano-slave deci Si cele din Moldova,

nu numai din Muntenia ne ofera peste tot ames-
tecul lui hi (scris une-ori i %I sau mi) cu ii, in-
tocmai ca cele sirbo- Si bulgaro-slave.
Ast-fel Evanghelia de la Targovite (a. 1512) are
nom. sing. Whlikl KNA3k Si XIIKOM B.kinikm, dat. plur.
H3ITL11111KIA1k Crk1/1111 Si lEr(IIVE)Ali1/111% 11%ClipC1111/11(11), CV1H-
TilFi11111)Ck Si 110104111114A1IH 3o (Bibliogr. rom. I). Molit-
venicul (a. 1 545): 41.3k nitarowhpfikiH i Gr's-0/11 Xpatumfili 43,
IIKITIi1 44 Si illilik 6111341EA141 in 1. d. XpatIliMk114, 1;k1IIMAIK111,

Apostolul (a. 1547) : c(KE)Thmi iilitiramii Si oirmamilie

c(ia)TbiVk II 101111'10 in 1. d. BmTkIillkINk, LI3K
IlacTk131111)Ck

rp'LL11111 1 rplamikm ChlIpkIHOCk Si Ckgpk111HIIIE CE. Oc-

toihul lui Coresi (a. 1574) tot ast-fel amesteca Ii cu
Is.1: OCIaipkilltINk, ruplamintkeCk i&ak H 13`11,111k1)Ck Si rpiallillak
in 1. d. rp.latund)Ck, nom. pl. W1111 6:1:'T11111.111 nix.gie in
1. d. 11*ZTRIIIII, Tim CTHAtH l'AtICH c11;AkCliklAlli in 1. d.
moth ca in Llrrilkelik1e1111, `IFA0e11 llY,TX1111.1)Ck 11/111 110E111H)Ch

in 1. d. ilVFX.111H)Ck ca in 110E111H)Ck, dat pl. IM3pLICH11,1

Si IlrorilliRltlilik LI 1[(C)AVO%k Sall Al(9)11111;WA1k H 110:110A0B-
WA% in 1. d. mapaciimmk ca in ninalmontikmm. Psal-
I) Cf. Arch. fur slay. Phil. XVIII, 501 7.

www.dacoromanica.ro
 353

tirea lui Coresi (a. 1577) : nom. sg. AXh c7rid i 436.
rplumiu alaturi de rpluniak, FIEllUTIMIKk in 1. d.
pkuniki sail rplainikai etc. In acelai fel amesteca
pe ii cu N Evangelia de la Belgrad (Transilvania)
din a. 1579: w BAttiKE1I6IK6 alaturi de nomeingcA CIE
!SHIM.] 1 NCEINCAX MIMI c1E. i Zbornicul lui Coresi
(a. 158o) : 1/706A1ill MIlOpINIIKk In 1. d. rn 16111.111, cum
e pastrat 11 in oirninneuiE IIM.--CTkI31161Xk 82 etc. Letopi-
setul moldovenesc din Codicele de la Tulcea (sec..
XVII) : skicm npZRIN pa3n01i, its
'I ETKraff II flt1311011

1. d. nimihm etc. cum e in evropkiii pa.uom ; limp%

II0EROAA ficIpEtIENIII 36 In 1. d. Hilmerikui; nrehmicrrh. i

tifrkchicrk 37, WT% 1.1361111& FIEH4IpIlkOck 37, norm:1mA,,

ca in a. Kpatykimn 41 etc. i in documente se afla
forte latit acest amestec intre m i N. Ast-fel, in unut
din sec. XV : AIOAYE CnOBOANhIN Aospogommi in 1. d. Ao-
spogonum ca in CAOBOAIlkl, sau it g.laild alaturi. de ET G1114.
in 1. d. BidA, clink in 1. de Milk 81 1). In alt doc. din.
a. 1665 de la Vasile Lupu al Moldovii : Ilt11114G11111

H UH rocrioAapki in 1. d. rOCEI0,44H, gI3k siLtrowhinfiti

11 BAAr04ECTNB111 N GIAIOArAXAIIIIIII, gen. sg. Rn y iii iI 1_
IICTHIIIIII j i in general are ii 1. hi, Cu tote ca nu
lipsete esceptional i Cate o forma ca 1.11siliWIAky
WG1t1411III, Ch111a alaturi de KAArOtIECTIIIIill in 1. d. Utlaro-
'1ECTII66111, COntpx... mama% etc. 2) Un doc. din a. 1633,
de la Matei Basarab, tot ast-fel amesteca h1 cu II ;
cad. are t13 IGA1101AptIllill II BiltIrOgECTIIKkIll... CT<IpAr0 Iw
llacapaim HoinoAki, MOTH ; dar alaturi de acestea RR

I) Dr. L. MiletiCw : Novi vlaho-iAlg. Grain.

2) SafaZik : Pamdtky, p. 112.
23

www.dacoromanica.ro
 354

[AIM 1 5 EVACIIK Ark Tki, Chp0AIIIIK 1 1111011A-16A1Ellkilik,

61113WHK (Cf. 6111T111).

Daca se urmarete textele nostre moldo- i mun-
-teno-slave, i in unele i in cele- l'alte se vede sta-
tornic amestecul lui id cu Ii. Acosta ne arata ca in
ele, in special in cele interne din Moldova, nu se
da lui hi semnificarea rusesca de a, ci pe acea sirba
Si bulgara de i. De alt-fel lucrul acesta e i natu-
ral, cand tim ca limba romano-slava interna era
esentialmente i in Moldova!) cea bulgaro-
slava cu casus generalis, amestecata cu sirbisme,
aa c i pronuntarea slava dela not avea de regula
i in loc de plsl. i rus ki=ei. De aceea noi, in pro-
iiuntarea limbii slave, chiar i in Moldova, nu avem
zevoe de sunetul a, de cat pOte numai ici-colo, unde
influerqa foneticei ruseti se strecura din cancelarii
si de pe la colonitir Rui, cad mai peste tot pro-
nuntam i in loc de rus i plsl. a. Acosta se vede
nu numai din amestecul la scris al lui Id Cu II, Ci
i din acea ca, cuvintele romane cu sunetul a it re-
presinta pe acesta nu prin ht ci de regula prin z sau a.
S. ex. in un doc. moldo-slav de la Petru-Voda al
Moldovii din a. 1532 : numele de femee NprATA i
Xpv.TA, moia OTpmina 3). In alt doc. moldo-slav din
a. 1612 : (1)%11V/drlitOrl, li7TrAFIE11111, KAMM] 4). Iar acolo
unde apare hi in loc de a din limba de asli, daca se

,) Shorn Mtn. IX, 372.

2) Vedi ale nOstre : Cercetart istorico-filologice.
3) La Archiva Statulut, copie dupa tin original slay presentat de
41. Colonel Nasturel.
4) Uricarul XVIII, 331, 249.

www.dacoromanica.ro
 355

studiaza bine documentul, se vede ca acel w putea

represinta si pe 4), in limba romans.
In textele slave am veclut, si se stie, ca kl se scrie
-une-ori si %II sail %I, cu insemnarea a in cele plsl. si
ruse, iar cu insemnarea i in cele sirbe si bulgare.
Deci intre w i xl sau i11, nu atat in textele paleo-
lave dar mai ales in ale celor-l'alte literature slave
de dupd seculul al XII, nu exista nici o deosebire
fonetica.
Dar si in textele romano-slave, alaturi de obici-
nuitul id se mai afla une-ori scris, in puterea vechii
traditii paleo-slave, si %I sau 9411. Ast-fel de pilda,
Baca transcrierea e corecta, gasim intr'unul moldo-
slav dela inceputul secol. XVI : iG HoA%1 etc. '). In
doc. moldo-slav dela 165o : HOH)pEHEImin, IMI(111)1111-
fitlIOE alaturi de Hki(m)IIIIGnitHaro, kl(111)111ii 3EAME 3).
Acestea ne arata ca nici in textele romano-slave
nu era deosebire fonetica intre 61 1 %I (care une -orr
se afla. scris si us).

Asa dar in textele romano-slave hl (sad %t, %H),

amestecandu-se de regula cit n, represinta in genere,
ca si cele sirbe si bulgare, sunetul i.
Une-ori, fie ca efect bulgar, fie ca influents rusa",
se note ca kl sa fi insemnat a si in textele romano-
1) Cf. insa gre.it la I. Bogdan, in Lm Tztu Mazorescu Omagh's', p.
591. De alt-fel, chiar in o multime din tcxtele moldo-slave publicate
in Arch. 1st. se vede (i redat cu a, N. in cuvinte romane.
2) A. I. Iacimirskij : Ses16 state], p. 40.
3) Ilie Barbulescu : Vechile rel. ale Princift. Rom. cu Croatia, p. 3.
Vecli qi alte la Uljanickij : Materualy, p. 71 ; Uricar XVIII, 124.

www.dacoromanica.ro
 356

acesta insa e i aci, ca'n cele bulgaro-slave,

slave ;
ceva cu totul rar i exceptional.

VI. In literafura romdnet

Pe cata vreme in textele romano-slave 61 (sati zi

7.1i) represinta 'n general sunetul i, nu urrneza 'n
mod natural ca Romanii, i cand scriati romaneste,,
sa fi representat tot pe i prin Isl ? Evident ca da,
mai ales cand, cum am vedut chiar pan'aci, in to-
tul se tineu ai nostri de ortografia bulgard i sirba,
irr nu de cea rusa.
De aceea, chiar i aprioric trebue sa socotim de
greseli acea ca filologii nostri, inselati de ortografia
rusa, dau lui 6i unii valorea dP), altii valOrea er.),
sal). d
De alt-fel acesta se vede forte limpede si din
acea ca si in textele romane 61 se amesteca cu ii,
ca 'n cele sirbo-, bulgaro- i romano-slave.
Sec. XVI. Ast-fel amesteca 61 cu Palea din 11

Orastie (a. 1582) : raTpilapXiti i 11%TpIlltIghlA0p11, allAE

11111 11161, tl 111111111 MO, ASt11111111 Aupki, ipItIIEII,H WN R%
thIA101/%1111111k1 11111 401[111E11p 1111EAE 34, nrhitrrEimi 11111 BAC
.10101rAl11111k1 11111 V11111E1111 11%111XilTS'Als 35, 11111 RA R61 AtAE

34 1 RA rui Ell 35, matt 4ipbmoluki C7S111`11 OHM T7.11 1

Mali LIAM' nwp $11 1 110ATE 41 36, TS E11161 &LIMA 1 TS
eipn 35. Codicele Voroneten are forme ca .pnAp%.3-

I) Gaster : Chrestoinatia I, p. CXV.

2) Hasdea : Cuvente I, 409, 266.
3) Philippide Introducere p. 46.

www.dacoromanica.ro
 357

1161/1 aldturi de obicinuitele cE nstpIA, rpvizt etc.i

3
sari lard ne arata pe hr=-11. Psaltirea Scheiand tot
astfel : WiSkii1Opk 10 1 WEN 19, AMTE riliA1Gki 295 ald-
turi de obicinuitele Anauill, WaAtiffill etc. Popa Gri-
gore din Malaci tot ast-fel amestecd hi Cu : in sla-
vonescul FikiC in 1. d. nuc(n)C6) 54 (Cuvente II), i in
rom'anetile CRIMIIITS13%, nalpki 49 i WM1E+1111, AA LIE-
T%Lipil, AA A0A11111 53, sail orokiii 53 i CEpar iAUN 52.
Si tot _ast-fel se pOte gasi acest amestec al lui
KU CU II i in alte texte din acest vec.
Sec. XVII. Cronica lui Moxa (a. 1620) le ames-
tea. : MAIM, 363=4 i Epelpioni 377, Aliki 377
i. alitt 381, XilTnialki 381 iXIITA1111350, ASNKI 350 i
ASNIi 364 etc. (Cuvente I). Manuscrisul Cuvant pentru
curdtie (c. 1618) : FORkiuliclop 48 _ tonigimop (Chrest.
I) etc. A. lui Eustatie bivlogofetul Pravild alesd*
(a. 1632) : tmptuirkin tiolppki LIEN CS$AETElliii, fiCrropia
CONOTHTOpki, A,1013%Eip11Aopi. AncAki 1 Am11:37.Eipii +gval,Ve-
TOpil 77 (Chrest. I). Molitvenic (c. 1633) : eEpki RENII
8o (Chrest. I) etc. Lexiconul slavo-roman din Codi-
cele Sturdza : 1,111611.11A, .rTpS MUNE, AlkihrrE etc. (Cu-
vente I, 266). Lexiconul slavo-romanesc al lui Mar-
darie Cozianul : ckINlaE Kop?MlITOpto, RkiEBMINA, pumFati,
pNAlAnlllkI etc., la cari ki=1,1 in ortografia timpului ne
explica. totul i aid, far' a mai fi nevoe de alte ex-
plicari ca din greeld in locul lui i romanesc sail
pOte sub influenta cuvintului slavic corespuncletor z1).
Intr'un manuscris slavo-roman din sec. XVII gasim
tot acea ortografie bulgaro- sirbd cu ki=i in : 41111K=-_

i) Gr. Cretu : Lexicon slavo -roin. p. 7o.

www.dacoromanica.ro
 358

mic, Kkin=chip, Hmaie.nime'). Intr'altul, tot slavo-

roman, scris la a. 1652 de eromonahul Misail de la
manastirea Bisericanl, gasim, in partea -T slavd, ca 10
se amesteca cu II in sensul sirb si bulgar, dar si
in cea romana tot ast-fel : AE inn aunisHki
maim (fila 32), nail Htv(p) iliE(p)nti NI1N 110(p) AwcxAki
(fila 34), si iara. infinity: KW(p) iiiE(p)mo (f. 34). i :
cw(p) EllIkl 11111(A1) RW(p) C/16a;1.1 (f. 34). i perf. sirnplu:
HMO 40tIAIE (f. 35), dar si AHEM% 1'6(1)A11 (f. 36) 2).

= i in textele romdne

Asa dar, nu numai in Muntenia ci si in Moldova,

textele romane din vecul al XVI si XVII amesteca
pe 61 cu N, intocmai ca cele sirbo-, bulgaro- si
romano-slave. Acesta pe de o parte, iar pe de alta
faptul ca chiar in limba de adi e i far nu a in lo-
curile unde vocluram pe bl amestecat cu I,, ne con-
firma ca acolo ki represinta pe i.
Drept e CA in uncle texte moldo-slave, din'ainte
si de dupa vecul al XVI, gasim B1, acolo unde, si
dupa limba textelor munte-no-slave contimporane for
si dupa limba de ay, am avea sunetul a: OTp61/11BA 5,
GTAHel BklpiUNA, AthimpH 13, nal TOAIH HkIHAE 30, HRANA
Mk11138tIA (Uricar XVIII). Nou'd insd ni se pare ca i
in aa cazuri nu s'ar putea temeinic tagadui ca AI
nu insemna I1, pe de o parte fiind-ca, in cuvintele
slave, chiar in aceleasT texte se amesteca hi CU H,
Tar pe de alta fiind-ca, acelesi cuvinte sail si altele
1) La Academia romans sub No. 167.
2) Ibidem sub No. 69.

www.dacoromanica.ro
 359

analoge se mai gasesc scrise i cu H. Ast-fel GTI1IM13419

(Uricar XVIII) Ilfgaria ilimiatoAd etc. (Arch. Ist. I,
113, 123). Not dar inclinam a socoti aa forme ca
existand chiar in limba cu i s GTpkimun=Strimba etc.,
i ca formele cu H 1. Id nu ne arata ca diacii mol-
dovent ii framantati singuri mintea cum sa pue mai
bine pe hartie grupele ir, ii, cea ce Cate o data nu
le reura 1). Nu aveti de ce s 'i framante mintea
pentru acesta diacii notri moldoveneti, pe cata
vreme textele munteno-slave i muntene circulaii i
pe la et, i pe cata vreme ortografia bulgara i mun-
tend cu z sail x=a, a le era i for cunoscuta, cum
se pOte vedea i din cele ce mai sus (p. 354) am
aretat.
Scriau diacii moldoveneti AlkItI3SA etc., nu pentru
ca aci m represinta pe a, cact pe d Il tiau sa.-1 redea
prin z sail x, ci pentru ca i aci, ca in M11113 etc_
kl represinta pe 11. Cad, de alt-f el, chiar textele mun-
tene din al XVI i XVII vec ne arata ca pe atunci
de multe ori a, cu deosebire 'n grupul an, presinta
i dubletul in. Ast-fel, in a lui Coresi Evangelie cu
invetatura, care amesteca pe k1 cu H, gasim ItiMpHras.
Palea din Oratia, care amesteca pe 111 CU H, are i :
ciruirx.ce, CTIMHCSA, uctcplitlf i nAcitimopk, Tuumpk,.
(Chrest. I). In manuscrisul (Cuvent
CTplIMBXT7611,IEH
pentru curatie, care amesteca pe 1.1 cu H, gasim
AHEI111 11ciinvr =sint 5o, IE CHAIkTEIVI ICON 51, Tp01r1101rA8H
IUN CHNIJEA811, CHIVEM 52, (Chrest. I). Chronografut

griimaticului Pavel Siefanescul (c. 165o), care am

I) Cum crede I. Bogdan, in Ltd Titu Maiorescu Ornagifi, p. 594.

www.dacoromanica.ro
 360

vedut ca scrie aItIAIIp b, akiAwri, are i aslipS'paa vepEtpu

W11 flEA11111T611111 145, 1{XT C11111,16 C2AS 117.13CAT 150 etc;
(Chrest. I). Un hrisov de intarire scris la Iai 1657
are, in afara de tmpn%Air6 i de rusismul ortografic
OC,h : rXeTmAti, inca. i numele 11E1iSAM0 A101.11AA7t =
Mogi idea, 173 (Chrest. I). Cheia incelesului tip.
1678, care are Ak1111U11, poseda i CTpli.11111238 (Chrest. I).
Penticostarul lui Alexandru Dascal (a. 1694) care
are TkIllE 313, SkIAEAE, AkI)NIIIIME 314, poseda, i sz-
swim 313. Codicele de la Cohalm are de asemeni:
KA CA: AE '111(A1)/111NE 45, NON ClIAITE(A1), A1T46A6 AO(p)
C11(A%)Tb alaturi de CAFIT611,11 49, A(16111A CIIIITk 40,16011 54,
.l TO Aii(H)cS(n) 56, 1161thES11(11)Ak A ISMTA I 59 etc.
Acestea ne arata dar ca a putut sa existe chiar
in limba, prin sec. XVI i XVII, ca i mai 'nainte,
forme cu sunetul i in loc de a. De acea, chiar forme
ca pkinsA (Chrest. I, 156), cari i in limba de adi
sung in general rinza, chiar i aa forme se pot
explica cu id= N : rinza, ca ueis,;rrEsii(11)Ak, H%3HHA,
clitive etc. Aa ca., nici ast-fel de casuri nu ne pot
contradice acea ce am cautat a dovedi ca in general
kl, atat in textele din Moldova cat i in cele din
Muntenia, insemna acea ce II adica i. De alt-fel i
limba de adi are: sin i sin, sintem i sintem etc.
in Muntenia, Moldova i Basarabia, tot aa precum
in Banat se afla : rid i rid, vind i vind, rit i rit 1).
i dintre Macedo-romani s. s. cei din Meglenia, de
I) Cf. Weigand : Die rumein. Dial. der kleinen Walachei p. 30, si de
acelasi: Der Banater Dialect s. e. la p. 56. i Enea Hodos : Poesit
poporale, Caransebes 1892.

www.dacoromanica.ro
 361

i au : in, mingar etc., tot aa. poseda i string, pi-

mint etc. ').
Prin acestea insd nu voim a dice ca absolut nica"-
eri nu se pOte gdsi in textele rom'ane 1.1=1, ci nu-
mai ca in general h1=11. i nu gandim a generalisa
acesta, fiind-ca tendinta de imitare a literatures i
ortografief ruseti, pe care o vedem in sec. XVII pe
la cate un scriitor cult ca mitrop. Dosoftei (care scrie
rLapk in 1. d. Xapk) sati ca uricarul Conta dela Iasi
(care scrie I'VETAlt111 in 1. d. XETA1A11, Agopmit; OCnowititt
in 1. d. ',muffin), acesta tendinta, clicem, se putea
_areta la cote unuli cu privire la intrebuintarea lui
ar =i. Ast-fel, s'ar putea ca e Eil =1 la Dosoftei, sail in
Psaltirea romand tip. la Bucureti in 168o :
CMiklpIlltICIM etc o ortografie pe care rar o mai
aflam si la cate un manuscris romano-slav in cuvinte
slave, ca s. ex. in cel din sec. XVI scris la ma.-
nastirea Putna, 'n care e mtiva(r) i CliffilipT11 alaturi
.de czAtkipkTnk. mitkilyni sail AmpationErmE(m) alaturf de
,e,p%auogettlie(m) etc. 2).

xi sari zN =w in textele ronirine

Am aretat mai sus ca. .A1 se afla mai rar scris i

in textele sirbo-, bulgaro- i romano-slave, cu tote
ca mai peste tot e kl in locul lui. i s'a veclut Inca
ca, acest %I, scris une-ors i an (pe temeiul identi
tatii fonetice a lui cu 11), nu represinta in acele
i

texte slave alt-ceva de cat tot fonetismul lui xi. Evi-

i) Pericle Papahagi : Romdnif din Meglenia, Bucuresti 1900, p. 10.
2) A. I. Iacimirskij : Sestk state! p. 39.

www.dacoromanica.ro
 362

dent e dar ca acela lucru represinta el, cand se

afla i in textele romAne, adica.: mai peste tot pe
dar, une-ori, exceptional, i pe a. Voim dar a
dice ca nici odata zi nu represinta pe Cti, in casuri
in cari i limba de adi are i sail CO). De aceea s. e.
dintr'un doc. moldovenesc dela a. 162a
nu represinta pe: giupainesii ci pe giupcinesii,
pcite, chiar i pe giupinesii ; cad, in acela act, ala-
turi de u,%tisTsA mai e i 41)%nota-czs (Chrest. I, 62).
De aceea, e o evidenta greala de irOlegere a
graficei timpului transcrierile : a straigat, indemainx,
sairma, pe cari de sigur ca editorul le-a gasit
in originalele cirilice scrise: crimiraT = adi: strigat,
sat strigat, +,11,6/11%1H; = indemand, c%Ipmx.sirma.
Acesta insa nu insemna ca %1 sat %II represinta
pretutindeni pe 1.1=11. Cad., precum in textele paleo-
slave, ba pcite chiar medio- bulgare 3), forme ca ike-
lipmi se pronutAaii. i dobra, tot ast-fel i in tex-
tele romane s. ex. TY.Tpv (Arch. Ist. I, 1, 35) din-
tr'un doc. din sec. XVI pare ca represinta pe : Ta-
tardi, intocmai ca ti,%pa:Fi in Letopisecul lui Ureche-
(Chrest. I, 68) pe : Tara/.

* *

Resultatul cercetarii nOstre e dar ca, in textele ro-

mane din vecurile al XVI i XVII, intocmai ca'n
1) Aci nu trebue s se amestece forme ca : mcirne, cane, pciine etc_
2) N. Iorga : Studil pi documente IV, 17, 26, 27 (doc. 1628 $i doc.
3647); Cf. si Doc. de la Bistri/a I 34, II, 107.
3) Vedi Miletie, in Arch. fair slay. Phil. XX. Cf. si Leskien : Hand-
buch, ed. 3, p. 95.

www.dacoromanica.ro
 363

ccle romano-slave si sud-slave cirilice, litera hi in-

semnd : a) de regulci cea ce ii, deci i si i, s. ex.
in Aiim8tikg mnpli = minuni marl', Hwp cAS-AaJ vor sluji;
b) une-ori, exceptional pOte chiar sub influenta
graficei bulgaro-slave, nu numai a celei ruse pare
ca insemnd si a s. ex. in ciadinm, melpinacii ; c) 'Ai
sail" %II insemna nu numai di saii at, ci si cea ce KI,
s. ex. in crpmwarr = strigat sail strigat.

or, ti, y.

I. In literatura paleo-slava

In textele paleo-slave, ce avem, se gaseste cel

mai mult or dar si s pentru acelasi sunet. Am'an-
doud aceste litere nu par a fi alt-ceva de cat un
imprumut din scrierea grecesca, luate chiar o-data
cu alcatuirea alfabetului cirilic ; fiind-ca ele se ga-
sesc la Greci chiar inainte de al IX si X vec. 1)
Numai ca 8 pare a se fi intrebuintat rar de tot in
textele paleo-slave.
In scrierea grecesca oy si s represintau amandoua
sunetul u. Tot ast-fel, nici in textele paleo-slave nu
se vede vre-o deosebire saii nuanta deosebitore fo-
neticd intre oy si S, ci si aid', amandoud represinta
numai sunetul u. De acea ele se si gasesc scrise
unul in locul altuia. Ast-fel in Savina Kniga se afla.
ii% HEMS, EMS', alaturi de EMO1r, HAIHEMOIr, said 1101rCTIITH

1) Gardthausen : Griechische Paldographie. Karskij : Paleografija-

pag. 163.

www.dacoromanica.ro
 364

-1 etc., tete cu pronuntarea : nemu, emu,

1001111111
nasemu, pustiti, pustiti.
De alt-f el i la Greci I nu fuse o inven0e deose-
bita i necesara, ci acesta se nascu numai prin des-
voltarea scrisorii in curgerea vremilor, deci numai
pe cale paleografica din or. In manuscrise se Si
pate vedea vr'o trei fase prin cari a trecut or pand
sa" devie 5. Anume, coda lui y scurtandu-se, el de-
vine r, i se scrie deci or. Apoi, nevoia de scurtare
facu ca r s'a se suprapue lui o. De aci, in prima fasa
de transformare se facu o in care, intre r de sus
i o de jos, rernase gol un spaPti mic despailitor.
acesta fasa o afla'm in paleoslavicul Codex Supras-
liensis 1), in Psaltirea lui Pogodin din sec. XII 2), Te-
traevanghelia de la Praga (sec. XV) 3) i in manus-
-crisul de la Tikv6 (sec. XVII 4).
Apoi, in a doua fasa, cele cloud elemente supra:
puse se impreunard, riascendu-se 6. Si in urma, laturile
unghiului suprapus curbandu-se, cea ce e prea
firesc, mai ales la scrierea cursiva se nascu 5.
Aceste cloud fase ultime se ved pretutindeni in ma-
nuscrise.
Faptul ca 5 s'a nascut numai pe cale paleografica
din or ne confirms inca-o-data ca intre ele nu era
nici o deosebire fonetica, nedeosebire care de alt-fel
veduram ca reese i din scrisul for amestecat in
Savina Kniga.

i) Karskij : Paleografija, p. 166.

2) Sreznevskij Drevn. slay. pam. jus. pis. p. 53.
3) Starine XIX, 195.
4) SbM IX, 121.

www.dacoromanica.ro
 365

Acelei forme paleografice i acea1 identitate fo-

netica a for se pastreza i mai departe in textele
literaturilor slave.

II. In literatura 026o-slava

Textele sirbo-slave au i or i S.
In ele se observa trel tendinte ortografice cu pri-
vire la aceste litere : unele, cari se On mai ales de
tradiOa paleo-slava, au mai exclusiv or ; altele, cari
se On de curentul mai nou i mai simplu, mai ca
nu intrebuinteza de cat pe 8; Tar altele, cari se vede
ca puneau tot atata valOre i pe or i pe 5, le in-
trebuinteza pe amandoua, une-ori cu tendinca orto-
grafica de a pune pe s la inceputul cuvintelor Tar
pe or la sfarit i in corpul lor, Tar alte-ori chiar
amestecandu-le neregulat.
Dm' tre cele d'inteiii putem cita alfabetul lul Con-
stantin Filosoful care n'are pe s'); Tar ca text un
zbornic din sec. XV in care e scris mai numal or 2).
In acest zbornic, chiar atunci cand rar vine s, el se
amesteca mereii cu oy ; cea ce tocmai arata ca scrii-
torul nu deosebea foneticete pe unul de cela."-Palt.
Aid gasim deci mai numai: liA00101rBk pOirlior, HU-
rumor, pa301rAVIAk, ormpen etc. Dintre cele d'al-
doilea, scrise dupa curentul literar mai noil, pe care
noT de obicel it numim vulgar, i care n'ati pe or
ci numal s, putem cita din un Octoih tiparit la 1519
I) Cf. i Starine I, 8
2) Starine IX, 13.

www.dacoromanica.ro
 366

in mitropolia Graeanica din Sirbia. Aid e numai 8:

silSywrii, A8Ka, lIKTSIpE etc. '). Tot din acesta cOla
ortografica e i un manuscris care cuprinde cIstoria
lui Alexandru cel Mare, din sec. XVI. Nici in el
nu se afld or, ci numai 5: RapcT6, CREA16, EAI8 BOPS,
NE6AIOANTII 2). Dintre cele in cari or se amesteca cu s
putem cita, din cele vechi, fragmentele Svrligice (a.
1279) in cari vine : Atorx% i A15-,:c 255, COrT% 256
5i CyTY 255, ac. sg. Aouior 25 i it 16AN01r Col -LOTS
258 (Glasnik). Sail in Evangelia tiparita la 1552 in
Belgrad de Trojan Gunduli6 Raguzanul: iskceiniAu,or
ii lintwuroms noror, Formormilik i r Orli Ai MUM i r Act-
POMEMOVIO 1 ,A,01rIllECIIACI-610, CRETSIO, NA TIM AIOEA1or etc.
i, tot cu acesta tendinta, adica de a pune Or 5i 8,
.scrie Boiidar Vukovie, a carui influents tim ca.' se
'ntinde i 'n Cara romanesca 3). Acelai lucru se pote
--vedea i in Letopisetul numit de la Tronoa din al
XVII vec.
Aceste trei curente ne arata ca.' in textele sirbo-
slave or insemna tot cea ce 5, Si ca se scria unul
sail cela-l'alt numai dupa apucatura sail tendinta
ortografira a scriitorului.
De alt-fel unele redactiuni ale cartii lui Const.
Filosoful despre ortografie ne i spun ca ona an 8.
or. EA11110 6T1i; adica: amandona acestea, 6, otr,
slnt tot una 4).
i) St. Novakovie : S arheoloOe tzloibeu Kiley:4.0 Beogradu 1876, p. 8.
2) Originalul e in Biblioteca regala din Berlin, incatalogat intre ma-
nuscrisele slave sub semnatura in quarto, 8. Dupe unele particula-
ritaIl ca ii 1. k etc. se vede ca acest mscr. a fost scris in dialectul ikay.
3) St. NovakoviC : Primer:, p. 385-386.
4) Jagie : Izsledov. po russk. jaz. I, 966

www.dacoromanica.ro
 367

III. In literatura bulgaro-slave

Textele bulgaro-slave ne oferd, cu privire la or i

t3, tot trei curente literare, dupa cum ele intrebuin-
tezd numai pe or, numai pe s, sail le amestecd pe
amandoud. T6te aceste trei curente ne dovedesc,
comparate i cu limba bulgara de adi, ca nici Bul-
garia nu deosebiati foneticete pe oy de s ba Inca
i mai mult ne confirmd acesta acele texte in car!
or se amestecd cu. s. Cad s. e. Codexul de la Berlin
(sec. XIII) are amestecat : SMITH 1 OVHAUVE 32, ac.
fern. EANOS evident in 1. d. eAlior 5o, 1116A, wrriovvre
54, 66 A0(1101r N .3AATOIr MOEMS 59, /torrid i 161111 77,
lib HEMS 61 1 Ii6 FIENtOir, AOIrlitt si 161'itl 94. Si, Cu tot.
acest amestec, aici se observa intru cat -va inclinarea
ortografica d'a scrie pe 8 mai ales la inceputul cu-
vintelor i pe or in corpul i la sfaritul lor. Tot
ast-fel le amestecd Trojanska Priea (sec. XIV) :
MENFAnorink i A1EFIEAASIllk, dat. sg. Impur-Kor i 610'00,
II11,11/166110 etc.
De alt-fel, chiar faptul ca in alfabetul lui Const.
Filosoful nu se afld s ci numai oy, i acea ca in
unele redactiuni ale cartil lui despre ortografie ni
se spune ca or i a sint tot una ; acestea, clicem,
ne pot sluji ca destul de tare dovada ca nici la
Bulgari nu era nici o deosebire fonetica.' intre aceste
cloud litere. Si, ne pOte fi ca dovada in acest sens,
fiind-ca, dupa cum am avut prilejul de mai multe
on pan'acum sa aretam, acest reformator al Sirbilor,
se tine, in invetaturile sale, de cea ce el insui a

www.dacoromanica.ro
 368

invetat i imitat de la Bulgari, i anume de la pa-

triarhul Evtimie din Ttirnova. Dar i textele bulgaro-
slave din sec. XVXVII ne dovedesc acesta. Ast-
fel amesteca pe or cu 3 Tetraevanghelia din Praga
(sec. XV), cu tote ca ea de mai multe on pare a
inclina sd scrie pe or la inceputul si mijlocul cu-
vintelor iar pe s la sfaritul for : notriu 209 i A86Ia
226 Ap8s1i 210 1 ApOlr(r)
202, 110StMETh 209 1 OrIAIHE
2 I I Aporsii 238, orso si 860 2I I dat. sg. Aso,
q(n)liotr, WpAS, TEARS i TeAior, gen. sg. cnolis si cnosoir,
ICb iiremolis itAicTotr 212, ChAillOtr Ehlt; 215 i EA101r 216,
lisrlAI 2I 2 1. liOrtni0 219, wvrx,e,s i wyra:Aor 220,
particip. XmAgis EMS 239, li%)COA/MilOr iRE emor 241,
(Starine XIX). Cronica bulgaresca din Codicele de
la Chiev, care are mai ales oy, atunci cand mai rar
intrebuinteza si pe 8, it amesteca cu cel d'inte1I
Licsck i. !cord; 505, fIR rOrCTI% 508 si ARIPSCTI 509,
)COVARAA si X8AIKX, dat. sg. rocrimov umumts Icoycor

XimicTS 517, IoiroirlIatik 517 i IscriiitTatioirk 516, Toirpu,u

520 sl T8pum i Typuji 521, 'stmt.:0il-3fmk sl KATARS3Hffis.
527, partic. RACTARRIS 525 si oirAtEpluoy 528 etc. (Arch.
f.sl. Phil. XIII). Cartea Abagar (sec. XVII), dupes
cat se vede din fragmentul publicat, nu intrebuinta
de cat pe s : GSArapile, INICKSH, CKSWIN11S RAVA,8 RSA-
rapCli0A1S, s RAALUES, RSWRRSWAS, AtRISAA, A8111$ etc. (Arch..
f. slay. Phil. XIII, 519). Acelasi amestec al lui oy
cu 8 1 r se vede in manuscrisul de la Tikve (sec.
XVII) : Toy si T8, KmicTinioy Si Rh ileipeps, ApSrs i
Apoirrora 85, Rh ICOV311111.1,01r 1 Rh 1;1-3MiRE 86, licrioircm
86 i lVTRSCTIA 87. (SbM..IX)

www.dacoromanica.ro
 369

IV. In literatura ruso-slava

Textele ruso-slave, intocmai ca cele sirbo- si bul-

garo-slave, ne ofera pe oy, r, si s amestecat sail nu,
dupa deosebite tendinti ortografice si scoff literare.
In tote, aceste litere represinta sunetul u, cum ob-
serva deja Vostokov i), far dupa dinsul totf cef de
asta-df. Asa dar, attit in sec. XII cat si intr'al XVII,
textele ruse ail deopotriva porin, prim si p8isa, oyno, rno
si 8no etc., chfar cand se -tin si ele de tendintele
ortografice, pe cart le veduram si la Slavii de miada-c,li,
d'a pune pe oy, r la inceputul cuvintelor si S la
sfarsitul si 'n corpul for sail invers.
Deci nici la Rusi n'a existat deosebire fonetica
intre oy si 8.

V. In literatura romono-slavd

Textele romano-save, ca si cele bulgaro- si sirbo-

slave, nu observa nicf o deosebire fonetica intre oy
si S. Ast-fel, un doc. de la Dan, Domnul Munteniei,
din sec. XV are : XplicoRoyA si NpliconSA, I;Srlim i
licriiA, h.orrituoa.T i libilEHLI, pormipa, pSTiiip, prTiiip,
a;t3iimi i ;MIMI, (V) AporsPC, CO AporrIx. i. a) ApsriN,
iirmEpla si EovAtepum etc. 2). Iar cat pentru sec.
XV, ne pOte sluji si noua de dovada ca oy = 8
acele ce am veclut c ne spune Const. Filoso-
i) Sreznevskij: Filolog. izabljud. p. 86.
2) Miletiea : Novi vlaho-lnIg. gram. p. 54.
24

www.dacoromanica.ro
 370

aceia1 identitate fonetica a for se pOte

ful. .Si,
vedea in textele din vecul al XVI i XVII. Caci
s. e. amesteca pe or cu S Evangelia de la 'Fargo-
vite (a. 1512) : RxcnotitAits a rip.14101118 coy canna,
TANI Nut, Aoyall etc., cu tote ca in ea se vede in-
clinarea ortografica d'a scri or la inceputul cuvin-
telor i la mijloc, far pe 8 la sfaritul lor. Acelai
amestec i inclinare ortografica se vede in lucrarile
slave ale lui Coresi, ca s. e. in Octoihul (a. 1574)
innowhimomor 1. mciAglIARS II liptu,nroms ....AAXIIICNAIS
etc. Iar documentele, carora nu le lipsete or, in-
trebuirOzd in cea mai mare parte numai pe simplul
s sau r. Ast-fel un doc. de la Mircea Ciobanul are
numai 5 : c8cEAH, i11a1.5a, crpatiS, TSpnew, cS 61111,111, IVA
Apz-,Kagr etc. (Novi vlahob%lg. gram. 96). Intr'o scri -
sore tot de la Mircea Ciobanul vine numai r : emir
gEptiomr, nom-, t- 32'r, ;1:1-11i111, r pra, Aonoryrni, rAlpeT,
etc. (Ibidem 97). Iar intr'o alta scrisOre tot de la
Mircea Ciobanul care mama."-sa, ca in acesta de mai
sus, se amesteca 5 cu r : 1 r aNaa11E, roC-
a MECTLI
noAcT6 si rociOAcTRr, Ault , iiihcraTAomS i nalliEmr
etc. (Ibidem 98). Din sec. XVII, Cronica moldove-
nescd din Codicele de la Chiev de i are incli-
narea ortografica d'a scri pe or la inceputul i in
corpul cuvintelor iar pea la sfaritul for le i
amesteca : cm.lyElloms si cTpoxipom mr 149, hTor FAH_
lioms 150 i Emitiomor 153, dat sg. ckmor CROWS GTE-
IISAIICAr 151, OTT;KA01r si OTTXAS 151 etc. Letopisecul
din Codicele de la Tulcea mai ca n'are oy ci nu-
mai 8: SAApinuA, TS, [mina, cSkuiciam 37, PAAsAk 39,
Toms 42 etc. Penticostarul de la Targov4te (a. 1648-9)

www.dacoromanica.ro
 371

pastreza, pare-se, o mai stricta regula ortografica

'd'a scri pe or la inceputul cuvintelor, Tar pe s in
corpul si la sfarsitul for : orrpotmAXiii, OrCJMANO, OVIII1A%
etc., si lipsr% 6110:1411111N, lailirs etc. Iar documentele
din acest vec, deli, ca cele din al XVI, intrebuin-
-ceza mai ales pe 3 si r, totusi se afla intre ele
cate unul care imiteza si vechia traditie cu oy : morxk,
AO1r111E, CkINOV, EMO1r, etc. 1). Dar tocmai acesta ne con -

firma ca or suna tot ca S.

In textele slave mai gasim i y cu insemnarea de
S. Acest semn, cum vedem, nu e de cat litera ce
Temane din or, dupd eliminarea lul o. S'a ajuns la
luarea singurului r de sigur prin influents alfabe-
tului grecesc. Cad, formand Slavil pe r, dupd gre-
cescul u care insemna, in textele grecesti, si u, au
insemnat si ei pe u prin r. De atunci r devine = cu
r cu care nu se deosebia de cat prin coda mai lunga
a acestuia din urma. De aceia deja in Evangelia
Ostromirica gasim scris On11%1;EIIIIE cu or. )r, adica
.cu r=r ; cu tOte ca in acestasi text mai e in ge-
neral or : Apoy-roy-orm, nacKor etc., mai rat r : crAapk,
!EAT etc., si Inca. si mai rar : Apsm, Ktii6 to mi etc.!).
Ast-fel ca, probabil ca in acest chip a ajuns y sa
-insemne u. Cu acesta insemnare se afla r, alaturi
de or, chiar in paleoslavicul Codex suprasliensis, Tar
dupa acesta mai departe in textele bulgaro-slave,
sirbo-slave si mai ales ruso-slave.
Deci in tOte aceste felurI de texte, incepend cel
I) Safarik : Panicitky, 117.
2) Jagie : Izsl dov. po russk jaz. p. 15.

www.dacoromanica.ro
 372

puOn din al XI vec, gasim ca tote aceste trei litere

oy, y si 8 insemna acelasi lucru, adica sunetul u.

VI. In literatura romdnd

Dar, pe Cad vreme in textele for slave, Romanii, ca

i Sirbil i Bulgarii intr'ale lor, nu observan Intre
mi. i S sail y nici o deosebire fonetica, ci numai
scriati pe una sail cea-l'alta din aceste litere dupa
anumite curente ortografice, e Ore cu putinta ca el
s le fi deosebit in textele for romane ? Fara in-
doiala ca nu. Si de acela, atat textele slave cat si
limba vie de acli ne arata ca ail dreptate filologif
notri car!, mai toV, considers pe oy = 8, si ca se
inala" ace! car! cred, ca Sbiera, ca amestecul lui
s cu or e o confusie mai tarqie a scriitorilor> 1).
Veclurdm ca amestecul lui or cu 8 se constata la
Slav! Inca de prin sec. XI, far in textele romano-
slave el se vede mereil de prin sec. XIV incOce.
In acelasi fel gasim amestecul acesta respandit si
in textele romane din vecul XVI si XVII.
Vicu/ XVI. Si in textele romane din acest vec
gasim acea ce am aflat in cele slave si romano-
slave contimporane. Anume, unele texte, al calor
scriitor era din scola ortografica mai veche, ail nu-
mai oy ; altele, dupa c6la mai noud, numai 8 ; far
altele le amesteca pe amandoud, tinendu-se mai mult
sail mai puOn de Inclinarea ortografica d'a scri pe

i) Sbiera : Codicele Voronefeatz,301.

www.dacoromanica.ro
 373

or la inceputul cuvintelor far pe 8 la sfarsitul for si

chfar invers.
Ast-fel Leviticul (din Oltenia) are: ..0;A6mor, colio-
TIIIIA8 11111 11,111111AS, CTOpCSpil Si CEAlkity.Toypn 6, AOKOrA
i rlhnlhNTSA 7, 1111111k11TeiyA I1, icoy si KS 8, Nor si 118
10, ROCTpS si gocTpor 9 etc. (Cuvente I); cu tote ca
scriitorul inclina in el pentru intrebuincarea mai ales
a luf or. Coresi tot ast-fel be amesteca in lucrarile
sale. Ast-fel in Psaltirea'i din 1577 : AS11 i norii 15,
16 15 si Nor i6, mornivi si AlS1111,11 I2, 11%11TE1{OyA
imwrEK8A Jo, icor 1 5 si K8 16 etc. Tetraevanghelia
(a. 1579) : w(svm si Ci,11JyA 18, ASH si Aoym 18, +111%-
ptITS.11 i lipigA1t11110y11 19, 117.CliOrT6 Si +1111STk, etc.
(Chrest. I). Palea din Orastie, deli inclind mai ales sd
intrebuirOze pe 8 la inceput, it si amesteca cu or :
immxiiToy-A sl 117.AMIITS/L6 33, AormilE.3E8 si AsnwEari,
41.1:morn, wmorA, !morn Si ormyr8n, CT1/1111611, Aormiiria
si 16/111111,1 35 (Chrest. I). De alt-fel aid, cu tOta pre-
cumpa.'nirea luf 8, se observa Ore-care inclinare d'a
se scri 8 mai ales la sfarsitul cuvintelor si or la in-
ceputul si in corpul for : ormyEAE, CAOrra, Or11181/111111,
cea ce am veclut si in textele slave si romano-
slave. Acefasf inclinare si amestec se vede in lu-
crarile popif Grigore din Mahacf. Tot ast-fel le
amesteca Psaltirea Schefana, care are ov, 8 si r :
nonpi... AE amnpor mil AE XiiKneuni6 26, t.'rp i .rpor
27, A111111EASA sl 111111011,1TOyA 27, CliAOrNS'A, i 11(7.11)TtliOrA
30 si 1111'100-(A), A(nOtit',(A), wmr(A) 24, Ar(n)qe, Hair-
paTrArn i cillAET1611 25, ur;, tor I i W 26 etc.
Nota de pe o Psaltire are numai 8: mi8A1f, A111%pc1T16, li - s's

cuip11urr8p, CIPTSA, n8i etc. (Cuvente I, 19). Un hrisov

www.dacoromanica.ro
 374

de vinclare, scris la Trotuf in 1591, intrebuinteza

tot ast-fel numaf pe 8: IHOATiaiA Hi, TOTp8111, nti8Ae
11ENi,u, Gruff etc. (Arch. Ist. I, 1, 105). Tot ast-fel
intrebuinteza numai pe 8 Catastihul averif rnands-
tirif Galata, din a. 1588 : cScB, Ica, a8pk, Rita, cESoulE,
8piiiie etc. (Cuvente I, 192 -212).
VeCtii XVII. Aceleai curente le gasim i in acest
vec. Cronica lui Moxa are mai peste tot 8: Eat, BIAS,
A6pif, BS'HII, Hi, 811E Aoi pu, o8 etc. Manuscrisul Cuvant
pentru curd-tie intrebuinteza tot ast-fel mai ales pe
6: liEurrp8, cz8, CHTi, 8118o, 68, E88, 45 etc., far cand
are i Oy, it amesteca cu 8: impknoT8o i impurroy-A,
HEHTVIr 1 11errp8 46, riocTpor i ilocTp8, li3 i nor, 8HIH $i
vial" 47. (Chrest. I). Letopisetul lui Urechia are mai
numaf 8 in corpul i la sfaritul cuvintelor: pxriA3A,
Aoou18o811, oiorz, 16, star tli $OCT, TrE1611,11 etc. ; far la
inceput inching sd puna mai ales pe or : orpkial,
rum, orp,, or11r3pli etc. ; cu tote ca chiar i in
acest din urma cas amesteca pe oy cu 8: rum i
SHAE, rp% i 8pAa 72, oypEuai i 8pElill 72 etc. (Chrest.
I). cInvetaturi preste tote qilele tip. la Campu-
lung (a. 1642) are tot ast-fel mai cu sand pe s la
sfaritul i in corpul cuvintelor: T8T8pop%, 4onoc8A,
n8i1E, riENTpi etc., sail orwr, rim, orriTp8u `lath, OFHEAE
etc.; dar le i amesteca : Ic8 i Hor, H%3OrT 1. 41{8,
Hi HpOr i ii gpS ete. (Chrest. I). Tot ast-fel le
amesteca Codex Dragomirnensis (Moldova): firpi-
kipX8A i npopotiorA, cordsAETOrAOyii i A0A1118A8r1, wmorA-
tffium i .11/4A8nnium 181, etc., in care nici nu se pOte
observa regula ca or sA se scrie la inceputul cu-
vintelor. Din curentul care tine la oy era mitropol.

www.dacoromanica.ro
 375

Varlaam; caci acesta in lucrarile sale intrebuinteza

pe 8 mai putin. Ast-fel in a sa Carte romanesca
de invetatura are : Aomtioynk, aToywie, 110rA1fil1,
liorr8A1 AOYCk, FIX.30rIrk, Nor, nlopium, etc.; si cand
are pe 8, it amesteca cu or : KovemiTornk si 1)3Afily3Ak
104, 1/01rAE11,01p611, "A:SAEU,Olril 1057 liX3OrTk Sl r.AaSair
pC1101/11AE i IMW11311AE 104, ATOrtrIE Si ilTS'IlkqE 106 etc.
Cu tote ca in alte lucrari, ca Evangelie Inveta-
tOre, Varlaam se tine de curentul cela-l'alt, dand
preponderanta lui 8: AS`NAS'Iti, viTO, AmithtT, upEipimSA,
'643p0p% etc. (Chrest. I, 109).
Si tot ast-fel, in tote lucrarile acestui vec se vede
limpede, ca scriitorii dad lui oy aceiai valOre fone-
tica i cantitativa ca lui 8 sail v cand insemnail u.
Acosta e cu atat mai doveditor, cu cat acelai lucru
se vede in textele romano-slave, ca i in cele bulgaro-,
sirbo- si ruso-slave.
Tata de ce nu se pate nici de cum sustine afir-
marea ca amestecul lui or cu S, in textele romane,
ar fi o greela a scriitorilor1). Caci, scriitorii textelor
romaneti nu faced de cat sa scrie i romanete aa
cum ei de la Slavi invetasera a scri i slavonete.
Ltd de ce nu se pate intru nimic sustine nici afir-
marea (tot a lui Sbiera, i, dupa dinsul i a altora) ca
dintru Intel, cand au inceput Romanii a scri cu cirilica,
era foneticete deosebit or de 8; ca anume p'atunci
or ar fi insemnat tin, far ca S insemna curat u. Ceia
ce face pe acei scriitori al notri de asta-di sa so-
cotesca ast-fel pe or = z u i b = u, e faptul ca in

i) Sbiera : Codic. Voron. p. 301. Cf. Ghibanescu : Graf. Call.

www.dacoromanica.ro
 376

textele vechi romane or se scrie la inceputul cuvin-

telor, unde limba de acli ne ofera un uu in loc de
ca s. e. in taint, ilunde, fulmar, si ca 8 chiar in
textele vechi vine in corpul si la sfarsitul cuvintelor
unde acli se aude numai curat u, ca s. e. in bun,
rup, etc. Dar, de ce se scrie or mai ales la inceput
si $ in corpul cuvintelor, am veclut. i i, afara de
acesta, a crede in represintarea in scris a nuantelor
fonetice in vecul al XVI si XVII, insemna a neso-
coti modul cum intrebuintaii Romanii alfabetul ci-
rilic ; insemna a nesocoti faptul insemnator ca in
general aveii cite trei patru litere cu cari repre-
sintaii unul si acelasi sunet. Asa era cu 5, k, N.,
+, A etc. Si daca s'ar fi gandit Romanii sa speci-
fice anume nuance de sunete pentru or i s, de ce
nu ar fi facut acelasi lucru si pentru cele-l'alte litere,
pentru cari de sigur tot asa de bine le-ar fi putut
oferi limba nuance ?
Asa dar nu pOte fi de cat g-resela neidentificarea
fonetica a Jul or cu $ (sail v in anumite casuri).

or sail S insemnati numat u intreg sari si u jumvalit?

Am veclut ca. la Romani, ca si la Slavi, or i

represintau anAndoud la fel sunetul u Intreg.
Dar Slavii, in limba lor, nu mai aveu si un alt u,
adica pe u jumetatit, cum it au adi Romanic s. ex..
in : dau, stag, sail chiar in : om bung, sinta etc. In-
trebarea e : daca nu vor fi insemnat ai nostri pe
acest u jumetatit tot prin or sail 8 ?
Mai toti filologii (afara de Tiktin), ba chiar aced

www.dacoromanica.ro
 377

cari recunosc identitatea fonetica a lui oy Cu S, cred

ca oy i 8 represintaa numal pe u intreg in textele
romane din al XVI i XVII vec. De aceea tot! cred,
ca s. ex. Hasdeit (in Cuvente I, 243), ca in ,Co TapznopS'
e finalul u intreg, ca deci acolo ast-fel se pro-
nunta u, i de acea transcrin prin : hotaraloruh.
Acesta insemna, firete, ca., in sec. XVI si XVII,
in privinta acesta, limba romand se deosebea de cea
de acli care nu mai are acel u final intreg.
Ca limba nostra a avut cand-va intreg pe acel u
final, nu se pcite tagadui; noi insd credem ca in al
XVI vec deja ea nu '1 mai avea ast-fel ci tot ca acli :
sati u junzeta" tit sail disparut, dar intreg nu ; cre-
dem dar ca, in acesta privinta ne aflam in stadiul
lu!II (cf. p. 340, 311, 314).

Si, intru acesta sustinere, ne bizuim chiar pe modul

de intrebuintare a alfabetului cirilic i pe scrisul
textelor d'atunci.
Si iata cum.
Am dovedit mai sus (p. 305) ca, de dupa sec.
XII cel putin, la nici unii din Slav! z i nici k nu
mai insemnaii pe u, si ca chiar mai mutt, la Bulgari,
aceste cloud sunete contopindu-se de atunci inteunul,
si anume in general in a, noi n'avem de ce sa dam lui a
valOrea u jumetatit. Apo!, am aretat ca in positiile,
din textele romane, unde se crede de filologii notri
ca z (saii 1) ar fi insemnand u, ele din contra nu
aveti nici o valore fonetica, ci se seriau numai cde
prisos,>, conform traditiei vechii ortografii slave bi-
sericeti. Cad, cum se stie acum, deja din vecul al
XI scriii Slavii merea pe s si k finale, dei nu le

www.dacoromanica.ro
 378

mai pronuntati, ci numai spre a pastra scrisul paleo-

slav, care le impunea ca cuvintele s se termine
intr'una din aceste cloud litere.
De aceea am spas ca, dupd cum sirbete sati
bulgarete s. e. Amik sail Ak11%, Aklik, 01,%117. nu se
pronuutati, dupa sec. XII, de cat numai A7.11, Akil
etc., adica fara z, k final, tot ast-fel s. e. romanete
om% sail omk, nu se pronunca in sec. XVI i XVII
de cat numai o,a, adica fard ortograficele a, k finale.
Ei bine, daca acesta nu se va putea contesta, i
socot ca nu se va putea prea lesne, atunci invederat
ca s. e. scrisul omS, o,w4 i one in unul si acelai
text dar cea ce se afla in tote textele din vecul
XVI i XVII va trebui sa ne faca a ne 'ntreba:
daca a putut fi posibil in limba ca acel(W om sa
oica de data nearticulat omu cu u final intreg, dar
i om fard vocala. finala? Noi, ca to-V cel-l'alti, credem
ca nu se putea acesta, ci ca in sec. XVI i XVII,
adica intre fasa omu si oin a trebuit sa existe fasa
fonetica omu adica cu it final jumetaPt.
Dar tocmai de aceea ; si fiind-ca pe it jumetaIit
nu-1 gasim in acel timp represintat alt-fel (caci a, k
am dis ca nu puteau insemna acesta) ; de aceia so-
cotim ca nu greim daca afirmam ca tocmai acel S
(=oir) final in aa casuri represinta nu pe u intreg,
ci pe a jumetatit.
Cad', Romanii, avend in limba pronuntarea omit,
care nu era omu, dar nici departe de acesta, i ne-
avend in alfabetul cirilic un semn special pentru
represintarea acelui it, credem ca au intrebuintat i
pentru el pe vechiul i apropiatu'i in sunet s(=-016.

www.dacoromanica.ro
 379

Iar indemn la acesta aved mal de demult pe H,

care am vedut ca tot cam ast-fel era intrebuintat, si
de el ca de Slav!, pentru represintarea luf i intreg
si a scurtatului i (cf. pag. 440).
Acesta Insemnare de u a lui 8 (=oy) ar fi dar,
dupd no!, intru cat-va o inovatie pe care Romanif ar
fi adus-o in alfabetul cirilic desi imitand Ore-cum
tot pe Slav!.
i, tot imitand pe Slav!, cand acestia introduc
prin sec. XVI pe 11.1, fac si Romanif pe g-=u.
De atuncf si vedem intocmaf ca cu n ca unit
scriitorf se in Inca de vech!ul obicel d'a scri tot
8.il, !ar altif ca se folosesc si de g, deli it ames-
teca cu 8. Ast-fel, pe cand Intr'un moldovenesc hri-
sov de judecata din 1620 se scrie tocmaf cu 11 si 8:
Aow (PA'111 M IIl sad cab 117fAT, A LS AAT,
A;;%11E373, 11111 1(18 111111;11T un manuscris, cam tot din
acelasr timp, amesteca .1k J1IH, i + pail, TpEH .tvepiti si
A6ARIIAIE AE .tijEini sad Ei lull T.Ysi etc. (Chrest. I, 6 2-6 5).
Tot ast-fel, o Palee, cam din acelasi timp, are
E3 1 E.; etc. id. I, 65-67), alaturf de 4mw-AToptoA tiE-

pio,64 1 Ail61)h Amr8pEi1 (id. 68). Codexul de la Co-

halm care amesteca pe a cu ii, tot ast-fel face si cu 8
si g : ',I8 aci6(t)ck A,;(,11E.3%g i 118Tipiii;t3(A) Ams.As 43
si 'as ach.g((i)ck ,,N s0 42, sad lisim(u)Ts(A) A811 AWkszS
.14 rpAmi(T) 44 si irks cirs(c) 42.
Dar tocmaf acest amestec al lu! b Cu s ne arata,
ca si amestecul lu! II Cu N, cal 8 avea si Insemnarea
hug adica a jumetatit.
Asa dar, din motivul ca x 6 in timpul literaturif
nostre din sec. XVI si XVII, ba nici chiar vr'o 3,

www.dacoromanica.ro
 380

4 secole mai 'nainte, nu insemnaii nici ()data u ju-

metatit; din motivul ca. ; final alterneza neregulat
cu e, %; sau ca de multe on i el pOte sa lipsesca.'
la fine intocmai ca i z, h (cots, once, OM) precum
i din motivul ca 6, cand apare, se amesteca nere-
gulat cu 8; noi credem ca in forme ca KoTap%nop;,
saU imiA8, 40'8, Ap1.111FIT C7d4T8 WILTS, T8AopS etc.
(Cuvente I, 216), nu era finalul u intreg,), ci ca,
i in acel tun' p, se pronunta acolo u jumetatit: ho-
taralorii, candit fostg, argintit, santu, optu, Tudorie etc.,
tot aa. precum i adi se aude acolo tot it jumetatit
in gura satenilor din Romania i Transilvanial.

QS represinta sunetul u tar nu pe ou.

In ortografie ca i in gramatica se intempla" ana-

logic. Una dintre analogiile ortografice e fard 'n-
doiala scrisul in textele cirilice oS, care nu e alt-ceva
de cat = oy, prin analogia ca.' in grafica cirilica ;
era represintat nu numai prin oy ci i prin simplul
Acest analogic o; it gasim in textele slave ca in
cele romano-slave i romane cirilice; de aceea fara
'ndoiala ca el nu e format la noi, dei ce e dreptul
o aa analogie grafica se putea intempla indepen-
dent ori-unde, ci de la Slavi l'am primit.
In literatura paleoslava, pe cat noi stun, Inca nu
se afla acest o;=otr.

i) Cf. Tiktin (in al lui Gruber Zeitschrift fair roman. Phitologie

XI, 74) ca.: der Auslautsvokal in domnu, domni schon beim Beginn
der Schriftperiode semison war". Numai ca Tiktin nu dovedWe afir-
marea sa (Cf. Ibidem XII, 223).

www.dacoromanica.ro
 381

Dar in grafica sirbo-slava it gasim.

Ast-fel intr'o inscriptie sirbo-slava din a. 1379 e
cospoAmmk, care, nici atunci ca nici in limba sirba
de acli, nu era alt-ceva de cat corpoolink pronuntat
surodnik1). De asemeni, intr'un vechi pomelnic sirbo-
slay : BOilidAk alaturi de nay-Hama cea ce in afara
de limba de ac,li si de generalitatea textelor d'atunci
ne arata identitatea primului cu al doilea in pro-
nuntare : Vukam si Vukama2). Intr'o inscriptie sirbo-
slava de pe o cadelnita, de pe la a. 1637, e numele
roSpa,cea ce nu e alt-ceva de cat rorpa pronuntat
Gana 3). In alt text sirbo-slav : soAtirrk pronuntat bu-
dut, CTpAIIINOAS co8MitpS pronuntat sudigtu, dar si
Borak pron. budet. In alt manuscris : npi;ospuo
pron. Mercuriiu si rilmouAlos pron. Nicondi(z)u4). Si asa
se mai pote afla acest analogic oS',--or=u in multe
alte texte sirbesti.
o8 ,or,.--u se afla si in grafica bulgaro- slava.

Ast-fel se afla el in codicele de la Berlin din sec.

XIII: acusat. fern. EAtios, care nu e alt-ceva de cat
war, pronuntat de Bulgari ca de toti Slavii ednu").
Trojanska priC.a. (sec. XIV) are : wr amtlx uoSpA, pro-
nuntat norp6). Se mai afla si dupd acesta in textele
bulgaro-slave. In manuscrisul de la Tikv6 (sec. XVII)
e : Nos i'M A01rXE ItIA,OrTit Ov 16(cT) AStilio7), unde Nos
nu se pronunta alt-fel de cat : nor.
I) Lj. Stojanovid : Zapisi i natpisi I, 48.
2) St. Novakovie, in Glasnik srfiskog zren. druistva vol 42, p 52.
3) Lj. Stojanovi6 : Zapisi i natpisi I. 335.
4) Glasnik din Sarajevo vol. III, p. 84, 86, 102, 108.
5) V. IagiC, in Stamm.
6) Sborzt. Mznist. IX, 287.
7) Sborn. Minzst. IX, 121.

www.dacoromanica.ro
 382

Acelai analogic oi=or,u se afla in textele i

romano-slave. De pilda intr'un doc. moldo-slav din
a. 1459 e :Haim! cAosni I) care nu e alt-ceva de cat
obicinuitul ciwyni, pron. la not ca la toV Slavii orto-
doxi: slugi. Intr'un doc. munteno-slav dintre 1425--1427
Intr'un doc. mun-
e : PaAc6,1s alaturi de FAA ',%% 2).
tOno-slav de la Vlad calugarul e : tiamos pronuntat
naidu 3). Intro inscripOe mormintal moldo-slava din
a. 1591 e : orioimithi(r) 611-1EmA '), pronuntat upokoina(g).
Iar acest fenomen se mai afla (firete ca ceva ex-
ceptional, intocmai ca la Slavi) i in alte texte ro-
rnano-slave.
De aceea i mai ales pentru ca. i limba ro-
mana, de ach ne confirma fara indoiala ca. i os,
care se afla ici-colo in textele curat romane, nu e
alt-ceva de cat acelai analogic or=u. Fara indoiala
dar ca filologul, care va cerceta fonetica veche a
limbei romane, va trebui sa tie socotela de aceste
constatari ale nOstre i pe transcrisul cu litere latine :
preou0, dintr'un doc. de pe la a. 1642 sa nu 'I
considere alt-fel de cat ca greala. ; caci in original
va fi scris de _sigur : lipEoSu,ii = preuti. Tot ast-fel
sint grerli transcrisele de Iorga : sloboudzi, nouastrk,
svatoul, cad de sigur ca in original sint scrise cu
os.u'). Precum, fara.I, e o transcriere grei.ta din
punct de vedere al foneticei alfabetului cirilic din
1) Arhiva Istoricli I, I, p. 114.
2) Miletie.h: Novi vlaho-bAlg. Gram. otA Bra:3"ovz p. 52
3) Al. Stefulescu in Nona Revista Ronuina de la 15 Noem. 1900
pag 377.
4) Arch. fiir slay. Phil. XV, 178.
5) N. lorga : Doc. roes. din Archiv. Bistriter, II p. 8 ; I, zo, 16,15, 62.

www.dacoromanica.ro
 383

.acel timp : ounulu, inteun act romanesc din a.

i6o1 21). In textul cirilic va fi de sigur 0;1616,
cea ce nu e alt-ceva de cat orti8As, amandoua pro-
nunOte atuncf ca s;i asta-di : unulii.
:t: *
Resultatul cercetarif nostre e dar ca in textele ro-
mane din vecurile XVI i XVII, intocmai ca 'n cele
slave i romano-slave cirilice : a) nu era nicf o deose-
bire sail nuanta fonetica intre or (sail 1.) si 8 2); b) acestea
se scriaii unul sail altul, la inceput sail la sfaritul
cuvintelor, nu din motive fonetice, ci numal dupd
apucaturile ortografice ; c) atat or cat i 8 represintau
sunetul u intreg s. ex. in soya sail csn; d) atat or
cat i s represintaii, probabil, pe it jun/eta/it far nu
intreg s. ex. in MITS, WrITS e) scrisul 08 nu repre-
sinta de cat pe or, adica sunetul b=tt, s. ex. in
ot6nS, npEostAtt ; f) amandoud (ca si represintail
..numerul 400.

M.

I. In literatura paleo-slavd

In textele paleo-slave to (care se afla une -orr i

sub forma oi) insemna numaf iii, adica fotatul u.
Ast-fel, in Codex Suprasliensis : AtOno=liubo, MOTO=
]into.

ON. Iorga : Studir ,si Docamente cu privire la Istoria Romeinilor,

IV pag. 15.
2) Amintim aici, cea ce n'am Lent la inceputul acestni capitol, ca
ca si cele l'alte cloud fase anteribre 1ui, se afla si la Greci, in textele
tor, Inca din sec. IX. (Gardthausen : Griech. Paloogr p. 183, 187, ta-
belele 6, 7, 8).

www.dacoromanica.ro
 384

Deci, acest 10, care nu e, in acesta forma, de cat

combinarea lui cu o, nu insemna, cum ne-am as-
1

tepta, io. Indiscutabil nu putem respunde de uncle

vine acesta, dar, dupa tote probabilitalile, ea vine
de acolo ca la formarea alfabetului s'a luat or caruia
i s'a prepus 1, si apoi spre simplificare se va fi lasat
afara y remanend dupa i numai o. De alt-fel o asa
simplificare s'a operat si la transformarea primitivului
or in y=u1).
Dar to, care insemna numai iu In textele paleo-
slave, mai capita, pe langa acesta, si o alta in-
semnare in cele ale literaturilor cirilice posteriOre,
si anume pe cea de u.

II. In literatura sirbo-slavet

In textele sirbo-slave forte mult se amesteca to cu

or. Ast-fel in Evanghelia lui Miroslav (sec. XIII)
e : no 'mi. ['NMI% A110A:k in L d. morns, (p1s1. nixIck),
cum se afla de obicei in vechile texte si in limba
sirba de adi ; sat!. n Immo in 1. d. n tumor, t: cton. in
1.d. corn. (p1s1. cA:norra), AA 1110AETk in 1. d. norArrk,
dat. sg. napoAor Ammo in 1. d. mtioroir 2) etc. Intr'un
Codex din sec. XIV gasim tot ast-fel to in 1. d. or :
3anAloAteCk, mount, timowe3). Cand se compard Niko-
ljsko Evangelie (din a. 1404) cu o alta Evanghelie
contimporand ei, se vede si mai bine amestecul
1) Altii ved in 10 un semn deosebit. Cf. Karskij : Paleografija p. 169.
2) Lj. StojanoviC: in Spomenik XX p. 2, 4, 13. Cf. acelasi lucru in
Parimemicul lui GrigoroviC, la M. Speranskij : Zanietki p. 7.
3) Starine VIII, 38.

www.dacoromanica.ro
 385

acesta, i deci ca in anumite casuri M insemna oy

(insemn pe prima cu N iar pe a doua cu D) : orm-
WO. ciliopo( N Si OriliTEAON" CkTROp10 D, ihtinto, citovrit
N i CAN:WA D, MOHO N i onotov D, ac. sg..
llt111101r7

H.Ititov N i Apto D etc.1). De asemeni, acelai amestec

se vede cand se compard tipariturile cu manuscri-
sele sirbo-slave : tioAtomo CE intr'unele, nomonov co_
intr'altele, noAotito CE Si nolmotts ce, MO6E1111E110 Atocem1:2)'.
Cum ca inteadever de multe on se intrebuinta de
scriitorii Sirbi to acolo unde nu se cadea, deci in
loc de ov, se vede i din lupta ce Constantin Filo-
soful o da (in sec. XV) in contra acestui mod greit
d'a scrie3).
De asemeni un Cronograf (sec. XVI) are : tvk-,KA
11% CEETOV10 row alaturi de E7. cREToro Popov i Hp-
Hommtiovto tam IIIMIETk in 1. d. ttipov4). Intr'un Fi-
siolog : 3,1 ITMOIJA IITIIL1,01r Sl !morn, ECTk KILICANk, saLl
31%1111c1 IECTk 1101rTill alaturi de MOTOCTk, s,i pwromk IiAME
langa hnoyE (Starine XI, 201, 200, 194).
1 tot ast -fcl, destul de des se amesteca M cu ov
in textele sirbo-slave, fa'ra ca amestecul acesta sci
alba temelie jonetica.
De aceea, in timpul nostru, acei cari eraii intrati
in curentul positiv al tiintif i cari dau explicarile
fire.ti fenomenelor chiar grafice, aft cautat sa dea
i o explicare a provenientei acestui amestec. Vuk
Karathie, in ale sale oPrimjeri (p. 31-33), crede
1) G. Danieie : Nikoljsko jevandjelje, p. 41, 44, 47, 69.
2) Vuk Karadiie Primjeri 4o.
3) V. Jagio : Izsledovanija p. 404.
4) Starine X, 52.
25.

www.dacoromanica.ro
 386

cd origin. ea amestecului e in popor, si anume in

proverbele i jocurile lui de cuvinte ; caci, dupa ele
poporul dice s. e. bukabarcara spre a spune bara,
luduljudobridi spre a spune ljudi, luduludobridi
spre a dice ludi etc. Dupa o asemenea vorbire,
dice mai departe Vuk, nu e de mirare cA omul auto-
didact, care scrie in minte, scrie PAAPOAS in 1. d.
PAtiCOAIO, iv riSAsxe in 1. d. i6 1110ASXE, ilOAA in 1. d.
110A141, Bd 11EA1 in 1. d. Rn Hiem sail RA lint, mai ales
cand to gandeti ca el n'are in alfabetul sail national
asemenea litere (to si hi).

III. In literatura bulgaro-slave

Acelasi amestec al lui io cu or se afla in multe

din textele bulgaro-slave. Deja in Codexul lui Svjato-
slay, copie rusesca dupa original bulgar (a. 1076),
se afla r in 1. d. io : coprk ci 1). Tetraevanghelia
de la Deeani (sec. XIII) are io in 1. d. or : FTimo,
whoolpE, Xl'AIO .2). 0 Evanghelie din sec. XIII are w
(une-ori sub forma N) in 1. d. or : nrlipomiliontor etc. 3).
Psaltirea de la Deeani (sec. XIIIXIV) are or 1. io :
ClIGAOIrAE, 11EliAOrtIliAlAr0 etc. 4). In nite fragmente de
Evangelie si Apostol, in manuscris din sec. XIV,
gasim de asemeni of in 1. de or sail a : Ii0111AA, WEE,
11.01AECA, 110011;1.1TH etc. 5).

1) Sreznevskij : Slavjano-russk. Paleogr. p. 119.

2) Sreznevskij : Drevn. pantjatn. jusov. piskma, p. 141.
3) M. Speranskij : Zanzethi p. 33. Cf. c si Praxapostolul macedo-
nic amesteca neregulat pe to cu S. (Arch. fur slay. Phil. X, Ho).
4) Sreznevskij: Drevn. pantj. ,bus. pis., p. 145.
5) Speranskij : Zametki p. 41.

www.dacoromanica.ro
 387

Bulg. -Lab (sec. XVII) are to in 1. d. or (dupd un

fonetism medio- si novobulgar) : o'rponwitam, HAmt-
piona)Cd, Ilp 1101111010Th, thICkITIORATI1 etc. Manuscrisul de
la Tikve; (sec. XVII) tot asemenea le amesteca :
1101110A1A CE si 11010rAll CE, immorepcTito si gailSryk, CIIMO

1 C11/101r, rOAVOBI si ronorim, AorAiE, A ormi sti mom,

AlOMAIK, 1:011011' i RJA10.
In textele bulgare une-ori acest amestec se con-
siders de filologi ca avend in temelie chiar fone-
tismul limbii, in unele dialecte ale sale, fonetism pe
care unit vor sa-1 ridice chiar pana in vremea lui
Codex Marianus (sec. XI) 2). No' nu vom discuta
aid verosimilitatea acestei pared, cu tote ca" ea ne
e eel putin suspects, cand stim ca in limba bulgara
de a41 nu e de cat in unele part' iii in 1. d. obicinuit
u, lar in textele bulgaro-slave acest amestec al lui
to cu or e mult ma' intins. Amestecul ne pare
si aici mult mai suspect, din punctul de vedere al
foneticei limbii, cand nu uitam ca el e numai grafic,
cum am veclut, si in textele bulgaro-slave. Or'-
cum s'ar lua insa acest amestec in textele bulgaro-
slave, el se presinta subt o cu totul alts fats din
punctul de vedere al nostru, cum vom vedea.

IV. In literalura ruso-slavd

Fenomenul acesta de amestec al lui or cu to si

de intrebuintarea celui din urma in locul sunetului
1) N. A. Naeovx, in Sborn. Min. IX, 128.
2) Cf. Dr. L. Miletio si Dr. A. Teodorovx in Periodic. Spis. c.
XIX XX. Vedi si Lavrovx: Obzorx p. 102 -103.

www.dacoromanica.ro
 388

ii se afla i in textele ruso-slave ; i, i aici el nu

'i are temelie in fonetica limbii, ci e ca la Sirbi,
numai o ortografie. Deja Sreznevskij, cand afla in
Sbornicul lui Svjatoslav si in alte texte acest amestec,
it declara ca e un caracter nerusesc. Acelai lucru
constata i declara i Biljarskij pentru Evangelia de
la Reims. Apoi, pOte ca tot ca o importa0e sud-
slava, textele ruso-slave de multe on represinta prin
lo muiarea consunantelor 'i, -,g, ui, ip, u, (Cf. p. 153).
Ast-fel are de pilda o Jitie a Sfantului Sava (sec..
XIII) 0Rio alaturr de ccikor, oruoluto i Aormor, -AMA:10 1
MATexoir, armumno i aacToriampor etc.'). i tot ast-fel
i alte texte ruso-slave din sec. XVI i XVII.

V. In literatura romdno-slave

In textele romano-slave w, pe langa ca are aceia0"

insemnare veche de iTt, mai se amesteca i cu or.
Amestecul acesta se face in ele nu numai dupa
conson. palatale ii, x, u,, ip etc., ci chiar i dupa
alte consonante, ba i dupa 1. In special dupa I se
scrie une-ori to, cum era traditia vechie paleo-slava,
clar in locu-i se pune i or, dupa regula ortografica
a lui Const. Filosoful i patriarchul Evtimie, care,
cum am veclut la or (cf. p. 72), cere ca dupa I s
nu se mai scrie fotatia la vocale.
Ast-fel, in un doc. moldo-slav intern din a. 1431
oircuthIs, cea ce in alt doc. moldo-slav din a. 1428 e -
i) A. Kolessa, in Arch. fair slay. Phil. XVIII, 222..

www.dacoromanica.ro
 389

artaiito1). De asemeni, intr'un doc. din 1444 e:

11BANA 41111,1310Ail Intr'un doc. moldo-slav din a. 1403:
CAKITEA10 1. cAornyEnio 3). Intr'altul din 1683 : NoT8-xuai
si KOTIOXIM1 "). In cronica moldovenesca din Codicele
de la Chiev : micatfis i itticafito. Intr'un doc. din a.
16o8 : CA8.11:1110 in 1. d. obicinuit co Ar -Amor ') i tot
ast-fel se pOte vedea acest amestec i in alte texte
din Moldova ca i din Tara romand:sca, atat de mai
'nainte cat i din vecurile al XVI i XVII.

VI. In literatura romdnd

Deci, atat in textele sirbo-slave, bulgaro-slave i

ruso-slave cat i in cele romano-slave, to, pe langa
ca are obicinuita 5i primitiva-i insemnare hi, mai
are une-ori i pe aceea a lui or, adica pe u. De
forte multe on dar, acolo, ro amestecandu-se cu or,
nu represinta i o schimbare fonetica ci numai o
apucaturd ortografica, care putea sa-i aiba felurite
izvOre: explicarea lui Vuk Karadk.e.', regula patriar-
chului Evtimie i a lui Constantin Filosoful, calitatea
fonetica palatala a consonantelor palatale etc.
Natural e dar, ca tot o aa explicare ortografica
jar nu fonetica trebue sa dam Si amesteculuj anormal
intre to i or in textele curat romane.

i) Arch. Istor. I, I, p. 122, 121.

2) Ibidem I, I, p. 113 121.
3) Uljanickij : Materialy p. 14.
4) Arch. Istor. III, 257.
5) Ibidem I, 1, p. 78.

www.dacoromanica.ro
 390

De alt-fel i in textele romane gasim, ca in cele

romano-slave, ca to'), pe langa ca insemna or, se
mai amesteca cu acesta Intr'un chip anormal.
Firete ca limba nostra de acli din uncle regiuni
ne arata ca dupa r a putut fi : imponSti cu to = iu,
1 GOTE38TOpSAIO 2) etc. Se pote iaraFid ca sa fi fost
io =iu i in tounopene ; caci, chiar daca ni se pare ca nu
se mai afla cu fu initial dincOce de Dunare, gasim
totui : iunde (=uncle) la Aromanii din Meglenia 3).
Totui, va trebui de sigur sal nu decretam numai de
cat ca o particularitate fonetica a limbii nostre vechi
pe to dupa A S. e. in ,AjEtISETOpSA011, TATA1011, 110TE37,--
TopSmo etc. (Cuvente II, p. 314, 354, 375), "IMP/0"
(in Codex Dragomirnensis p. 1.). Nu numai ca limba
de ac,li nu presinta nica'-ieri vre-un rest de aa iu
dupa 1, dar Inca, de multa vreme, mult inainte de vecul
al XVI, 1 inainte de /it a trecut in 1 (s. e. a iubi, slay-
moutiTti). Evident e dar ca in aa casuri, nu e nici
in textele romane alt-ceva de cat obicinuitul amestec
ortografic intre b i oy, cdnd to nu insemnd de cat
oy=u, amestec pe care Pam veclut tot ortografic
de multe on la Sirbi, Bulgari, Rui, i in textele
romano-slave. De alt-fel, tot tinend socotela de acesta
insemnare de u a lui to, trebue sa judecam foneti-
1) Aflat une-ori scris, ca in textele slave, i a. Ast-fel, daca nu va
fi grepla, e s. ex. in Psaltirea din 1577 a lui Coresi : glow (Hasdeti
Psalt. lati Coresi p. 348).
2) Hasdeil : Cuvente II, 354.
3) Pericle Papahagi : Romand din Meglenia p. 10. Dei un ast-fel de
Yu initial in 1. d. u pote fi aici o influenfa posteriOrd a fonetismului limbel
bulgare asupra celei romane. (Cf. mai sus la pag. 89) ; cad limba Me-
glenilor e plin'a de bulgarisme fonetice.

www.dacoromanica.ro
 391

ceste si o scrisOre particulars scrisa cam pe la i6oi,

in care, daca transcrierea cu litere latine data de
editor e exacta, gasim : cpknk acum, n'ius peritD,
in loc de obicinuit nu's ; niu m'auo perdub in 1. d.
nu; clIMIACk liutul i piatre in 1. d. lutul ; niumai
in 1. d. numai. In acelasi fel si in alta in care e :.
Liupulk in L d. Lupulk ; Hotinoliui 1. Hotinolui;
liui L lui '); cari tote vor fi scrise cu lo in ori-
ginalul cirilic : tan, 1110, MOTSA, ',Homan etc. Tot ast-fel,
trebue luat foneticeste io =u far nu iu in o alta scri-
sore, pote de prin sec. XVI, unde, daca transcrierea
e bung, gasim : sotoze de txgoliu Sireatoliu,
<ilivata etc. 2) ; si in mptorrApat etc. din Molitvenicul
lui Stoica din a. 1669 (Chrest. I, 184).
to cu insenznarea fa.

Cand stim dar ca, to insemna si u, atunci nu ne

mai agar ca particularitafi fonetice sag dialectele ale
timpului acela forme ca acestea sail alte si din alte
texte, carf nu corespund nici cu generalitatea textelor
d'atunci dar nici cu limba de ac,li; atunci vedem ca
nu era nici in textele romane alt-ceva de cat, ca si
in cele slave cirilice, o simply ortografie.
Deci to insemna si la nor, pe langa iu, Inca si
ceea ce S. Dar, conform teorief nostre ca s insemna
nu numai tt ci i it jumetatit, ar urma ca si lo care
une-ori insemna cea ce 8, sa." aiba amandoua insem-
ndrile fonetice ale acestufa, adica si g jumetatit sail
si iti jumetatit (nu numai u). Acesta, si in special
1) N. Iorga : Documente ronztine din Archivele Bistrilei, I, p. 6-7,34.
2) Ibidem p. 1.

www.dacoromanica.ro
 392

insemnarea-i de iit jumetatit pare chiar a reei din

unele texte scrise la nof, atat la sfaritul cuvintelor
cat i in corpul lor.
In textele romano-slave gasim pe to=iii in loc de
slay 11=f, ca o influenta a foneticei romane, la cu-
vintele terminate in el, of, if etc. Aa intr'un
doc. munteno-slav din din a. 1490 : nom. sg. Cnto
Xplicogsn pronuntat, subt influenta foneticei romane,
siiu in loc de slay sii 1). Intr'alt doc. munteno-slav
din a. 1546 e : nom. sg. Np i IJJ Bolo, pronuntat bout,
subt influenta fonetismului romanesc, in loc de slay
bor2). Tot aa e de sigur in frasa : Aaga(r) r(cA)goAut
CIE 11ORMENIE r(cA)nonut ci6(r) r(cA)Ronut tio(cT).... knio(x)
Aa w E(CT) = da Domnia mea acesta porunca a Dom-
niel mele postelniculuf.... ca sa '1 fie intr'un doc.
munteno-slav ') din a. 1622, unde to nu e de cat un
romanism morfologic i fonetic, pronuntat : P. De
asemeni, to=iii far nu iu in cuventul atittito in loc
de slay mull-IA in formula : ivy pa(A)y(A) 110ERO(A4) II

r(c)n(A)NZ n'ACOE 3EMAE Or(OriVWFVAAIIICHOE a n E 4-I Io np(.)-

Aoupar.... Iw tmcfltatm Romo(Aa) 4). Intr'un doc. moldo-
slav din a. 165o : II LI in E b 3EMAII AIOAALIR/CI;011 5) are
de sigur pe a-=ifr in loc de slay II.
Iar cea ce i mai mult ne confirms ca in aceste
positif w insemna hi far nu iii e documente in cari
gasim to in loc de it in corpul cuvintelor, fie i in
1) Arch. Isfor. I, I, p. 5.
2) Ibidenz I, I, P. 49.
3) La Archiva Statului, actele mitropoliei BucurWr, *pachet 26o.
(79 netrebnice) No. 2.
4) La Archiva Stituhti, actele mitropoliei Bucureqti, pachet 96 No. 12
5) Ilie Barbulescu: Vechile rclalii ale Princifi. Rom. at Croatia, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 393

cuvintele romane. Ast-fel intr'un doc. munteno-slav

din a. 1577 gasim: Ac(A) A.hAo(m) cm 4 stowo(e)1), firete
pronuntat Fuiiiorev far nu Fuiuorev. Intr'alt doc.
munteno-slav din a. 1626 e: tv(n) E(c)T8 SIIII(A) E(CT) (sic!) no
rpoat(n), w to lc w (m) -,Ksnannu,E(K) CTAIIEN2) ,el a omorit
pe Grozea unchful jupanesef Stanef, unde tvtot;o(m)
dupd orf-ce fonetism slay nu se pronunta alt-fel de
cat winiw(m),oiko(m), far numaf subt influenta limbic
romane putu deveni wtotio(m) pronuntat aiiiko(m).
Intr'un doc. munteno-slav din a. 1626 se afla tot
ast-fel: nctipantninsA lIpAlOWHEil 3) unde to,itt, pronuntat
,decf Craiuovef. Un alt doc., munteno-slav din a. 1629
cea ce fara ne
are: itotvga(u) alaturf de twv.a(11)4),
arata c in inteiul cas to,iii, ca adica se pronunta
Iiiiovan far nu Iittovan.
Tata dar atatea exemple din cart se vede ca to
insemna la not i ia. De aceea, tot ast-fel trebue
luat foneticete to=iii s. e. in Lexiconul luf Mar-
darie din a. 1649 in cuvintele miamapto, tionoTapto,
ca i in Auktom, 41% S1OT%. i tot ast-fel in tIWG%,
nstor.sn etc. din Cazania luf Varlaam i Biblia din
Bucuretf 5); sail in : deciu scris de sigur mitt* 6) in
textele cirilice, alaturi de deci AEnti, in scrisOrea
de prin i6o1; precum i on -unde se afla forme de
felul acesta, ca de pilda Inca in rStousA din Biblia
din Bucureti de la anul 1688. (Chrest. I, 282).
i) La Arch. Stat., Episcopia Rimnic, pachet 52, No. 14.
2) La Arch. Stat., Episcopia Buzea, pachet 15 No. 8.
3) Arch. Stat., Manastirea Delu, pachet i No. 7.
4) Ilie Barbulescu: Vechile rel. ale Princ. Rom. cu Croatia pag. 33.
5) Grig. Cretu : Lexicon slavo-roninesc pag. 78.
0) N. Iorga : Doc. roman. din Arch. Bistritei I, 6.

www.dacoromanica.ro
 394

Daca ne-am intreba cum de a ajuns to s insemne

si Zitsau i (cad in aceste din urma cazuri iu se
transforms mai departe in i), not am respunde ca.
aid trebue sa" vedem influenta scrierii grecesti care,
cum se stie, insemna sunetul i si prin ot. De alt-fel,
acesta explicare ne e ajutata si de faptul ca une-ori,
chiar in texte slave, se gaseste cea ce am aretat
mai sus 01 cu insemnarea lui to, deci cu forma de.
scriere curat grecesca. Asa dar, in textele romano-
slave si romane 10 insemna iu subt influenta fone-
tismului limbii romane, iar i ajunge el a insemna
atat sub influenta acestui fonetism (care transforma.
pe iu in 1) cat si sub acea a scrierei grecesti
care face a se identifica confundandu-se acesta cu
slavul to.
* *
Resultatul cercetarii nostre e dar ca., in textele ro-
mane to insemna: a) iu intocmai ca in textele
slave si romano-slave cirilice s. e. in forme ca
iteptonSit ; b) insemna ceea ce 8, adica 2L, ca si In
textele slave si romano-slave cirilice in forme ca.
TATX/11011, AettiETopSmott ; c) insemna u jumetiliit si Iii
jumetatit ca in textele romano-slave- in forme
ca BOTE3V.TOOMO, AE4St110A1.

w, O.

I. In literatura paleo-slavet

In textele paleo-slave w are aceeasi valOre fone-

tica ca o, adica amandoud represinta sunetul o. De
aceea, ca sunete, ele se si amesteca unul cu altul;

www.dacoromanica.ro
 395

cad s. e. in Codex Suprasliensis e : w UAW TallNd

1 0 Ekcipluumn.
Numaf ca. '.ifra.' se deosibesc, w represintand nume-
ralul 800 far o pe 70.
De alt-fel identitatea fonetica, ca i deosebirea
numerica, intre w si o residd chiar in izvorul pri-
mitiv al cirilicef, in alfabetul grecesc; cad si acolo,
in vremile literaturif paleo-slave, gasim in texte ca
w se amesteca cu o ortograficete. Ast-fel le vedem
amestecandu-se s. ex. intr'un manuscris grecesc care
sluji de izvor paleoslavicului Codex Suprasliensis 1).
Acesta identitate fonetica, ca i deosebirea nu-
merica, dintre w si o se transmise s,i se mentinu maf
departe i in cele-l'alte literaturf cirilice de dupa
timpul p al eo-slay.

II, In literatura arbo-slaw

Textele sirbo-slave amesteca pe w cu o ; sail, in

casul cel maf bun, inteunele din ele se vede incli-
narea de a da fie-carefa din aceste litere o anumita
posiOe ortografica.
Ast-fel, Evangelia lui Vlkan (sec. XIII) are : w
arhT.1; aid-turf de o 11E113pPlEliklIkE. Intr'un alt manu-
scris din sec. XV: iirlimorApwcm i CliOirAOCTk7 A:dirlOCTk 2).
Tocmaf din pricina acestuf amestec ortografic al
lor, Constantin Filosoful s'a incercat sa" pund o rin-
duiald' i in intrebuincarea lur w si o. El a hotdrit ...

1) Archiv fur slay. Phil. XX, 181.

2) St. Novakovi6 : S arheol. izlol,-be u Kijevu p. 21-22.

www.dacoromanica.ro
 396

ca s se scrie o dupa consonante in mijlocul i la

sfaritul cuvintelor (s. e. som, HERO and cuventul
e la plural ca sd se scrie w (s. e. nuiwro, WRA411,11,
sati o .an,panin i w nthw.3'6); i, ca la cuvinte de genul
masculin s se scrie w (s. e. OgwAwpk, wilk), far la
cele femenine o (s. e. OFoAopa, ma) 1). Aceste reguli
ne arata" ca nu numai in timpul luf Const. Filosoful
(inceputul secol. XV), ci i inainte de el, nu exista
deosebire fonetica ci numai ortografica intre w si o,
i ca deci scrierea luf w intr'o anumita positie, alta
de cat a luf o, nu avea vr'o temelie fonetica. Iar
dupa timpul luf Constantin Filosoful acesta regula
s'a tinut numai de unit cart erati din scola luf, pe
cand altii, carora ea li se parea prey complicate, au
continuat a scri dupa vechia for apucatura, ames-
tecand mai departe pe w cu o, atat in secolul XVI
cat i intr'al XVII.

III. In literatura bulgaro-slave

Acelai amestec al luf w i oil gasim i in textele

bulgaro-slave ; i intr'acestea dar aceste cloud litere
au aceeai valoare fonetica. Ast-fel in Codicele de
la Berlin (sec. XIII), care pare-se ca 'nclind a de-
termina luf w un loc la inceputul cuvintelor i in
monosilabe far luf o in corpul for (s. e. wT wrku,a,
WTIIMETE, W 4En16, WMITATH, dar rocnom,
crreopwrE etc.), gasim i amestecat w cu o in : 111TW
si k'ro, TW i TO etc. (Starine). Trojanska prioa (sec.
1) Starine I, 20-21. Izstedovanija.

www.dacoromanica.ro
 397

XIV), in care w e mai rar intrebuintat, vine des r-

amestecat cu o : lVTOlicl 1 OT0141, pwAti i poo, WNII
F;ii 01111, Wild 1 011c1, RZ rrpolicKom% npnct 1 13% Tpolic-
etc. Iar regula ortografica a lui Const.
Intlik Ilpaci
Filosoful, care tim ca a fost croita subt influenta
patriarchului bulgar Evtimie, fu, firete, aplicata i
in unele texte bulgaro-slave de pe la sfaritul sec.
XIV, din al XV secol, i dupd acesta. De aceea, pe
de o parte ea, iar pe de alta chiar textele inii,
cari i dupa. sec. XV amesteca pe w cu o, ne arata
ca nici in cele bulgaro-slave nu a existat intre aceste
cloud litere deosebire fonetica, ci ca numai ortografic
se scriad in cutare sad cutare positie. De alt-fel,
pare-se ca circulad i alte reguli cu privire la in-
trebuintarea acestor litere. Apocalipsul Apostolului
Pavel (sec. XVII) inclina d'a pune pe w numai la
inceputul cuvintelor, iar pe o in cele-Palte positii :
W411pkCII, WTk, WTIIOCITk, WITOR01)11, WTR411111114 etc., dar
1110-TO, E0A1c1 10I kI, T011311, A0111111, CTOpliAtl j Sl CU tOte-
acestea le si amesteca positiile s. e. In OT., Orlail:AL1111E
etc. (Starine). Cartea Abagar (sec. XVII) pare-se Ca
nici nu intrebuinta de loc pe o ci numai pe w : Ham-
IICEM WT pacrumw, II LIAtIPW AnXamiw, west:, WRIT, WT11,11,

cAnwprui, crowliems thipw,v;, 11,t1CTUTWI't1 t11.1TIIE RswitnswAS'.

umpligmumarw etc. (Sborn. Minist. IX). Acesta e 'lard
dovada ca w insemna foneticete tot ceea ce o, adica o.

IV. In literatura ruso -s /ava

In textele ruso-slave tot ast-fel nu e nici o de-

osebire fonetica intre w i o, ci i intr'acestea ele-

www.dacoromanica.ro
 398

.se amesteca, sail cel mult i1 ail Cate o positie or-

tografica mai mult sail mai putin determinate. In-
tr'unele, ca i intr'unele paleo-slave, sirbo- i bulgaro-
slave, pare a se intrebuinta numaf o, far w numaf
in unele cuvinte greceti; aa e de pilda in Cronica
luf Nestor (sec. XI, dar intr'o copie din sec. XIV),
care are dOr O: 110MIA, MHO, 09101E, pana i in cuvinte
_grecet14). Alt manuscris ruso-slav din sec. XIV,
Evangeliarium Putnanum, pune pe w la inceputul
cuvintelor i in cele greceti, far pe o in corpul i
la sfars,itul for : IWAHZ, 1 WTZ, WilZ, WTR'litiltl, w RCM.,
W.Iil, Witt etc. incolo WTCTO1d1111010, 'ITO, 1:0, npopoim;
dar totui amesteca cite-odata, punend s. e. OTZ ala-
turf de wr%2). Intr'un manuscris din sec. XVI tot
ast-fel se pune w numaf la inceputul cuvintelor far
o in cele l'alte 0111: a,, tvralor.ItAXs, wrwial, w.mo-
niaor i 3AaAo, iimoro, Toro Aoilts etc. 3). Acee4 de-
osebire, numaf ortografica far nu fonetica intre w i o,
-se pote vedea .i in alte texte ruso-slave din secol.
XVII 4).

V. in literatura romcino-slava

Aceeaf identitate fonetica a lug' w i o se observe

:;i in textele romano-slave, in earl sail se amesteca
unul cu altul, sail nu se intrebuinteza de cat numaf

1) Fr. Miklosich: Chronica Nestoris, Vindobona 186o.

2) Alm. Kaluiniacki: Monurn. ling. palaeosl. p. 3.
3) Archiv. fur slay. Phil. XIII, 203.
4) Ve4i s. e. Th. Buslaeva: Russkaja Hrestomatija sail Dr. Om.
Ogonovskij: Hrestomatija staroruska.

www.dacoromanica.ro
 399

G, sau ca au fie-care o anumita positie ortografica,

mai mutt sail mai putin neamestecat.
Ast-fel, cu totul amestecat se intrebuiWza tv i o
pentru sunetul curat o in documentele interne din
sec. XV : AOGIITWK, OH, CAOGOA110, AA MIREA10, WG1111101HAT,

ono, TO 1 TW, A01111TOn etc.3). Cronica moldovenesca

din Codicele de la Chiev (sec. XVI) nu are w, nici
macar in obicinuitul OT", ci pretutindeni o. Evan-
ghelia de la Targovite (a. 1512) are mai pretutin-
deni 0: MIKA, KidTpo, !two, OCTAL:11TE iar cand are w
it amesteca" cu o : o REnin;wm nrocAowl; 1 W CEA%
CH`l;TOalk oaLiplim Cam. Molitvelnicul (a. 1545) are des
w, pe care insa it pune neregulat, amestecat cu o :
W1011, W14A, cg-I,TwAt waapiim Ci n% IIACTOA111.111 rpam,
TekPW1:11111E, WCITIEFIFIOalk All1Tp0110MITE RAAWliOAIk. Octoihul
(a. 1574) tot ast-fel le amesteca: wrw si ortk,
willoiA.hTg, WT moro wnpdatikiX oncroafii, CAWBOIr, kin w
Si Mho, dat. pl. Hamm i 41A0M. Cronica sirbo-mol-
dovenesca din codicele de la Tulcea are mai ales
w, pe care '1 pune cu deosebire la substantivele
masculine, cam in sensul regulei ortografice a lui
Constantin Filosoful, dar totui, in forte multe locuri
i ea le amesteca : CM/Plank, WCTanli Ck1110M11% mum%
LI,ApCTRO I {WCTE II KWUCTalITIDIS II RWIICTMITIS, OEWAWC1E,
cmwp%, nnacutiETk, taipliAwAva, cAwgEca CAWBENCIMA ; le
amesteca chlar i in subst. femenine : OEWAWpA Ime-
roiumw, 61-A01;IN. 1. HA AMAMI, MW/W111110, HORONMAO,
Tp7,1IWIlk 1 Xp711011k, AllITI3011WAIITk 1 MIITpOnOMITa etc,
(I. Bogdan : Cronice inedite). Acela1 lucru se pote

3) L. Mileti6x : Novi vlaho-InIg. gram. p. 52 etc.

www.dacoromanica.ro
 400

vedea i in documente romano-slave din sec. XVI

si XVII ; deci vre-o deosebire fonetica
intre w i o.
Aa dar in privinta acestor litere, textele romano-
slave se asemana absolut peste tot cu cele slave
cirilice. De aceea, e de sigur falsa afirmarea ca slova
w din waif, waillKnnn, two, tv11,EAOKLI [din textele moldo-
slave] textele curate slave nu ne o daa1).

VI. In textele romdne

Acela0' amestec al lui W cu o, sail acele1 po--

siOuni ortografice ale lor, deci identitatea for fone-
tied, se vede ]impede i in textele romane.
Vecul al XVI. Psaltirea lui Coresi are ceva din
regula ortografica a lui Constantin Filosoful, dar i
din cea cu w la inceputul cuvintelor, mai peste tot
insa inconsecvent i dese-ori amestecat : ,.2k WAWC11-r11,
CliWt1AN. A0ai111E, GA,11`0CAOREIILI, wanEHIH, Atvph l nophr
noirnspAcE-Htvph, wAotrAtoi, tvii 11111 1101111, or111, Awn I1 %Ii
si A0i11118111%, ili1:01rTWIMOAk Si 113C%R11T0p10Ak, c1111)W/IIE etc.
(Chrest. I). Acelai amestec in a lui Coresi Tetrae-
vanghelie (a. 156o) : Imp i Aop, AuHuHnop si AEpEH-
uTtinwp, npopwkiin, it MOM, TiV,;(11.1 1 TONAILI, 14011111111 Sl
Htvc-rpS' etc. (Chrest. I). i Paleia din Ora'stie (a. 1582>
le amesteca: po,A,41c1;x. si pwA.11c1;x:, arroT i 'Nor, npn-
11,EA0p, .tommi,DiAwp si ri puNU,Nnwp, 01r111,1EVEAWIT, pwAtx.--
1111A0;16 Wpc111101r 1 opaluoyA, How i Atm; sail pune de
multe ori, cam en ore-care regula, si w la inceputul
i) Gh. Ghibanescu, in Uricarul lui Codrescu vol. XVIII, 8.

www.dacoromanica.ro
 401

cuvintelor : wpmuovn, wA, wr.paak, cu tote ca i atuncr,

amestec cu o: oAttX111111,0-''E (Chrest. I). Codicele
VoroneWn pune pe w, dupa ore-care regula la in-
ceputul si sfarsitul cuvintelor, iar in cele-l'alte locuri
pe 0 : W1;1)7.3010-17 we NAB, WA01/A, wa;KAE, rioaw n8w,.
AoAw s1 petawTopit, 11011, Aops, Tow], ttopotttm etc. (Sbiera:
Cod. Vor.). Psaltirea Scheiand mai mult le ames-
tecd, cu tote ca pare a pune si dupd ore -care re-
gula w la inceputul cuvintelor si in monosilabe,
Safi dupd regula lui Constantin Filosoful : pwA8A,
nemmptinf, Bw1Ap111, cIwiiSASl1, sl NENSI1A11,11A0pk, IIA:1;;fi-
Twiniinop6, fitima 11W atua, tie W A17.T0p, Safi AOpk, tar--
etc. (Bianu : Psalt. Schei.). Si in acte
Toptoit, T0u,11
se vede acelasi amestec sail regula, mai mult sail
mai putin tinuta, d'a se pune w la inceputul cuvin-
telor iar o in corpul lor. Ast-fel intr'un Memorandum
din a. 1573 : wit, wr.opowle, WdAli H111 sail TOT, imrro`CSAtitt,
cknopSit, Rom: etc. Intr'alt act din 1591 : w" w TIam,
4SWCT, AWN, Awl; 51. nto.motatiSn, 11E110E, AIONI1E, notaptitt,.
uominalit, -,Koc etc. (Cuvente 1,23 etc) .

Vecul al XVII. Cronica lul Moxa are de obicel.

w la inceputul cuvintelor si la sfarsitul for iar in alte
locuri o : Wi7 W, wr.p.lin, ASw, Wipli, tVplirlillk, wttopIE,
sl porm, 4SE110p111, 1110L1r115, Wli0AHT6, 411111SOC, A011, IIN1301:67
410CM, IIEROE etc. ; dal" Sl arnestecat: .turrpo, 06wAopa,
49EwAocIE, etc. (Cuvente I). In manuscrisul
Ay.z.wt,1A
Cuvent pentru curatieh se afla mai peste tot o :
OAAIE1111, OliApk, OCIIETIak, AWASH, GAPE., op'', AomuSnk.
itoEtutpit, 8011, non/Harm etc. ; numal de cate-va on w,
sl atunci amestecat cu o: wAsiwii sl omsnsii, c' mawr,
wAlSA si omtin, wptt si opt+ etc. (Chrest. I, 52 etc).
26

www.dacoromanica.ro
 402

Pravila de la Govora (a. 1640) are maT de regula

w la inceputul cuvintelor i la sfaritul for : wsAwp,
w WM, OGOpkTh, Aoaw etc. ; dar it i amesteca cu o :
Awp i Aop, wAntessAwp, EAW,1, WIIAWp alaturi de ASAm-
mtusAop, ripEwu,rmop (Chrest. I, 87 etc.). Acelai lucru
in Psaltirea de la Belgrad (Alba-Iulia, a. 1651) :
%%MIMS, wi118ASH. NOAW ; sail amestecat : mimminop, Witt-
TEAM) 1. fiZTp%1111/10p, HWItIp1M0p, Wi11811K 1 0418Ak etc.
(Chrest. I, 153). Aeqamanturile Vladichii Sava (a.
1675) mai ca n'ati pe w: npoTonomi, mopsit, KOpNIK,
ASOcITS, 0 NEIMAEpE, 0/11$11, OMB, OACEA0p, AKOAO etc. (Chrest.
I, 217) In lucrarile mitropolitulul Dosoftel se vede
precumpAnirea lul w la inceputul cuvintelor i la
sfaritul for ; ast-fel in Psaltire (a. 168o) : Mail', OE-
OpaujiAwp WAI/PNAtipX, Awl), WINK, HIM:KiNtlIMIAWp, TIME-
Wimp, dar i i1 amesteca cu o chiar in corpul cu-
vintelor : tiwpT8A i AomusA, zumw.tinop, taAom i IVAAWA1
etc. (Chrestom. I, 247). Acelai amestec sail acelai
fel de reguli ortografice le gasim i in documentele
sau actele secolului acesta. De pilda intr'un zapis
de venc;lare din a. 1627: wain, Tar unde vine in
corpul cuvintului numal o: Tp%rognpE, TOAT7., NoTsp,
4110,117., 1101`047.T, TST8p0p, /11011.1.1E, ecTp0E (Arch. Ist. I,
I, p. 14). Intr'un ordin domnesc din a. 1679 tot
ast-fel: wnnlENN dar i paw, incolo numai o : coldpi-
'N811811, monAoldiNtitl, HOIMIIK, TOT, HON /top etc. (Arch.
Ist. III, 253). Aceiai tendinca d'a se pune w la in-
ceput i o in corpul cuvintelor se vede i intr'un
.act de vinqare din a. 1699: wn%ENi, w csim, w naprk,
,dar swp aArhvg, op $116111E WINE, NEFIOLINON rI1Wpl'HE,

www.dacoromanica.ro
 403

Toamp etc. (Arch. 1st. III, 265). i tot ast-fel in

tote textele din vecul al XVII.

Din cele ce am aretat se vede dar limpede ca

intre w i o n'a existat nici o-data vr'o deosebire
fonetica, fie chiar de nuance, nicf in textele paleo-
slave i nicf in cele sirbo- , bulgaro- i ruso-slave.
i se vede iara limpede ca, numai prin tendinti or-
lografice se punea w la inceputul cuvintelor sad la
sfarit far o in corpul lor, in tote textele slave
cirilice ; precum i tot ortografic unele texte n'ail
de cat mai numai o.
Acelaf lucru l'am vedut i in textele romano-slave
i romane. Evident e dar ca i in acestea se pune
w la inceputul cuvintelor nu pentru ca acesta ar fi
o caracteristica a textelor nOstre (cum crede d. prof.
Ghibanescu) i pentru ca acolo w ar fi insemnand do ')
sail oa 2) sad o lung i ua 3), ci numai pentru ca aa
cerea o regula ortografica ; cad amestecul luf w cu
o, (pe care l'am veclut in textele romane la fel cu
acel din cele romano-slave i slave cirilice), ne arata
ca daca cand-va w insearia i fig sad o, tot pe acestea
le insemna nu numai el ci i o.
Ada dar i in textele romane w represinta acelaf
sunet ca i o.
E insa intrebarea daca in ele insemna numai sunetul
.0 sail Inca i pe oa, cum am veclut ca. crede Cipariu
(acesta insa greit numai despre w) ?
I) Sbiera : Codicele Voronefen. p. 300
2) T. Cipariu: Principle: de limba p. 358.
3) G. Ghibanescu: Grafia drilled la Romini p. 4o.

www.dacoromanica.ro
 404

w, o represintaii ci diftongul oa
Unii 1) tagaduesc la not afirmarea lui Cipariu ca
w insemna i pe oa, pe motivul ca oa se afla scris
si ast-fel : oa; asa ca ar fi fost scris peste tot, clic acela,,
daca el ar fi existat atunci asa de mult ca 'n limba
de acli.
Acesta argumentare e insa. greita.
In vechile texte slave (paleosl., sirbe, bulgare,
ruse) nu se afla, pe cat not stim, scris si diftongul oa.
In limba paleo-slava insa de sigur ca nu exista
acest sunet diftongal, asa ca textele ei nici n'aveti
de ce s-1 scrie.
Acelasi lucru se pare i pentru limba textelor bul-
garo-slave. Dicem : se pare, pentru ca asta-di intr'unele
dialecte bulgare se afla destul de desvoltat sunetul
diftongal oa, s. e. in dialectul de la Rodop : soabuta,
scarce, prusoadi, kakoaf etc.*); asa ca, daca acest
fenomen nu ar fi prea not, ci ar fi existat si in
sec. XVII eel putin, se putea intempla si cu textele
bulgaro-slave d'atunci aceea ce vedem cu unele de
mai tarcliii. Anume, deli in acest dialect din Rodop
exista sunetul diftongal oa, totusi scriitorul unui ma-
nuscris bulgar, compus in limba acestui dialect, nu
reda acest diftong prin oa ci sad prin o sail prin 3). Jar
acesta de ce ? Evident pentru ca tradi /ia grafted, pe
care o stia si el, nu cunostea combinatia de litere
oa spre a represinta diftongul oa. Deci, traditia

1) Gh. Ghibanescu : Grafia ciril. la Romani p. go. Sbiera : Caw..

Voronet. 300.
2) I. Konstantinovx, in Sborn. Min. II, 333.
3) Ibidem p. 140.

www.dacoromanica.ro
 405

grafica it stapanea atat de mult, in cat el nu voia

sail nu putea sa introduca o combina0e nouci.
Ei bine tot traditia grafica, si anume cea veche
paleo-slava, se pote ca impunea scriitorilor textelor
bulgaro-slave de mai tar4iu d'a nu scrie combinatia
nouei oa pentru represintarea diftongului oa pe care
'1 pronwAati. Iar acesta traditie a putut fi la ei cu
atat mai puternica cu cat probabil, prin sec. XVI
si XVII, diftongul oa nu era Inca prea latit in limba
bulgara vie.
Deci, in textele bulgaro-slave se pcite ca w sail
o sa fi insemnat une-ori si diftongul oa, nu numai o.
In textele sirbo-slave w sail o nu puteil insemna
acest diftong, fiind-ca el nici n'a existat mai 'nainte
si nici asta-4i nu se afla in limba sirbo-croata, afara
dcir in mod cu totul sporadic asta-di s. e. mloan (in
1. d. mlin), otoac (in 1. d. otac) in unele insule de

Croap din Adriatica1), sail ici-cold la Sloveni: oakno

(in 1. d. okno), hoadi (in 1. d. hodi) etc. 2).
La Rusi nici n'a existat si, pe cat not stim, nici
asta-di nu exista diftongul oa ; asa ca nici la el w,
o an putut insemna, cu atat mai mult in sec. XVI
si XVII, acest diftong.
La Romani se vede ca dift. oa exista, mult mai
Intins de cat chiar la Bulgari, deja (nainte de sec.
XVI. De aceea scriitorii, cu tOta traditia grafica
paleo-slava care li se opunea, scapa une-ori d'a scri
oa diftongal deja in doc. romano-slave din sec. XV.
Ast-fel intr'un doc. moldo-slav din a. 1467 gasim :
i) Arch. fur slay. Phil. XI, 366.
2) Arch. ffir slay. Phil. XVI, 161.

www.dacoromanica.ro
 4o6

TonAgp% 1), cea ce se mai afla intr'altul din 1444 2),

i Inca intr'altele din intala jumetate a secol. XVI ;
cu tote ca intealte, ba chlar in acelai doc., se mai
i ToAEp. Apoi in textele romane din
afla. scris
sec. XVI i XVII de multe on gasim scris cand
WA (sail oa) cand numai w (saii o) in cuvinte in cari
i ac,li vine dift. oa. Ast-fel in documente : CAWI'llWApE
asta"-qi: oameni (Cuvenre I, 81) ; sau TWAT%,
1 WAIEHH,
HOACTp% 1 MOpTEA, asta"-di : moartea (Cuvente I, 89).
Intr'unele texte muntene i moldovene nu se scrie
de loc OA ci numai w (sati o) acolo unde i ac,li e
diftong. Ast-fel intr'un act de vinclare din 1683
814 AOli AE 1101)7, AEN 40C AE 410pA, SI1AE aS 4sorr atopa
Si numele Tomp 3), cea ce adi e : moara, Toader. In
alte texte, ca de pilda acele ale mitropol. Dosoftei,
se scrie OA (nu w, o) acolo unde i limba de acli it
cere : 41Z1lieh irk IfillT0,1f1E, RoacTp.Yi, eo.IcTpe, poams,
IMpT540ACAri, NOMITE, Aoapx etc. (Chrestom. I).
De aceea trebue sa tineln socotela de marea pu-
tere ce o avea traditia grafica paleo-slava asupra
scriitorilor, traditie care 'I constrangea d'a nu face
alte combina0 ci de a insemna s. e. prin vechiuI
A pe e i ea etc. ; i pe temeiul ei sa recunOtem
ca in textele romane era sunetul oa nu numai acolo
unde el se afla acli in limba i unde in vechile texte
e scris w (sail o). 0 aceai tradi0e, pe care o ye-
cluram la Bulgari in textul pomenit din sec. XIX in
care dift. oa e represintat prin o ; o aceia1 tradi0e,
0 Archiva de la Iasi pe Ianuarie-Fevr. 1900 pag. 86.
2) Arch. Istor. I, 1, 123.
3) Arch. Istor. III, 257.

www.dacoromanica.ro
 407

care exista pcite si in textele bulgare eel putin in

sec. XVII (cad pe atunci apare mai des scris si
dift. ea in loc de traditionalul -k, A), e si la noT.
De aceea, dup. credinta nOstra si teoria ce o
expuseram in privinta lul oa (ca si in a lul eae),
limba romana nu mai era in periOda de desvoltare,
ci oa se desvoltase peste tot; in sec. XVI si XVII,
ea se afla in acelasi stadia in care se afla si asta-di :
wnlemi se pronunta atunci ca si asta-c,li: oameni,
Tomp%=-Toader, At op %. moarajmnp !lop caprioara,
Deci in asa casuri o ca si w erati= cu oa ; Tar
nu ca in limba se pronunta acolo o, i nici ca va
fi fost greseli de scris cum cred uniT ').
*
* *
Resultatul nostru e dar ca, in textele romane din
vecul al XVI si XVII, ca si in cele paleo-slave,
sirbo-, bulgaro-, ruso- si romano-slave cirilice : a) w e
foneticeste absolut identic cu o; deci wpmnorA se
pronunta tot ca opatuorn, riptitm,Hrtwp ca si upnu,Enop
etc. ; b) se d in texte une-ori lui w anumite positii,
alte de cat lul o, numal pe motive ortografice far
nu fonetice ; c) w si o insemna amandoud in anu-
mite casuri, mai in tOte ca in limba vie de ac,11, su-
netul o: wpatuoirn i opauloyA pronuntate orasul, ni-
pnnli,nnwp i upAilpop pronuntate parintilor, bratelor ;
d) in alte casuri, mai tOte cele din limba de acli, w
si o, amandoud, insemna sunetul diftongal oa: mops
moard, wntEriu=oameni. e) Daca une-ori diftongul e

I) Gr. Cretu: Lexicon slavo-romcinesc p. 77.

www.dacoromanica.ro
 408

scris in intregime: wa sail oa s. e. WAA %EtI1i, pe cand

alte-ori e redat numai prin w sail o, acesta se face
din pricina trad4ief grafice vechi care cerea i im-
punea d'a nu se mai introduce la scris o altd noua
combinatie de litere; f) ca numere insd, w insemnd
Boo, far o pe 7o, i acC,sta tot ca in tote felurile
de texte slave i romano-slave cirilice.

p, 13% (pe)

I. In literatura paleo-slave

In textele paleo-slave simplul p represintd de re-

gula numerul i oo i sunetul consonantic r; s. ex.
u,IcaPa=cesara, pii32A=riz;k, cotA.Lz=srede.
Pe langa acesta insd, in exemple ca cPAu,E
etc. din Savina Kniga ; sail liP?CTIIIIIMCA, o CI:11011,
oTr.p/3z etc. din Codex Suprasliensis, p are o va-
lOre fonetica vocalicei, care se intelege i se pOte
Ore-cum precisa numai dacd it compardm cu grupul
Pz (sail ph) represintat in gramatica prin trzt, trht.
Pe 0z sail ph it aflam in textele paleo-slave cu
dou4 valorf fonetice deosebite. Ast-fel, in Hpzilk, care
une-ori se mai ga" seste si subt forma Eponk, in 11/17ak,
care une-ori se mai afla si sub forma 11A0T11, sail in
EkCI;okM, care une-ori mai apace tot in acele texte si
sub forma skmpecz, in tote acestea, i Inca in altele
de felul lor, nu incape indoiald ca p%, ph se pro-
nunical asa cum e scris, adica ret, re, deci kreivk,
plate, vkskresz. Insd in 111%Ek, rpho, cart nu se mai

www.dacoromanica.ro
 409

gasesc nicitodata ca cele de mai sus, adica si sub forma

goon, Room, in acestea, i in altele de felul lor,
de sigur ca P7., ph nu se pronuntau asa cum se scriau,
ci alt-fel. Aci p7., pe se pronuntaa vocalic, adica to*

vocalis-sonans, cu o vocald a redusa de tot inainte

de r; asa cum not am pronunta pe r in cuventul
carp, cdnd il reducem la carpa, sail ap cum astd-di
pronunta Sirbo-Croatii (i unit Bulgari) pe acestai
cuvent, care la ei se i scrie krpa. In aceste casuri
dar (rpm%, Lim% etc.) %. se scria de prisos dupa p.
Gramatica istorica i comparata a limbic bulgare
ne aratd, credem not, ca numai aceste cloud valori fo-
netice adica ra i r aveil 0%, ph din textele paleo-
slave') Tar acesta ne lamurete i ce valOre fonetica
avea p din exemplele de mai sus : Tpumm, cpAto,
cklitnii etc.; i anume ca ele se pronuntaii ca i 11MA%,
tlil,Rk, adica cu p =r vocalis-sonans, deci: tr plm .tarplat;
sr dce=sardce, skt- bi.skarbi.
Asa dar, in textele paleo-slave se scrie p%, pe de forte
multe on numal ortografic ; cad. acel % (k) nu se
pronunta acolo unde e scris, adica dupa r, ci mai curand
se auclea ceva redus din el inaintea lui r. Se scria
dar 07., pe, i se pronunta une-ori dr alte-ori rd.
Acesta ortografie se mentine i se perpetua mai
departe in cele-l'alte literature cirilice, cu tote ca
fonetica limbic cerea sa se scrie alt-fel.
I) Cf. Miklosich : Verg-l. Gramm. I, 210.Leskien in Arch. fin- slay.
Phil. III, 696 si in Handbuch der Altbulg. Spr., ed. 3, p. 30. Sobo-
levskij : Drevnij cerkovno -slay. jaz. p. 46.Oblak in Arch. fiir slay.
Phil. XVII, 440. Macedon. Studien etc.L. Miletie in Arch. fair slay.
Phil. XX, 593. Wondrak : Altkirchenslay. Granzmatik pag. 89 si 0
native Iona Exarcha bulk. p. 24.

www.dacoromanica.ro
 410

II. In litereura sirbo-slava

In textele sirbo-slave, tot ca in cele paleo-slave,

p insemna de regula consunanta r. Alte-ori insa
mai insemna si cea ce Pk (P%).
Dar in textele acestea, ph (sail p%), ca repre-
sentanti ai grupuluI tmt, trkt nu insemna nisi o
data ra", ci numai r, adica ar, fiind-ca in limba sirba
dupa care de sigur pronuntail Sirbii scriitori ai
lorn'a existat nici-o-data ra ci numai r =dr. Anume,
si in sec. XII, de cand pare a fi inceput literatura
sirbo-slava, i dupa acesta mereu, pang in diva de
asta-41, grupul tmt, trkt a fost represintat numai
prin r in limba sirba : i I ItI k, nkCI;Okek i PPkAK,
iipkok sail pronuntat numai klyk, vkskr-sk, gEd, elvk
(deci nu ca in paleo-slava). i cu tOte acestea, pu-
terea i influenta literafuril paleo-slave se exercitaii
aa de mult asupra activitatii literare sirbeti, in cat,
si Sirbii scrii peste tot pk (sail pz), mai rar p, cu tOte
ca pronuntaii nu ra ci r adica ar.
Ast-fel, ca s nu vorbim de mai 'nainte, Intr'un
Codex din sec. XIV se afla mai peste tot scris PI = r
etc.,
pACTPk3AHJE, OyA1P11111a, 011;plaT6, 00;01AI/11M-17 ripkI3Orgi
dupa vechia traditie paleo-slava ; i, forte rar, mai ales
sub influenta limbii vii sirbetI, are Inca singur p---=r:
RI10EMIA:FiTE/110 alaturi de obicinuit Apk-A;mmor '). TOte
insa se pronuntaii nu cu Ph =--- rd, ci rastrzak, I:
umSa, vksedriitelju etc. Apoi, acelaI scris se afla
intr'un Rodoslov din sec. XV : APk3FIOREIME, ticripo-
1) Starine VIII, 46-51.

www.dacoromanica.ro
 4"
CAPI1101r, u,pheen, CoknkClaiXk, TBPKAO, dupes vechia or-
tografie paleo-slava, gi, exceptional, subt influenta
limbii vii mai ales, oIrTemilek, alaturi de obicinuit
Tlipkvi,EN 1). In tote ph r, deci Ar. Cartea lui Const. Filo-
soful despre ortografie are : CAMOAPICA;M:11kM1k, npzirla,
cpzukcKomor, dupes vechia traditie paleo-slaves, si excep-
tional, sub influenta mai ales a limbii vii: CMPILIEllk110
alaturi de obicinuit ME(17.111Etik scris tot Pk sau P,
dar pronuntat r. Intr'un alt text din sec. XVI la fel:
npaS, rpkAo, titoupk, Epkrior, CpkALI,E, epzKS', flp%0 etc.
unde peste tot pk, pz=r (dr). Acelasi lucru intr'un
text cu <cviata tarului Uros din sec. XVII: CpkGkCli011
Cklipk1111110Tk 11,p6E6Bli Tpkuolloy. etc.3). i tot ast-fel in
tOte textele sirbo-slave din vecul al XVI i XV1I.

III. In literatura bulgaro-slaves

In textele bulgaro-slave p insemna i ceea ce pz

(pk) din grupul trzt, trkt.
far acest pz sau pk pOte avea in textele bulgaro-
slave trei valori fonetice; i anume, el insemna rd, err
i r (ar). Ca inteadever avea aceste trei valori ne
dovedesc pe de o parte vechile texte in cad, une-
on le gasim pe tOte chiar ast-fel scrise. Asa., in
Psaltirea Bolona: rzpAziti, mimpr.ti (cea ce in plsl. e
rPzAziii, czioznn, adica cu z dupes p), i No nowceutiti
(cea ce in pis'. e R%CliPkCEN1111). In FOia Macedonica :

1) Starine IX, 71-73.

2) Starine I, 10
3) St. Novakovie : Primeri, 238.

www.dacoromanica.ro
 412

Ak Pak, A19316 etc. (cea ce in pis'. e APk3k, APk3110r,

adica cu k dupa p). Apostolul de la Ohrida are:
-,Ey.orATif (cea ce in plsl. e xpwritle) si cold OTRO3E (cea
ce in plsl. e cpend, OTRPkaE, adica cu k dupa p) . In
Codicele de la Berlin : nopT (in plsl. lipwrk). Acelasi
scris p in 1. d. plsl. p% se mai pote vedea in Slep-
Oenskij Apostoh, in Krapinsko Ievangelje etc. 4).
Iar cea ce ne confirma ca in tOte aceste casuri era
chiar pronuntarea ast-fel, e limba bulgara de acli in
care, in loc de paleoslavul p%, pe, se afla ar, rez' i
r . In adever, in dialectele ei resaritene, in cari intra
si partile de pe la Salonic si Suho ale Macedoniei
de sud si est, se pronunta numai err si reit2) (la lo-
curi unde in paleoslava e scris peste tot p%, pe) :
gramnah si garm'a, smart si crast etc. (in plsl. rpv,mk,
campkT9s, gpkrr%). Iar in dialectele apusane, in cari
infra si parple de vest si nord-vest ale Macedoniei
(Ohrida, Cratovo etc.), se pronunta de regula r, ca
la Sirbi, la locurile unde in paleoslava e scris p%, pk :
kr f, yr h, cr kva etc. (in plsl. 1;pras, itp%X.A, ti,pkima) 3).
Dar cu tOte ca vechile texte si limba bulgara de
asta-cli ne arata ca, Inca de prin vecul al XII, Bul-
garii pronunpil eir, I'd 0 t-, in aceleasi cuvinte in

I) Lavrovx : Obzon, 43. Sreznevskij : Cerkovno-slay. jaz. p. 46.

2) E in acesta privinta o regula fonetica ca : se pronunta a inaintea
lui r, cand dupa acesta urmeza o singura consunanta; iar daca vIn
dupa el mai multe consunante, atunci se pronunta ie dupa r. Acosta
regula e gasita de B. Coney i expusa in al sea studia: Za istodno-
bzIgarskija vokalizzmx, publicat in Sborn. Minist. IV, 502.
3) Oblak, in Archiv. fur slay. Phil. XVII; Macedoniche Studien; i
131-1.110S8 kzms bzIgarskata Gramatika, in Sborn. Minist. XI 568 ; Archiv.
frir slay. Phil. XX 595 etc. Si B. Conevx in Sborn. Minist. IV.

www.dacoromanica.ro
 413

cari textele paleoslave scriti numai 1)% sau pk, totui,

in textele bulgaro-slave scrisul 7.13, kp i p e ceva cu
totul ray si exceptional, cad mai peste tot se gild
scris In ele, ca i in cele paleoslave i sirbo-slave,
p%, pk. Acesta ne arata dar ca, intocmal ca textele-
sirbo-slave, i aceste bulgaro-slave mentin traditia
ortografica paleo-slava, d'a represinta prin pi, pe tote
acele trei feluri de pronunpri, adica pe rd, dr i ro

Ast-fel, Codicele de la Berlin, care am veglut ca.' in

liorrk poseda urme de dr (sail or, dupa !un fone-
tism bulgaresc), in loc de plsl. ripwrb, are mai numai
pe, ca in plslava : [kph upkcTa, CI;Pk61-1, Eilki-k etc.;
exceptional i : 8m6pui)C, lioRPrwX, AIPTHku,k, CTOillOrAal:k
(1 cTpkAtorAaiik), kpicff. Daca deci dialectul in care
e acest Codex scris e cel resariten, cum pare a se
vedea din nopli, smkpluHX etc., atunci, evident ca
in 'kite cuvintele in call dupa p urmezal o singura
consunanta se pronungi k inainte de p; Si cu tote
acestea k se scrie mai peste tot dupa p, adica pk:
11,0kliOlik etc. Trojanska priea (sec. XIV) tot ast-fel :
mtpwni, IPMAElla, 1:n11Z, MPWITLI etc., deci de regula
cu Z dupa p; iar exceptional : nwr., numai cu p.
Tot numai 0% are Cronica bulgaresca din Codicele
de la Chiev (sec. XVI) : OCKP%1111, rprAkk, C.P7.11101k,
NPUTk etc. Bulg.-Lab (sec. XVII) are mai
peste tot pr, : 110kRkl, APk:EliTk, /11PkTRKI etc. ; dOr excep-
tional cPAu,e cu P i iikptifian Cu kp it1 1. d. Pk, dupa.
pronuntare. Apocalipsul Apostolului Pavel (sec. XVII)
numai Pk : TPKNENiF, CkAiPkTilli, ilitIPkOltIE etc. Acelai
lucru i in manuscrisul de la Tikves" (sec. XVII).

www.dacoromanica.ro
 414

Deci in -bite textele bulgaro-slave gasim scris 13%

sail pe, chiar in casurT cand se pronunta it i .

IV. In literatura ruso-slavci

In textele ruso-slave p insemna de regula sunetul
r (firete i numeralul Io0). Alte-ori insa el repre-
,sinta i pe " pe din grupul tmt, trkt. Dar limba
rusa, mult maT 'nainte de cat cea bulgara, i anume
cel putin in sec. X, desvoltase %p i hp in anumite
locuri unde in paleo-slava gasim pm, Ph. Rana prin
sec. XII, in aa locuri acele z i k (din 7,p, hp) aveati
un sunet deosebit: primul un sunet intre Zt i o, Tar
al doilea unul aprope de e; Tar de prin al XII vec
sail al XI, s din'ainte de p trecu in o Tar h in E1).
Acesta din urma apariOe fonetica se mentine 'n limba
rusa pang 'n ciliva de asta-cy.
Dar cu tote ca limba vie rusesca pronunta 7.p=
cam ur2), i kp=cam er, Tar de dupa sec. XII 7.P=---
,or i kp=er ; cu tote acestea vechile texte nu scriti
in tot-d'auna ast-fel, ci de forte multe orT tot dupa
traditia paleo-slava i veche bulgara : pz, pe. Ast-fel
in Evangelia lul Ostromir se afla dupa pronuMarea
rusa: ruosini (p1s1. 1106131111), Ak03rmg% (p1s1. APk3NM%)
Rispli7d6k (p1s1. ii,pmmn%), T7,0:1:611111;0.11%, (p1s1. TP7.:1:1111-

1MAM etc.) ; dar i aceiai pronuntare o are scrisa dupa

traditia paleo-slava, deci nu dupa cum se pronunta:
rIPIApkxRdpotr, c70,Pka:mpe3). Acelai lucru se pOte
I) Sobolevskij: Lekciji pag. 3o, 43, 55,58.
2) Dr. loos. I. Mikkola : Beriihrungen zwischen den westfinnischen
and slavischen Sfirachen, Helsingfors 1894, pag. 40 i urm.
3) Kozlovskij : 0 jazyce Ostromir. evang., in a lui JagiO.: Izledov.
fio russk. jaz. I, p. 104-112.

www.dacoromanica.ro
 415

vedea in Izbornicul lui Svjatoslav din a. 1073 i

1076. Evangeliarium Putnanun (sec. XIV) are dupa
pronuntare Henn-% (in loc de mai vechi nkpcm, plsl.
fIckCTS), dar i AmglITE ca in plslv., adica numai
ortografic far nu cum se pronunta, cacf dupa pro-
nuntarea rusesca trebuia sa se scrie tot AwarrE
i cpzee etc. Viata cuviosului Ser-
(sail Ahp-Aan'e)1) ;
ghie, manuscris din sec. XV, tot ast-fel are canio-
Amiao, dupa traditia ortografica paleo-slava, pe cand
dupa pronuntarea rusesca trebuia camoAkmu,4 ; aa
scrie si linCT%17 ortografic, in loc de pronuntatul
impcTrAi sail ruprim etc. 2). Acelai lucru se vede in
textele din sec. XVI. In Oglinda, 1uf Stavroveckij
(sec. XVII): TEEPAOCTk dupa pronuntare, alaturi de
ortografic 01rTgnAlITH (in loc de OrrIAPALITH sad OTT-
RepAwru, cum se pronunta 3).
Ba Intr'unele texte ruso-slave, ca de pilda un Li-
turghiar 4), gasim, pe langa scrisul plsl., Inca i dupa
pronuntare : COMONOKENIU(A1), IlfpROE poAcTio, dar i p
(in 1. d. plsl. pk, ruso-slav hp=--ep): nrioe gam, cuispiir.
Deci i in textele ruso-slave se scrie de multe on
numai ortografic p%, pe; dar se pronunta v,p, hp, adica
cu sunetul pe care '1 represinta z i K inaintea lui p.

V. In literatura romano-slave
In textele romano-slave, ca i in cele curat slave
cirilice, se mentine aceeai veche traditie paleo-slava
i) Em. Kaluiuiacki: Monum. ling. palaeosl. I, p. 9, I.
2) T. Buslaevx : Russkaja Hrestomatija p. 177.
3) Dr. Om. Ogonovskij : Hrestom. staroruska p. 331.
4) Se and la Archiva Statuha. Aceste ex. la pag. 95, 112, 2, 95, 119

www.dacoromanica.ro
 416

d'a se scri 13% sad pk i pentru casurile cand se pro-

nunta `dr sati Ast-fel e in documente din sec. XV :
caoApk:Kagriti, ripzrapmm, hT13137.AIMI, Tp%rogw)C, Tpzro-
toupE, OIrrp%Cli;&26, Tp7,PSET etc. 1), unde, daca se pro-
nunta dupa limba bulgaresca, se qicea : samodariavni,
pargarem, utvardim, targovoh, Targovite, targuet,
dar i : ugraskA;x etc., dupa cum urma o singura
consunanta saii mai multe dupa p ; far chiar de s'ar
fi pronuntat sirbete, tot nu se auclea z i k dupa p
ci Ore-cum inainte : samodroiavni, pr garem, utvro dim,
Dr. ster etc. Acesta ni se dovedete limpede in alte
doc. ca s. ex. in unul de la Mircea cel mare din a.
1415, unde se afla chiar scris 7.0 i Asp pentru ast-fel de
casurf: AvvrEps, SertmpAirr etc 2). Intr'un doc. munteno
-slay din a. 1430 e : no C7./ApTH (p1s1. czmpkTH),alaturf de
'11137Airr3). Tot ast-lel, scrisOrea, prin care la a. 1456
tefan cel mare domnul Moldovif scrie mitropolituluf
Dorotei al Ohridei i care e in limba sirbo-slava, are tot
dupa tradipa paleo-slava pk : npknIe, cpknillei%111, onkAploac-
'), cea ce nu se pronunca de cat p ro vie, s o bljem, ob-
dr. zimii, decf in on -ce cas nu cu k dupa r. In acelaf,
chip are Liturghierul de la Targovite (a. 1508) :
CklipkILIATH, npkwk, Apia:Kau. i Evangelia de la Tar-
govite (a. 1512) : crAgpmnaer, ChlifrA11111111, Apz-A:aga.
Apostolul de la Targovite : cknpzunoXk, camort,pk-Azannn,
pkrogiiipE etc., i numal exceptional, pate dupa pro-
nurqarea sirb es ca saa vest-bulgaresca, s r o AtkpX ro

1) Miletic: Novi vlahobx1g. grain. p. 52 etc.

2) Ioan Bogdan : Un Chrisov &hit Mircea celMare, Bucuresci
3) Archiva Istoricei 1, t, p. 73.
4) Starine X11, 253.

www.dacoromanica.ro
 417

(in loc de obicinuit, dupa vechia ortografie :

mph1Cmitimaro). Acelai lucru in Octoihul lui Coresie
(a. 1574) : ripmo, Apk;ICAE2&, cmphimiTti (Bibliogr. rom. I),
cu tote ca., nu numai dupa pronuntarea sirbesca dar
i dupa cea bulgaresca, se pronunta k inainte de p
in: [lingo, Aphx,tras, CMplsWIITII. Tot numai p% sail ph,
are Cronica moldovenesca din Codicele de la Chiev
(sec. XVI): 11pMkill, Oirrp%CliOrt17 IERIVATOIM, GWArapeKk,
or XpsAon.k (Hdrlaii), tipmo, oApwa;a11.1Effik etc., forme
cari, nici dupa pronuntarea sirbesca i nici dupa cea
bulgara, nu puteii avea sunetul %, k dupa p ci inainte,
in : oppataapicalk, ripmkm, IET111)7T0li% etc. Aceiai or--
tografie in letopisetul de la Tulcea (sec. XVII):
npaktn, kpaoaa,a, 110%1MAM.10,1th, Mirk, CI:07.11k, CM:07.11111 etc.
in cari, nici dupa Sirbi nici dupa Bulgari, nu se
pronunta V. (is) dupa p ci inainte (ca aY sail 1=-ar);
dar i srpulai, unde, cel putin dupa pronuntarea
bulgaresca, urmand cloud consunante dupa p, se pro-
nunta Pz =ra : ugraski. Penticostarul de la Targo-
vite (a. 1648-1649) care, cum spune in prefata
chiar Sirbul care-1 lucreza, e de recensie mai mult
sirbo-slava, are totui, ca i textele cele-l'alte slave,
OrCPZAHW7 MRP7.111111i111E, IETHP%Tklij CZAP%.II, AM; ARki
etc. ; numai prin exceptie, pote dupa pronuntarea
sirbesca : up, u, TpronliwE, si dupa cea bulgara orAmp-
[Euro (in loc de obicinuit scris : u,phhla, TP7.romilpf,
ormAtuaro). Un doc. moldo-slav din a. 1643 are :
uom,:eoNfa, 110TlipluAliK0411%, COKAII,AM etc. dupa traditie,
dar i : Empumutm, c.pnacou, dupa pronuntare (in loc
de obicinuit scris npzsznaRZ, commiout '). Acelai lucru
I) P. I. Safarik : Pania'ficy jihoslov. p. H3.
27

www.dacoromanica.ro
 418

in Lexiconul luf Mardarie Cozianul din a. 1649

2.iTgp7Altf1e, ticringa, Artv.rorrniriaiie, rPzAocTk etc.,
forme cad, fie i dupd limba rusesca, se pronuntau
cu sunetul luf z inaintea luf p far nu dupd el : zat-
verdenie, isperva etc. Aceeaf veche ortografie paleo-
.slava e dar i aid, far nu fenomenul fonetic meta-
tesa lichidelor 1, i r, cum crede d. Gr. Cretu i).
Aa dar i in textele romano-slave se scria cel
mai mult ortografic Pz (Pk), chfar acolo unde pro-
nuntarea slava era cir sau ar.
VI. In Ineratura romanci

Din cele ce am aretat se vede ca in tote litera-

turile slave cirilice, 1 in cea romano-slava, s'a pastrat
i s'a perpetuat vechra ortografie paleo-slava, d'a se
scri pz (pb.) nu numaf acolo unde se pronunta in
adever a-a : ra, ci i unde se pronunta ar sail r(=ar).
Am aratat dar ca in scrisul s. e. ticripma, rp70,ocrrk etc.,
care se tie ca, in limbile slave de sud i est, se
pronuntati cu z inaintea luf p, nu se afla represintata
vre-o pronuntare, i ca acolo, sail in exemple de felul
acesta, nu e fenomenul fonetic metateza lichidei r,
ci numai pur i simplu un fel de ortografie. Iar
acesta ne-a dovedit ca, in acesta privinfa, limbile
slave din vecul al XVI si XVII, nu se deosebeaft
foneticeVe de cele de as14-911, ci erati la fel.
Dar, din momentul ce i textele romano-slave se
folosesc de ortografia d'a scri 13% (Pk) pentru fone-
tismul Or sail ar, nu e natural i logic s credem
I) Gr. Cretu : Lexicon slavo- romeinesc p. 62.

www.dacoromanica.ro
 419

ca aceag ortografie va fi fost intrebuintata, pentru

acelai fonetism, i in textele curat romane? Firete
ca, acum cand acestea sint dovedite, nenatural i
nelogic ar fi numai a mai crede ca la not scrisul
pz (pe) represinta peste tot chiar pronuntarea de
atunci,mai ales cand acea pronuntare de atunci,
luata dupa scrisul pz 010, ar fi cu totul alta de cat in
umbel vorbita in general astii-1i.
De aceea, firqte ca nu era de cat ortografie, in
anumite casuri, in scrisul pz (A), i ca in textele
romane pronuntarea era aid tot ca in cele slave
cirilice : ar (i dr?). Nu era dar la not o metateza,
adica un fenomen fonetic, cum s'a creclut') si se mai
crede inca2).
De alt-fel ca nu era in sec. XVI Si XVII aid me-
tateza se vede chiar din textele romane de atunci, in
cad ca ci in cele slave cirilice se arnesteca scrisul
p7,(0k) cu zp sail p.
i) B. P. Hasdeii : Cuvente I, 220, 245, 41Q. I. Bianu : Psaihrea
Scheiana. Sbiera : Codicele Voronet n etc.
2) Gr. Cretu : Lexicon slavo- romdnesc, p. So. Tot ast-lel H. Tiktin
in studiu-i : Der Vocalismus des Rumanischen, publicat in al lui Gr,ber :
Zeitschrift fur romanische Phdologie XII, la p 24o dice ca : Die ur-
spritng/iche lautfolge scheint im Rumanischen allgernein 1% ri, gewesen
zu sein, so dass das Mold. in den letzgenannten Fallen (adica da mai
sus exemplele din limba de adi : crisma, vrista, a cricni, crisnic) die
ciltere Strife liewahrt haben dhrfie. Wenigstens finden sich keine Bei-
spiele der Umstellung von it zu ri (etwa ci ipa f. cirpa)." Deci Tiktin
crede in o metateza posteriord, din pricina acelor exemple. Dar acele
cuvinte le-am imprumutat asa formate chiar din limba bulgara, unde
(dupa regula pomenita, ca, daca. dupe i urmeza nu una ci mai a ulte
consunante, atunci z ( -= a) se pronurrta dupa r) tot ast -fel se rostesc :
krdcn-, krdsm-, crdst- etc. Asa dar nici in acestea nu e o metateza ope-
rata pe terenul limbil romane.Tot metateza crede a fi la dr de acji 1.
pa si Ov. Densusianu : Studd de filolog,le Romand, Bucuresci 1898 p. 19.

www.dacoromanica.ro
 420

Vecu/ XVI. Intr'un text, in care de regula se scrie

dupa traditia ortografica p%: npzimAttriSn, comm etc.,
se afla si coma, dupa pronuntare (Cuvente I, 196-7).
Coresi, care mentine traditia paleo-slava in lucrarile
sale roma-no-slave, o are si in cele romane. Ast-fel
are el in Psaltirea-i din 1577: ciPmnivrsAk etc. ; in
Tetraevangeliul din 156o : mtmocpmk, Atimocpz.311 etc. ;
in Evangelia cu invetatura din a. 1581, clokrx.; otr-
cphAIE, gp7S8n, TMOKIII[IE etc., alaturi de cotrimix, scris
dupa pronuntare. In lucrarile popii Grigore din Ma"-
had siin genere din Codex Sturdzanus gasim aceeasi
veche traditie : p%Xon, wilpmaffe, cmimunipe, c4 yk-
11111M, riEc4TkuniT8, cuiprAc etc. (Cuvente II, 350, 45o
etc.). Psaltirea Scheiana are IMpTOC i npwroo, EpkToc,
i:pkTSTe i mpTSTe, cnmEcois Sl cimonfcE8, movaimilie)
CitIPM1111PI, RPI&C,110 1 r.%pcmome, r:py.cApecei %iimpuEetc.',
Codicele Voroneten pastreza peste tot vechia ortografie
paleoslava: citosma, C10%1111. CliPZIlill:F, TimrovAoy-,Kimma.fiti
etc. Paleia din Orastie (a. 1582) are, in afara de forme
dupa vechia ortografie, si altele dupa fonetica limbii :
II c47pWIIT6, cuirlape sau cipituvrSnk, 40imiriAk(Bibliogr.
rom. I, 97-98). Intro scrisore dintre a. 1587-96: pkr-
cklabk, dupa pronuntare ; cea ce in alta dintre 1594-95
e : prkgarilor siprkcklabului2), dupa traditia ortogra-
fica paleoslava. Un zapis din a. 1599 are, tot dupa
vechia traditie ortografica : cPms(n), cpssiaS.ti, riPz-
K[alab) 3).
Aceeasi pastrare a vechii traditii, sau scrisul ames-
I) Cf. Gh. Ghibanescu : Glosarul Psaltirei Scheiane.
2) N. lorga: Doc. rom. din Arch. Bistrzfet I, 1-2.
3) B. P. Hasdeit: Cuvente I, 88.

www.dacoromanica.ro
 421

tecat dupa ea i pronuntare se vede i in cele- l'alte

texte din al XVI vec.
Vecul al XVII. i :n textele vecului acesta se scrie
cel mai mult dupa vechia traditie ortografica : p%
(pk) =eir ; numai exceptional ne apare scrisul 7.13 dupa
pronuntare.
Intr'un zapis de vendare din a. 1614 e amestecat :
ASP9STOPOCII" TiAr, dupa traditie, i rmpraon, dupa pro-
nuntare. Cuvent pentru curatie (a. 1 618) : go%TOC,
CROMIIIITSAk etc. (Chrest. I, 45, 46). In Cronica lui
Moxa (a. 1620) : P.mcapA, tomatvi, nP7.rnpn, XIMTIE7
iiimuSn, RIPLX7 nmi:on,u;S'n, TPZ318, 4107,AVAI;t11 etc., tote
dupa traditia ortografica, alaturi de 4.minucti%Topto,
dupa pronuntare (Cuvente I. 419). Un act munten
(a. 1627) are : Tp%rogiiiim i TV.PPOR11111E, C%p6ASI ; altul
moldovenesc (a. 1627): imp ; un altul tot din
Muntenia : TPAU'ORIIVE si HiPAcerk alaturi de RucT.L. ;
altul din 1629: rap[6,1 si 143%6,61; altul din 1636
numai : niPraPn, T%prOR111111, 117.0118,1 (Arch. Ist. I, 1,
p. 8, 14, 15, i6). Pravila dela Govora (a. 1642) tine
vechia traditie : AgmEnuniT7., incgovnilurti etc.; tot ast-
fel i Molitvenicul (a. 1633) : HEC$07.1111111,11, cKpmilum,
-.KATREAE etc. (Chrest. I, 8o). Acelai lucru face i
Evangelia dela Govora (a. 1642) : ciTkcf, xpkTgx,
8"TOC, NogniumuTe, ; numai exceptional
RhpTOC (Chrest. I, 97), dupa pronuntare. Tot ast-fel are
Lexiconul lui Mardarie: rrntioctAA, nnTEXS, aPPIECIM,
cmape, KirAmatut, ePwroc etc., alaturi de EucapE, imomn
etc. (p. 8o). Cazania lui Varlaam tot ast-fel, de regula.'
dupa traditia ortografica ; numai exceptional, dupa
pronuntare, CR7.0111TO1l'A IIECttarlDITX. i mitropolitul

www.dacoromanica.ro
 422

Dosoftei amesteca traditia cu pronuntarea : C140-

111ACKX i AMPTC%, alaturi de ;KIATEX.7 011PCMAIE, AECZEP%-
MHTIt. (Chrest, I, 212, 263, 238). Popa Ion din Vint (a.
1683) are mai ales dupa pronuntare : czEzpmeilIe, CIMPRA:
(Chrest. I, 272).
i tot ast-fel in tote textele acestui secol.

Din cele de pan'aci se vede limpede ca, intoc-

mai ca in textele slave si romano-slave cirilice, se
pastreza vechia ortografie d'a se scri px(Pk) pentru
pronuntatul ar si in cele romane. Evident e dar
Ca nici in acestea din urma nu era in pz o meta-
teza fonetica. Iar ceea ce si mai mult ne dovedeste
ca nu era o metateza ci ortografie e nu numai acel
amestec la scris : pz s,i zp ; nu numai limba generala
de adi, care cu totul rar i exceptional are un asa
fel de metateza s. e. in batcirn din Banat sail Ol-
tenia') ; dar Inca, modul cum cuvinte cu acel fel de
pz it ail scris in textele scrise latineste sail ita-
lieneste. Inteadever, intr'acestea, in cari nu se Linea
nici data ortografia cirilica, nu se pune vocala dupa
ci inainte de r. Asa intr'o scrisore italienesca din
a. 1587: Targoviste, baron Parvulo 2). In tractatul
de alianta dintre Gavril Moghila i principele Ar-
delului Gavril Bethlen : Targouista 3). In tractatul din

3) Dr. Weigand: Der Banater Dialect p. 33, i Die rum. Dial. der.
kleinen Walachei p. 39, 45. Atragem aten %ia ca s se cerceteze daca
acesta metateza nu s'a intamplat unde-va prin influenta limbei ma-
ghiare ; cad in acesta limba e des i regulat ar 1. ra, s. e. in gay-
mada, rom. gramada etc. (Cf. Arch. fur slay. Phil. XXII p. 435 i urm.)
2) N. Iorga : Contribujii la Istoria Muntenia p. 74.
3) N. Iorga in Analele Acad. Rom. seria II, torn. XXII, p. 5.

www.dacoromanica.ro
 423

1595 al lui Mihai Vitezul cu Sigismund Bathory e :

Archi - Episcopi Tergovistienis. Polonul Stanislav
Gorski, care scrise la a. 1509 latinete, resumand
razboiul i pacea dintre Moldoveni i Poloni, nu-
mete intre boerii notri pe : Kyrsza magnus dispen-
sator, adica Carja marele jitnicer, deci cu y = a
inaintea lui r (Arch. Ist. I, 1, 185). Iar in casul cel
mai rea, daca ne raportam la grafica latind a tim-
pului, acolo ar putea fi i redat r vocalis sonans ;
fiind-ca tiut este ca, si in alte pall, ca de pilda
in cele croate, r vocalis sonans, adica 'r, era repre-
sintat in documentele latine prin er, it mai in ve-
chime, iar de prin sec. XIV i prin ar1). In on -ce
cas dar, diplomele latine ne dovedesc ca" si la not
vocala se auclea inainte de r iar nu dupa el. Ba i
in texte greceti o gasim scrisa tot inainte ; s. ex. in
iloupXa3 = Barlad, liDpXtia.zo6poc = Carligatura, inteun
mscr. din a. 15912).
Exista in hmba romtinci sunetul r vocalis sonans?
In vechile nostre texte se vede c. scrisul pz pentru
fonetismul dr se intrebuinteza de reguld in cuvintele
de provenienta slavonesca : Tfmr, RP4, si ca numdi
exceptional se intrebuinteza el i pentru cuvinte de
origine latind : cpzoT, lowumAE etc. 3), cari de regula
sint scrise cum se pronunta i acli : szpuirr etc. Acesta
insemna. firete Ca prin tradiOa literara. invetasera Ro-
manii de la Slavi a scri acele cuvinte slave ca ei.
Cum am aretat, insa, mai ales Sirbii, dar i Bulgarii,
pronUncati acele cuvinte nu numai cu ar ci i cu r
I) Cf. Arch. fiir slay. Phil. IV, 392.
2) Al. tefulescu: Istoria Tdrgu-Jiultti p. 70.
3) Doc. Hurmuzaki-N. Iorga, vol. XI, 225.

www.dacoromanica.ro
 424

adica ar vocalis sonans, deci nu numai varh, targ, ci

i v rh, tare).
E acum intrebarea, daca acel de pe urma fel de
pronuntare nu se respandise, prin pronuntarea slava,
i in limba romana, in acele cuvinte slave.
No!, pe temelul a tree fapte, inclinam a crede ca
exista un aa r in sec. XVI i XVII. Anume, sint
wiele texte, in cari se afla scris numai P singur (in
grupul tr7.t). Ast-fel e, cum am aretat, in Pa lea din
Ora'tie : cipimiT8nk, czpiinmA62); sail numele de omen!
declinate slavonete : 1{Pcm.0 rstea, Tomitia=B rlicla
in doc. moldo-slav din a. 1438 3); precum i : 1;00-
,1116n AE nPnnAS in act moldovenesc din a. 1641 4).
Acesta ar fi un motiv. Al doilea, cuvintele de acest
fel ,se pronuntati in limba bulgara cu ar: sfariti,
targ, varf, etc., pe cand in limba romand ele sint
cu dr: sfarind, varf, targ. Si, daca nu am fi con-
strani a admite ca acel a in loc de a s'a desvoltat
la acele cuvinte pe terenul limbii romane, lucru
la care noi nu vedem acum ce ne-ar constrange
atunci pe acele cuvinte le-am invetat chiar de la
Slav! a le pronunta cu dr. Dar la Slav! se aude un
a inainte de r numai cand ei pronunta acolo un r
vocalis sonans. Ast-fel au Sirbii, ca i Bulgarii din
I) Deci in aa casuri nu pOte fi vorba de ceva format pe terenul
limbii romane prin aepenteza prin sunetul implicit. Cf. A. Philippide :
Istoria Lzmbii romtine p. 38.
2) Cea ce se pOte sa se fi intins une-ori qi la cuvinte neslave; cad
s. e. in Penticostariul dascalului Alexandru din a. 1694 se afla cilwunn-
alaturi de Eillgt1T, ItilhATSASH, 6(1?6,d1111 (Chrest. I, 312).
3) Archiva Istorica I, 1. p. 4. Uricar XVIII, 256.
4) Cuvente I, 354.

www.dacoromanica.ro
 425

dialectele bulgare apusane : vr h pronunCat varh, trg

pron. targ, k on pron. karn etc. Aa ca, decf, scrisul
din Palea de la Ordtie: ctliinnwrS'Ak n'ar fi alt-ceva
de cat pron. sioritu/ cu r vocalis sonans. Acesta
ar fi al doilea motiv. Iar al treilea e ca, daca" i
asta-di se observa bine de o urechie find cum se
pronunta in limba romana acel sof de cuvinte slave
cu ar, se vede cloud nuance. Unele au in adever
un a mai durabil Inainte de acel r s. e. Tdrgovite,
cdrmaci, scdrba, sarguinta, 'Artie etc. ; dar altele
au un a forte redus, s. e. sfaresc, earn, varf, sarb,
milosardie, covarete etc.
Acel de al treilea motiv ne-ar areta dar ca, pOte,
pe aceste cuvinte slave le-am pronunCat Inca de la
inceput cu un fel de cr vocalis sonans ; i ca acesta in-
tr'unele casuri s'a mentinut chiar pang asta-c,II, far
intr'altele din primordialul seti a redus s'a des-
voltat un a mai durabil 1).
Iar tote aceste motive la un loc, daca ele ne-
ar areta inteadever existenta unuf aa r vocalis so-
nans in limba romana din vecurile al XVI i XVII 2),
ne-ar da dreptul chiar d'a crede ca, si in multe
I) E de discutat daca si acest a durabil s'a desvoltat pe terenul
limbii romane sau tot (in a vocalis sonans) la Sirbi sau Bulgari ; cad
ei (ca si Cehii) au un r, ca si un 1, mai scurt i mai lung. (Cf. Arch.
fiir slay. Phil. XXIV, 8o, IV, 30). Ca. si la Slavi acel t Indira ici-cold
spre dr se vede la Rusii Lemki din Galitia, cari au adi garmiti,
ddrva, gdrlita etc. (Ibidenz XV, 48 si XXV, 412). De alt-fel ar fi iarasi
.de discutat, daca in casuri cand in textele nostre se scrie p : c.ispuniTsAk,
nu se sub-intelege vocals Intl-6ga a inainte de p, cum se intamp1a
une-ori si in textele ruso-slave din sec. XVI si XVII, in a c'aror limbs
nu pare a fi existat p'atunci r voc. sonans (Cf. mai sus).
2) Cf. insa ale nOstre Studir p. 14-18.

www.dacoromanica.ro
 426

alte casuri, in car( se scrie p% (grupul trwt), va tre-

bui sa presupunem-ca se pronunta nu dr ci 1- _,-ar ; cea
ce am vedut ca se intampla i in textele sirbo-slave,
in care se scria Pe sad p7, dar se pronunta r.ar
Dar firete ca acesta e de o cam data numai o
ipotesa, pe care o expunem mai ales spre a da in-
demnul d'a se cerceta in limba nOstra de ad( cele
cloud nuance de r (dr si AO.
Scrisul pp represinta un sunet r particular ?
Cate-o-data, in textele romane din sec. XVI i
XVII, gasim scris do( pp pentru sunetul consunantic
r din limba de asta-di. Ast-fel : ppw,KnEu,im intr'un act
din a. 1563. In Cazania lui Varlaam (a. 1643)
ROAM. ppiA, mopum pAne, M17. pplinEm. Intr'un mscr.
de pe timpul lui Mate( Basarab : PP80411%, pp8rie, ppit-
3EI1E (Cuvente I, 249). Un Molitvenic din'ainte de
1633 are : Aamik, AaPPk, POsipiti% (Chrest, I, 82, 83,
86). Intr'un doc. moldovenesc din a. 1631 : notio-
pp.hiliti i noriopiaiiitIop (Arch. Ist. I, p. 106).
Hasdeii, care observa ca Albanezil, Ispaniolii, Ita-
lienii, Bascii au doua feluri de r consonantic, crede
ca i acel scris PP din textele nostre vechi ne re-
presinta pe un r tare, deosebit de obicinuitul p
care era r mole (Cuvente I, 249), Acosta insemna
ca prin sec. XVI i XVII exista iri limba romana
un fel de r tare, care asta-di nu se mai aude nica -ieri 2).

1) Si Al. Philippide inclina a crede in existenta o data la nol, ca

i 41, a acestui r sonans, in Istoria limber romcine p. 38-29. Cf. a41
gior, cir, hir, Or etc. (Ibidem p. 72) cu r sonans.
2) Acelmi lucru repeta i in Etymologicum Magnum IV, 12, 3i.

www.dacoromanica.ro
 427

Nor insa credem, ca acel scris pp nu represinta

alt-ceva de cat tot pe obicinuitul p consonantic, dar
ca numai printr'o simply moda, printr'un fel de lux
grafic e scris ast-fel dublu. De Cate on i astd-di
nu vedem ca unit dubleza la scris, fail de nici un
rost, nu numai pe r, ci i alte consonante, scriind
s. e. numele Va."carrescu, Septillici, Stellian etc. L
Motivul acestei dedublari grafice nu e nici astd-di
de cat o imitare mecanica i pretenPOsa dupa alte
limbi.
Ei bine aa moda o gasim cel puOn i in litera-
turile slave cirilice. Limba sirbesca n'a avut nici o
data un r deosebit in cuventul brab,frate ; i to-
tui, in un text sirbesc din a. 1619, gasim acest cu-
vint scris wan '). Tot asemenea e i la Bulgari, in
a caror carte Abagar din a. 1651 e scris : WA cw-
TWNE Ramie, .3t1 [WPM, 1 I1E3Eppit 2).
Aceeai moda d'a scrie PP, in sensul pur i simplu
de r consonantic, o mai gasim ici-colo i in textele-
romano-slave. De pilda, in Molitvenicul de la Tar-
govite din a. 1545 e : otrrrPosnaVia i orrrppoima-
XlicHoti. Intr'un doc. munteno-slav din a. 1645: orrrPpw-
gnaKictioE 3). Un docum. munteno-slav din 'a. 1621 :
orrrpogAnnuicKoE i CGIO soppy aldturi de soppy 4). In-
tr'un doc. moldo-slav din a. 1657 e : 11% NAM Tppoilio_
alaturi de Tpoiltuchlg 5).

t) Lj. StojanoviO: Start srpski zapisi i natpisi I, 295.

2) Arch. fair slay. Phd. III, 519-520 si XVIII, 630.
3) P. 1. 'Safaiik : Pamatky jihoslov. p. 115.
4) La Arch. Stat., Manastirea Radu Voda, pachet II No. 3.
5) Ibidem, pachet to No. 13.

www.dacoromanica.ro
 428

De aceea noi inclinam a crede ca pp nu era alt-

ceva de cat sunetul consunantic r. Acosta reese,
pentru noi, din existenta lull pp cu sensul de obicinuit
r consunantic in textele slave cirilice si romano-
slave cirilice contimporane ; din scrisul pp amestecat
cu p in aceleasi cuvinte 1) ; si din neexistenta in limba
romana de asta-di a unui asa r tare (cum it credea
Hasdea) 2).
*
* *
Resultatul cercetarii nOstre e dar ca in textele ro-
mane din vecul al XVI si XVII, intocmai ca in
cele slave si romano-slave cirilice, p insemna: a)
sunetul consonantic r, s. e. in n8ptirk,e,E, rftoirrik ; b)
pote un fel de I vocalis sonans, adica dr, mall ales
in cuvintele slave, s. e. cdspunirrS'Ak etc. ; c) numeralul
1 oo; d) op nu insemna alt-ceva de cat tot r conso-
nantic, s. e. in Aappk=dar. e) Grupul P% represinta
pe rei, s. e. in rPZEClik = grciesc ; f) Grupul pz re-
presenta si pe dr, saii p6te si dr, in cuvinte une-ori
neslave, dar de cele mai dese-ori in cuvinte de ori-
gine slava ca s. e. in HP.Anta=cCirma, romi=carn etc.
g) Scrisul p% pentru fonetismul dr nu e nici la noi
alt-ceva de cat pastrarea unei vechi traditii orto-
grafice paleo-slave.
A1 A%

Un rol identic cu p, 0% jOca si A, A% in literaturile

slave cirilice. De aceea tot ce am dis despre p, 1)%

se aplica si la A, A%.
I) Mai cf. s. e. CT400CTE si CT411(1WCTE, ppriouro si friNcKdro (Arch. Ist.
III, 204, 69).
2) Cf. mall jos la litera 14 acelasi fel de duplicarea acestei litere.

www.dacoromanica.ro
 429

i anume, in textele paleo-slave, bulgaro-slave,

sirbo-slave si romano-slave A represinta mai Intel nu-
meralul 3o si sunetul consunantic 1, s. e. in rnaroxz
pron. g/ago/z, Aoaa pron. loza.
Apof scrisul A% sad Ak (din grupul tlzt, tlkt) in-
sernna, ca si pz, une-ori /a (in paleo-slava si bulgaro-
slava), alte-ori /vocalis sonans adica al (in pls1.,bulg.-
slava si sirbo-slava) 1), far alte on al sau al si of (in
bulgaro-slava si ruso-slava).
totusi, intocmaf ca pz, mai in tot-d'auna se afla
saris in texte nz sau Ak, numaf rar z,1 sau kA 1 A;
acesta din pricing ca vechia traditie ortografica paleo-
slava se mentinu peste tot in literaturile slave ciri-
lice, chiar si in vcccurile al XVI si XVII. Ast-fel,
in textele paleo-slave 1111%Tk, in care se pronunta
chiar asa z dupa A, se scrie tot ca si AA%r% in care
nv, se pronunta l vocalis sonans, adica al. Ace lasi
lucru si in cele bulgaro-slave. Tot ast-fel e si in
textele sirbo-slave, in can acest fel de A% sau Ak se
pronunta in tot-d'auna 1 voc. son. adica a/. In acelasi
chip se scrie, dupa vechia traditie, Anzrz si in textele
ruso-slave, cu -kite ca se pronunta dolg%.
Textele romano-slave, ca si cele curat slave, scrid
de cele mai multe on dupa vechia traditie ortog-ra-
flea : A% sau Ak in forme de grupul tlzt, cu tote ca.
i ele nu se pronuntad de cat sirbeste sail bulgareste
in Muntenia, iar une-ori ruseste in Moldova. Asa
scriii RAM:, de si se pronunta va/k sail vdlk sail fie
si yolk.

I) Cf. Archly. fair slay. Phil. XX, 594.

www.dacoromanica.ro
 430

Aceeasi tradiOe ortografica d'a se seri t1z pentru

sunetele al sati a se mencine si in textele curat ro-
mane din vecul al XVI si XVII. Asa s. e. CTA%11%-
T8P% intr'un doc. din sec. XVII (Arch. Ist. I, 1, p.
48), acy pron. stalpatura; sail in Codicele Voroneten
a Hamm, ac,11 pron. a caka ; sau in alte texte CTA%Ilk
= stap, PAY.LIAKA = gdiceava. (Cuvente I, 420); in
Lexiconul lui Mardarie: im%Aapr=cei/dare, CAMIXTVIIE
.seiThatecie, liA%1:%ion=cd/caiul etc.
De aceea, intocmai ca la 07., pe de o parte exis-
tenca in texte a scrisului acesta aniestecat cu cel
corespuncletor pronuncarii de acli : GAVIE11111 i na;miElpii
(Cuvente I, 220), 11A%TSPb 1 IMAT;Pk alaturi de 6AT3pIN
(Cuvente I, 419), crAzriwr8p7. si r%AtlAn% (Arch. Ist.
I, 1, 47-8), CTA%riape i crmAridtpE etc. (Gr. Cretu :
Lexic. p. 8o); pe de alta parte limba romana de
acli, in care peste tot in asa casuri se pronunta at
sau dl; precum si cunOsterea ca scrisul AI& era numal
o ortografie si la Slavi, ca si in textele romano-
slave ; tote acestea ne dovedesc ca si in textele
romane in asa casuri, limba sec. XVI si XVII nu se
deosebea de cea de asta-di, ci ca si atunci se scria
A% pentru al sau ci/. Nu era dar in A%, nici in tex-
tele romane o metatezd foneticd, cum s'a creclut1)
si se mai crede '), ci pur si simplu o manierd or-
tografica. Iar cea ce si mai mult ne dovedeste ca
in adever A% Insemna si in textele romane dl sail dl,
sint textele latine sail italiene in care yin scrise cu-
1) S. e. Sbiera: Codicele Voroneten, p. 312. Bianu: Psalt. Scheianti.
2) Gr. Cretu: Lexicon p. 80. Si Tiktin in Studien transcrie gkitAje
(pag. 45). Ovid Densusianu: Shalt de .filologie romdnd, p. 21 i p. 40
uncle transcrie: dacatoriu.

www.dacoromanica.ro
 431

vinte romane de felul acela. Ast-fel s. e. intr'un act

latinesc din a. 1435 gasim numele de Roman din
Transilvania Volcul, cea ce in textele cirilice e scris
RAZI6A. De asemenr, intr'alt act latin din 1511 e nu-
-mele until: Roman Transilvanen : Volkan, cea ce in
textele cirilice se afla scris BA%liAhl 1). Intr'un act cu
litere latine din sec. XVII e : gelczawe 2).
Cele ce am spus la pz, scris une-ori si p pentru
sunetul r vocalis sonans, se aplica i la A b). Se pOte
dar ca, cel putin in cuvintele de origins slava, sa fi
existat i in limba romand un asa /=a1. Ba aceeasi
nuantd de pronuntare .4/ Si dl ar trebui studiata si
in limba romand de asta-c,i ; caci, daca transcrierea
e bung, si intr'un doc. moldo-slav din a. 1438 gasim
scris : wipa mum BALM in loc de mum RAIII din
altele ").
* *

Resultatul nostru e dar ca, intocmai ca in textele

slave si romano-slave cirilice, A insemna si in cele
romane : a) sunetul consonantic r, s. e. in nziwz=
langa; b) pOte un fel de 1. vocalis sonans; c) nume-
ralul 3o. d) Grupul A% represinta pe la s. e. tummipe
pron. c/cidire, dar i pe c l said CU pOte i al, s. e.
in CTA%1I% pron. std/p. e) Iar scrisul n% pentru acest
I) N. Densusianu: Monumente pentru istoria Fagarapdui p. 3, 8.
2) N. Iorga: Doc. din Arch. Bistritei II, 71.
3) Cad si adi exists s. e. la Sloveni un l voc. sonans lung si altul
scurt (Archly. fur slay. Phil. XXIV, 8o), far la Rusii Lemki din Ga-
htia dl in grupul tlxt : kci/Knu, kdlnes etc. (Ibidem XVI 29-30 si
XXV).
4) Archiva 'storied I, I, p 4. Si N. lorga: Shalt si doc. 1V, p. 15.
bidem I, I, p. 11o.

www.dacoromanica.ro
 432

din urma fonetism nu era nici la not alt-ceva de

cat pastrarea unei vechi tradicii ortografice slave.
R.

Tote literaturile slave cirilice, deci si cea romano-

slava, represinta prin R pe sunetul b ; s. e. nory.=
bop, par,z=rab%.
Acelasi sunet b se represinta prin R si in textele
romane; s. e. mapeiva, +TpecApi, NL%.
R.

In textele tuturor literaturilor slave cirilice litera

represinta numeralul 2 si sunetul v; s. e. RIR10-=
vino, cYarlyrz=s%vety., czApaim=szciram.
Din cele ce pan'acum cunOstem, nu putem spune
daca, barim cand si cand, in acestea e mai insemna
si sunetul u, cu tote ca acesta valOre pare a avea
el intr'un manuscris bisericesc ruso-slav cam de prin
vecul al XVII in forma noeveinie 2 alaturi de eomr-
llEIIIIA 74').
In textele romane, ca si in cele slave si romano-
slave cirilice, R insemna de regula numeralul 2 si
sunetul v; s. s. 111111k, crplinifpF, TimiAmm.
Rar de tot insa, in cate un text roman, e insemna
si cea ce 5, adica sunetul u sail" u. Ast-fel intr'un
act din a. 164 2 gasim transcris de editor ev, rev, cea
ce, daca transcrierea e justa, va fi fost in original
EP., pkil in loc de obicinuit c3 peg adica eu, rait. Intr'alt
act tot din sec. XVII e : nR 11-mikT=-au fecot 2).

1) Mscr. se afla la Archiva Statuluz.

2) N. Iorga : Doc. l'0171. din Arch iv. Bistrifez II, 9 ; r, 19.

www.dacoromanica.ro
 433

Fara 'ndoiald ca acest g in 1. d. s nu era ast-fel

pronuntat in limba, ci era aid' influenta ortografief
latine asupra textelor cirilice ; cad, se tie ca in textele
latine i italiene sad poloneze etc. forte mult se scrie
v cu insemnarea de u, ca i vice-versa. (Cf. p. 3o, 41).

r.

I. In literatura paleo-slavd

Textele paleo-slave represinta prin r numeralul 3

i de regula sunetul g; s. e. rocTk=gostk, tiormi%=-_
pogarm. In cuvinte greceti, cari in limba greca ail
ii, vedem i in textele paleo-slave scriindu-se PP cu
sensul de ng, imitandu-se ast-fel ortografia gre-
cescd. Aa e de pilda ArrEnz pron. anghel%.

II. In literatura slrbo-slavd

In textele sirbo-slave r insemna mai Intel aceea

ce i in cele paleo-slave : numeralul 3 i sunetul g ;
s. ex. PE011il pron. ca rom. gheona, rait,x pron. gadz.
Aid: insd r mai capata i altd insemnare.
Si anume, eel putin de prin sec. XIII sad XIV
se nascu in limba sirbo-croata un sunet g-, cam ca
al nostru ge inainte de e i i s. ex. in gem, respinge etc.
Ast-fel, cam de pe atunci eel putin, incepurd Sirbo-
Croatif a pronunta doge =el vine (astd-di scris de Sirbi
dote, far de Croati dodje), sad posugen = impru-
mutat (astd-cli scris de Sirbi posuten, far de Croat'
posudjen) etc. Dar in alfabetul paleo-slav nu exista
un semn pentru represintarea acestuf sunet, acesta,
28

www.dacoromanica.ro
 434

firete, pentru ca nici in limba paleo-slava nu exista

sunetul acesta. De aceea, la inceput, scriitorif Sirbf
se folosird credem ca subt influenta ortografief ita-
liene1) tot de o litera din cele existente in alfabetul
paleo-slav, si anume de r, spre a represinta acest sunet
(=ge).Ast-fel ca s. e. in textele raguzane din sec. XIII
si XIV se scrie des TallorE pron. ca roman. takoge,
rtopark pron, ca rom. Giuragi, ,wra pron. megia, AtErS
pron. megiu, rpArkirmua pron. gragianina etc. 2). In sec.
XV, Constantin Filosoful chfar ne explica ca Aorre pro-
nuntat dote, adica ca roman. doge, nu e alt-ceva de
cat forma populara a literaruluf lipiliAE 3). Iar dupa
.acesta, i in sec. XVI i XVII, mereti se scrie sunetul
k (= roman ge) prin r.
Pe langa acestea, tot sub influenta ortografiel ita-
liene, mai Intel' in textele bosniace, apof i in cele
proprii sirbeti, ast-fel de r se scrie dinaintea luf ii spre
a arOta ca n e muiat si pronuntat ca rnacedo-rornanul
de adi fi, s. e. in Grwira 4) pron. kiliga.
III. In literatura bulgaro-slavti
In textele bulgaro-slave r insemna numeralul 3 si
sunetul g, far in cuvinte greceti sub forma rr (une-
1) Aceexii ortografie italiana trecend si la Maghiari, acestia scria
intr'un doc. din a. 1055 mega, pron. a41 de ei megya, cuvent care nu
e alt-ceva de cat sirbo-croatul Ate ra, pe care 1-am citat mai sus in doc.
raguaane, adi pron. de Sirbo- Croa %i ca rom. megza tscris de ei me ta Si
medja). Intr'un alt doc. maghiar din sec. XIII acelasi cuvent e scris
mege, pron. de Maghiari megye. (Cf. Mbot Neskol ko zame'eanij, in
Izvestzja Academ. din Petersburg tom. VII, c. 4, pag. 261, 272, 318).
Vecli gi Oblak, in Archly fhr slay. Phil. XVIII, 254.
2) M. ReAetar, in Archie fur slay. Phil. XVII, 19.
3) Starine I, 20.
4) E. Fermendiiu : Acta Bulgariae eccles. p. 226.

www.dacoromanica.ro
 435

on i numai r) insemna ng. Ast-fel in Codicele de

la Berlin: arrfAid pron. ca roman. angheli i ErillIrE-
AkClikl pron. evanghelkski (Starine V, 69).
Pareni-se ca subt influenta cirilicei bosniace i sir-
beti, de la o vreme, i in sec. XVI i XVII, r se
pune i in textele scrise in Bulgaria spre a repre-
sinta pe n, I etc. mufat, ca in iirmirA de mai sus, sail
in mE1\ riiiiiita pronuncat fiima.1).

IV. In literatura ruso-slava.

In textele ruso-slave r insemna in general nume-
ralul 3 i sunetul g, far sub forma rr insemna ng, in
cuvintele greceti. Ast-fel : OPilk pron. ogrus, sail nITEA%
pron. angel% (rom. anghel) in Evangelia din Peresponica
(sec. XVI').
Din vremuri destul de vechi, de prin sec. XII sail
al XIII, in texte gali0o-voliniane i maloruse r ajunse
a insemna i un fel de h gutural, asemenea celuf din
limba ceha, acesta fiind-ca in limba for vechful
sunet g se transformase in acel Ii gutural. De pe
atunci, i in sec. XVI i XVII, s. e. in cuventul Ao-
nporo acel r se pronunta ca un It gutural, i anume
cam ca un fel de dobrogho3).

V. In literatura ronino-slava.
In textele romano-slave r insemna numeralul 3, si
sunetul g, far sub forma rr (une -ori i numaf r) el
I) E. Ferniedziu : Acta Bulg. ecclesiast. p. 226.
2) 0. Ogonovskij : Hrestoin. 294.
3) Cf. Sobolevskij : Leleciji p. 112.

www.dacoromanica.ro
 436

represinta, in cuvintele grecesti, pe ng. Ast-fel: norm

pron. bog, sail apr'reAo(m) alaturi de aprrrEno(m), pro-
nuntate ca rom. arhangelom, intr'un text moldo-slav
din sec. XVI1). De asemeni, in Molitvenicul de la Tar-
goviste (a. 154o): 36/11i111 1`1)01411tOCICHIE 1 3E/111111 01(TrpOgAit-

)(1lMI1.
Cate data r pare a fi intrebuintat si la not cu
insemnarea g (=ge) ca in textele sirbesti. Cad intr'un
mscr. din a. 1562, scris in Moldova, gasim MEr11111tik, pro-
nuntat de sigur meg-inik2). Intr'un doc. al lui Mircea
cel Mare catre Vladislav Iagello, regele Poloniei,
gasim y rtoprERy ropoAy-3) = in orasul Giurgiu, unde
r pare a fi = k. Apoi in alte documente interne se
afla dese-ori MErIA1116) alaturi de ,11E1)1(1111, ceea-ce mi-
liteza, ca si rtoprEer, pentru r = intocmai ca si in
AorE (cf. Aoric la Constantin Filosoful, mai sus), Ai Eno')
pronuntate doge, meg'u.
In uncle texte din Moldova, pe cat se pare, r pas-
treza une-ori semnificarea guturala, sail chiar de h,
a pronuntarii si textelor maloruse. Cad, not credem
ca in un doc. moldo-slav intern din a. 1612, in
111111.14(11)... EZTLIP0(411) lV I10110C(T) Id(01;011 II a! 110A0C(T)
Aoporoto(c)Noli6)= scriem... vatahilor din tinutul Iasului
si din tinutul Dorohoittlui, se pronunta si atunci : va-
tahom, Dorohoiilskol sail vataghom, Doroghoiaskoi.
I) Iacimirskij : Sestk statej p. 4o.
2) Starine V, 26.
3) Uljanickij: Materialy, p. is.
4) Aa s. e. e intr'un doc. munteno-slav din a. 1641, care se afla la.
Archiva Statuldi, Manastirea RaOu Voda, pachet 42, No. 14.
5) Miletii5: Novi vlahobz1g. gram. p. 94.
6) La Archiva Statului, Actele manastirei Sf. Sava, pachet 35 his,.
No. 14.

www.dacoromanica.ro
 437

VI. In literatura remand

In textele romane r insemna numeralul 3 i su-
netul g, iar une-ori, in cuvinte greceti, sub forma rr
(cate-odata i numai r) represinta pe ng; cu tOte ca,
prin analogie grafica, une-ori i rr era -------g. Ast-fel :
imam =gasesc, p%ciiitur = rasping. i iippAk, n3 arrtinS
intr'un mscr. din sec. XVII, sail agarrenk i agareAk
in popa Grigore din Mahaci1), se pronuntail tote :
anghel, arhanghel, decI cu rr = P = ng 2). In mscr.
Psaltirea Voronetend e : n%rropm (f. I 0), AMOIrMICE
-(f. 57), .tc%nrsp%ce (f. i5), deci cu rr = ng; dar i
Aniniiirrsce (f. i6), A%1IPP7 (f. 43), unde, prin analogie
grafica (cf. p. 164-167), rr =g. Ca in unele casuri
rr, ba chiar i r, represintau sunetele ng, ne dove-
desc nu numai limba de ac,II, nu numai vechia in-
semnare de acest fel a lui r in tOte textele cirilice
slave, ci Inca i chiar textele romane 'n general, in cart
vine scris +1,1epi i npXdllrEnh. Cel puOn in aceste cuvinte
greceti dar, socotim ca nu se pote crede ca n dis-
paruse ca s. e. in maimo in 1. d. 416114163).
Apoi, i in textele romane r insemna une-ori =ge,
ca in cele sirbo-slave); caci, pote ca." e drept a ad-
1) Cuvente 1F, 243, 312, 312.
2) Cuvente II, transcrise insa : a r rm. prin agg(e)1, a r rein: prin agghilu:
app r red, prin arhagghel, apxa rtm, prin arhaghel.
3) Dei aqa casuri de nescrierea lui n sint prea dese, in cuvinte chiar
romaneti din vechile nOstre texte. Cu tote acestea i pe ele not credem
ca cu multa reserva trebue sa le socotim ca existand chiar in limba
vorbita. Cf. despre acesta ale nOstre Studit p. 43 rota 2, qi Cuvente, I, 414.
4) Deci e falsa afirmarea lui Lambrior c Romanii au inventat scrisul
r pentru sunetul ge (in Convorbiri literare din a. 1881, p. 127), repe-
tata i de G. Ghibanescu (in Grafia cirilica la Ronuint p. 33) i de
Hasdeti (in Revista Nona 1, 123). Noi am primit pe r=ge de la Sirbi,
cum am dovedit mai sus.

www.dacoromanica.ro
 438

mite ca Amu, din vechile nOstre texte se pronunta

Argis, sail ca 45ritilEA=fugice11), mai ales cand afla'm
scris riA(111),Itarti intr'un doc. munteno-slav din a. 15792).
si ilawntavii intr'un Catastih din a. 1508-15093).
In textele romane din Moldova gasim une-ori scris
rX. Ast-fel intr'un hrisov din a. 1657: rXETAtaii, (care
de obicei in alte texte se scrie XETAIi111 sail i rerrAimi),
sail AtiOpN1115 PLIOBIIII (care de obicei, in alte texte,
se scrie ',minim). In lucrarile mitropolitului Dosoftei
gasim de asemenr norXdi (care de obicei, in alte texte,
se scrie noXai), rKapk (de obicei Xapk4) etc. tim ca
mitropol. Dosoftei e socotit drept cel mai fonetist scrii-
tor vechi al nostru, si ca unit gasesc chiar existand ac,li
in limba romand din Moldova un asa gh in loc de
h5). Totusi nor, care am vcdut ca cu privire la x.,
si A, t Dosoftei nu e nici el prea fonetist, ne
incumetam a pune la indoiala ca acel scris rX re-
presinta sunetele gh, sail vre-un alt h de cat pe
cel obicinuit de acy, chiar daca el se mai afla
si la Contas pisarul, care a scris actul din 1657.
Nu putem afirma indiscutabil, dard in ori-ce cas ba-
nuim ca acolo Dosoftei, care avea si o educatie ru-
sesca, ba a scris chiar slavoneste 6) (pote ca si Contas),

1) Gr. Gracia : Lexicon slavo-romeinesc p. 38. Cf. Cuvente I, 281.

2) La Archiva Statulut, Mitropolia Bucuresti, pachet 4 No. 3.
3) 1. Bogdan : Documente Regeste, Bucuresti 1902, pag. 320, Cf.
si mai jos la u.
4) Gaster Chrestomatia I, p. 173, 213, 242.
5) Hasdell : Etymologicum magnum III, p. 2232.-Gh. Ghibanescu:
Grafia
6) Din lucrarile lui slave se afra unele in Biblioteca sinodala, din
Moscva. Ve41 Gorskij i Novostruevz : Oftis. sinod. bibliot.

www.dacoromanica.ro
 439

nu va fi facut alt-ceva de cat s aplice ortografia

malorusa in care r= X gutural dar la nol = cu h
obicinuit. i, daca scrie IA in loc de numai r= h
gutural sau in loc de numai X, facu ac6sta printr'un
fel de silexis ortografic'), intocmai cum in vechile
texte cirilice slave i romane se mai amesteca i s. e.
in theOaulAps, 114- s. e. in ii4arrii2), yil s. e. in ergcTpa-
TIE, sail IMP s. ex. in A'Alirr% = langa. Adica, precum
in acestea din urma se combing ortografic douamoduri
d'a scri acelai cuvent, din pricina confusiunel ortogran.
fice in care se gasea scriitorul : fimicampi ifia0amp8,
IICATH 1 4-tvril, ErCTILITIE 1 ERCTIJATIE3 /1%11`7. 1 A%111`7,3 tot
ast-fel i acolo, modul scris rapt, pron. har (dupd
r =h malorus) se combing cu Xapk = liar, flOPOH (Cu r
malorus = h) pron. pohol cu noNoil3. i, not inclinam
a crede pe rX o combinatie grafica ') Tar nu o reali-
tate fonetica, cu atat mai mult cu cat Dosoftei, chiar
cand scrie latinete, pune tot ast-fel : rXonopii0;841 in
Liturghierul seti din 1679. Acesta e de o cam data
numai o simpla presupunere ; ea in on -ce cas ne arata
eel putin ca va trebui sa cercetdm mai cu deama-
nuntul daca acel rX avea o valOre fonetica sail numai
ortografica in vechile nOstre texte.
Daca banuiala nOstra nu s'ar putea tagadui, atunci

1) SA fie tot acesta in rxiperie din doc. munteno-slave ? (I. Bogdan :

Documente ,si Regeste p. 16).
2) Cf. p. 264-267, 437.
3) Cf. o asa combinatie la Malorusi ih K r=g : minK rimoliT=Jigmont
Krasiman=Gabriial etc., in Sobolevskij : Lckciji p. 112. Karskij: Pa-
leografija p. 436 etc.
4) Cf. pag. 68.

www.dacoromanica.ro
 440

In casuri ca rX, r e scris de prisos,neavend valOre

fonetica, intocmai ca i; din malorusul Hr.
Une-ori gasim si 'n texte romane din Moldova, ca
si'n cele romano-slave, un r care pare a represinta
pe li : Dorogoiu, in act din 1590).
*
* *

Resultatul nostru e dar ca r insemna, in textele

romane din vecurile al XVI si XVII, tot ca in cele
slave si romano-slave cirilice : a) sunetul g s. e. in
rzcEa;k=gasesc ; b) ng in cuvinte grecesti cu yi, s. e.
agarerth=arhanghel; c) pote ge s. e. in ilprinu_=Argis;
d) alte-ori, dupd ortografia rusa, r = h s. e. in Aoporm=
Dorohoiti; e) numeralul 3 ; f) sub forma rr insemna une-
on ng, i anume la cuvinte grecesti, s. e. arrEnk=an-
ghel;g) une-ori rr insemnag : wmirrz=langa; It) pOte ca
n'are nici o valOre fonetica, ci e scris numai ca o
imitare a graficei maloruse, sub forma rX, s. e. in
rXermail = hetman, r7Capk = liar.

V.

In textele paleo-slave acesta litera nu exista, lucre

de alt-fel si natural, intru cat sunetulk=ge, pe care ea
it represinta, nu se afla in limba Tor.
Nici in textele bulgaro-slave nu se afla y de cat
forte tarc,Iiii, in vecul al XVII, in cuvinte streine.
Ast-f el it gasim in Bulg.-Lab. 4E10;TE, 11/%1E01411 etc.2)
Apocalipsul Apostolului Pavel are de asemeni :
1) Doc. Harmazaki-N. Iorga, vol. XI, 233.
2) C. Argirov%, in SbM. XVI, 25o.

www.dacoromanica.ro
 441

fiecEuiucTno'). Intr'un Octoih, tot din sec. XVII, se

afla numele Lum nolw,2). In -Vote acestea 4 insemna ge.
In literatura sirbesca v, dupa ce cat-va timp se
pierdu-se din usul general, fu reintrodus de Vuk
Karadiie la inceputul vecului al XIX pentru un fel
de sunet ge (=di) s. e. in cuvinte ca uep =buzunar,
manie (pronuntate sr diba, diep).
In textele ruso-slave v nu se afla de loc, pe cat
s,tim noi. De alt-fel nici sunetul ge nu se afla in
limba rusa.
Dar cel mai des fu ti in intrebuintare la Romani.
La not it gasim Inca din sec. XV in documente romano-
slave, ca s. e. rAe BkIA% napra tip
in text din a.
1453 (Cuvente II, 14); sail la numele riului Rugina
in WT PAE 113A3E P61)1111,11 in doc. 1490 (Arch. Ist. I,
p. 66); sail numele satului 4szveu,eil in doc. din a. 1500.
Iar din sec. XVI incOce, v e forte mult intrebuintat
la nor, mai ales in textele romane, cu acelas sens de
ge. Ast-fel e s. e. in Psaltirea Scheiand ca si in Co-
dicele Voroneten Aka, CVAT7.T0p, utopia, WAIVE etc.,
precum si la Dosoftei nAviA, c'dnApv, nsvETSA etc.
Asa ca pe de o parte din acest motiv, far pe de
alta din faptul ca vechile manuscrise sirbo-slave nu
au fost prea cunoscute, pe cat se pare, celor cart ail
vorbit de 1.1 ; unit, incepend cu Miklosich, au elis ca pe
acesta litera au faurit-o Romanii. Ast-fel, chfar in timpul
nostru, profesorul T. Maretie de la Universitatea din
Agram, cel mai bun cunoscetor de asta-cli al limbei
I) Starine IX, 152. etc.
2) I. Sreznevskij: Filologhleskija nabljudenija A. H. Vostokova, p. 182
3) La Archiva Statzthn, Episcopia Rimnic, pachet 14 No. 3.

www.dacoromanica.ro
 442

sirbo-croate, ne spune in Gramatika sa : Litera v au

modelat-o Romanii din q, cu care e inrudita prin su-
netul ei... Greti e a 'ntelege, de ce Vuk [Karadiie]
si in Dictionarul seii. (a. 1818) la pag. XXXIII si in
Danica (a. 1826) la pag. g8 spune ca litera y se afla deja
in vechile manuscrise sirbesti din vecurile al XIV si
acele manuscrise vechi, ba nici cele mai
noi, nu cunosc de loc acesta litera4).
De alt -f el, acesta parere a lui Miklosich si Maretie
pare a fi ore-cum confirmata si de un izvor din sec.
XV, pe care ei n'aii bagat de serna sd-1 citeze. i
anume, intr'un manuscris, continend cartea Despre
Ortografieb a lui Constantid Filosoful, care se aflai
in Biblioteca Statului din Belgrad (sub No. 144),
gasim menOonarea ca : ic(cT) cli(C) micAleuk
CAOAlk atIllICAZE II AILI cAkrapecicaa x*, A, II imatiiica ARA U
b , adica : 40 e numerul acestor litere, fiind-ca sunt
si cloud bulgaresti A, 41, 1 d011a romine v, '0 .
Iar parerea lui 1VIiklosich, nedovedita prin nimic,
a fost primita si de invetatil nostri ; caci Hasde0)
afirma tot ast-fel, ca si Philippide3), si ca toti4) de
la not cad au vorbit despre y, ca Romanii ail inventat
acesta litera.
Si cu tote acestea, afirmarea lui Vuk KaradZie ca

I) Dr. T. Maretie : Gramatika i Stilistika Hrvatskoga iii Srpskoga

knjizevnog jezika, 1899 p. 16. Deci i in 1899, inainte de a fi aparut
a mea Fonehka in limba croata., i Inca de un distins slavist ca Ma-
retie se credea ca Romanii aft inventat pe v. E dar fals cea ce scrie
I. Bogdan in Convorbiri literare de la 1 Martie 1902.
2) Columna lui Traian III, 58-59. Cf. i Revista Nona' 1,123.
3) In Introducere in Istoria limbii si literaturri romane, p. 45.
4) Gh. Ghibanescu : Grafia cirilica la Romani, p. 33-34.

www.dacoromanica.ro
 443

e litera sirbesca care se afla in vechile texte sirbe

din sec. XIV si XV, desi pang acum nu a fost nici
ea dovedita, e cea adeverata. Cad, in adever, v se
afla in textele sirbesti chiar inainte de vecul al XIV.
Sa dovedim noi.
In sirbesca Evangelie a lui Miroslav din secolul
al XII gasim pe v scris sub forma intOrsa 15 s. e.
in cuvintele him pronuncat ca romaneste Geta, cpkiia
pron. sto-gea, nEopknit pron. Georgie, MOCTIllikl pron.
Giustini '). Aid dar A insemnA g = ge.
Intr'un doc. de la Matei Stefan, banul Bosniei,
din a. 1249, se afla tot ast-fel : II it Aa imtk cseis npdgu
cage = i eu s le judec (fac, daii) judecata drepta,
pronuntat ca rom. sugiu (sirbo-croat sudju, su ls), deci
cu ti =p. Tot aid insa, i sunetele sirb o-cro ate e, C.' (adica
cam al nostru ce) sint redate prin Ij s. e. in numele
de persOne rbliET111.1% pron. ca roman. Gunetici, Ggpa-
VIDA pron. ca roman. Svracici (croat Svraei62).
In Evangelia Nikolsko din a. 1404, scrisa in Bosnia,
it gasim sub forma ceva mai ovala tot intOrsa A
s. e. in fEau"Enut, MAE01,11, a I Au, AllAfilk 3). Danieia
nu spune, dar se pOte ca tot sub aceiasi forma it
are manuscrisul lui Hval, (care Hval, pe cat se pare,
e tot acel ce a scris Evangelia Nikolsko) s. e. in
ANICIVAk, E-NoirriTI etc.!). Deci i aid A =ge.
Pe o piatra mormantala vechie din Bosnia gasim
i) Lj. Stojanovie : Miroslavljevo Jevandjelje.
2) Glasnik srpskog tieenog dru;stva VI, pe faximila.
3) G. Danieid : Nikoljsko Jevandjelje p. XXII, XXIII, 64.
4) Starine III, 56. Editorul insa pune aici Is. Iar acea forma ovala
intOrsa, A, nu e alt-ceva de cat y pe care it vom vedea mai jos, tot
asa precum h nu e alt-ceva de cat u intors.

www.dacoromanica.ro
 444

i v=roman ce (sirbo-croat e i e), s. e. in numele de om

enaHlltrik pron. ca roman. Vlavici (sirbo-croat Vlavie) in
verbul sciive=taie, pron. usice (sirbo-croat usiee), i in
substantivul nomotilo=cu ajutor, pron. ca rom. pomociu
(sirbo-croat pomoeu)').
Un Lektionar sirbesc din sec. XV sail XVI, scris
tot in Bosnia, cu cirilica bosniaca, are A'--.ce (croat
e i e) i ge (croat dj). Aa gasim aid : s o.Iii no-niAa=in
ajunul Craciunului, pron. ca rom. bojicia (croat boiiea) ;
on Ae S11111111'1'11= el va face, pron. ce (croat de); dar
i AIELS CRINA111 Napomi = intre tote norOdele, pron.
megiu (croat medju), sau CRETOrt1 RatitiEAltl = a sfintei
Evangelic, pron. ca rom. vangelia (croat vandjelja), i
Anttleo=inger, pron. angeo (croat andjeo 2).
Un testament, scris cu cirilica bosniaca pe la ju-
metatea secol. XVI, are numele : liEPAERHA pron.
Keglevici (croat Keglevie 3).
Intr'un Letopiset sirbesc din a. 1551 gasim ALIvApe
pron. ca rom. Magiare, i AlAVApCliE1).
Intr'o inscriptie din a. 1624 pe zidul unel biserici
e : iirp% Kay!' Glimeorm 6).
Iar de multe ori, in textele cirilice bosniace, se
scrie nu numai r 6) ci i A, n spre a se areta ca
consunanta pe care o precede se pronunta mOle,

1) Dr. C. Truhelka, in Glasnik Zenialjskog Muzeja u Bosni i Her-

cegovini, a. 1889 p. 74.
2) P. A. Syrku: Kratktj of eh o zanjatjakx za granicej. Sanktpe-
-terburgz 1895, p. 33.
3) Dr. G. Surmin: Povjest Knifievnosti etc. p. 29.
4) Starine IX, 89.
5) Starine XXI, 132.
6) Cf. la litera r.

www.dacoromanica.ro
 445

cea ce am veqlut si la r (p. 434). Acesta a observat-o

deja Vuk Karad'zie (in ale sale Primjeri p. 31), iar
not acum vom aduce, spre confirmare, chiar Lektio-
narul din sec. XV sail XVI pomenit mai sus, in
care gasim s. e. in Awl' H6coKa Atapilid. A I103Ellk.
AMKA. strllE. 65AS1111 flpilliEAANt. NE )(THEME Aus=mama lui
Isus, Maria, si Josef, barbatul ei, fiind drept nu a
voit-o pe ea ; unde BsAsrtili se pron. ca roman. buduci,
dar in ifuNE nu e alt-ceva de cat pronuntarea lie, ca
i in in pron. RU, cu Ii ca in macedo-romana.
Iata dar cal in adever, cum afirma Vuk Karathie
care se vede ca veciuse texte sirbe vechi cu i,, acesta
litera exista in acestea nu numai in sec. XV si XIV
ci i mai 'nainte pang 'ntr'al XII. De aceea, precum
se inselard Miklosich i Maretie, tot ast-fel s'a inselat
si Constantin Filosoful care numi pe 1.1 litera roma-
nesca.
Dar daca v exista de de mult in scrierea sirbesca,
cum se putea sa clica Constantin Filosoful ca ea e
clitera romanesca ? Lucrul acesta nu e grey de
inteles. In adever, pe timpul lui, secolul al XV, in
partile Serbiei proprii si in cirilica proprie sirbesca 1)
nu se mai intrebuinta, pite, de cat forte rar v; caci
sunetul k se scria pe acolo cu r, (cum am veclut mai sus
ca chiar el scrie Aorie pron. carom. doge). Ne mai scriin-
du-se pe atunci i acolo I), de cat pOte forte rar, fiind-ca
prin imprejurari se perduse din us; apoi, pentru-ca
Constantin Filosoful vedea ca. el (v) se scria mai numai

I) Caci eraii, prin forma for cam deosebita, doua feluri de cirilica
cirilica proprie sirbescei si cirilica bosniaca.

www.dacoromanica.ro
 446

de Romani, pe cari i a carorliteratura densul le cunotea

de aprOpe; de aceea a creclut dinsul ca y e litera ro-
manesca. I se intampla cu acesta acelai lucru ca
0 cu A, A, pe cari le numete clitere bulgareti, tot
pentru ca ele nu se mai intrebuintad de Sirbi pe tim-
pul lui. El nu tia, ca i de 1), ca acele cloud litere se
intrebuinOsera in destul in textele sirbo-slave din sec.
XII i XIII ca Evanghelia lui Miroslav, Evangelia
lui Vlk etc.').
Dar daca pe timpul lui Constantin Filosoful, i chiar
mai 'nainte, nu se prea intrebuinta i in textele sirbesti
proprii, el era,- totui, destul de intrebuintat prin
Bosnia, sub formele n si ij, mai mult sad mai putin
nuantate,atat cu sensul de ge cat si cu cel de ce.
Tar aceste cloud valori fonetice ale lui 4 ne explica
i din ce s'a format acesta litera la Sirbi, pOte chiar
in Bosnia; ne arata ca, el nu e paleograficete alt-
ceva de cat transformarea lui .1.
Daca urmarim pe .1 (= 6) paleograficete, vedem ca
in manuscrise el apace de multe on nu numai sub
acesta forma ci i sub alta y forte asemenea lui v.
Asa ni se arata ti = c si la Rui, in textele for din
sec. XIII 2). Acelai lucru se vede chiar in vechile
manuscrise bulgaro-slave i sirbo-slave. Si, mai ales

menare fonetica intre e i sh- -

fiind-ca in limba sirbesca se va fi aflat mare ase-
asemenare pe care
i ac,li o vedem cand acelai cuvent se pronuntd i cu
6 i cu g (c t*.) : ota6bina i otacMina (pron. otagibina),

i) Vell mai sus la literele x i a <in literatura sirbo-slava).

2) Sreznevskij : Slavjano-russleaja Paleografija, p. 19o. Karskij :
06erkm slay. Kull. Paleogr. p. 208,

www.dacoromanica.ro
 447

svjedoeba si svjedodiba (pron. sviedogiba)1) ; mai

ales de aceea, slicem, ti, scris si y la inceput, ajunse
sa insemne si g s. e. cand se scria OTA464NA, CHIE,A,0411A
etc. De alt-fel, o proba a acestei operatii o gasim
la documentele raguzane din sec. XIII si XIV in cari
-sunetulh' (=_-ge) e redat prin litera 4, s. e. in cpkAk.in,
pron. ca rom. srgibu (croat srdibu), cnEAoticS, pron.
svedogibu (croat svedodibu), 91111SK.ha = Genovez
pron. Ginuvezu (croat Denuvezu sail Djenuvezu2).
Ast-fel a ajuns curatul = ce(6) sa insemne ge (1)
chiar la Sirbo-Croati3). De aceea vedem ca /a inceput
el, fie sub forma-i primitiva I, fie sub cele posteriOre
y, represinta in acelasi timp si pe ce i pe ge:
in textele bosniace. Iar faptul ca it aflam si intors,
8, nu pOte areta ca el nu e tot una cu ij; cad
acesta nu e alt-ceva de cat un capritia grafic la inceput,
-care apoi infra in us. Tot ast-fel gasim in vechile
texte slave cirilice pe M scris cand ast-fel cand intors
a. In acelasi fel, in rusescul Letopiset din Novgorod
(a. 1353) se afla y, cand sub acesta forma, cand sub
alta intOrsa A4). De asemeni, atat in textele slave
cat si in cele romano-slave si romane, se afla 4-, si
subt acesta forma dar si intors 4. Asa, it aflam intors
s. e. in manuscrisul sirbesc din Belgrad (No. 144)
cu cartea lui Constantin Filosoful aDespre Orto-
grafie, apoi inteun doc. munteno-slay din a. 1 627 5),
I) Dr. T. Maretie : Gramatika p. 68. Cf. si Gettler : Die Albanes.
and Slay. Schrift p. 1178 si urm.
2) M. Reg.etar, in Archiv fiir slab. Phil. XVII, z8.
3) Sreznevskij : Slay. russk. Paleogr. p. 25o.
4) Sreznevskij : Slay. russk. Paleografija, p. 250
5) La Archiva Statului, Mandstirea Radu-Voda, pachet 16, No. to.

www.dacoromanica.ro
 448

precum in Psaltirea romano-slava a lui Coresi

i
din a. 1577').
De aceea, pe cata vreme i la Romani u insemna
ge, natural ca nu noi am inventat acesta litera, ci ast-fel
am luat-o de la Sirbo-Croati pOte chiar direct prin
mijlocirea textelor bosniace cirilice cari circulati la noi.
Originalitatea ncistra, de i-am putea dice ast-fel,
consta numai din acea ca, pole, noi vom fi specificat
pe ki numai pentru sunetul ge2); cu tote ca. i asu-
pra acestui punct remane chestiunea de discutat.
*
* *

Resultatul nostru e dar ca. care, i. la Sirbi,

1,1,

ca la noi, insemna k-=.-ge, din secol. XII chiar, nu,

e o inventie romanesca, ci format la aceia din 'i,
printr'o continua desvoltare paleografica a acestuia,
si anume prin fasele 9, y, v. Dela Sirbi, v a trecut
la Romani la cari insemna numai ge.

A.

In -kite literaturile slave cirilice, deci i in cea

romano-slava, A repre8inta, numeralul 4 i sunetul d;
s. e. Aar., = dar, rioAolm.podoba. 3).
Aceeai insemnare are A i in textele romane ; s. e.
mph = dar, py.Aiii; = radic.

t) I. Bianu si N. Hodos: Bibliogr. rom. I, 64, 67.

2) Cf. si cele ce am spus la litera r.
3) Une-ori, dar in mod cu totul exceptional, pe cat se pare, in unele
texte raguzane A insemna ge (cf. Arch. fiir slew. Phil. XV, 344).

www.dacoromanica.ro
 449

In tOte literaturile slave cirilice a; represinta su-

netul nostril) (croat i) ; s. e. ;I:t1AOCTk,= ialostk, TAI;O:EAF.
Aceeasi insemnare are el si in textele romane ;
s. e. "Aarloreciik,=jeluesc, rupwdanht = prafina.
Daces va fi insemnat in textele romane i su-
netul ge (= u), curn credea Lambrior, intemeindu-se
pe un fel de regula de transformare fonetica a lui
g in gel), not nu am putea nici macar afirma ; fiind---
etc., pe care el it aduce pentru sustinerea
ca -A;4p-x.,
acestei idei a sale, se 'ite sA se fi pronuntat chiar
cu j pe atunci, tot aa precum mai era i este Giura
i Jura etc.
De alt-fel, pe cat not tim, in nici una din lite-
raturile slave cirilice, deci nici in cea romano-slaves
care slujea de norma celei romane, a: n'a mai in--
semnat i ge (=i).
3.
In tote literaturile slave cirilice 3 represinta n'i-
meralul 7 i sunetul z; s. e. sanorly.==zakony., pa3Boli-z---
razboj.
Aceeasi insemnare are 3 si in textele romane; s. e.
s%Aoy.)C%=zaduh, s 4%%r.Fclik =zamb esc, rATE3k = ratez.

I. In literatura paleo-slavd
In textele paleo-slave s represinta numeralul 6 i
in general sunetul dz. Dar e de observat ca nu tOte
I) In Convorbiri lzterare a. 188i, p. 127. Si Gh. Ghibanescu Grafic
cirilica p. 33.
29

www.dacoromanica.ro
 450

-textele acestei literature ail pe s. El se afla in Fo-

4ele de la Hilandar s. e. in nw.NOS14, o Gos0). Dar
nu se gasete de loc el, ci numai 3, acolo unde
ne-am atepta la s, in Savina Kniga, Codex Supra-
sli ensis 2).
Dupa cat se vede asta-c,1, ca i in textele de dupa
timpul paleoslav, scrierea sati nescrierea lui s nu
putea fi ceva in tot-deauna real in limba; pentru ca,
atat in partile dialectelor bulgare unde scris
Foitele de la Hilandar cat i in cele unde s; au scris
Say. Kniga i Codex Suprasl., exista i exista sunetul
,dz (care s'a nascut ding). Acesta ne arata dar, pole '),
ca intre s si 3 deja in textele paleoslave ce avem nu se
mai facea o severa deosebire fonetica, ci ca, dupa apu-
,catura grafica a scriitorului, une-ori se scria chiar 3
pentru s = dz. i, se pcite cu atat mai mult acesta,
ba chiar ca tocmai din acea neprecisare a rolului for
se scria chiar s = z, cu cat, chiar in unele din textele
paleoslave glagolitice, (ca s. e. Codex zographensis,
INIarianus etc.), a caror scriere au avut-o de model
cele cirilice, se amesteca a cu s, punendu-se s = z
(s. e. in Cod. zogr. npzsu i oTzly7.31i, Aporsimtk i
Apo - 'rout, nos1; i no3.1), sail nu se afla de loc s ci
numai a (ca s. e. in Euchologium Sinaiticum) 4).
Acestea ne arata ca, din textele glagolitice trecuse
i in cele cirilice co1a grafica in care de multe-ori

I) S. M. Kuljbakin% Hilandarskie listki p. 15.

2) A. I. Sobolevskij : Drevnij cekovno-slay. jazyk% p. 43. Cf. Miklo-
sich : Vergleich. Grammatik I, 251.
3) Cf si Oblak in Archly fair slay. Phil. XVIII, io8.
4) Vecli si A. Leskien : Handbuch ed. 2, pag. 47.

www.dacoromanica.ro
 451

s insemna tot ceea-ce 3, adica sunetul z, cel putin

in sec. XI, de cand par a fi textele paleoslave ce
Of avem.
far cat pentru motivul care a adus ca 3 sa insemne
nu numai dz ci i z, desigur ca el resida in trans-
formarile fonetice ale luidz in z pe alocuri. De atunci,
fiind ca textele circulaii peste tot, si fiind-ca. cutare
regiune pronunta z s. e. in cuvantul bozi, far in unele
texte scriitorul de acolo vedea scris Bostu, s'a apucat
el insusi d'a scri ast-fel, cu tote ca. pronunta pe S.Z.
In acest mod a ajuns s deja in sec. XI sa insemne
si z, pe langa mai vechi dz.

II. In literatura sirbo-sIava

In textele sirbo-slave, ca si in cele plslave, s re-

presinta numeralul 6 precum si sunetul z, une-ori pOte
chiar dz. Deja Constantin Filosoful, care scrie la
inceputul secol. XV, ne arata. pe s existand mai de
mult in scrierea sirbesca, dar amestecandu-se cu 3;
din acesta pricing el intervine sa nu se mai amestece
ci sa." se scrie s. e. s'hno, sgt,3Am, dar 3EAlilld, 311tIEMk
(Iagie : Izsledov. p. 405).
Fireste, in tot sistemul sal ortografic, Constantin
Filosoful nu'si lua de norma chiar fonetica limbei
sirbe, ci alte consideratii de eruditie grecesca sail
paleoslava; asa ca, din acea interventie a lui, nu s'ar
putea trage conclusia ca." i la Sirbi pe atunci ar fi
existat sunetul dz deosebit de z. Insa lucrul nu e nici
cu neputintd, intru cat filologia comparata trebue sa
admita ca.' dz exista deja in limba stra-slava (adica

www.dacoromanica.ro
 452

slava comund, din care s'aii derivat limbile slave de

ac,10), i intru cat unele consideratii lingvistice silesc
pe filologi a admite ca, nu numai paleoslava ci i
limba sirba va fi pastrat cand-va (din straslava) su-
netul dz care numai mai tardiii s'a schimbat in z2).
Iar faptul ca pe alocuri i adi se afla dz in limba
sirbo-croata, ca s. e. in dialectul ei din insula Veglia :
nadzad, dzrna, dzvezda, seldza etc.3), sail in cel din
Dalmatia : dzora etc.4); acest fapt, dicem, pus alaturi
cu conclusiile lingvistice de cari am vorbit i cu in-
terventia lui Const. Filosoful d'a se scri s, ne-ar
areta, pOte, ca i mai 'nainte de vremile actuale a
putut exista dz in limba sirbo-croata, i ca deci in
Veglia, Dalmatia etc., acest sunet nu va fi alt-ceva
de cat un rest din primile timpuri cand el era mai
latit in limba de cat asta-di.
Acestea ne-ar areta dar ca i in textele sirbo-slave
croate .s insemna pcite dz; el insa insemna cel putin
z, s. ex. intr'un mscr. sirb, o predica duminicala din
sec. XIII, in mos-kntk (Starine V, 32) ; sail s. e. in
s'kno dintr'o evangelie sirbo-slava din a. 1436 5); sau
in AporsIii Simo etc. din Constantin Filosoful.
Totui, un fapt cel putin remane statornic, anume
I) Cf. Brugmann: Grundriss der vergleich. Grammatik 1, 341-2: curslay.
dz = g.
2) T. Maretie : Gramatika p. 19, arata ca vocativul sirbo-croat
mraze din nom. mraz, alaturi de vocat. kneze din nom. knez, dove-
desc ca si Sirbo-Croatii trebue sa fi pronuntat odata knes = knedz
(cum e si in plslava). Cf. insa gresit la I. Bogdan, in Convorbiri lite-
rare de la 1 Martie 1902.
3) Arcluv fUr slay. Phil. XVII], 245
4) I. Broz : Crtice iz hryatske knjaeynosti, II, 198.
5) Archly fiir slay. Phil. IV, 583.

www.dacoromanica.ro
 453

ca in textele sirbo-slave s sail ca nu se afla de loc

intr'unele ; sau ca in cele unde el se afla, se scrie in-
tr'unele consecvent ; sau ca intealtele se amesteca la
.scris cu 3, cea ce vecluram ca si 'n cele paleoslave
se 'ntampla. Acesta ne arata., fireste, ca aceeasi scold
grafica glagolitica, care trecuse in cirilica bulgara,
trecu si in cea sirbesca. Ast-fel Constantin Filosoful
si in Viata despotului sirb tef an LazarevieD scrie
cEpos etc.')
!MESA, Si/10, AIIIOSII,
Vladislav Gramaticul are de asemeni: 110AEFISAFIIEA1k,
si o, EIOASOI(, dar ciyo.31., cAorsk si or.p3, SWUM,
se kpie, noAsii, Bosh, A1110S11, 17110S, A71ilUSA1k etc.2).
Intr'alt manuscris cRposE, dar selyiffiak 3).
In acelasi fel, se afla s mai mult sail mai putin
consecvent, deci si amestecat cu 3, si in alte manus-
crise din sec. XVI si XVII.

III. In literatura bulgaro-slaw

In textele bulgaro-slave, ca si in cele sirbe, s pas-
trecla vechia tradiOe paleoslave de prin sec. XI; adica,
sail se scrie in unele consecvent, sau intr'altele se
amesteca cu 3, sail ca in sfarsit in alte texte nu e
de loc. i cu tote acestea limba bulgara are ash dz
in bite dialectele sale}).
De aceea, nici in aceste texte nu se pOte lua s
peste tot= dz, ci une-ori si = z. Acesta se vede si
I) V. Jagio, in Glasnik srpsk. Wen. dr. XLII, 221 si urm.
2) G. Danioie, in Starine 1, 45 si urm.
3) St. Novakovie : Primeri p. 449.
4) Cf. Lavrovz : Obzorz p. too. Miklosich, in Rad jugoslay. Akad.
1X, II.

www.dacoromanica.ro
 454

din aceea ca in texte de multe ori se amestecd s cu

3. Ast-fel s. e. in Evangelia lui Ioan-Alexandru : cost
1 BOA, ApoirsH i Apoir3im, stAo i AIO, [NASA 1
1017A34, 110AS4 1. 110/13A, /11110S`6 1 AINO3'k etc)).
Ast-fel ca amestecul lui s cu 3, aflator i in alte
texte bulgaro-slave chiar din sec. XVI si XVII,
trebue sa face pe filolog a dice despre -bite aceea
ce Scholvin despre Evangelia lui Ion Alexandru, ca
adica dz (=s) exista in limba, dar ca une-ori s avea
aceeasi valOre fonetica ca 3.

IV. In literature ruso-slavd

In textele ruso-slave s insemnd numeralul 6 precum

i sunetul z, pote ca. une-ori chiar dz. Asa, intr'un
doc. din Novgorod, din a. 1471, e: REAHM-1(M) GAO)
1 REMili11(A1) sNn13E(ne), 1.41-'3A 1 IiiTse 2). In Biblia de la
Ostrog (p. 1581) e: SA1uId, 110St. Evangelia din Pe-
resopnica (sec. XVI) are : upNSNARAnII. In manuscrisul
din Suprasl. : lillk131c1 etc. Un Hronograf (sec. XVI) :
sglini. In Lexiconul lui Zizanie (a. 1591) e : scIpk.
Alt text din a. 1618 : sAkm, slykaAki, swipm%3). Si
in tipariturile lui Korina se afla s'hno etc.4).
Acest s se pote sA fie in textele ruse une-ori nu-
mai o imitare grafica a celor sud-slave ; cad s. e.
in Evangelia lui Ostronir (sec. XI) el nu se afla de
1) Dr. R. Scholvin : Einleitnng in das Iohann-Alexander-Evangelism
p. 25 si urm.
2) A. Sahmatova, in a lui IagiO :Izsledovanija I, p. 278.
3) Ogonovskij : Hrestomatija staro-russk. p. 21, 287, 290, 263, 296,
39) 321, 32
4) Vladimirovs : Dr. Franc. Skorina p. 255.

www.dacoromanica.ro
 455

loc (cum am vequt ca nici in bulgaresca Savina Knig

nu se afla). In asa casuri dar, s nu insemna de cat
sunetul z. Dar se pOte ca, in tocmai ca in cele bulgaro-
slave si sirbo-slave, sa fi avut s valOrea dz une-ori
chiar si in cele ruso-slave. Acesta mai Intel pentru
ca filologia comparata ne arata, cum am spus-o mai
sus, ca, in tocmai ca paleoslava vor fi avut dz tote
limbile slave, deci si rusa cand s'aii despaqit din
straslava. Confirmarea acestui lucru ne daft nu numal
argumentele lingvistice, ca cele cu vocat. mraze si
knee la Sirbi, etc, ci Inca si existenta lui dz acli
la Sarbi, Bulgari, Poloni, Rusii din GaliPal si
de pe la Cazan 2), la Gehl si Slovaci3). Apoi, La-
vrentij Zizanie, in a sa g Gramatika slovenska tipa-
Pita la Vilna in 1596, ne spune (pe fila 4) ca dupes
limba rusa de apus : CA=.-S, 3, adica CA' s ar fi compus
ca sunet din s + d, cea ce ar corespunde beloru-
sului dz de asta-cli4).
OrI -cum insa, in sec. XVI si XVII de mult perise
dz in restul limbei ruse; asa ca pe atunci s in cea
mai mare parte represinta sunetul z, intocmai ca
la Sirbi si Bulgari.

V. In literatura romano-slave

In textele romano-slave se ved, cu privire la s,

aceleasi trei scole grafice, ca 'n cele cur at slave ci-
i) Archiv fiir slay. Phil. XV, 57. Ogonovskij: Gramatika russkogo
jazyka p. 36.
2) Archly fur slay. Phil. XVII, 295.
3) I. Gebauer : Historickci Mhivnice jazyka eieskeho T, p. 400.
4) Cf. Sobolevskij: Lekciji p. I17.

www.dacoromanica.ro
 456

rilice. i anume, intr'unele nu se afla de loc, ci numai

3, chiar i acolo unde ne-am atepta la s, adica unde
din r + i sail+ c ar fi devenit dz; in altele se pas-
treza s mai consecvent, dar cam in acele4 cate-va
cuvinte, cari se ved cu el scrise i in textele slave ;
iar in altele se amesteca cu 3.
Ast-fel in doc. moldo-slav a. 1428: ca i in
altele din 1434, 1522 4). Intr'un sbornic, in care se afla
Viata Sfantului IOn cel nou de la Suceva scrisa
de mitropol. Moldovii Tamblac (sec. XVI) e : mutvsti,
ag-L3A11. si suk.3AL, i 311"/KAIITEA, srlmv2).
Intr'o poveste din sec. XVI: MSIIA:AET, taiRtsii, nos40).
Lexiconul lui Mardarie (a. 1649) : StIlV, snug, Si:111W,
simo, SAO etc. Intr'un doc. munteno-slav din 28 Iunie
a. 1646 : 'most' 1041y11 i APaaii Boiv10114).

VI. In literatura romand

Din acestea se vede ca s insemna in tote litera-

turile cirilice nu numai numeralul 6 ci i sunetul dz
sail z. Asa dar nu I? ornanii ail dat acestei litere va-
lcire fonetica,cum s'a credut de Hasdet15), carele mai
in urma s'a cores6), i cum mai cred Inca al017),
x) Gh. Ghibanescu, in Uricarul lui Codrescu XVIII, 4, 5, 97.
2) Episcopul Melhisedec, in Revista Tocilescu anul II, vol. 1, fasc. 1,
pag. 165.
3) SbMin. IX, i urm.
4) 0 copie e la Archiva Statulut.
5) Cuvente I, 188.
6) in Strat p5 Substrat p. 16. Numai ca aid trebue indreptat aceea
ce Hasdefi spune ca dz nu exista la Ruteno-Rusi nici la Bohemo-Sirbi".
N oi aratafarn mai sus ca el exista la acestia.
7) Gb. Ghibanescu, in Uricar XVIII, 4.

www.dacoromanica.ro
 457

ci nor am primit-o ast-fel de la Slavi, care o au deja

de demult.
Apoi, tot din cele de mai sus se vede ca in tote
literaturile slave cirilice s insemna nu numai dz ci
i z, cea ce se arata mai ales cand el se amesteca
la scris cu 3.
Firete, no avem ac,li, mai ales in Moldova, sunetul
dz; aa ca pate fi ast-fel pronuncat s in upxnsx.,
aimms, mine, cEpsn (Cuvente I, 188) dintr'un text din
a. 1588, sail in sES, SIME, lipEsSp%, sui etc. din Codicele
Voroneten. POte fi acelai lucru i in Psaltirea Scheiana,
numal ca aicr vedem in ace14 timp amestecandu-se s cu
s : slice si 31ICE, SH 1. MO). Ace14 amestestec se vede
in Lexiconul lui Mardarie : AS,1111ESAi, SINE 1311C, 3114E,
IMSAN'T01)10 (p. 102), ICSTESATOM 1 AS./1111E36, iffE1)3ETopw
(p. 103), 311 Si ACTS11 nnifa3E3ti2).
Ca sd nu mai lungim cu exemplele, acestea ne
arata ca i la nor s nu trebue sd fie in tot-d'auna
socotit ca dz ci i ca z, intocmai ca in tote lite-
raturile slave cirilice (ba chiar i glagolice).
* *

Resultatul nostru e dar ca.', in textele romane din

vecul al XVI i XVII, intocmai ca'n cele slave i
rornano-slave cirilice, s insemna deodata : a) nume-
ralul 6, b) sunetul dz, c) sunetul z, d) valOrea lone-
tica a lui s nu e o inven0e romanesca ci un imprumut
de la SlavI.

I) Cf. Gh. Ghibanescu: Glosaul Psaltirei Scheiane.

2) Gr. Cretu: Lexicon p. 102, 103, 117, 132, 194, 208, 233, 71.

www.dacoromanica.ro
 458

In textele paleo-slave rc represinta numeralul 20 si

sunetul k; s. e. imatirni = kazati, onpoim = obrok%.
Acelas lucru represinta el si in textele sirbo-slave.
In acestea insa, fiind-ca in limba sirbo-croata din ki
s'a nascut sunetul e (un fel de romanesc ce), de la
o vreme rc, fie scris lik fie Hi, ajunse a 'nsemna si
sunetul C (sail e une-ori). Ast-fel, in textele raguzane
din sec. XIII si XIV Kk represinta pee (rom. ce)1).
Un mscr. sirbo-slav din sec. XV are: Xow pron.
hoCu (cam ca roman. hociu), RriTN pron. biti Cu
KW

(cam ca rom. ciu). In Octoihul seu din a. 1539, Bo-

jidar Vukovici scrie BoaalAapt% BOIrKORIllik pron. Vukovie
(cam ca romaneste Vukovici) etc.'), termina0e care
une-ori se scrie si cu .I s. e. intr'un doc. bosniac din
a. 1249: CSIIETEIl% pron. Gunetie (roman. Gunetici),
cgpailla pron. Svraccie (rom. Svracici) 3).
Aceleasi insemnari ca in plslava, pare-se ca si ca
in textele sirbo-slave, are K in cele bulgaro-slave.
Tot numeralul 20, sunetele k i C sail c (rom. ce)
represinta K si in textele romano-slave. Ast-fel s. e.
in documente ii0A111i0 pron. ca rom. colico. Dar in Molit-
venicul dela Targoviste din a. 1545: genet. sg. mmui-
TpA /1101;411311K1(1 se va fi pronuncat mai curand sirbeste
Ljubaviea (rom. Liubavicia) de cat cu un KY palatal
ca la Slavil din Macedonia. Acesta pentru ca s. e.
in Evangelia lui Coresi din a. 1580-1581 e si scrisa

i) Arch. fiir slay. Phil. XVII, 39.

2) Vuk Karaciiie : Prinzjeri p. 34.
3) Glasnik srpsk. ucen. drtastva VI, facsimila.

www.dacoromanica.ro
 459

aceasi termina0e la nominat. sg. cu 4: .A6114111k A011-KA461);

precum i fiind-ca in documentele romano-slave se
afla une-ori acest fel de K scris cu 9. Asa s. e. intr'un
doc. munteno-slav din sec. XVI: tuo XOISETE, NE BETE,
alaturi de 9ETE paAouTH ; cea ce arata ca acest
CE

scriitor pronunta ISETE = irre, ca Sirbii. In alt doc.

MO 9E111 ClIGKAT alaturi de ISE CE 110KAOIIIIT, cea ce arata
ca se pronunta ICE = ee (rom. ce) ca in 4E1112). Acelasi
lucru, i anume ca i in textele romano-slave K insemna
une-ori ce, pare a ne areta un doc. din a. 1617 in care
aflam scris emiapiailo(n) i gimapluiS(A)3), cea ce de re-
gula se scrie Kflunpw4to(A)4) Sall Riniapivi8A, cum se
pronunta. i asta-di.
In textele ruso-slave K represinta numeralul 20 i
sunetul K.
In textele romane Ic represinta de regula nume-
ralul 20 i sunetul k, s. e. Karim ISOIS0111k. Pentru ele
nu avem acum la indemana exemple cu ic=ce. Unul
ar fi p6te chiar forma romanesca articulate de mai
sus : 81111ApIlliF0A, sariapiniSA pron. vinariciul. Intr'o Evan-
gelic slavo-romana din a. 158o mai gasim ca frasa
slava (Arm Aor.po OTATItl XAIGL WAWA% N nospiapu
toituk e tradusa romaneste : IIS 61-1HE A 16KA MITA AE
E

AA $640p6 111% cE ApStnik li7AIHAOpk. Aid, data ap8mi6

e pers. 2 sg., cum ar areta turnura frasei i textul
slay, atunci se pronunta : arunci.

I) Bianu Hodos : Bibliogr. rom. veche 1, 26, 85.

2) MiletiC.: Novi Vlaho-bzig. gram. p. 94, 97.
3) La Archiva Statuhli, Manastirea Radu Voda, pachet 25, No. is
4) S. e. in doc. munteno-slav din a. 1639. (La Archiva Stalului,
Manast Arnota, pachet 1 netrebnice, No 2).

www.dacoromanica.ro
 460

Ori-cum, e interesant a se sti acest tenement grafic

k =ce, pentru ca, atunci cand se vor mai gasi in
textele romane ast-fel de exemple, sd nu se is is
sine qua non = cu k.
* * *

Resultatul nostru e dar ca, in textele romane, ca si

in cele slave si romano-slave cirilice, N insemna : a)
numeralul 20, b) sunetul k, c) une-ori, pe cat se pare,
0 LI (= ce) s. ex. in BilimpinoA = vinariciul.
nr

In textele paleo-slave, bulgaro-slave, sirbo-slave,

ruso-slave si romano-slave At represinta numeralul
sl sunetul in; s. e. AIX-11:11 = mX h, NAAIN = nami.
Aceleasi insemnari le are el si in textele romane ;
s. e. AlApE=mare, oAlk=dam, AlliE.
N

In textele tuturor literaturilor slave cirilice, deci

si in ale celei romano-slave, N represinta numeralul
5o') si sunetul consunatic n; s. e. 'MAIN = nami, na-
narre = napastk.
Aceleasi valori are ri si in textele romane, s. e.
HS' = nu, prix = rand, twNe =
Exista sunetul n vocalis sonans?
Dar in textele romane, sub forma +N (i +), hi re-
presinta o varianta de n vocalic, un fel de r2. vocalis
sonans, mai ales la inceputul cuvintelor, deci pOte
I) In cate-va manuscrise sud-slave cirilice se AA H cu valOrea nu-
meria. 7o, subt influenta textelor glagolitice (Karskij : Oeerka slay.
kiril. Paleografiji p. 223-4).

www.dacoromanica.ro
 461

chiar si in corpul lor ; s. e. ov.pi (sad otr.t) = un,.

amtimape = mar.) care, viTpS'ila = 12truna, Tape .fi Npe-
A111111" = tare no credirqa. De acest sof de n am
vorbit la paragraful despre + (p. 254). Aid vom mai
adaoga numai ca valOrea acea de / vocalic a luf
ti pare a ne fi aretata une-ori in texte chiar si cand
el e scris singur (adica fard .t). Ast-fel intr'un act
munten din a. 16o6: rmatilwrpii 1), nu e metateza,
cum crede Hasded, si nu represinta alt-ceva de cat
ri% = n adica an, scris prin imita0e dupa ortograficul
adica ar .=1 adica d/ cf. p. 424, 431). Fonetis-
px=---P;
mul limbii romane, nici acli si nici atunci, nu pOte ad-
mite metateza : pamnaturi ; deci acolo nu e alt-ceva de
cat pamanturi sad pamanturf. De asemeni, intr'un alt
act. din a. 165o : pauz alaturi de paivai 2), cea ce
iar ne arata pe n% = rr = an sad an, intocmai cum
am veclut la prA, A%. Apoi, la Academia din Belgrad
(Sirbia) se afla un mscr. roman, pOte din sec. XVII,
in care aflu scris, lye n%A1NT = pre parnant si AE CUT
31IAE = de sant qi1e3).
Se pOte dar ca, subt influenca fonetismului slay,
sa se fi nascut chiar si in cuvinte romanice din limba
nOstra, nu numai r, 1 ci si ici colo un n = an. De
o cam data atragem numai aten0a asupra unei asa
posibilitaV, care pare a reesi din vechile texte, si
i) Cuvente I, 157. Cf. insa ( IMAtit(H)TS(HI si HX(M)HT6 p. 155,
156, unde insa se pOte si sub-intelege o vocala (x, I., a) langa M, H
suprapuse,caci asa facea paleografia veche.
2) Chrestornatia 1, 134.
3) Acest mscr. e trecut sub No. 231 in catalogul facut de Lj. Sto-
janovie Katalog rukopisa i stank stanzpanth knjiga, zbirka srpske
kraljevske Akadomije, Beograd 1901 p. 226.

www.dacoromanica.ro
 462

pe care studierea am'enuntita de o urechid find a mo-

.dului cum se pronuqd astd-c,i grupul an, ne-ar putea-o
cu temel confirma sail tagadui. Nu avem adi un an du-
rabil si un an redus '), ca la ar, ar i al, al ?(cf. p. 425,431).

Dublul HU represinta o nuangi foneticd a hii n?

Intr'unele texte romdne se afla une-ori scris cu do!

NN : bNHMI, ANNSAIE, iltimitina, AHNliZEH etc. 2), AW% 3).
Despre acest NH crede Hasdeil (Cuvente I, 38) ca
era o realitate foneticd, si anume ca el represinta
un mod deosebit de pronuncare a lul n, o varianta
de n. Motivul acestel afirmari e ca : de ce ar fi scris
acolo scriitorii doi NN, dacd n'ar fi voit sa represinte
alt sunet de cat n. Acelasi lucru pare a crede si un
alt filolog, cand afld in Psaltirea Voronetend : arm
si nt ['mop ( .--acli: ani, anilor), pe carl le crede pro-
nuntate pe atunc! anni%).
Acesta e insd desigur o gresald.
Mai inter, in limba vie de astd-cli, nicd-ieri nu se
aude vre-o varianta alta de n (afard de cele de car):
am vorbit mar sus). Deci in limba de all nu'i pcite
gasi sprijin acea parere.
Jar in vechile texte cirilice slave si romdno-slave
ne apare dese-ori NN ca un fenomen numai grafic Tar
nu fonetic. Deja in textele paleo-slave se afld scris,
dupd greceste, ocalltilit, PEWHNA, MAU, IaNil, AOCTOH N NA,

I) Si Al Philippide constata 'n limba de adi existenta unui a sonans

s. e. in zbirn. (Istoria Limbii Roincine p. 72).
2) Cuvente I, 41.
3) Gaster : Chrestomatie I, 44.
4) Ov. Densusianu : Studii' de filologie romcind p. 20

www.dacoromanica.ro
 463

ba chiar partic. trecut NEM3ApEtIEN1N81). 1, mai ales la

partic. trecute se scrie NH in terminatie, in tote lite-
raturile slave cirilice de dupa timpul paleo-slay. Ast-
fel, ca sa mai dam cate-va exemple in trecat, in cartea
Despre Ortografie a lui Constantin Filosoful (din
sec. XV), se afla des : paCTOENILIA alaturi de I1CNA%-
NENA, NENOTFIMNIWI 1 OrANNIEHNItni, 11311piReNk1E, 113kW-
Bp-6ill:141,u, paanpagifterikni(m), C7.CTARAIEWNLI, nirlavnpa-
il:EWNAil etc. `2). Acestea, cu NH, nu se pronuntati de
cat ca cu unul singur ; numai ca vechia traditie grafica
paleo-slava,pe care scriitorul o imita,il faceasa scrie alt-
fel de cat pronunta. Acesta aplicare grafica urn o gasim
i la Bulgari s. ex. in : Holum, Maim% etc. din
Bulg.-Lab. (SbM. XVI, 269) ; ba i la Rui 3),
mai ales in participii, atat in vecurile al XVI cat i
intr'al XVII.
Ca o perpetuare a aceleai traditii grafice, um se
afla des i in textele romano-slave.
Ast-fel, in Liturghierul de la Targovite din a. I5o8 :
c(EA)Iimimigk, W OPAAILIENNItiak ; in Evangelia din 1512 :
o riptmaa:eurrlimk, alaturi de aa cum se pronunta i'n
primul cas 0 ILICAMMENIAlk adica cu un II, 1134tINNMiNk ;
in Octoihul din 1574 al lui Coresi : NETAIMIO 1 wrpn-
tiomiaa, pEIEFIMX, cu un N, cum se pronunta i in casul
cu UN ; in Letopisetul Codicelui de la Tulcea (sec.
XVII) : Happfflutail (cf. la Coresi pe.inik0C, Cu un r0).
I) Miklosich : Vergleich. Gramnzat. I.
2) Jagia: Izsleiclovanija p. 388, 387, 397, 399. Cf. in dec. raguzane :
FICTHIMI, nStnio etc. (Arch. fir slay. Phil. XV11, 18)
3) S e. filmy si flu intr'un text malorus din a. 1359. (Ogonovskij:
Ilrestopn. p 267).
4) Bianu si Hodes : Bibliogr. I, 215, 5, 3, 70, 72, 36.

www.dacoromanica.ro
 464

Intr'un doc. munteno-slav din a. 1567 e: ht AtAIrmo

cu NN in loc de ri t). Un doc. moldo-slav din a. 1619
are: no ail NOUNS 1. WI' 3,11i0thi saU mmo si ii(m), cum
se pronurqa si 'n casul cu mi2). Doc. moldo-slav din
a. 1633 : rlp4 NNAAIN, E.h(p):Biontr, riffe(A)tniwio noTrlair
si rme(A)tni liari;AEra0), fara ca sa fi pronmAat 111,1
alt-fel de cat N. In doc. munteno-slav din a. 1621 :
1101i0110140, AlOtiti(C)Tli(p) T,T4.11111A 1 TSTdNd, saU 1111110-
(i11)"). Doc. munteno-slav a. 1637 : wologaii?ula II c%-
sti(x)AErm, namicatm, cum se pronur4a si in casul cu
NN ; sau noicomma(r), ItoKommw(m)5). Doc. moldo-slav din
a. 1648 : 1-10111-(X)AEW114.1 aNNN iipNCEA06daNllaa, fitICAI111,13 i

n.kuriima namc(T) sau A.L(A)titiaa, mdritiorpa(A), numele de

femee sati 141111A, exemple cari in nici o
limba slava nu se pronunca alt-fel de cat cu un N.
Acestea sint, credem, destule dovec,li ca scrisul
fill nu era nici la not alt-ceva de cat o moda grafica,
care i1." avea temelia in imitarea textelor paleo-slave
mai intei si apoi a celor sirbo-, bulgaro- si ruso-slave.
Evident e dar ca, pe cdta vreme limba de adi nu ne
ofera nica-red vr'o alta nuanca de n, trebue respinsa
parerea ca scrisul ar fi represintand foneticeste
1111

alt-ceva de cat pe simplul 11. Tar cat pentru t1+1111

din Psalt. Voron., aid +=ti (cf. p. 255) ; dar e pus
<de prisos, ca la tulle, prin analogie grafica (cf. p.264).
Era dar si la Ilrl o moda grafica de duplicare, tot
) La Archwa Statulut, Manastirea Radu Voda, pachel 3q, No. r.
2) La Archiva Statuhit, Manastirea Pangarati, pachet 3, No 20
3) La Arch Stat., Man Pangarati, pachet 3, No 43
4) La Arch Stat, Man Radu Voda, pachet II, No. 3
5) La Arch Stat, Manast aldaru;ani, pachet 36, No 5
I

0) La Arch Stat, Manast. Pangarati, pachet 3, No. 78.

www.dacoromanica.ro
 465

asa cum am veclut si la pp. Era o moda pe care o

banuise numai, dar nu o putuse explica, deja Schu-
chardt in darea-i de serna despre textele acelea si
parerea lui Hasdeti (Cuvente I, suplement tomul I,
p. XIII). 0 moda care, la unii mai cu pretentil de
scriitori, se intinse nu numai asupra lucrurilor ce ve-
deli in textele paleo-slave, ci chiar si la alte litere, spre
a se areta mai iscusiV. Cad, tot ast-fel, unii scria
cuventul slay AA(k)liz in loc de AIM% ; sau altul nu-
mele de sat go-rTailiti (Cuvente I, 174, 4o); precum
si altul IIOCCT?S. de 2 ori, nocrp% de 2 Oil., 126,
lioccrpt (Arch. Ist. III, 224)1).
* *

Resultatulnostru e dar ca in textele romane, ca si

in cele slave cirilice, w insemna : a) numeralul so,
b) consunanta n, c) une-ori, sub forma .1.11 sau tw.,
pOte, sunetul vocalis sonans 12,an, s. e. in tirrpSila,
11.11112'6p, d) Sub forma im nu represinta alt-ceva
de cat sunetul consunantic n, s. e. Stiiiiii = unui,,
Aiwa = Ana.
c.

In textele tuturor literaturilor slave cirilice, c re-

presinta numeralul 200 Si sunetul s, s. e. crraci,o =
stado, OV:1;AC%= u2
Aceiasi valOre are c si in textele romane, atat
cand e scris singur, cat si cand e sub forma de doi
i) c f. cele ce am spus la 02 Asa i un text scris in sec. XV in
limba Slovenilor are : nstavilla de 4 ori si ostavila de 2 on, telleto,
cuvinte can nu s'au pronuntat de cat cu 1, dar in cars, punend doi
11, scnitorul imita grafica itahana. (Arch. fzir slay. Phil. X1V, 205).
30

www.dacoromanica.ro
 466

,Cc; S. C. CTit`i, rACAAE, -.1:0C 1. NoccTpS=nostru, lECCTS.=

cestu f).
T.

In tote felurile de texte slave cirilice, T repre-

sinta in general numeralul Soo si sunetul t; s. e.
T1110 = telo, ispAcTii = krasti. In textele sirbo-croate,
cu deosebire 'n cele ragazane, T insemna une-ori
si sunetul e (rom. ce) 2), tot asa precum am veclut
ca in acestea si similarul lul, A, represinta une-ori
pe k (=ge). In textele romane, represinta numai nu-
meralul 30o si sunetul t, fie cand e singur scris,
fie cand e scris dublu TT , s. e. TIMM, crimp, tOnliTk, i.
HOTTEIIII113) pronuntat Cotestil.
4).

In textele tuturor literaturilor slave cirilice /II re-

presinta numeralul 500 si sunetul f; s. e. 4ilimiti%=
_Hip, iliminiikt=faiilija.
Aceeasi insemnare o are el si in textele romane ;
s. e. /PTA =fata, rAcilliiim, = rasfir, ilpa$6.
X.

In textele tuturor literaturilor slave cirilice X re-

presinta de regula numeralul 600 i sunetul It; s. e.
povXo = ruho, XoA% = hodv., cTpdX% = strain..
In textele romane tot ast-fel, X represinta de re-
gula numeralul 600 i sunetul h; s. e. Xiipe = hire,
XliliAll% = hiclen, pcXlipapE = rashirare.
I) Archiva Istoricd III, 224.
2) Archie. fir slay. Phil. XVI, 344.
3) Cuvente I, 4o. Cf. cele ce am spus mai sus la pp i 1.111.

www.dacoromanica.ro
 467

Dar in cate-va din acestea vedem une-ori scris un

X, care nu se mai afld in limba romand de astd-di.
Ast-fel, Hasdeti in Cuvente den betrani, (I, p. 99),
vorbete de cinci asemenea texte. Intr'unul cam de
pe la 16clo, scris in satul Be leti din judetul Muscel,
se afld: 1lApTA AliA AE At011111/7+ Evri. C7. RA AitAA(X) cu
acel )C suprapus, aldturi de im(T)% c% na aXaa, lard' X.
Un altul tot din Beleti, scris la anul 1654, are tot
cu acel X, care nu se afld in limba de mill : c.% 4IIE
AE IllalpEX lipE Allinly% All AMILIX 16 ... ILA1111 PATAX... umpTSpIE
nialS'aEX. Actul acesta nu se mai gasete in Archiva
Statului, ca sa putem controla unde e scris acel X,
dar de sigur ca i in el e tot suprapus ca 'n cel de
mai sus, cu -bite ca Hasdeti it pune in rind.
Tot ast-fel, intr'un act din 1657, se afld un X, pe
care Hasdeti it pune in rind, dar care in original
(care nu se mai afld in Archiva) va fi suprapus : atapEX
EpEAtit111,7.... 11111 OT011liAX7..... 6147. ROE MEX.. HS'aump%-
ToapelC.... Balm reTali.... npkiAi(EX.
Acelai fenomen ni-1 mai mentioneza Hasdeti ca
ar fi i intr'un zapis din a. 1661 si in altul din 1661;
far in unul din 1665, ne mai arata : au riSc anwaX,
unde X va fi tot suprapus. Si lard, intr'alt act din 1636,
scris tot in districtul Muscelului, it mai gasim in:
mirk a(a) 4aTSAS'il (0 lio(p)mopti(X = din Cororih (acli
Corori)... A.k rw HAAEX .valeh (acli vale)... Hann l'ATA(X)=
gatah (adi gata)... a(m) B7,14,A,;(T) liS upEpf(X) (11)Iiiial%
Ai 11EPOE 111(11) li 'S 4(() ilspu,luo(p) atfii(X)=- stireh (adi
tire), cu ah (acli: cu a), meih (ac,li : mei). Deci peste
tot cu X suprapus. (Cuvente I, 231).
Acest )e insd nu se afld' numai in acte din Muscel,

www.dacoromanica.ro
 468

cum credea Hasded acolo, ci si din alte parci. Cad

noi gasim in a lul Gaster : ChrestomatieD I, 136 un
Cantec de Cracium>, manuscris din sec. XVII, care
s'ar afla in biblioteca eccles. St. Nicolae din Brasov.
Din acest manuscris reproduce cate-va bucaV cu un
ast-fel de X : cy. Tpvium iiS Ei 44111M11011E... tlEA '1E11

rormuTh + EcAEX... poAuTopicmi T;Totrpwp,t)C... Ch FIE rkpliillk

AE pkwTATI 9EX mmuTope... AE HOW likSTOC i AE K010
likSTA (fail X)... muvrps auEROC... A31Ik AECEIrk
IIIERt) lirk AX... Aiflk ',EV Cali 111,'1111Ci.

Apol, intr'un act romanesc din Targu-Jiului, scris

la a. 1666, gasim Tiara un ast-fel de X, transcris de
editorul lul cu litere latine : martarie la manah
(adica: mana), i numele land/. Iar aci, chiar si in
cuvintele slave s'ar afla acel h s. e. in snail (= slay
cidriz = fia) i snih (= sl. mum').
Intr'un alt manuscris bisericesc, un fel de Litur-
ghier, din sec. XVII daca nu chiar din al XVI2) gasesc
lard forte mult pe acest )C suprapus. Ast-fel: al riaTa(X),
111(H) TE(X) czmauSutu(u) lia(II)E(T)E(A) EOCTIM [WU-
L1,11(X)... morro... 1 AOAINE... MHZ
ACOINE(X) A8/11t1E370V(A)
,macTa(X) murrp8 itlEE(X) .tuptina(p)e... liSpspe(X)... cz 4me
1 cz $11E(X)... AMU Ta(X) HiliSpkTE(X)... BA(C)I1E111E(X)...
EIpII(X) AS'AilE(X) i 1%11146E1E1E etc.

1) Al. Stefulescu : Incercare asupra zstoriei Tarot-Atha p 74 Cf

numele HHI:0M(X ) cu x suprapus = Nicolah, intr'o inscriptie mormin-
tala de la mandstirea Sucevita (Bucovina) din a 1763. (Arch frir slay
Phil. XV, 177
2) A cest codex manuscris, care se afla in posesiunea mea, 'mi -a fost
daruit de parintele Enzilian Micu, preot in Kissoda din Ungaria. 0
placuta datorie simt sa multumesc sfintiei sale *i aid peutru acesta
desinteresata bung-vointa.

www.dacoromanica.ro
 469

Despre acest fel de X, care nu se afla in limba

de ac,1,i pe care Hasdeti it aflase numai in nite
acte scrise 'n judetul Muscel, dinsul ne spune cd :
<Tie dard cat de ciudat, fenomenul exista; este sigur
ca" teranii dintr'o parte a Muscelului pronuntail in
secolul XVII daca nu mai pronunca i asta-di :
gatah, numeh, manah, mareh, a meh, Stoicah, cum-
paratOreh, c).ioah....; cu alte cuvinte, el insotiaii pe
vocala cea finala de un fel de aspiratiune, pe care
nu sciati s'o scrie cu slove ast-feI de cat prin X
(Cuvente I, 99).
Dar din textele pe cari not le-am mai adus, se
vede ca. nu numai in Muscel ci i in Oltenia (la
Targu-Jiului) i Inca in alte parti, pOte chiar ale
Moldovii i Transilvaniei, se scria cu un aa X. Apoi,
peste tot el e supra-pus.
Intrebarea e: sa fi existat acest X chiar in fone-
tica limbil romane de pe atunci saii sa fie el numai
o simpla maniera grafica ?
Noi credem cal era numai o maniera grafica, i
ca ded acel X nu se pronunta. lar spre a sustine
acesta ne intemeem nu numai pe faptul cal el nu
se aude ac,li nica-ieri, dar Inca i pe aceea ca un
aa X scris, dar nu pronuntat, se afla i in docu-
mentele romano-slave, nu numai la genetivul plural
al substantivelor, unde s'ar explica ca real in limba
prin analogic la declinarea pronominala, ci i la alte
casuri i forme.
Ast-fel in doc. moldo-slav din a. 1541 : Aa ciT
moujiii ii citmitiX, unde ar fi trebuit i mou,1410C cu X
final, daca el exista in pronuntare. Tot aid: napf

www.dacoromanica.ro
 470

rAE wuptii18T ceoliX upamiX X01101111 is "Mg

4 11 r A II li 1
X0A01-111 L I II r a u ti X1). Intr'unul moldo-slav din a. 1623 :
EMIC1{011 p0iIIMICHIN, EIIIICII011 paAonclitiX, dar i IIMMALIR
NEIIIELI,Iili 2). In alt doc. moldo-slav din a. 1625 :
ElirkA 8CHIIIII NM11/1111 AIOA A A RC IiIIXAIN Hort.kpli 3), cu acel
X lard de prisos. Ace14 lucru in doc. moldo-slav
din a. 1637 : 8 ILIOCT Cla4(111ClilVII 4). In doc. munteno-
slay din a. 1604 e : na KutIX crawl rcriAapii5), unde,
dupa on -care din limbile slave, nu putea fi %cliV cu
X far crapn fara de el. Doc. munteno-slav din a.
1606 are : riErona AE(A) BZca(X), unde X nu exista in
pronuntare la nicf o limba slava; far ca el era scris
de prisos, ne mai arata tot aci forma : Aa 11(X)CTI1(11)C(T)-
[WRATH alaturi de ii(c)rtiNcTRoga(A) care n'are X, pre-
cum i cz(c) liE(X)riE(X) Aw" E6), unde al doilea X e tot
de prisos. In doc. munteno-slav din a. 1639 e : B7.
NII(X)IiEll=irl Nikea, precum i idico Aa Ec(r) CT'Lli MCI-
[Iltl]CTIlp8 sfintei mandstiri
RIIIIIC(X)1111(C) 7) = ca s fie
mai sus scrise, unde X n'are rost acolo, in nici o limba
slava. In doc. munteno-slav din a. 1588: AE(n) Asii8Ao(R)
ezca(X).--partea luf Lupul -Vita, unde X nu se pronunta
in nici o limba slava; far cea ce ni-1 arata ca se scrie
i de prisos e numele cTzwicnaea(X) scris tot acolo i

1) Arch. Ist. III, 197.

2) Uricarul XVIII, 349.
3) Arch. Ist. III, 218.
4) Arch. Ist. III, 221
5) Al. Stefulescu : Incercare asupra Istoriet Targu-Jiului p. 43.
6) La Archiva Statului, Manastirea Sf. IOn din Bucuresti, pachet
i No. 2.
7) La Arch. Statului, Manastirea Arnota, pachet 1 netrebnice No 2.
Cf. RA HOCili (Cuvente I, 136).

www.dacoromanica.ro
 471

cTvilicAaga, ba Inca Si aorist pers. 2 sg. noNS"riii(X)().

Tot ast-fel : WT ImaX CASA:Ba u Acv,KRaX, unde lipsa lui
X la cAsmiti ne arata ca el se scria sail nu, dupa voe,
ca era deci de prisos (Arch. Ist. I, 6). Acelai lucru
in :WT IMEX Cilia:UV II AclaaLIV, II/111 1103analIIITII NX
VEX C E Aa II TUC IlltaT a II 1"II/C A11,1111%11111, sail in
nomin. pl. TeX AIJ,nrAllu cy'r 3(.1 ALAuuS (SbM. IX, 351,
364) etc.`'). Si in locativ sing. B% nuitv34C c7 IIpmiu e
X de prisos, dupa on -care limba. slava (Arch. Ist. I,
107), ca i in nominat. pl. 11%C11 !IMMIX WT11111111 (Arch.
Ist. I, 112), sail in nom. sg. noTpemiX TaliORaa (Arch.
Ist. I, 2, 7), Si nom. pl. nnwiX nitionIX A timplatili (Arch.
Ist. III, 205). Tot ast-fel e X de prisos, dupa on -ce
limba slava, in un doc. de la Vasile Lupu din a. 165o,
in : 117. (C)TRIIIIIIX? Halp)TAU11111K/, cea ce se vede ca
era de prisos Si din cTa nomimini? unde nu se pune
X. Tara de prisos e in alt doc. munteno-slav din a.
16313) : nom. pl. nkcii(X) nowlipiii. De asemeni e X de
prisos : in un doc. munteno-slav din a. 1618 : -A;slia(u)
kltlatill REAlltal 11a(F1) IINAEECtill(c) SI a(a) CTa(II) CTA(p)
ME11.11iClill(X) Ao(r) 4).
Din mai tote documentele romano-slave am putea
da exemple de un aa X cand scris, cand nescris.
Limba bulgaresca notia Si cea medio-bulgard, cari
alcatuesc simburele esencial al limbii slave de la noi5),

I) Copie dupa un original particular, facuta de mine ; se afla la Ar-

chiva Statului.
2) Cf. qi alte exemple in a mea Fonetika cirilske azbuke p. 130.
3) file Barbulescu : Vechile relztfii ale Principatelor Ronzdne cu Croafia,
Bucuresci 1903, p. 3, 33.
4) La Arch Stat , Manastirea Sf. Gheorghe nou, pachet 37, No. 3.
5) Cf. despre acesta ale nOstre : Cercetari istorico-filologice.

www.dacoromanica.ro
 472

nu'l poseda de cat cel mult in genet. pl. al substan-

tivelor (fireste in afara de locativ, si la adjective sail'
pronume). De alt-fel, pe cat stim pang asta-di, nici
textele bulgaro-slave nu -1 au.
Dar atunci ce sa fie, si de unde sa se fi strecurat
acest X la not ?
Acest fel de X nu e de sigur alt-ceva de cat re-
sultatul unor transformari fonetice cari s'au operat,
Inca mai 'nainte de secol. XV, in limba sirbesca, ici
colo i 'n cea bulgara.
i anume, chiar la locurile de genetiv plural al
adjectivelor sail la locativurile plural; cari au a,rut
in limba sirba de la inceput un X la sfarsit (s. e. AuthiX,
Aonpii)C etc.), acel X a disparut din ea in unele regiuni
ale dialectului stokay. De atunci nu se mai pronunta
ca 'nainte: ienah, dobrih etc., ci iena, dobri, adica
fara h. De aceea s. e. in doc. sirbo-slav prin care
Iancu Huniade confirma niste privilegii manastirilor
nOstre Tismana si Vodita, la a. 1444, se afla scris :
[MIMI At1 CE Hitp0IrE WT rEpAc ihit 0 R ++ linAoirrEpui 4), genetiv
plural, care totui, de obicei, in alte texte sirbo-slave
se scrie cu X la sfarsit, adica wT PENCIIMORIIX um/toy-
m+ +. Aci insa nu se mai scrie X, subt influenta limbic
noui sirbesti in care el nu se mai pronunta pe atunci.
In alt text sirbo-slav e locativ pl. IVA Ao c p II AmEX,
fard X, cum se pronunta in loc de obicinuit scrisul
El% AonpliC ; sau awl in 1. d. Lain, Ei;ctipa in 1. d. eKcap)Ca,
ApArrAls. in 1. d. ap)CArrAk 2). Catolicii de la Nicopole,
I) Originalul e la Archiva Statithd. E qi tiparit in Letopi Matice
srpske pe a. 1896, cartea 187, p 29
2) Lj Stojanovi6: Start' st75ski zapisi i natpisi I, 419, 417, 480
i 125, 200, 348, 262, 355, 356.

www.dacoromanica.ro
 473

intr'o scrisOre din a. 1675, scriii in limba sirbo-slava,

tot cu sau fard. X : 5 cHEX c Tpa II a in 1. d. crritria1C,
cum are in s A in5 a X tuitniX t).
Iar pierderea acestui h se constata astai-cji chiar
si in unele dialecte bulgare, cari ail s. e. odi in loc
de vechi hodi = plsl. Komi, stra in loc de obicinuit
strap = plsl. crrpaX% etc. ').
Ast-fel dar, in vechile texte sirbesti, la genetive si
locative plurale, de demult nu se mai pronunta X ; si
totusi, el e de cele mai multe on scris, cad. ast-fel
cerea traditia literary paleo-slava ; numai cand nu mai
stia bine unde era X in plsl., numai atunci scapa de
a nu'l scrie.
i tocmai pierderea congiintei de locul unde se afla
X in literatura paleo-slava, dar tendinta ci rivna vie
de a se tine de ea, facura ca unii scriitori al textelor
sirbo-slave sa scrie pe X nu numai la genetive si loca-
tive plurale, unde el isi avusese o ratiune, dupa plslava
si vechia sirba, dar Inca si in alte locuri unde el
nu exista nici in limba sirba." si nici in paleo-slava
nu existase nici-odata ca sunet.
Ast-fel, in textele sirbo-slave, nu numai ca se gd-
sesc une-ori la genet. pl. al subst. X : or\ NarllIIX ripE-
mitec, OA rari,Ava a mommx, orA, AKNAEX, wA Ti:Xk pano-
TAYk, un X" care la rigOre, (pote chiar pentru epoca
cand limba sirba" primise un a la genet. pl. al sub-
stantivelor) s'ar putea lua ca existand in pronuntare ;
dar pe langa acestea, se afla in acele texte si exemple
in cari X n'are nici un rost. Caci de prisos e scris
i) Fermendiiu : Acta Bulgariae, 292.
z) LaVrOVz : Obzrorx, 109 c f. SbMin IX, 589.

www.dacoromanica.ro
 474

el in: neumiohstva, kojih, 8,,NAXA (in 1. d. SAS'), TEXOtIOr

(1. TE0A0r), X01-10ril (1. 0110r4), ac. pl. likEY, ac. pl.
sveh, kaharbi (in 1. d. karbi) etc. Tote exemple cart
ne arata ca scriitorii, de cand nu se mai pronunta
h in limba sirba, ne stiind unde s-1 puny, pentru
ca rivneit totusf a scri pe )C dupa traditia paleo-
slava, it scriati pe inemerite on -unde. Dar tocmai
acesta ne arata ca.' X nu se pronunta de multe ori,
acolo unde se scria, si ca dreptate are Danieie a
dice chiar i pentru acele genetive plurale ca : nu
pote s se is ca e locativ intrebuintat in loc de
genetiv, ci ca asa forma e curat genetiv, la care-
scriitorul, din nepricepere, '1 scria un X'). Acesta
parere a sa Daneie o confirma prin tote exemplele
de mai sus in cari e X chiar i in alte casuri i in
corpul cuvintelor. Iar existenta lui X de prisos i in
textele romano-slave ne arata Inca o data, nu numal
ca el e tot ast-fel i in cele sirbo-slave, dar i ca
literatura sirbesca , fie indirect prin textele ei, fie di-
rect prin Sirbii scriitori cart traiau la not, strecurei
i in educatia literary a scriitorilor nostri de acte
slave acea nepricepere, acea netiinta unde sa scrie
pe X2). Ast-fel se explica aparitia si scrierea lui meret,
Inca din sec. XV, atat in textele munteno-slave cat
si in cele moldo-slave. Iar acest X de prisos din
t) G. Daneia : Istorija obhka srpskog,a iii hrvatshoga jezika do
svr.4tka XVII vile/ea. U Biogradu 1874, p. 90. Cf. si mai tarclia un
asa li de prisos la Croati : s. e. srahma in 1. d. srama etc. (Arch. fur
slay. Phil. XXIV , 469). Dupa modelul italian gasim la Croati dese-
off un asa k de prisos, si in sec. XVI. (Arch. fur slay. Phil. XI, 351
XII 609; XIII, 64
2) C f. ale nOstre : Cercetari istorico-filologice p. 56 si urm.

www.dacoromanica.ro
 475

textele romano-slave trebue sa fie pus in legatura

si
., cu acele din textele romane de care vorbiram mai
sus. De sigur ca el nu e nici in acestea din urma
de cat acelai fenomen grafic, ca 'n cele romano-
slave, si anume o model' de a se scrie X chiar unde
n'avea nici un rost ; de a se scrie insa numai fiind-ca
el era in literatura paleo-slava forte des, o moda
pe care of nostri o luara de la Sirbi si pe care o
mai exagerara Si of in textele slave mai intei.
Ast-fel dar, precum X e de prisos in textele sirbo-
slave de cart am vorbit, la : S' AS'inaX alaturi de acelasi
locativ pl. cTpaua ; precum el e de prisos in textele
S'

romano-slave, la T'IN CfAil sail' 117.CLIX alaturi de AEA

ma, OTAMICAARAV alaturi de OTAIIIICALIRA ; tot ast-fel
era el scris de prisos, dupa o trad4ie si scold literary
sirbesca, in textele romane, la: KA atimaY alaturi de
KA anima, sail : aa atmiaX, CATAX etc. In acelasi fel, precum
X era de prisos scris in texte sirbo-slave, la ac. pl.
iikEV, sveh etc. ; precum el era de prisos in texte
romano-slave, la gilitaXiiiic[Ano], sail locat. sg. im annva.PC
tot ast-fel era scris de prisos, dupa o tra-
mallipErliii :
d4ie Si sada ortografica sirbesca, in : t6ateX, a aieX,
atapEX, 41HEX alaturi de 411IE etc. i tot ast-fel in tote
cele-l'alte casuri in care e scris X dupa II: in texte
sirbo-slave B7, AonpliX... i II% Aonpit, in romano-slave
11X-CTIIIICTRORATII alaturi de FICTIIIICTROHATII, in cele romane
EtiniX si E11111, IMElitILI,IIK 1 11,1Elic111,11.

Ast-fel credem not dar ca trebue luat X acela din

textele romane : ca o manifestare nu fonetic ci or-
tografica, dupa o sada literary sirbesca. Acesta cu
atat mai mult, cu cat tot ortografic far nu fonetic it

www.dacoromanica.ro
 476

mai aflam i in textele romano-slave nu numai dintr'o

regiune ci din diferite regiuni ale Muntenia ,i
Moldovii.
*
* *

Resultatul nostru e dar cal, in textele romane din

vecul al XVI i XVII, intocmai ca in cele slave ci-
rilice, X insemna : a) numeralul 6o0 ; b) sunetul h, s. e.
in XlipE =hire, pcXiipapE ; c) prin influenta literaturii
sirbe, une-ori n'are valOre fonetica, ci e scris de pri-
sos, numai ortografic, s. e. in aimaX pron. afla, eilinX
pron. eti, ti;AteK pron. nume.

W.

In tote literaturile slave cirilice, iii represinta su-

netul ; S. e. [HUT% = estz, TE1611111 = teeei.
Acela sunet insemna el i in textele romane ; s.
ex. AEttliamk = dechid, 11111, E11111.

ll.

In tote literaturile slave cirilice, 9 represinta nu-

meralul 90 i sunetul a, une-ori i la Sirbo-CroaV,
s. e. 'lac% pron. cam ca rom. cias, llICT% pron. cist%,
micno pron. eislo, Epamiontitik 4) pron. cam ca rom. Bran-
kovici, sirbo-croat BrankoviO. (Cf. p. 59).
Aceiai insemnare are ii i in textele romane; s. e.
tie= ce pie.

1) Intr'un letopis din sec. XV Starine IX, 79. Cf. 0 cele ce am

spus la u

www.dacoromanica.ro
 477

ip.

In textele paleoslave, ip represinta sunetele ct far

nu W); s. e. lin-Apm pron. etedr%, de aceea se mai
scrie si tliTEAra.
In textele sirbo-slave represinta la inceput pe
11.1

g iar nu 62), i mai tarcliii pee sau e, conform

cu transformarile vechiului et in 6 in limba sirba.
Ast-fel 11Ellik se pron. pests. i apoi pee, sail' 1611,a=
kuea. De aceea s. e. in documentele raguzane din
sec. XIIIXV, se afla scris imilifm,meetrk, dar i
desfacut ILMITHIM TRopEuirriimk 3), cea ce in alte parti
e scris IinIp111u5. TnopEiplimk.
In textele bulgaro-slave Iii represinta pe et iar nu
;") la inceput, i de la o vreme, in partile dialec-
telor vestice bulgare, el ajunse a 'nsemna, ca la
Sirbi, i 6 sail pOte un k' mole. De aceea imitht=
ka.ta, iar in partile vestice scris une-ori i !mad sat'
omd alaturi de !Agin san 6itm pron. kuea.
In textele ruso-slave, pe cat se pare unora , ip,
care la inceput va fi insemnat tot et, deja de demult
ajunse a 'nsemna acesta fiind-ca de multa vreme
vechiul st a trecut in f6 in limba rusesca a,. Ceva
mai tarclid insa, i acel ,s3 trecend in e in cuvinte

I) Miklosich : Vergl. Granzniatik I. Sobolevskij : Cerkovno-slay. jaz.

Leskien : Handbuch. Wondrak : Altkirclzenslay. GI-animal. Cf. si Arch.
far slay. Phil. XVII, 454.
2) Cf. V. Karadile: Prinyeri p. 7. Maretie : Grammalika.
3) Archly. fir slay. Phil. XVII, 21 si XVI, 344.
4) Miklosich : Gesch. der Lautbez. p. 123.
5) Sobolevskij : Lekcifi p. 99.
6) Archiv fiir slay. Phil. JX, 356.

www.dacoromanica.ro
 478

in cad la aceleai locuri era in plsl. ip, acesta litera

ajunse de atunci a representa sunetul c. Aa cal in
textele ruso-slave se afla des s. e. amp, dupa vechia
tradipe grafica paleo-slava, alaturi de COVIA, cum se
pronurqa.
In textele rornane-slave, nu se vede nica-teri vre-o
urma cum -ca i i ar fi insemnand alt-ceva de cat st
sau rar 6, ca la Bulgari i Sirbi 1) ; numai in unele
transcrise din rusete pOte ca iii = it; cad incolo,
cand voete a se scri 6, in tot-d'auna se pun aceste
litere desfacute : iii i.
Aceleai insemnari ca la Bulgari i Sirbi are iv
i in textele rornane. N'avem nici un temei d'a crede
ca in sec. XVI si XVII iii va fi represintat pe ee"

in textele rornane, cum gandete Sbiera 2) ; cad pe

acum se operase deja de mult in limba transformarea
lui 6 (din sc, in t. De alt-fel textele ne arata clar
ca tp=t, prin acea ca suit]." si wv, fireste pentru .416.
Ast-fel in un doc. munteno-slav din a. 1634 gasim
8 noAtt EZIIVIEA = in apa Baccei, scris de mai multe
on aa, precum i iii 111.811mA=din Muqcel, dar ala-
turi de acestea iii nnsEiN = din Albeti, iii p7TE(41) =
din Ratev`i3 De asemeni, aflam scris 11S111.1EM in le-
.

topisetul lui Urechia.

Fireste, pOte ca limba de adi ne-ar indemna sa
consideram in exemple de acest fel ca mil nu era alt-
ceva de cat iii desfacut de ai notri in sunetele din
cari se compunea. Dar acesta nu se pOte sustine, intru
1) Cf. insa Gr. Gretu: Lexicon slavo-ronninesc p. 37-38.
2) Codic. Vorone#n p. 306.
3) Doc. e in posesia d-lui Gr. P. Olanescu.

www.dacoromanica.ro
 479

cat tp n'a avut de ce sa" insemne la not Co, pe cata

vreme nu va fi insemnat el acesta nici la Bul-
gari, de la carf am primit alfabetul cirilic, nici la Sirbi,
cu cart am lucrat de multe on in comun si neintrerupt.
Cel mult s'ar putea pretinde ca in Moldova din sec.
XVII, la cate un scriitor ca Dosoftef, care lucreza
subt influenta literatures ruse, n'ar fi cu neputinca ca
ti, sa insemne e, ca la Rusi. Dar nici acolo nu putem
gasi vre-o dovada spre a susOne acesta.
*
* *

Resultatul nostru e dar ca, in textele romane din

vecul al XVI si XVII, intocmai ca in cele romano-
slave si bulgaro-slave, ip insemna grupul de sunete
t far nu sce.

In textele tuturor literaturilor slave cirilice it re-

presinta numeralul 000 i sunetul c (=rom. it) tare
sail mole; s. e. u,'ImonaTil = pron. celovati, adica
roman. lelovati, lotlittkii = junaci pron. ca rom. iunati.
Acelasi lucru insemna ii, si in textele romane ; s. e.
lAtiP h = tar, iipu,apk= artar.

In textele tuturor literaturilor slave cirilice, re-

presinta numeralul 6o i grupul de sunete ks : flne-
IttiAp% = Aleksandr%. In acestea insa, une-ori el se
afla si inlocuit de componentele sale is si c ; s. e.

www.dacoromanica.ro
 48o

ilniNcamp%'). i de aceea, printr'un fel de silexa gra-

fica, mai ales in regiunile unde nu prea era intrebuintat
a, se combing amandoua felurile de scriere ; asa ca
s. e. intr'un text sirbo-slav se afla scris in acela timp
numele Ittt i KoNctria2), cari totusi amandoud
se pronuntad la fel, adica Vuksana. Acelasi lucru
gasim in numele kris 9cnli5 pron. Ksenii, intr'un
document ragusan de la a. i395').
In textele romane tot ast-fel If represinta numeralul
6o si grupul de sunete ; s. e. ArleIariAps. In acestea
se mai afla, 'lard ca'n cele slave, ca une-ori If repre-
sinta de fapt sunetul s, cand e scris r:. Aceeasi tra-
ditie post-paleoslava o aflam, in acesta privinta, s. e.
in un doc. munteno-slav de pe timpul lui Mihai Vitezul,
unde gasim : marrh Aotyliu,ER iv TOOor.imi = Mane
al Dobritei din Toksobeni; sad in alt doc. munteno-
slay din a. 1632: (k) XoTaps(A) A1,00'46,6'151 = din
hotarul Maksinului; precum se afla ea si intr'un doc.
roma'nesc din a. 16046).
* *
Res dta'ul nostru e dar ca If, in textele romane, ca
si in cele slave cirilice, represinta : a) numeralul 6o ;
b) grupul de sunete ks s. e. in fhilaurt,r, ; c) in scriAul
represinta sunetul s, s. e. in ToOoniaiti=-Toksobeni.
0 Lj. Stojanovia : Stall srps'i zafirsi i natpisi I, 261, 267. Arch.
fur slay. Phil. XVI, 45, 141. Sreznevskij : Filologr nabljud. A. H.
Vostohova p. 128.
2) Glasnik srpskog uden. dr. vol. XXXXII, P. 53-54.
3) Knez Medo Pucie : Sfionzenic: Srpski, u Beogradu 1858, vol. I, p. 1.
41 Anima Standui, Mitropolia Bucureti, pachet 158, No I.
5) Doc. e in posesia d-lui Gr. P. Olanescu.
6) N. Iorga : Docurnente din Archivele Bistrilel I, 24.

www.dacoromanica.ro
 481

4.
In textele tuturor literaturilor slave cirilice, 4 re-
presinta numeralul 700 si grupul de sunete ps. De
acea in locu'i se afla" une-ori scris i desfacut cele
cloud componente ale sale nc ; s. e. 44A-rupk.psaltirk,
sail nmvnipk. Une-ori, intocmai ca la K1=1, gasim
i 4-c..-ps (cf. p. 265). Ast-fel e intr'un text bulgaro-
slav din sec. XIV : ll'CilAndKk=-psalmehk1).
Acelai lucru represinta 4 i in textele romane ;
s. e. 4-zivnipE.

A.

In textele paleo-slave A, care se scrie pentru gre-

cescul .0., represinta, pare-se, tocmai sunetul acesta
sail chiar i curat t2); s. e. esp,umiie= Evaimie sail
Evtimie.
In textele celor-l'alte literature slave de dupa timpul
paleo-slav insa, A mai represinta i pe f, pite la in-
ceput tot sub influenta textelor i limbii greceti in
care vechiul 0. trecu i in y in unele dialecte 3), dar,
mai la urma", chiar i din pricina unei asemenea
transformari a lui i in unele din limbele slave 4).
Ast-fel, in Praxapostolul Macedonen (sec. XIII) A=f
in CTE,00110Filt pron. Stefanov, 011AIIMI pron. Filipa; ala."-
turf de chiar cu 4 : 41111ECTII ; dar i ,o,= t s. ex. in
01111011A alaturi de Tonga. Aci vine 4 in 1. d. A chiar

i) M. Speranskij : Zametki p. 41.

2) Sobolevskij : Cerkovno-slay. jazykz p. 48.
3) Arch. fiir slay. Phil. XIX, 186.
4) Cf. Sobolevskij: Lekciji p. 125. Lavrova: Obzor% p. 94.
3t

www.dacoromanica.ro
 482

valOrea de numeralul 9 a acestula 1), ca la Greci.

Tot ast-fel in Evangelia lui Ion Alexandru (sec. XIV) :
tetklAltiNt alaturi de er,o,iimia2).
Aceleasi insemnari are A si in textele romane; s.
e. ilb,o,ScALth = pote cu Matusal in limba literary sau
Matusal in usul general, si 11601111,0,k = Coring sau
iCorint. Ca la not ,o, avea si valOrea t ni se dove-
, deste in texte 'n cari el se amesteca cu T. Asa
intr'un doc. din a. 1614: W.S.11A(11) TtINACIE i ;Nslialu)
0411161CIE ; sau intr'altul din 1648: flrootiacie si 41'4-
tmeie 4) ; au,t,o,ima si ANATIIMil in altul din 15995).
Valorea f a lui ,o, pare a reesi din cuvinte 'n cari
el se amesteca cu r, ca s. e. Aorop,wrin6 in doc. 1453
si noro$FT in altele din 1524, 15296) etc. Asa ca de
sigur tot f insemna A, in niste notarl de pe margi-
nile unui manuscris Evangeliar ruso-slav, care se Oa
la Archiva Statuluf, si in care gasim la pag. 137 :
C045,14AETiii8 11011E Ri111% (sic) 11111 flE 11 Tpo COP,AET0A% Atiqopii-
Aopz=soyfletul popei Ivan si pentro solletul jiciorilor7).
Dar A are une-ori si valOrea ft, tot imprumutata
de la Slavi si Greci. Nu stim daca putem crede ca
acesta valore are el in cuventul HIT AAHAffe dintr'un
doc. moldo-slav din 1552 8), care se afla de regula
I) Polivka, in Archly fiir slay. Phil. X, 583, 109.
2) Scholvin : Einleit. in das Iohann-Alex.-Evang. p. 53.
3) La Arch. Statuhil. Manastirea Rimnic, pachet i No. 5.
4) La Arch. Stat. Manast. Radu Voda, pachet 48 No. 6.
5) La Arch. Stal., Mandst. 1 aldaruani, pachet 32 No. 4.
6) Archiva 1st. I, 103, 104, 30.
7) In co4gne-rtin avem de sigur acel silexis ortografic, provenit din
scrisurile : cozitartin i coporriin,fenomen grafic pe care l'am mai ve4ut
qi la alte litere (Cf. p. 264, 266, 437)
8) Arch. 1st. I, 125.

www.dacoromanica.ro
 483

scris 64eimie, ca s. e. intr'un doc. munteno-slav din

a. 1569'). Die : nu putem ti acesta, fiind-ca, ne
aducem aminte a fi intalnit in alte documente i forma
14A0 AHE in care, tot ca la acela, ini iala grecesca
eu(8oNie) a trecut in i, in loc de emoAIE sag ErAoMe.
Dar desigur ca valorea ft are A in Sicnul de aur>
tiparit la 1682 in Sas-Sebe : ilopociik.poftesc, pre-
cum si valOrea A sag t, tot aid, in numele Tiinto,ot(ei),
BE,O,EAk 2). i Psaltirea lui Dosoftei din 1680 are :
110,0,HM = poftim.
* *
Resultatul nostru e dar ca., in textele romane, ca
si in cele slave cirilice, A are nu numai insemnarile
ft i .0., cum se crede la not 3), ci mai multe : a) in-
semna t sad a s. ex. in OalracIE ; insemna f s. ex.
in AtfqoPliAoP% = ficiorilor ; c) insemna ft s. e. in 110-
AKE% = poftesc ; i d) numeralul 9.

In textele tuturor literaturilor slave cirilice r re-

presinta mai Intel. numeralul 400 i sunetul grecesc
u. Dar cum deja in limba greed acest o, dupa trans-
formarile-i fonetice succesive, ajunse a 'nsemna i, u,
iu i v, i in cele slave cirilice, i' insemna i, 114
u 0 v. Ast-fel intr'un text sirbo-slav aflam WHOM
si KIIKOM 4), sag intr'altul lairra=kniga i ratlfink=
1) Arch. Stat., Mandst. Caldaruani, pachet 32 No 4 ; si Ilie Barbu-
lescu : Vechile relatii ale Principatelor romcine cu Croatia p. 3.
2) Gaster : Chrestom. I, 268.
3) Al. Philippide : Introducere p. 46. Sbiera : Codic Voronet. p. 176.
4) Arch. fair slay. Phil. XI, 324.

www.dacoromanica.ro
 484

Gavril, i BA sow, veku1). In bulgarescul Bulg.-Lab.

(sec. XVII) e : Mwv cH =Moisi i ntv-pHanu alaturi de
A11-1p113/11A, sail ErilIVEAYE i ErCERIA SbB XVI, 249) 2). In
un doc. moldo-slav din a. 1619: R.11(p)taionw, iloTplcr
Cu r = u 3); cea ce se afIa i in sec. XV in documente
moldo-slave de la tefan cel mare 4).
Aceleai insemnari are v, care une-ori se confunda
cu r 5) i in textele romane. Cad s. e. in Cronica.
lui Moxa se afla.' wypEidoix. = ovreiasca (Cuvente I,
349), erVIIETK = Eghipet sail, pote, i Eghiupet. In
Evangelia lui Coresi din 1581 : Mwrai, ceea-ce e
scris Moucr in Palea din OraVie. In Psaltirea Scheiand
(ca i in alte texte ce am vaclut la capitolul despre
or) se Oa Mill, XIMAE11111111T, WAW(A).

* * *
Resultatul nostru e dar ca.", in textele romane, ca
i in cele slave cirilice, r represinta deodata : a) nu-
meralul 400, b) sunetul i sail iu, c) sunetul u, d) su-
netul v.

i) Lj. Stojanovio : Stari srpski zapisi i natpisi I, 337, 338. Cf. 5i Schol-
vin : Einleitung p. 276.
2) Sobolevskij : Drevnij cerkov.-slay. jets.. p. 40.
3) La Archiva Stat., Manastirea FangArati, pachet 3, No. 20.
4) Vecli copii de pe asa documente, Mcute de mine, la Archiva
Statultd.
5) Cf. cele spuse la capitolul despre oy, 5, y (p. 363-376).

www.dacoromanica.ro
 RESULTATUL GENERAL

Daca cautam a 'mbratisa in sintesa generala des-

voltarile de pan'acum, vedem ca Romani! de dincoce
de Dun are au luat alfabetul cirilic de la Bulgari in
vecul al XII, si anume cu insemnarile fonetice pe cari
el le avea la acestia atunci. Dar apoi, fonetica limbii
bulgare transformandu-se mai departe, si literele i-ad
mai schimbat din Insemnarea pe care o axed in al XII
vec, sail la acea de atunci insemnare si-ati ma! adaogat
Inca alta sau altele noul. Iar literatura romans, stand,
de dupa vecul al XII pana intr'al XVII, mereil subt
influenta celei bulgare, acesta transmise treptat si
scriitorilor nostri tote acele schimbari sau adaogari
ale insemnarilor fonetice din alfabet.
Asa ca, de aceea, fonetica alfabetului nostru cirilic
e, incepend chiar din sec. XII cu diploma Barla-
dena, pana in al XVII vec, aceeasi ca la Bulgari.
Dar in acesta forma fundamentals bulgara veni sa
se mai infiga si alte caractere, fie de reguli ortografice
(ca acele ale lui Const. Filosoful), fie de insemnari
fonetice ale literilor (ca X de prisos, K=e etc.),
pe cari ni le dete 'n curgerea vremilor influenta asu-

www.dacoromanica.ro
 486

pra-ne a literaturii sirbe, care e destul de puternica la

not chiar din sec. XIV paid intr'al XVII.
i tot ast-fel, in al XVII vec ne dete ceva chiar
literatura rusesca (pe A=h).
Daca la aceste fundamentale si datatore de ton in-
fluent' literare slave se mai adaoga. si altele, mai mid
pang in al XVII vec, (ca s. ex. e cu sensul u etc.),
ale latinitatii pe care o insinuaa la nos mai ales
propagandele catolice ; precum si daca punem Inca
influentile directe sau indirecte grecesti; atunci avem
tabloul complet al modulus cum ail ajuns literile alfa-
betului cirilic s'a alba, in vecurile XVI si XVII, fie-care
o pluralitate de insemnari.
Acesta intrega serie de felurite influence se resuma
dar in insemnarile fonetice ale literilor cirilice din
textele romane in sec. XVI si XVII ; in aceste in-
semnari fonetice si ortografice deci, vedem chiar si
o paging clara din istoria nOstra culturalai veche.
Tata ce insemnari avea fie-care litera atunci la nos :
a=a, ia.
e=e, ie.
.h=e, dift. e, ia1).
A=e, dift. e, ia, iu, in.
-=_ei, a, in, e, dift. e, ia, si it.
+=in, in, e, dift. , ia, a, a, u, i scris de prisos.

I) Pentru ca sa fim complet stientificeste, trebue sa spunem,

acea ce am scapat din vedere la paragraful despre rk in literatura
romans, Ca. i d. Ovid Densu0anu crede (in Studii de Filologie ro-
mans), ca in vechile nOstre texte 1 insOmna numai dift. e pe cand
despre m stie ca el insemna nu numai fa ci .i e.

www.dacoromanica.ro
 487

% 1 k=a, a, a, e, o, i sint scrise de prisos-

I si I-1=i i. I.
11=i, rar 1.
m=i si i; rar, pOte, i.
%I i. 7.11=cii sau di; dar si=i, sail, pOte, i.
or, s'=u, it jurnetatit.
o;=ou sail ou i u.
w=iu, 14, 1 i iii jurnetatit.
w i o=o, dift. 6.
p=r, pote i I adica dr.
v. (pk)=rei, dr, pote si 1,- adica eir.
A=1, pote i / adica al.
A% (m) =la, dl, pOte si 1 adica al.
n= b.
R=7), u sail U.
r=g, ge, li, mg, i scris de prisos P.
i) =ge.
A=d.
;I:=1.
S=dz i z.
3=Z.
ii=-k, 6.
Ai=m.
n =n, Dote Si r.i =an.
c=s.
T=1.
(=f.
C =h, i scris de prisos.
in=..
4=e.
III-=-t.
1-1,--1.
_.=c..3, S.
11-=ps, p.
0,=-", t, ft, f.
% iv=i,iu, u, v.

www.dacoromanica.ro
 488

Acesta pluralitate de insemnari, pe carl vedem ca

le are mai fie-care litera cirilica la nol ca si la
Bulgari si Sirbi mai ales ne arata ca mai tote
interpretarile date pan' acum foneticei vechilor texte
romane si modul de a le intelege sint cu totul gre-
site. Din desvoltarile ce noT am facut, ba chiar si
numal din acest tabloil resumativ al diferitelor in-
sernnari fonetice ale literelor se pOte vedea limpede
ca modul intrebuintat (atat de d. Hasdeil si scola
filologica creata de dinsul, cat i de mai tineri, ca
istoricul d-nul N. Iorga in documentele romane ce
tipareste in transcriere cu litere latine), spre a reda cu
litere latine vechile texte cirilice e cu totul gresit; fiind-
ca acel mod falsified in intregime fonetica veche a limbic
nOstre. Putem spune ca, prin acel mod, chiar se inven-
tezei o fonetica romanesca veche, care in cea mai mare
parte n' a exislat in limba ncistra din sec. XVI si XVII.
Spre a se vedea ca intr'un tablon ce transformari
radicale aduce in cunOsterea vechii fonetice romane
cercetarea de fats, vom face un fel de compositie ; in
ea vom aduna cate-va din diferitele forme vechi men-
tionate 'n cursul acestel lucrari, si le vom asecla pe o
colOna asa cum ele ail fost considerate pan'acum de
filologl ca s'ar fi pronuntat in sec. XVI si XVII, Tar
pe alta colOna asa cum noT am stabilit ca se pro-
nuntail in realitate.
Cum se considers pdn'acum de Cum am stabilit noi. Mt se pronunta
illologt ca s'ar ii pronuntat in see. in realitate :
XVI 11 XVII.
eNevoa si cheltuala mea Nevora si cheltuiala mea
este bucuria altora. Fapte- ieste bucurira altora. Fap-
lea tale, sufletea, se voru sti tele tale, suflete, se voru sti

www.dacoromanica.ro
 489
la marelea giudeitt; ast-fel va
ficu alea nOstrea sufletea.
Leafa dumnealui e impa-
rciteasca ; cu ea poate sa
sia hraneased. Cand eu ye-
niter si dupa ce chemaia, ia-
ceputuseu a se scrie si a-
propiiara-sia ucenicii. Eu
nu stiia, dar ei smentird-sia,
cand Maria se puse sa praz-
nuascci intala ces. Noi fa-
sim dia dimineata, pentru ca
a bine tiia, o lagurrianul si
iarmonah al nostru. Prea
viata sa o mantuasca, pen-
tru nevod nostra si pentru
rudiale nostre. In Aghipet
e trufid \rostra si maria tru-
fiei vostre. Uci om aruded ud
lucru pe laagyi lanurile grad-
lui de band voia sa. El ve-
selid-se ca drba ce avesti-se
primavara si ca spiculu gra-
aluz ; caci sfancita era lui Ca-
ratea. Multi yeti fi scriitori
buni si veti grai bine ca a-
postold si nehitlend ; ca
bunii crestina vets fi, iar mac
nu va hi name si nu va ser-
bd. Au straigat giupdinesii
ca are sdirma la indemaina.
Dar acestu omu numit Ra-
doulu a fostu ounulu din cei
sloboudzi la svatoul cu pre-
outi. Vacanuliu fatalmi melt,
lucrand la liutul sau, nut
vaclu luipul ; deciu eu toc-
mat atunci ma uzutti la el si
incep sa-1 defaium. Acosta
capriord alerga deciu spre
mord, tocmai candu venia
Toder cu omenii. Crdtile
mele si ale lui Prcivul le amu
www.dacoromanica.ro
la marele giudetil ; ast-fel
va fi cu ale nOstre suflete.
Lea dumnelui e impart-
tesca ; cu ea perte sa se
hranescd. Cand eti veniiu
si dupa ce chemaiu, in-
ceputu-seti a se scriie si
apropiiara-se ucenicir. Eu
nu stiiu ; dar ei smentird-se,
child Manila se puse sa praz-
nuiascal intam ces. Noi fe-
sim de dimineta, pentru ca
le bine tile, o egumanul
si ermonah al nostru. Pre
viiata sa o mantufasca, pen
tru nevoia nOstra si pentru
rudele nOstre. In Eghipet
se trufila vOstra si mariia tru-
fief vostre. Un om arunca
un lucru pe langa lanurile
grlului, de bona voia sa. El
veseliia-se ca larba ce evesti-
se primavara si ca spiculu
graului; caci sfanta era lui
cartea. Multi yeti fi scriitori
buni si vets g-rai bine ca a-
postoli si nehitleni; ca bunii
crestini yeti fi, tar mic nu
va hi nime si nu va serbi.
Au strigat glupinesii ca
are sirma la indemana. Dar
acestu omu numit Radulii a
fostii unula din cei slo-
budzi la svatul cu preuti.
Vacanuld tatalui meu, lu-
crand la lutul sail, nu vaclu
lupul ; deal eu tocmai a-
tunci ma uititti la el si
incep sa-1 defaium. Acosta
capriOra alerga deciti spre
mord", tocmai candil venia
Toder cu omenii. Cartile
mele si ale lui Parvul le mil
 490

cumparatu in triig la Trd- cumparatti in targ la Tar-

goviste, dela niste brabati
prcigari. G/ciceva skibatica
se civise Intre ei pentru o
c/cidare siun stMp; de aceea
ei ay feccit mare ray.
Ev amu primit vinarichiul
dela panvicituri cu vii. Sint
Rumnci, iubitilor, si spun,
ca sa fiu de mareh credintd
la manah lui ; dau si bani
gatah, cati se vor aflah al
fratilor meih. Softletulu meti
e si al i5iciorilor mei.
goviste, dela niste barbati
pargari. Ga.lcevai salbatica
se evise Intre el pentru o
caldare si un stalp ; de a-
ceea el ail fecot mare rail.
ELI amu primit vinariciul
dela pamanturi cu vii. Sunt
Ruman, iubitilor, si spun,
ca sa flu de mare credinta
la mana lui ; dau si bani
gata, cati se vor afla al fra-
tilor mei. Sofietula mea e
si al ficiorilor mei.

Dar daca., precum aratd aceste conclusii ale lu-

crarii ricistre, suntem Inca la inceputul cunOsterii
precise a foneticei vechi a limbii romane, urmeza
ca va trebui sa ne ferim de a tipari textele cirilice
cu transcriere latina. Numai tiparirea for in forma
cirilica, in care ni transmis de cei ce le-aa scris,
pOte aduce servicii reale cunoterii precise a trecu-
tului nostru lingvistic i istoric. Nu ar trebui sa im-
pingem prea departe Ore-cari sentimente latinomane.
Cei ce vor voi sa 'i dea bine socotela i s inte-
lega secolul XVI i XVII nu vor putea acest lucru,
de cat numai daca vor putea citi i intelege cirilica
acelor vremi.
Sa facem i not ca tiinta apusana care nu tran-
scrie cu litere latine vechile texte slave cirilice, ci
tot ast-fel le tiparqte asta-qi, cum le gasete in ori-
ginalele lor. Ast-fel se face in cOla filologico-istorica
dela Viena, i tot ast-fel in cea dela Berlin sau
Leipzig.
Iar daca une-ori, nevoi de un ordin ore-care ne

www.dacoromanica.ro
 491

silesc a transcrie din textele cirilice cu litere latine ;-_

atunci, spre a evita saii barim a restrange putinca
de iacelegere falsa a vechii fonetice romane, ar fi
si bine si tien0fic sa ne ferim cel puOn in parte,
de o cam-data, de modul de transcriere intrebuirOt
pan'acum la noi. In casuri de asa nevoe, ar trebui
sa ne folosim i noi de modul prin care, Inca de
la Miklosich, tiinta occidentala germana transcrie
cu litere latine textele cirilice paleo-slave. Sa reda'm
dar pe 'b nu prin e care insemna la noi numai dift.
e(= ea), ci prin e, care n'ar da loc la nici o confusie
sati falsificare a spiritului cultural al vremii trecute
si nici a foneticei romane vechi. Tot de aceea, sa
transcriem i noi pe /A nu prin ia, care falsified, ci
prin e; precum de asemeni pe A prin a ; pe w, %I
prin y ; iar pe %, 11, in transcrierea latina, sa le lasam
i noi ca stiinta occidentala tot ast-fel, la locurile unde
ele se afla in textele cirilice.
Ast-fel vom evita cel putin in parte falsificarile
si confusiile modului de transcriere de pan'acum.
Cad transcrisele: parinteale, sufletea etc. nu ne spun
daca in originalul cirilic acel ea a fost redat prin
sau prin Ea. Se tie ca in sec. XVI i XVII se scrie une-
ori si Ea pentru dift. ea (vecli p. 146); ast-fel ca aceea ar
fi o prima falsificare a spiritului literar al vremii. Apoi,
transcrisul ea resolva in acest diftong pe 4i, care nu
insemna pe atunci numai ea ci i e sau ia. Acesta
e a doua falsificare. Pe cand redarea lui 'h prin Z,
ar areta ca in original n'a fost Ea ci numai 'h; ca
deci n'a fost 1101111TMEti, cSilmeTEA ci rmpriliTEnt, 611MET`h.
Apoi, transcrisele de pan'acum: sa praznudsca, vod,

www.dacoromanica.ro
 492

Maria, chiar daca ne arata ca in original e cv. lipa.3-

norxcliz, Box, iltiviAc, par ca resolva ca asa, cu acel
a final, se pronurqati acele cuvinte in limba vechie.
Pe cand transcrierea voa, Maria, arata nu numai ca
a fost in original A; 1. a, ci Inca si ne duce cu mintea
la faptul ca A: a mai insemnat in vechile texte nu
numai a ci i a, e, ia, e(=dift. ea), iu etc.
Tot ast-fel, prin transcrierea de pan'acum : eu
cautaia, se comite o prima falsificare prin acea ca
nu ni se arata daca in original e scris : lihiOrTald sail
i;oirTaix ; far a doua, ca pare a se resolva in acel
fel : cu ia final in 1. d. iu fonetismul vechil limbi
romane la acea persona de verb. Pe cand transcrierea :
cautae ar areta filologului ca si istoriculuf culturii
ca nu e in original de cat lihoirTilA, precum si inca
'i-ar aduce aminte ca.' A insemna nu numai is ci i
e, e, iu, etc.
De asemeni, prin transcrierea de pan'acum : cap,
mac, sail sairma se comite o prima falsificare in
acea ca nu se arata daca acel a a fost redat in
textul cirilic prin %, sail k, sail kl ; far a doua ca
pare a se resolva cal aa, cu a i di, se pronuntaii acele
cuvinte 'n limba vechie. Pe cand transcrierea kyp,
myc ar areta filologului ca in original e rill sau
r%111, Midi': sail AmiN, cidpm% sau cvaiwz,; i tot de-o-
data '1 aduce aminte ca ki sau %1 represintaii de re-
gula sunetul i.
Prin introducerea acestor e, a, e, y, 7., e la tran-
scrierea textelor cirilice cu litere latine fireste ca nu
se pcite evita in intregime falsificarile si confusiile
modului de transcriere intrebuirrtat pan'acum ; prin

www.dacoromanica.ro
 493

ele, insa, cel putin se restrange numerul i intin-

derea acelor falsificari i confusii, "Ana ce, daca va
fi nevoe, se va gasi mijlocul d'a se evita acestea i
la transcrierea celor-l'alte litere vocale sau consune
cirilice (ca s. ex. o9, e, r etc.), cari au de o-data
mai multe insemnari fonetice.
De acea, cel puOn pe acestea ar fi bine i tien-
tific sa le introducem ; cu tote ca.', repetam, fiind-ca
sintem Inca. la inceputul studierii vechii nOstre lone-
tice, o publicatie in adever Vientificei i folositore
filologului ca ci istoricului ar fi acum numai aceea
in care textele cirilice s'ar tipari tot ast-fel, ca in
original, tar nu numai in transcriere latinii

www.dacoromanica.ro
 ADAOSURI I INDREPTARI

Pag. Rindul Tiparit Cum trebue

I 10 resturi resturi mai insemnate.
20 2 primele texte primele texte necontestate.
33 31 Hurmnzaki Hurmuzaki.
51 31 SA se adauge : goAo, aidTgil etc. din Octoihul dela
Agram din sec. XIII (Sobolevskij: Cerkovno-
slay. jaz. p. 39).
61 28 Soiawica Soeawica.
87 1 eTOrdlid GTORM1
..
109 10 i. 20 e
III 32 VVIV XXIV
130 10 diftongul si si diftongul
142 12, 15, 22 Dostei, Dragomina, Dosoftei, Dragomirna,
diftungare diftongare.
143 I sot RA.
146 3o SA se adauge: treaabA, in Iorga : Studii si
Doc. IV, 7o.
152 29 S. se adauge: Lavrova : Obzorx, pag. 69.
154 I 111141-1. i. !MATH EIVIdTk i. IINATI,
155 4 ToettSmape TpesSmitit.
156 i6 dar in
170 27 Kosop KOHOp

ISI 22 MdpiN. i At apfx mapieit 1 mapfx

191 I A X
192 26 une-ori A une-ori A
200 27 SA se adauge : Cf. p. 351.
203 3 .t.--n =E
213 28 limba cu cu limba.
224 17 4"4"Ak ViklIkHAls.
229 31 SA se adauge: Hasdeii, in Etymol. magn. p. 2196.
237 5 nececar necesar.

www.dacoromanica.ro
 496

Fag. Rindul Tiparit Cum trebue

244 19 SA se adauge : nplitrmuic+, la Melchisedec : No
tite istorice p. 293.
244 3o S se adauge : 0 forma cam ca a doua mai e
in un doc. munteno-slav din a. 1605 Oa Arch.
Stat. Mandst. Cotroceni, pachet 59 No. It).
247 4 Sa se adauge ca : forma acesta de .9 se afla i
Intr'un doc. munteno-slav din a. 1559 (la Arch.
Stat., Manast. Valea, pachet 16 No. to).
248 7 SA se adauge ca : forma A se mai afla intr'un
doc. munteno-slav din a. 1673 (la Arch. Stat.,
Mandst. Cotroceni, pachet 9 No. 24).
257 29 la ca
269 2 SA se adauge : i) = une-ori i cu H = cad,
limba transformand mere]. pe 1,1 in curat n,
(p. 268) i, intr'unele regiuni sail cuvinte exis-
tand Inca a iar intr'altele ne mai existand,
scriitorii de cele mai multe on prin analogie
grafica pun i pe cu valOrea n, precum une-
ori scriu chiar pe R cu valOrea Is (cf. p. 464).
286 3 craw eraii
300 to di din
314 13 el ele
344 27 Sa se adauge : Cf. nota dela p. 380.
348 28 H- H hi

355 22 i cele qi in cele.

356 28 Sa se adauge: Tot hi =i crede Cretu: Lexicon p. 7o.
383 14 oS nu oS in exemple de acest fel nu.-
423 31 2) 3).
423 22 3) 2).

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
PAGINA
PrefaVa VVIII
Introducerea:
Felurile de scriere la Romani :
I. Scrierea cirilicci 13
De la cine au luat Romanii scrierea cirilica 3-12
Gaud au luat Romanii cirilica de la Bulgari si cum . 42-21
II. Scrierea glagoliticd. 21-25
De la cine au luat Romanii scrierea glagolitica . . 26-29
and au luat Romanii glagolitica de la Croati . 30 --
III. Scriereallatinti 30-34
De la cine au luat Romanii scrierea latina 34-36
( and vor fi luat Romanii scrierea Latina 36-38
IV. Scrierea greased 38 -39
De la tine si cand ail luat Romanii scrierea grecesca . 39-40
Ortografia slava cirilica la Romani 44-47
Sirbisme in textele bulgaro-slave 47-19
Bulgarisme in textele sirbo-slave 49-51
Rusisme in textele bulgaro- si sirbo-slave . . 51-52
Influenta sirbo-slava in literatura roman -slava . 53-68
Fonetica alfabetuluil cirilic :
4, 14 :
I. In literatura paleo-slava 69 --
II. In literatura sirbo-slava. 69-74
III. In literatura bulgaro-slava 75--76
IV. In literatura ruso-slava . . 76-77
V. In literatura roman -slava . 77-80
VI. In literatura romans . . . 80-86
32

www.dacoromanica.ro
 498
PAGINA
4 se pronunta m chiar la inceputul cuvintelor si dupa
alte vocale de cat 1?
Resultatul . .
E, 16
. . ........ 86-89
90--
I. In literatura paleo-slava . . 91-92
II. In literatura sirbo-slavb.. . 92-93
III. In literatura bulgaro-slavA . 91-95
IV. In literatura ruso-slav'a . . . 95-96
t lat si 16 in textele slave cirilice . 96 98
V. In literatura romano-slava . . . 98-100
VI. In literatura romana 401-105
Raportul ortografic si fonetic intre t, 16 si a, ra 1U5 -108
Resultatul 108-409
:

I. In literatura paleo-slava . . 109 -112

II. In literatura sirbo-slava . . 113-117
III. In literatura bulgaro-slava 117-122
IV. In literatura ruso-slava . . 422-123
V. In literatura romano-slava . 123 130
VI. In literatura romana . . . . . 130-145
Ce insemna foneticeste -ka in textele romAne 416,
Exista sunetul 5.=ea in tipurile pare, c kre, g1me ? 147 155
Resultatul . . . .. . . . . . . . 155 1:16

A:
I. In literatura paleo-slava. . 156-157
II. In literatura sirbo-slava.. , 157-158
III. In literatura bulgaro-slava 158-165
IV. In literatura ruso-slava . . 165 :66
V. In literatura remano-slava . 166 -173
VI. In literatura romana.. . . 173-187
Amestecul ortografic al lui m cu i . 487-189
Resultatul . . 190
x:
I. In literatura paleo-slava . . . 190 -991
II. In literatura sirbo-slava . . 191-193
III. In literatura bulgaro-slava:
a) Amestecul lui x cu . . . 493-196
b) Amestecul lui a cu z si k . . 196-200
c) x=xti si o in textele bulgaro-slave. . 201-203
d) Amestecul lui A Cu 01r. . . 203-204
IV. In literatura ruso-slava . . . 204
V. In literatura romano-slava . 205

www.dacoromanica.ro
 499
PAGINA.

al Amestecul lni x cu A . , . 205-206

bJ Amestecul lui cu x i k . 206-209
c) 4 cu insemnarea S to . 209-210
tll A cu insemnarea de ,p' nasal. . 210-211
VI. In literatura romans. .
Resultatul.
:
. . ...... .
.

.
212-230
23'1
Istoricul chestiunii . . 231-237
a) 4 la Slavi . . 237-243
b) 4% la Romani:
4_A paleograficete. . 243-248
= A foneticete. . . 249-254
Fonetismul lui q. nasal . . . . . . 251-260
Ce represinta foneticqte 40 sail .tHp ? . . . 260-268
Resultatul . . , . 268-270
a, h.
I. In literatura paleo-slava 270-272
II. In literatura sirbo-slava . . 272-280
III. In literatura bulgaro-slava 280-286
IV. In literatura ruso-slava . . 286-289
V. In literatura romano-slava . 289 297
VI. In literatura romans . . 297-307
X, k ca svarabhakti ? . . . 308-310
X, h represintail pe u ? . . . . 310-317
represinta pe I i u ? . . 317-320
Resultatul. . . . . 321
H, 1, I, N:
I. In literatura paleo-slava . 321-322
II. In literatura sirbo-slava . 322-325
III. In literatura bulgaro-slava . . 325-327
IV. In literatura niso-slava . . 327
V. In literatura romano-slava . 328-330 , . . . .

Ce sunete represintaii H si i in textele slave si romano-

slave cirilice? . . . 331-335 . .

VI. In literatura romans ..... . . 335-339

Ce sunete represintaii si i (i) in textele slave i romano-
H

slave . . . . . 339 344

Resultatul . 345
hl, RI, XH :
I. In literatura paleo-slava 345-346
If. In literatura sirbo-slava . . 346-348
III. In literatura bulgaro-slava 348-351
IV. In literatura ruso-slava . 451-352

www.dacoromanica.ro
 500
PAGINA
V. In literatura romano-slava
V.I. In literatura romans . . .
...
.
.

.
352-356
356-358
hl = i in textele romane 358-361
xi sail 811=14 in textele",romane . . 361-362
Resultatul . 362-363
olr7 8) Y:
I. In literatura paleo-slava . . . 363-364
II. In literatura sirbo-slave . 365-366
III. In literatura bulgaro-slave . 367-368
368
IV. In literatura ruso-slave
V. In literatura rom'ano-slava
VI. In literatura romans. ...... .
...... .
. . . .
.
.
.
.
369-372
372-376
mi. sail S insemnd numai u intreg sail si u jumetatit ? . 376-380
oS represinta sunetul u lar nu pe ou 380-382
Resultatul 383
to :
I. In literatura paleo-slave 383-384
II. In literatura sirbo-slave '384-386
III. In literatura bulgaro-slava 386-387
IV. In literatura ruso-slave 387-388
V. In literatura romano-slave 388-389
VI. In literatura romana. 389-391
to cu insemnarea iu 391-394
Resultatul 394
w, 0 :
I. In literatura paleo-slava 394-395
II. In literatura sirbo-slave ....... . . 315-396
III. In literatura bulgaro-slava . 196-397
IV. In literatura ruso-slave 397-398
V. In literatura romano-slave. . . 398-400
VI. In literatura romans 400-403

Resultatul
P, pa (PIO:
....
w, o represintail i diftongul 04 .

.
. 404-407
407-408

I. In literatura paleo-slava. 408-409

II. In literatura sirbo-slave 410-411
III. In literatura bulgaro-slave 411-413
IV. In literatura ruso-slave 414-415
V. In literatura romano-slave 415-448
VI. In literatura romans 418-423
Exista in limba romans sunetul o vocalis sonans ? 423-426
Scrisul pp represinta un sunet r particular ? . . 426-428
Resultatul
n, AI
.

428 -
428-431

www.dacoromanica.ro
 501
PAGINA
Resultatul 431-432
432
432-433
r:
I. In literatura paleo-slavd 433
II. In literatura sirbo-slava 433-434
III. In literatura bulgaro-slava 434-435
IV. In literatura ruso-slava 435
V. In literatrra romano-slava 435-436
VI. In literatura roman5. 437-440
Resultatul 440
V 440-448
Resultatul 448
A 448
m 449
s 449
s:
I. In literatura paleoslava 449-451
II. In literatura sirbo-slavA 451-453
III. In literatura bulgaro-slava 453-454
IV. In literatura ruso-slava 454-455
V. In literatura rornano-slava. 455-456
VI. In literatura romans 456-457
Resultatul 457 -
s 458-460
M 460
H 460
Exista sunetul n vocalis sonans ? 460-462
Dublul HH represinta o nuanta fonetica a lui n? . 462-465
Resultatul 465
465 -
c.
T 466
466
-
........ .
4s .

g. 466-476
111 . . 476
v 476
IP 477-479
. 479 -
4. 479-480
481 -
R 481-483
v. 483-485
Adausuri 9i indreptari 495-496
Resultatul general 485-493

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA AUTOR :

1. Fonetika oirilske azbuke u pisanju rumunjskoga

jezika XVI i XVII vjeka u svezi sa srpsko-slavenskim, bu-
garsko-slavenskim i rumunjsko-slavenskim spomenicima.
Agram 1899. Tests de doctorat in limba croata.
2. Cercetari istorico-filologice : a) Calvinismul si ince-
putul d'a se scri romaneste, b) Slavonismul si introducerea
limbei romane, c) Documentul lui Radu-Voevod catre Bra-
soveni, Rijnoveni si vamesul Alexandru. Bucuresti 1900.
3. Studii privitore la Limba 1 Istoria Romanilor : a)
Contributii la studiul limbei romane, b) Noui probe ca s'a
scris romaneste inainte de vecul al XVI, c) Ce insemna
up* in doc. lui Radu-Voda, d) Idea latina la Romani in
curentul roman si anti-slav din al XV pants intr'al XVII
vec. Bucuresti 1902. Lucrare premiata de Academia Romcina.
4. Vechile relatii ale Principatelor romane cu Croatia.
Bucuresti 1902.

www.dacoromanica.ro