ROMNIA

MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR,

APELOR SI MEDIULUI

ORDIN Nr. 1072 /19.12.2003

pentru aprobarea organizarii Monitoringului suport national integrat de supraveghere,

control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in
apele de suprafata si in apele subterane si pentru aprobarea programului de supraveghere
si control corespunzator si a procedurilor si instructiunilor de evaluare a datelor de
monitorizare a apelor de suprafata si a apelor subterane

Ministrul agriculturii, pdurilor, apelor i mediului,

in conformitate cu prevederile art. 7, alin.(1) si art. 9 din Planul de actiune pentru protecia apelor
mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole, aprobat prin Hotararea Guvernului
Romaniei nr. 964/2000,
n conformitate cu prevederile art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996,
n baza Hotrrii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului
Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului,
emite urmtorul

O R D I N:
Art.1
Se aproba organizarea, in cadrul structurilor Sistemului National de Monitoring Integrat al
Apelor, gestionat de Administratia Nationala Apele Romane, a Monitoringului suport
national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata, denumit in
continuare Monitoring.
Activitatile specifice ale institutiei care gestioneaza Monitoringul si sediul centrului focal sunt
prevazute in anexa nr.1.

Art.2
Se aproba programul de supraveghere si control corespunzator si procedurile si instructiunile de
evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in apele de suprafata
si in apele subterane, prevazute in anexa nr.2.

Art.3
In termen de un an de la intrarea in vigoare a cestui ordin, Administratia Nationala Apele
Romane va identifica si stabili sectiunile de monitorizare necesare, inclusiv noile sectiuni,
necesarul de materiale si logistica pentru laboratoare si reteaua informatica si va realiza
estimarea costurilor si cheltuielilor necesare investitiilor.

Art.4

1
 In termen de doi ani de la intrarea in vigoare a cestui ordin, utilizand si Metodologia de
modernizare si dezvoltare a Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor,
Administratia Nationala Apele Romane va organiza si dezvolta centrul focal specific apelor,
reteaua nationala de monitoring a poluantilor proveniti din surse agricole si reteaua informatica
respectiva.

Art.5
Anexele 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.

Art.6
Prezentul Ordin va fi publicat in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului,

Ilie SRBU

2
 ANEXA Nr. 1

Denumirea Institutia care Activitati specifice Sediul

gestioneaza centrului
sediul focal
0 1 2 3
Monitoring Aministratia supravegherea si monitorizarea Bucuresti,
suport national Nationala concentratiei azotatilor si a altor str. Edgar
integrat de Apele Romane compusi ai azotului (cu exceptia Quinet nr. 6,
supraveghere, Bucuresti, azotului molecular) din apele dulci si sectorul 1
control si decizii str. Edgar Quinet apele subterane (acvifere), pecum si a
pentru reducerea nr. 6, sectorul 1 altor poluanti din surse agricole, n
aportului de sectiuni de control reprezentative
poluanti proveniti Directiile apelor pentru sursele difuze si punctiforme
din surse agricole bazinale din agricultur ;
in apele stabilirea sectiunilor reprezentative
subterane si de de prelevare si frecventa de
suprafata monitorizare ;
realizarea retelei de monitoring ;
evaluarea, prelucrarea si interpretarea
datelor obtinute;
identificarea apelor afectate de
poluare din surse agricole, intocmirea
cadastrului si a hartilor cu aceste
ape ;
transmiterea datelor catre
monitoringul pentru sol si schimbul
permanent de date cu acesta, in
cadrul sistemului national integrat;
identificarea si controlul surselor
poluatoare ;
participarea la procesul decizional de
reducere a poluarii si eliminare a
surselor poluatoare ;
raportarea catre ministerul si organisme
de resort .

3
 ANEXA Nr. 2

DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE SI CONTROL

A APELOR DE SUPRAFAT SI A APELOR SUBTERANE
N CONCORDANT CU CERINTELE PLANULUI DE ACTIUNE
PENTRU PROTECTIA APELOR MPOTRIVA POLURII
CU NITRATI PROVENITI DIN SURSE AGRICOLE,
APROBAT PRIN HG 964/2000;

PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL CORESPUNZTOR SI

PROCEDURILE SI INSTRUCTIUNILE DE EVALUARE A DATELOR DE
MONITORIZARE A POLUANTILOR PROVENITI DIN SURSE AGRICOLE IN
APELE DE SUPRAFATA SI IN APELE SUBTERANE

1. REALIZAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE SI CONTROL A

RESURSELOR DE APA IN CONFORMITATE CU CERINTELE PLANULUI
DE ACTIUNE.

1.1. Elemente privind sistemul de monitorizare existent pentru

poluarea apelor de suprafat si subterane

Ca rezultat al extinderii gradului de poluare al apelor s-a acordat o atentie deosebit dezvoltrii
activittii de monitoring.

Monitoringul factorului de mediu, apa, este definit, n general, ca un ansamblu de msurtori,

observatii, evaluri si raportri standardizate, la un moment dat , a tendintelor de distributie
spatio - temporal a poluanilor
evacuai, uneori n cantiti semnificative, n apele de suprafat si n apele subterane.

Rolul activittii de monitorizare a apelor de suprafat si subterane const n :

semnalizarea detectiei polurilor incipiente a apelor
controlul si verificarea eficientei strategiilor de protectie
evaluarea tendintelor de evolutie a calittii apelor
evaluarea impactului de mediu

Obiectul programelor nationale de monitorizare a apelor l constituie evaluarea si controlul

calittii acestora.

Datele de monitoring pot servi la stabilirea conditiilor initiale, a concentratiilor finale de

poluanti, dar de cele mai multe ori nu pot fi utilizate la identificarea etapelor si proceselor ce au
loc n timpul polurii.

Imbunttirea flexibilittii programelor de monitoring implic aditionarea unor activitti de

cercetare orientate spre caracterizarea proceselor.

1.1.1 Monitorizarea polurii apelor de suprafat

La apele de suprafat (ruri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) se defineste o stare ecologic
care se clasifica astfel: foarte buna, moderata, satisfacatoare si nesatisfacatoare.

Evaluarea strii chimice a apelor de suprafa se bazeaz pe ncadrarea spaio - temporal n

standarde de calitate, in baza unui program de monitoring.
4
Evaluarea strii ecologice a apelor de suprafat are n vedere elementele biologice, elementele
hidromorfologice si elementele fizico- chimice ale apei.

Fiecare program de monitorizare include msurtori de baz , iar dac este necesar, se efectueaz
si msurtori suplimentare.

Monitoringul strii ecologice si chimice a apelor de suprafat tine seama de urmtoarele

elemente:

Selectionarea sectiunilor de monitorizare; la nivelul fiecrui curs de ap si lacuri se considera

urmtoarele :
sursele punctiforme de poluare ;
sursele difuze de poluare ;
tronsoanele neafectate de presiunea antropic (conditii de referint) ;
sectiuni transfrontaliere ;
sectiuni de descrcare n apele teritoriale ;
puncte reprezentative pentru caracterizarea ecotipurilor, care sunt afectate de
presiunea antropic, semnificative n evidentierea variabilittii spatiale a acestei
presiuni ;
alte puncte aditionale necesare asigurrii unei evaluri de ansamblu a strii de
calitate a apei de suprafat pentru fiecare bazin hidrografic.

Identificarea parametrilor pentru monitorizare presupune :

inventarierea parametrilor suport ce indic nivelul presiunii antropice pornindu-se de

la inventarul surselor de poluare;
investigarea parametrilor suport n cazul cnd calitatea biologic nu atinge o stare
bun;
conditiile de referint la toti parametri suport pentru a fi siguri c acestia nu sunt
supusi unei presiuni antropice semnificative.

In general, parametrii monitorizati sunt:

parametrii biologici: compozitia si abundenta florei acvatice si faunei bentice de

nevertebrate , compozitia si abundenta faunei de pesti ;
elemente fizico- chimice: regim termic, oxigenare, continut de sruri (salinitate),
conditii nutrienti, stare de acidifiere si poluanti specifici (substante
prioritare/prioritar periculoase si alti poluanti specifici surselor punctiforme si difuze
de poluare, relevanti din punct de vedere al cantittilor evacuate) ;
elemente hidromorfologice (regim hidrologic, continuitatea rului, elemente
morfologice).

Frecventa de monitorizare

In functie de tipul parametrilor supravegheati frecventa minim de

monitorizare este cuprins ntre:

1-3 ani pentru parametri biologici ;

3 luni pentru majoritatea elementelor fizico - chimice, exceptie pentru
substantele prioritare la care frecventa minim de monitorizare este lunar ;
de la o luna la 6 ani - pentru elemente hidromorfologice, exceptie fcnd
parametrii hidrologici la care monitorizarea este continu.
5
Trebuie stabilite valorile minime ale intervalelor de supraveghere n functie de tipul de
parametri.

Nivelul de confident si precizie atinse prin sistemul de monitoring trebuie statuate n Planul de
Management la nivel de bazin hidrografic.

1.1.2. Monitorizarea polurii apelor subterane

Scopul conceptual al monitrizrii apelor subterane este urmrirea n timp a distribuiei, ariei de
intindere a poluanilor si a concentratiilor acestora n subteran.
La apele subterane se urmreste pentru monitorizare alturi de starea chimic si starea
cantitativ.

1.2. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare si control a calitatii

apelor de suprafat si a apelor subterane din punct de vedere al
poluarii cu azotati datorit activittilor agricole

Activittile agricole reprezinta surse difuze semnificative de poluare cu azotati a apelor de

suprafat si a apelor subterane.
Terenurile agricole, n special cele amplasate n pant, sporesc riscurile de surgeri prin siroire,
odat cu precipitatiile, a fertilizantilor si transferul lor rapid spre apele de suprafat sau
subterane.

Apele subterane sunt cele mai expuse riscului de poluare cu nitrati de provenient agricol mai
ales acolo unde subsolul este absent sau subtire, compus din pietris sau calcar fisurat.

Fenomenele de poluare difuz sunt foarte complexe tinnd seama de distributia spatial a
acestora si de multitudinea de factori care le dirijeaz.

1.2.1. Factorii care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din

surse agricole

Factorii principali care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din surse agricole sunt :

structura si textura solurilor, care influenteaz viteza de infiltrare a apei in soluri (soluri
permeabile nisipoase, soluri impermeabile argiloase, soluri aluviale etc.) ;
panta parcelei; terenurile in pant sporesc riscurile de scurgeri prin siroire a fertilizantilor si
transferul lor rapid spre apele de suprafat ;
distanta parcelei de teren in raport cu reteaua hidrografic ;
regimul precipitatiilor; ploaia mobilizeaz formele de azot prin siroire sau infiltratie; acest
factor este conditionat de :
intensitatea ploii care influenteaz fractia de ap pe care solul nu o poate absorbi prin
infiltratie si care antreneaz cu ea, prin siroire, azotul organic sau mineral spre apele
de suprafat; intensitatea ploii depinde de caracteristicile hidrodinamice ale solului si
de durata ploii;
repartitia ploii in timp este un factor important de luat in considerare alturi de ciclul
agronomic al diferitelor culturi.
regimul termic n perioada iernii (ierni blnde si reci sau ierni umede si uscate) influenteaz
viteza de mineralizare a azotului organic din sol;

6
 natura si nvelisul solului, influenteaz capacitatea vegetatiei de a extrage azotul (soluri
goale, necultivate, soluri cultivate, soluri acoperite de pasuni de mai mult de 6 luni, soluri
acoperite cu culturi speciale, vit- de-vie, pomi fructiferi, zarzavaturi, culturi horticole,
culturi de ser). Solurile goale, necultivate pe timpul iernii constituie un factor de risc pentru
poluarea cu azotati ;
practici de irigare, prin care aportul n exces al apei evacuat n afara sistemului radicular
antreneaz formele de azot la traversarea solului, fie spre apele de suprafat, prin siroire, fie
spre apele subterane prin infiltrare. Suprairigarea este indus primvara atunci cnd solurile
beneficiaz de o parte din umiditatea achizitionat n timpul iernii; ca urmare creste riscul
polurii cci fertilizatorii sunt folositi partial de vegetatie.

In tabelul nr.1 sunt prezentati factorii care induc sensibilitate la transferul fertilizantilor n
circuitul apei:
Tabelul nr.1
Factor Risc Fenomen de luat in Observatii
considerare
Permeabilitatea Infiltratie Acest factor se refer la Sunt substrate permeabile
substratului sensibilitatea substratului si substrate impermeabile
geologic fat de infiltratia
apelor n profunzime spre
straturile acvifere.
Extinderea maselor de Infiltratie Cunoasterea extinderii
ape subterane maselor de ape valorificate
integru n tratamentele mai
importante a terenurilor
situate n sigurant de aceast
surs.
Entitati geologice Infiltratie Identificarea entitatilor Formatii extinse
geologice permite de a lua n Formatii mai putin extinse
sem infiltratia n apele
subterane profunde poluate pe
calea scurgerii la aparitia
surselor.
Grosimea Infiltratie Acest factor informeaz Formatii groase
formatiunilor de asupra sensibilittii la Formatii mai putin groase
acoperire infiltrare si deci asupra
potentialului de transfer spre
masele de ap acvifere.
Textura de suprafat Infiltratie Cunoasterea texturii de Noroioas
si siroire suprafat tine seama de Argiloas
comportamentul solurilor vis- Nisipoas
a vis de scurgerile prin siroire Echilibrat
( soluri umede) sau de
infiltratie ( soluri nisipoase).
Ocuparea solului Infiltratie Ocuparea solului este o Ocuparea solurilor
si siroire descriere care asociaz descris de 10 statii
terenului o utilizare si o list obtinute prin foto-
a fertilizantilor utilizati. interpretare
Ocuparea solului permite
astfel localizarea sursele de
poluare difuz.
Panta solurilor Scurgeri Efectul inclinrii terenului Mai mic de 1%
prin siroire asupra scurgerilor prin siroire ntre 1 si 5%
ntre 6 si 10%
7
 ntre 11 si 20%
Mai mult de 20%
ndeprtarea de Scurgeri Reteaua de talveg este Mai putin de 100 m
reteaua de talveg prin siroire calculat ncepnd cu Mai mult de 100 m.
modelul numeric al terenului.
Luarea in seam a
proximittii imediate a acestei
retele ( distanta inferioar fata
de 100m) identific terenurile
asociate ca potential de risc
similar cu scurgerile prin
siroire difuz foarte slabe.
Diferentierea Scurgeri Diferentierea textural este Prezenta sau absenta
textural prin siroire utilizat pentru identificarea acestui fenomen
solurilor care prezint o
ruptur de permeabilitate.
Aceast discontinuitate
vertical a texturii provoac o
circulatie suborizontal
planseului orizontal
permeabil. Acest fenomen se
traduce prin siroire
hipodermic care provoac
transferul fertilizantilor
prezenti pe sol spre apele de
suprafat.

Hidromorfologia Scurgeri Hidromorfologia este Sol sntos

solurilor prin siroire asimilat pentru a lua in Sol mediu hidromorf
seam solurile a cror Sol hidromorf
saturatie este rapid n
perioada ploilor prelungite.
Aceste soluri se
caracterizeaz prin siroiri de
suprafat ca urmare a
refuzului infiltrrii induse de
saturatia rezervei utile.
Orientarea lucrrilor Scurgeri Orientarea lucrrilor solului( Perpendicular cu panta
solurilor si a prin siroire arturi si insmntri) sau a Paralel cu panta
rndurilor rndurilor (n cazul culturilor n unghi de 450 / panta.
perene ) n raport cu panta
influenteaz modalitatea de
concentrare a siroirii.

Se impune, n concordant cu cerintele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva

polurii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin HG964/2000, infiintarea si
dezvoltarea unui Sistem suport national de monitoring integrat de supraveghere, control si
decizii pentru reducerea aportului de poluanti provenit din surse agricole, format din doua
subsisteme interactive pentru apa si sol.

Monitoringul suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti provenit din surse agricole in apele subterane si de suprafata va fi
parte integranta din Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor, sistem gestionat

8
de Administratia Nationala Apele Romane , prin componentele bazinale de gospodarire
a apelor.

Obiectivele acestui subsistem constau n:

supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului (cu

exceptia azotului molecular) din apele dulci si apele subterane (acvifere), pecum si a altor
poluanti din surse agricole, n sectiuni de control reprezentative pentru sursele difuze si
punctiforme din agricultur ;
stabilirea sectiunilor reprezentative de prelevare si frecventa de monitorizare ;
realizarea retelei de monitoring ;
evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute ;
identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole, intocmirea cadastrului si a hartilor
cu aceste ape ;
transmiterea datelor catre monitoringul pentru sol si schimbul permanent de date cu acesta, in
cadrul sistemului national integrat;
identificarea si controlul surselor poluatoare ;
participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor poluatoare ;
raportarea catre ministerul si organismele de resort .

Monitoringul pentru apa va avea un centru focal legat prin reteaua informatica de sistemele
locale de supraveghere si monitorizare din intreaga tara.

Datele de monitoring trebuie s asigure un set suficient de informatii referitoare la poluarea cu

nitrati a resurselor de ap, cu stabilirea sectiunilor de monitorizare si metodele analitice utilizate
la determinarea concentratiilor de azotati si alti poluanti.

Programul de monitoring a calittii apelor de suprafat si subterane privind concentratiile de

azotati proveniti din surse agricole va fi definitivat de A.N. Apele Romane si trebuie
implementat in cadrul Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, la nivel de
bazine hidrografice.
Reteaua de monitorizare existent trebuie s fie completat cu noi sectiuni de prelevare in zonele
unde se constat tendinta depsirii concentratiei de azotati din surse agricole (pe baza datelor
privind cadastrul apelor afectate de nitrati din surse agricole si pe baza datelor privind
cartografierea modului de distributie al culturilor si al fermelor zootehnice si a datelor furnizate
de monitoringul national pentru monitorizarea solului).
In figura nr.1 sunt prezentate etapele necesare n planificarea si executarea unui monitoring al
calittii apelor de suprafat si subterane din punct de vedere al continutului de azotati din surse
agricole.

9
 Figura nr.1

PLANIFICARE EXECUTIE RAPORTARE

Definire Identificarea Selectare Achizitia de date
obiective surselor agricole sectiuni de prelevare analitice
( culturi, ferme pentru surse
zootehnice) difuze din agricultura

Desemnarea Date de mediu Gestionarea datelor

unitatilor bazinale (regim pluvial, Studiu pilot
din subordine si regim climatic,
interconectate (ICPA , topografie sol, Verificarea datelor
OSPA, si unitati debite sezoniere)
din subordinea MS).
Strategie de prelevare:
Date privind stabilirea frecventei Analiza si
cartarea apelor de prelevare, metode interpretare date
afectate de poluarea analitice, dimensiuni ( evaluare statistica,
cu nitrati din probe, preparare probe tabele,harti, diagrame)
surse agricole (AN. Apele Romane)

Desemnare la nivel de
bazin hidrografic de retele
de supraveghere si control a Stocarea datelor
conc. de azotati (din surse agricole difuze) Colectare probe si analize pe suport magnetic
din apele de suprafata si laboratoare teritoriale sau electronic.
subterane in cadrul ale AN. Apele Romane
Sitemului National
(AN. Apele Romane)
Formarea bazei
de date

Transmiterea
Ajustari datelor

Fig.nr. 1 Etape n planificarea si executarea monitoringului calittii apelor de

suprafat si subterane din punct de vedere al continutului de nitrati

10
1.2.2. Monitorizarea apelor de suprafat din punct de vedere al
continutului de azotati proveniti din surse agricole

Programul de monitoring a calittii apelor de suprafat privind concentratiile de azotati proveniti

din surse agricole difuze va fi adoptat pentru evaluri la nivel regional si uzual pentru evaluri la
nivel local.

Concentratiile de azotati pot fi msurate pe perioade lungi de timp, n vederea caracterizrii

calittii apelor din punct de vedere al continutului de azotati ca o functie de loc ( arie ) si timp.

Pe aceast cale se sigur si posibilitatea evalurii efectelor msurilor de reglementare.

Elemente necesare elaborrii sistemului de monitorizare

Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calittii apelor de suprafat poluate cu azotati
proveniti din surse agricole este necesar a se realiza urmtoarele obiective :

stabilirea (definitivarea) retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refer la

selectionarea sectiunilor de supraveghere a calittii apelor dulci de suprafat , in special a
celor care sunt destinate potabilizrii.
frecventa de monitorizare
stabilirea protocolului de prelevare probe
stabilirea protocolului analitic
limita de cuantificare
evaluarea statistic a rezultatelor analitice

n vederea stabilirii celor mai reprezentative puncte (statii) de supraveghere (pentru prelevarea de
probe de ap) este necesar a se cunoaste :

sursele agricole de poluare difuz

importanta lor relativ n evaluarea riscului de poluare cu nitrati
incidenta global a altor surse de poluare cu azotati.

Sursele agricole cu risc de poluare difuz cu nitrati sunt reprezentate de :

practicile agricole ale solurilor
complexele de crestere a animalelor

n fiecare bazin hidrografic aceste activitti agricole sunt foarte diversificate. Astfel in cazul
culturilor se disting mai multe tipuri :

cereale pioase : gru, orz, ovz, secar, sorg

porumb
sfecl de zahr
cartofi
legume
oleaginoase ( floarea soarelui, rapit )
culturi permanente
culturi speciale in aer liber : vit de vie, pomi fructiferi
culturi de ser
culturi tehnice: in , cnep, bumbac
culturi furajere: trifoi etc.

11
Pe lng acestea sunt considerate surse difuze si suprafetele de sol permanent nierbate (
psunile si fnetele).

De asemenea, n ceea ce priveste cresterea animalelor exist diferente n privinta distributiei

acestora pe suprafata bazinelor hidrografice. Exist exploatatii agricole de dimensiuni foarte mici
la nivel de gospodrii individuale, dar si ferme mari si mijlocii.

Fiecare din aceste surse agricole au o pondere diferit n ceeace priveste contibutia la poluarea cu
nitrati a apelor de suprafat, prin fenomene de siroire .

Pentru selectarea sectiunilor de control se va lua n considerare urmatoarea metodologie :

in cazul activittii agricole culturi :

se va realiza inventarierea tuturor tipurilor de culturi practicate n judetele din cadrul

fiecarui bazin hidrografic .
se va calcula suprafata ocupat de fiecare tip de cultur n raport cu suprafata fiecrui
judet (%).
se vor selecta tipurile de culturi dup indexul de azot ( cantitatea de azot ndeprtat
din sol dup fiecare tip de cultur). Pentru culturile agricole continue de lung durat
(culturi pe asolamente) este necesar a se lua in considerare doar ultimul tip de cultur
pentru estimarea indexului de azot si istoria cmpului pe mai mult de 1 an.
Indexul de azot pentru fiecare tip de cultura serveste la evaluarea proportiei de azot
aplicate corespunztor.
se vor selecta tipurile de culturi n ordinea descresctoare a raportului si dup indexul
de azot si se vor da note fiecrui tip de cultur . Notele date culturilor care sunt
tratate cu fertilizatori se pot da si dup confruntarea prin anchete pe teren cu
calendarul tratamentelor si cu perioadele de timp in care ploile sunt favorabile pentru
aparitia siroirilor (aceste perioade se definesc prin analize statistice asupra duratei si
intensittii episoadelor pluviale).

n cazul activittii agricole de crestere a animalelor :

se vor inventaria fermele existente pe suprafata judetelor strbtute de fiecare bazin

hidrografic
se vor delimita aceste ferme dup numrul de capete, pe categorie de animal: ferme
mici, mari si mijlocii dup numrul de capete, pe categorii de animal:
porci - < 10.000 capete; > 100.000 capete; 10.000 - 100.000 capete.
bovine - < 50 capete; > 1.000 capete; 50 1.000 capete
ovine - 200 capete; 10.000 capete; 3.000-5.000 capete
pasari - < 100.000 capete; > 1.000.000 capete; > 100.000 capete;

se va stabili cantitatea de dejectii evacuat de la fiecare ferm.

se va evalua continutul n azot al dejectiilor pe categorie de animal.
se vor selecta fermele n ordinea descresctoare a continutului de azot al dejectiilor
raportat la numrul de animale.
se va urmri modul de distributie al acestor ferme fat de bazinul hidrografic
respectiv.

Datele respective vor fi furnizate de MAPAM si unitatile din subordine, pe baza recensmntului
agricol si horticol; Institutul National de Pedologie si Agrochimie realizeaza cartri agrochimice
si hrti cu situatia nutrientilor din solurile utilizate ca terenuri agricole si a zonelor identificate ca
fiind vulnerabile sau potential vulnerabile.

12
Prin marcarea pe harta unui bazin hidrografic a distributiei suprafetelor de sol ocupate de
culturi si a celor ocupate de ferme zootehnice (inclusiv structurile de stocare a dejectiilor
animaliere solide, semilichide si lichide) se pot urmri, din amonte spre aval, zonele unde
predomin aceste surse de poluare difuz cu azotati si se poate aprecia corect pozitionarea
statiilor de monitorizare a continutului de azotati din apele de suprafat.

La aprecierea pozitionrii acestor statii trebuie luat n considerare si situatia referitoare la

identificarea tronsonelor de emisari afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole sau posibil a
fi afectate n viitor.

Prelevrile consecutive, la intervale regulate, din acelasi punct de prelevare trebuie s dea un
grad de confident a valorilor obtinute cuprinse intre 90-95%.

Frecventa de monitorizare a continutului de azotati (proveniti din surse agricole) trebuie

stabilit de A.N.APELE ROMANE , pe baza datelor ce pot fi furnizate de MAPAM si ICPA
si unitatile teritoriale din coordonare (OJSPA Oficii judetene de studii pedologice si
agrochimice) cu privire la :

perioada sau perioadele de tratare a culturilor

perioada de splare a fertilizantilor (a azotului organic continut) din sol (de obicei
sfrsitul toamnei nceputul primverii).

Aceste date trebuie corelate cu date privind regimul pluvial care pot fi furnizate de INHGA din
cadrul A.N.APELE ROMANE .

Protocolul de prelevare probe de ap trebuie realizat de A.N.APELE ROMANE; se vor

respecta instructiunile de prelevare prevzute n stasurile n vigoare: STAS 8900/1-1971, privind
determinarea azotatilor din ape de suprafat si ape uzate.

Protocolul analitic trebuie realizat de A.N.APELE ROMANE si unitatile subordonate; se vor

respecta instructiunile de determinare a azotatilor conform metodelor standard de msurare, care
pot fi supuse reactualizrii, n functie de progresele n domeniu si de aparitia de noi metode
standard de analiz si msurare; actualmente concentratia de azotati se va determina conform
metodei standard (metod spectrofotometric sau fotocolorimetric) prevzut n STAS 8900/1-
1971, SR ISO 7890/1,2,3 2000, STAS 12299 -1991.

Limita de cuantificare a continutului de azotati din apele de suprafat, conform cerintelor din
Planul de actiune, este cea prevzut n standardele n vigoare pentru clasa a II-a de calitate, fiind
stabilita o valoarea de 3 mg N-NO3-//l .

Pentru apele de suprafat utilizate sau destinate potabilizrii se va aplica valoarea limita
prevazuta in normativul NTPA 013 (conform H.G. nr. 100/2002, care reglementeaz ca valoare
recomandata pentru continutul de azotati al apelor de categoria A1 - 25 mg NO3-/dm3, iar ca
valoare maxim admisibil - 50 mg NO3-/dm3 .

Evaluarea statistic a rezultatelor analitice se bazeaz pe ncadrarea n standardele de calitate

amintite, n baza programului de monitorizare.

Conform Normativului NTPA 013/ 2002 se consider c o ap de suprafat indeplineste

conditiile pentru potabilizare dac probele prelevate la intervale regulate de timp, din acelasi
punct de control utilizat si pentru captarea apei de but, arat c ea corespunde calitativ n cazul
n care :

13
 la 95% din numrul de probe prelevate continutul de azotati respect valorile prevzute
pentru limita maxim admisibil 50 mg/l.
90% din numrul de probe prelevate continutul de azotati respect valorile recomandate
25mg/l.

La calculul acestor procentaje nu vor fi luate n considerare valorile mai ridicate dect cele
prevzute ca valori limit n cazul producerii viiturilor, dezastrelor naturale sau conditiilor
meteorologice anormale.

Cele 5-10% din probele care nu se conformeaz pot fi luate n seam dac

calitatea apei din aceste probe nu se abate cu mai mult de 50% de la valorile stabilite
(calitatea apei nu va prezenta pericol pentru sntatea public).
valoarea concentratiei de azotati la probele prelevate consecutiv, din acelasi punct, la
intervale determinate statistic, se ncadreaz n valorile stabilite n prezentul normativ.

1.2.3. Monitorizarea apelor subterane din punct de vedere al

continutului de azotati proveniti din surse agricole

Deoarece aproximativ 50% din populaia urban i 95% din gospodriile rurale depind de apa
subteran pentru alimentarea cu ap potabil este important de a se tine seama de caracteristicile
de baz ale acestei resurse.

Apa subteran constituie o resurs valoroas de ap si din acest motiv sunt necesare informatii
detaliate (complete si precise) pentru evaluarea strii ei actuale.

Apa subteran este, nu numai o resurs, ci o caracteristic important a mediului natural,

caracterizat de transport de poluani de la suprafat.

Perioada medie de rspuns, la intrrile de poluani de la suprafa, a forajelor de alimentare cu

ap subteran de mare adncime este de ordinul deceniilor. Rspunsul lent, datorat vitezei
sczute a micrii apei, arat c analiza poluanilor din puurile de alimentare cu ap de adncime
este un indicator slab al strii de deteriorare a calitii apei din sistemul apei subterane luat ca un
ntreg.

De multe ori, apele subterane se alimenteaz prin infiltratie din bazinul hidrografic de la
suprafat dar si din bazinele hidrografice vecine, situatie frecvent ntlnit la masivele de carst, n
care apa circul n fisurile rocilor si poate s apar sub form de izvoare la deprtri mari.

Stratele de ap subteran fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct,
fie prin intermediul rurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp in
funcie de cantitatea de precipitatii, cu o ntrziere , care se datoreaza timpului de infiltratie si
duratei de circulatie a apei prin pmnt pn la locul considerat al sursei.

Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mic (m/zi, sau mai putin) ntrzierea n
producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fat de perioadele corespunztoare de
precipitatii abundente, respectiv de secet, este de ordinul sptmnilor sau chiar al lunilor.
Monitorizarea calitii apei subterane fiind un proces complex, necesit stabilirea de
programe de monitorizare pe termen lung sau scurt.

Elemente necesare elaborrii sistemului de monitorizare

14
Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calittii apelor subterane poluate cu azotati
proveniti din surse agricole este necesar a se realiza aceleasi obiective ca si cele pentru apele de
suprafat :

stabilirea retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refer la selectionarea statiilor de

supraveghere a calittii apelor subterane .
frecventa de monitorizare
stabilirea protocolului de prelevare probe
stabilirea protocolului analitic
limita de cuantificare
evaluarea statistic a rezultatelor

n vederea stabilirii celor mai reprezentative statii de supraveghere (foraje de observatii ) este
necesar a se cunoaste :

sursele agricole de poluare difuz

importanta lor relativ n evaluarea riscului de poluare cu nitrati
incidenta global a altor surse de poluare cu azotati
corpuri de ape subterane afectate de poluarea cu azotati proveniti din surse agricole si a celor
susceptibile de a fi afectate de aceast poluare (n functie de evolutia n timp a parametrului
urmrit n forajele de alimentare care fac parte din reteaua de monitorizare existent - retea
care se refer la calitatea acestor ape din punct de vedere al tuturor parametrilor fizico -
chimici ce refect starea chimic a apelor subterane).

Se recomand utilizarea aceleiasi metodologii de stabilire a amplasrii forajelor de observatii ca

cea descris pentru stabilirea punctelor de supraveghere pentru apele de suprafat.

Proiectarea retelelor de monitorizare pentru apele subterane este extrem de important,

deoarece trebuie obtinut maximum de informatii cu privire la extinderea polurii cu
azotati n apele subterane, care constituie de cele mai multe ori singura surs de ap
potabil (ex. n zonele rurale).

Amplasarea si proiectarea forajelor de observatie, trebuie s fie adecvate in functie de:

scopul pentru care este utilizat forajul (msurarea nivelelor de ap, colectarea probelor de
ap ) ;
adncimea care trebuie atins; coloana filtranta a unui foraj trebuie s fie indeajuns de lung
pentru a intersecta zona saturat peste intervalul de fluctuatii anuale ale nivelului apei;
diametrul interior cel mai potrivit este in general cuprins intre 51,8 mm si 102 mm.

O coloana filtranta mai lung are o mai mare probabilitate de intersectie a penei de poluare
cu azotai; la forajele de observatie cu scopuri multiple (ex. detectarea lichidelor in faza
neacvifer, colectarea probelor de ap din stratul superior al acviferului) ; lungimea coloanei
filtrante poate varia de la 6 m la un minimum de 1,5 m; forajele cu diametre mai mici de 25
mm - 51,8 mm ( piezometre ) instalate de obicei in acvifere au coloana filtranta foarte
scurt, punctul de msur fiind la baza forajului si nu la nivelul suprafetei apei.

Pentru evaluarea extinderii polurii cu nitrati, forajul trebuie s deschida perfect toata partea
saturata a acviferului freatic cu coloana filtranta.

Dup ce s-a stabilit locul forajului de observaie si acesta a fost executat, se pot preleva probe de
la diferite adncimi.

15
La stabilirea retelei de monitorizare a calittii apelor subterane trebuie luate n considerare
si continutul azotatilor din apele freatice, amplasate pn la adncimea de 30 m (apa din
fntnile particulare), care constituie sursa de ap pentru majoritatea localittile rurale .

Obiectivele primare ale unei reele de foraje de observaie sunt:

1. asigurarea accesului pentru msurarea nivelelor apei subterane sau a suprafeei piezoelectrice
a acviferului;
2. prelevarea probelor de ap subteran

Forajele de observaie furnizeaz de asemenea date hidrogeologice i ajut la determinarea

proprietilor hidraulice ale formaiunii n care se produce poluarea cu azotati (Marino i Luthin,
1982).

Frecventa de monitorizare a continutului de azotati (proveniti din surse agricole) din apele
subterane, trebuie stabilit pe baza acelorasi date ca si cele pentru apele de suprafata. Se va
realiza de catre A.N. Apele Romane si Directiile de apa bazinale.

Protocolul de prelevare probe de ape subterane trebuie s respecte instructiunile de prelevare

prevzute n stasurile n vigoare: SR ISO 7890/3-2000, privind determinarea continutului de
azotati din ap brut si ap potabil. Se va realiza de catre A.N. Apele Romane si Directiile de
apa bazinale.

Protocolul analitic trebuie s respecte instructiunile de determinare a azotatilor conform

metodelor standard de msurare, care pot fi supuse reactualizrii, n functie de progresele n
domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiz si msurare; actualmente concentratia
de
azotati se va determina conform metodei standard (metod spectrometric cu acid sulfosalicilic)
prevzut n SR ISO 7890/3- 2000. Se va realiza de catre A.N. Apele Romane si Directiile de
apa bazinale.

Limita de cuantificare a continutului de azotati din apele subterane, conform cerintelor din
Planul de actiune, este cea prevzut n normativele in vigoare.

Evaluarea statistic a rezultatelor analitice se bazeaz pe ncadrarea n standardele de calitate

amintite, n baza programului de monitorizare realizat de A.N.APELE ROMANE . Se pot
utiliza cerinte similare cu cele prevzute in NTPA 013, conform H.G. nr. 100/2002.

Pentru protectia apelor subterane fat de impacturile negative ale activittilor agricole, este
necesar a se prevedea n cadrul protocoalelor de reglementare un sistem cuprinztor de
monitorizare al solului i al apei subterane .

Poluarea cu azotati a apelor subterane datorit activitilor agricole necesit pe lng

controlul calitatii apei subterane si informaii asupra proprietilor solului.

Solul a fost caracterizat la o adncime maxim de 2m, dar interesul crescut pentru caracteristicile
solului s-a extins la adncimi mai mari de 2 m.

Limita cea mai sczut a solului cu roca dur sau cu materia pmntoas este teoretic delimitat
de animale, rdcini sau alte amprente de activitate biologic. Astfel limita cea mai de jos a
solului este n mod normal limita activitii biologice, care n general coincide cu adncimea
obinuit a rdcinilor plantelor perene. Dac totui, exist activitate biologic sau alte procese
pedogenetice care se extind la mai mult de 200cm, limita cea mai de jos a solului, o stabilim
arbitrar la 200cm.
16
Condiiile de sol, drenajul i permeabilitatea sunt strns legate de productivitatea recoltelor
performante; constituindu-se ca factori determinani.

Cnd apar infiltraii dup o ploaie sau dup irigaii, zona de sol cedeaz o parte de substane
minerale (azotati) n apa de infiltratie i astfel apar numeroase efecte importante ca rezultat al
scurgerii apei n substrat. Aceste efecte sunt transmise n primul rnd n zona saturat a solului
cunoscut sub numele de acvifer.

Principiile de baz ale caracteristicilor solului i ale apei subterane sunt direct legate de procesul
de curgere a apei i a transferului de substan/energie.

Pn nu de mult, accentul major al monitorizrii a fost pus pe prelevarea de probe de ap

subteran, ignornd tehnicile de monitorizare a zonelor vadoase pentru detectarea din
timp a deplasrii poluanilor (ex. azotati).

Monitorizarea zonei vadoase (nesaturat) alturi de monitorizarea zonei saturate (zonei acvifere
subterane ) este necesar pentru:

evaluarea transportului de fertilizatori aplicati culturilor agricole .

caracterizarea extinderii spaiale a polurii ce rezult din folosina istoric a terenului n
zona de interes.

Monitorizarea zonelor saturate ( acvifere subterane)

Stratele de ap subteran fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct,
fie prin intermediul rurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp, in
funcie de cantitatea de precipitatii, cu o ntrziere , care se datoreste timpului de infiltratie si
duratei de circulatie a apei prin pmnt pn la locul considerat al sursei.

Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mic (m/ zi, sau mai putin), ntrzierea n
producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fat de perioadele corespunztoare de
precipitatii abundente, respectiv de secet, este de ordinul sptmnilor sau chiar al lunilor.

Cnd se produce poluare punctiform, impurificatorii ptrund n sistemul de curgere al apei

subterane i sunt purtai n aval (micare de advecie), formnd o pan de poluare ; forma penei
este influenat de alti factori, incluznd dou tipuri de dispersie hidraulic: amestecul mecanic
i difuzia molecular.

Densitatea substanelor poluante n raport cu apa, precum i natura hidraulic a acviferului

(omogenitatea, izotropia, grosimea) vor determina penetrarea pe vertical a penei deoarece
aceasta se deplaseaz n aval.

n funcie de caracteristicile fizice i biochimice ale materialului saturat, dispersia poate fi de o

magnitudine chiar mai mare dect micarea longitudinal (advecie) n acvifer. ns, cel mai
adesea amestecul mecanic cuplat cu fluxul advectiv creeaz pene de form eliptic.

Cu ct aria total acoperit de pan este mai mare, cu att impurificatorii devin mai diluai.

Pentru a determina dimensiunile unei pene, forajele de observaie pot fi instalate temporar n
acvifer, pentru a preleva probe de ap. O analiz a nivelurilor relative de ap sau a suprafeei
piezoelectrice n foraje va arta direcia fluxului apei subterane.

17
Poluarea difuz care st la baza incrcrii cu azotati a apelor nu este generat de un singur
eveniment sau aciune, prin urmare se produce consecvent o ntindere larg a impurificatorilor n
stratele acvifere.
Frecvent, monitorizarea apei subterane are dou obiective principale: evaluarea extinderii i/sau
evoluia contaminrii apei subterane de la o surs cunoscut i monitorizarea unei surse
poteniale a polurii apei subterane (Showalter, 1985).

Monitorizarea continu este cerut n timpul unui program de aciuni de remediere, pentru a
evalua progresul sau succesul n decontaminarea solului sau a apelor subterane n zon.

Proiectarea adecvat a sistemului de monitoring pentru stabilirea concentratiilor azotatilor are

drept scop evaluarea si managementul de risc pentru producerea unei astfel de poluri si
mbunttirea calitatii resurselor de ap afectate de poluarea cu nitrati.

Proiectarea unui sistem de monitoring n sprijinul evalurii polurii cu nitrati proveniti

din surse agricole se va realiza la nivel de bazin hidrografic .

Eforturile de monitorizare implic n general o gam divers de scri spaiale i temporale,

depinznd de utilizarea datelor rezultate privind calitatea solului i apei subterane. Scara spaial
de monitorizare dicteaz n general rezoluia temporar de prelevare.

Astfel, supravegherea la scar regional (bazine hidrografice) implic monitorizarea pe termen

lung (ani) a schimbrilor sezoniere, spre deosebire de caracterizarea specific zonei detaliat a
unitilor spaiale mici (cmpuri), care pot necesita diagrame de prelevare zilnice sau chiar orare.

2. PROGRAM DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL , PROCEDURI SI INSTRUCTIUNI

Programul de supraveghere si control a calittii apelor de suprafat si subterane, din punct de

vedere al continutului de azotati, proveniti din surse agricole, se poate realiza pe baza dezvoltrii
unei retele de monitorizare reprezentativ pentru apele afectate de o astfel de poluare.

Specificrile tehnice si metodele normalizate de analiz si de supraveghere cuprinse intr-un astfel

de program vor fi stabilite de A.N. Apele Romane .

2.1. Program de supraveghere si control al polurii apelor

de suprafat cu nitrati proveniti din surse agricole

Realizarea unui program de supravehere si control al calittii apelor de suprafat afectate de

poluarea cu azotati proveniti din surse agricole impune:

1. Date privind caracteristicile mediului :

1.1. Distanta de terenurile agricole, de locurile de depozitare

gunoi de grajd provenit de la ferme zootehnice .
1.2. Numr septel ( ferme mici individuale, ferme mari complexe
zootehnice ).
1.3. Clima si vremea ( variatii de temperatur, regim de precipitatii
etc.)
1.4. Caracteristici fizice ( topografie, distante etc. )
1.5. Debite sezoniere
1.6. Prezenta si localizarea altor surse de poluare in zona unde se
efectueaz prelevri.
1.7. Date anterioare privind caracteristicile fizice si poluarea cu azotati.

18
2. Date privind caracteristicile surselor sau a locului de prelevare :

2.1. Localizarea surselor difuze reprezentative care incarc apele cu

azotati .
2.2. Productia vegetal, capacitatea de depozitare dejectii animaliere.
2.3. Localizarea altor surse ( procese industriale tipice care incarc apele
cu azotati).
2.4.Selectarea punctelor de supraveghere s fie reprezentativ pentru
sursele difuze care prezint risc de poluare cu azotati (depozitele de
dejectii animaliere, sau terenurile agricole cultivate).
2.5.Sectiunile de supraveghere s fie stabile, cunoscndu-se perioada de
aplicare a ingrasmintelor chimice sau organice, iar posibilitatea de
modificare a graficului de introducere a noi substante chimice in perioadele de studiu s fie
redus.

3.Stabilirea densittii spatio - temporal a prelevrilor:

3.1.Selectarea duratei, frecventei si perioadei de prelevare (zi, luna, sezon, an): se propune ca n
perioadele fr precipitatii si n perioadele
n care nu se aplic tratamente culturilor s se fac prelevri
lunare la rauri si trimestriale la lacuri; prelevarile pot fi mai dese n perioadele cu
precipitatii si n perioada tratamentelor la culturi.
3.2.Alegerea tipului de probe: prelevarea de probe instantanee.
3.3.Colectarea datelor de mediu pentru stabilirea influentei sezonului si
vremii asupra reprezentativitatii probei.
3.5.Localizarea sectiunilor de prelevare: selectionare, localizare GIS, distant fat de sursele
agricole.

4. Caracteristicile probei :

4.1. Caracteristici fizice si organoleptice: pH, temperatura, culoare, miros.

5. Stabilirea tehnicilor de prelevare :

Conform standardelor in vigoare.

6. Stabilirea tehnicilor analitice

Conform standardelor in vigoare (STAS 8900/1-1971, SR ISO 7890/1,2,3 2000, STAS

12299 1991).

7.Controlul de calitate, asigurarea calittii si raportari:

Conform referentiarului de acreditare a laboratoarelor.

2.2. Program de supraveghere si control al poluarii apelor

subterane cu nitrati proveniti din surse agricole

Supravegherea la scar regional a apelor subterane (ex: bazine hidrografice) implic

monitorizarea pe termen lung (ani) a schimbrilor sezoniere, spre deosebire de caracterizarea
specific zonei detaliat a unitilor spaiale mici (ex.: cmpuri), care pot necesita diagrame de
prelevare zilnice sau chiar orare.

19
Etapele necesare pentru realizarea unui program de supraveghere si control al calittii apelor
subterane afectate de poluarea cu azotati proveniti din surse agricole sunt:

1. Date privind caracteristicile de mediu :

1.1. Distributia terenurilor agricole, a locurilor de depozitare a gunoiului de grajd

provenit de la ferme zootehnice, fat de pozitionarea forajelor de observatie si de
alimentare cu ap.
1.2. Clima si vremea ( variatii de temperatura, regim de precipitatii, etc.)
1.3. Caracteristici fizice ( topografie, distante etc.).
1.4. Debite sezoniere.
1.5. Prezenta si localizarea altor surse de poluare in zona unde se efectueaza prelevari.
1.6. Date anterioare privind caracteristicile fizice si poluarea cu azotati.

2. Caracteristicile surselor sau a locului de prelevare :

2.1. Localizarea surselor difuze reprezentative care incarc apele cu azotati .

2.2. Productie vegetal, capacitate de depozitare dejectii animaliere.
2.3. Localizarea altor surse ( procese industriale tipice care incarc apele cu azotati.
2.4. Amplasarea forajelor de supraveghere s fie reprezentativ pentru sursele difuze care
prezint risc de poluare cu azotati prin infiltratii (depozitele de dejectii animaliere, sau
terenurile agricole cultivate).
2.5.Locurile de amplasare a forajelor de supraveghere s fie stabile,
cunoscndu-se perioada de aplicare a ingrsmintelor chimice sau
organice iar posibilitatea de modificare a graficului de introducere a noi
substante chimice in perioadele de studiu s fie redus.
2.6.Prelevarea de probe de ape subterane la intervale regulate.

3. Stabilirea densittii spatio temporale a prelevrilor:

3.1. Frecventa de prelevare : de doua ori pe an.

3.2. Alegerea tipului de probe : prelevarea de probe instantanee, dupa realizarea
programului de pompari stabilit.
3.3. Colectarea datelor de mediu pentru stabilirea influentei sezonului si vremii asupra
reprezentativitatii probei
3.5. Localizarea si realizarea forajelor de prelevare: selectionare, localizare GIS, distanta
fat de sursele agricole ; se recomand monitorizarea forajelor de mare adncime si a
forajelor situate la mai putin de 30m (fntni).

4. Furnizarea de date privind caracteristicile probei :

Caracteristici fizice si organoleptice: pH, temperatura, culoare, miros.

5. Stabilirea tehnicilor de prelevare :

Conform standardelor in vigoare.

6. Stabilirea tehnicilor analitice

Conform standardelor in vigoare (STAS 8900/1-1971, SR ISO 7890/1,2,3 2000, STAS 12299
1991).

7.Controlul de calitate, asigurarea calittii si raportari:

20
Conform referentiarului de acreditare al laboratoarelor.

2.3. Programul de control a calittii apelor de suprafat si a apelor subterane, afectate de

poluarea cu azotati din surse agricole, n sectiunile de prelevare reprezentative pentru aceast
poluare, se va realiza de ctre factorii abilitati: A.N. Apele Romane si unitatile subordonate
implicate in implementarea Directivei 91/676) , astfel:

o dat la 4 ani - in sectiunile in care exist depsiri ale valorilor limit reglementate, si de
cate ori este necesar.
o dat la 8 ani - n sectiunile n care rezultatele controalelor precedente sunt bune ( adic se
situeaz sub valoarea limit reglementat) si nici o alta activitate antropic nu este posibil s
intervin asupra cresterii continutului de azotati.

Programul de control const n controalele efectuate pentru evaluarea amplorii polurii cu azotati
a apelor de suprafat si subterane. Controalele vor fi efectuate pentru fiecare punct de
supraveghere anual pe o perioad de 4 ani.

Frecventa controalelor este conditionat de un nivel acceptabil de confident si de precizie a

rezultatelor; prelevrile consecutive, la intervale regulate, din acelasi punct de prelevare trebuie
s dea un grad de confident a valorilor obtinute cuprins ntre 90-95%.

Dac controalele relev depsiri constante ale valorilor reglementate se vor stabili programe de
msuri pentru remediere.

3. PROCEDURI, METODOLOGII SI INSTRUCTIUNI DE EVALUARE A DATELOR

DE MONITORIZARE

Achizitia de date analitice si procesarea lor sunt componente principale ale sistemului de
monitorizare a calittii apelor de suprafat si subterane .

Scopul final al achiziiei de date analitice privind aceste categorii de ape este stocarea tuturor
informaiilor monitorizate ntr-o baz de date permanent care va permite gsirea i analiza
ulterioar a datelor.

Procedurile pentru achizitia de date sunt :

achizitia manual a datelor si stocarea lor digital ntr-un computer;

sisteme on-line, care faciliteaz intrarea continu a datelor ntr-un
sistem de computere.Transmiterea automat a datelor utilizeaz
senzori pentru monitorizarea concentratiei de azotati, precipitatii etc.

Cea mai comun procedur este achizitia manual cu stocarea datelor pe un suport magnetic sau
electronic. Aceast procedur depinde ns de disponibilitatea resurselor umane, deoarece se pot
produce numeroase erori la transferarea datelor brute sau grafice n sistemele digitale; cu toate
acestea simplitatea procedurii si existenta posibilittii de a se face copii pe hard o fac
interesant, meritnd a fi luat n consideratie.

Sistemele on-line elimin necesarul observatiilor umane, si reducerea numeroaselor vizite

la forajele de observatie indeprtate. Monitorizarea automat poate fi valoroas n situatii
speciale, precum studiul intensiv al variabilittii temporale a continutului de azotati ntr-
un foraj de alimentare.
21
Erorile asociate cu sistemele on-line sunt, n mod normal, limitate la defectiuni de transmitere
datorit acumulatorilor, defectiuni ale senzorilor, etc.

Colectarea datelor n mod continuu este posibil doar dac sistemele au fost proiectate cu
grij, au fost selectate cu grij echipamentele si s-a acordat o atentie meticuloas
ntretinerii si recalibrrii lor.

Pentru apele subterane este indicat monitorizarea automat n zonele izolate unde prelevarea de
probe este dificil.

Achizitia de date cuprinde mai multe proceduri ca: transmiterea i stocarea datelor, gestionarea
datelor, analiza datelor i ieirea lor.

Gestionarea, stocarea si salvarea datelor trebuie s fie parte integrant a proiectrii

initiale ale sistemelor de monitorizare.

Parametrul monitorizat trebuie inclus n definirea unei structuri de baz de date, care s permit
stocarea, salvarea, reniorea si iesirea informatiilor existente.

Gestionarea datelor cuprinde 3 activitti majore :

verificarea si editarea datelor din teren
stocarea datelor salvate
iesirea datelor care includ analiza si interpretarea datelor

Informatiile salvate pot fi reprezentative sub form de hrti sau diagrame utiliznd soft-ul
corespunztor sau manual.

Va fi utilizat un sistem mai complex- Geographical Information Systems ( GIS ).

Bazele de date derivate din statiile de monitorizare din teren sunt inevitabil supuse intrrilor
eronate sau pierderilor de informatii cnd senzori individuali functioneaz fr calibrare.

Toate datele colectate la diferite momente, utiliznd diferite metode de msur, prelevare si
analiz, trebuie s fie verificate nainte de a fi stocate n baza de date.
De aceea nainte de a ncepe stocarea datelor trebuie efectuati mai multi pasi :

definirea structurii bazei de date

salvarea si iesirea din baza de date
analiza si interpretarea bazei de date

Definirea stucturii bazei de date trebuie s includ forma de editare cerut: tabele, hrti,
grafice, analiz statistic, compatibilitatea datelor cu utilizrile ulterioare etc.

Salvarea si iesirea din baza de date : datele trebuie s fie prezentate

ntr-un format uor de neles i aplicat. Reprezentarea numeric poate include analiza statistic a
datelor si reprezentrile grafice. De obicei o serie de hri pot prezenta geologia descris,
caracteristicile acvifere, calitatea apei subterane, utilizarea terenului, sursele de poluare i
localizarea, utilizarea forajelor existente. Ieirea datelor este realizat n mod normal pe diferite
dispozitive hardware ale computerului (imprimant, ecran).

Analiza si interpretarea bazei de date implic un proces distinct si separat de convertire a

datelor salvate din baza de date ntr-o form corespunztoare, gata pentru a fi procesate.

22
Pentru a facilita sinteza unei game largi de date multidisciplinare se utilizeaz dou tehnici:
trasarea pe o hart a vulnerabilittii acvifere si utilizarea GIS.
Sitemul Informational Geografic ( GIS) a fost creat pentru colectarea, stocarea, gestionarea si
procesarea informatiilor spatiale ; n general etse un mijloc de a rezolva problemele de
management ale utilizrii terenului. Un exemplu n domeniul hidrologic este proiectul CORINE
WATER promovat de sistemul de operare ; acesta permite intrarea, gestionarea, elaborarea,
analiza si iesirea datelor.

Definirea bazei de date in sistem GIS:

- Intrarea datelor se refer la procedura utilizat pentru stocarea informaiilor geografice
ntr-un format digital. Informaiile care trebuie introduse sunt nti filtrate i verificate
pentru a evita datele eronate.
- Ieirea datelor se refer la salvarea datelor sub form de tabele, hri sau grafice, care se
pot realiza prin imprimare, pe ecran, plotter, etc.
- Gestionarea informaiilor spaiale se realizeaz prin proceduri de salvare a bazei de date.
- Utilizarea funciilor analitice. Informaiile stocate n baza de date sunt colectate i
procesate pentru obinerea de noi informaii care furnizeaz un rspuns ntrebrilor
operatorilor. De exemplu realizarea unei hri finale a concentraiei de azotai ntr-un
acvifer.

Datele stocate ntr-un sistem GIS pot fi spaiale, cnd se descrie localizarea punctelor, liniilor,
poligoanelor i suprafeelor (ex: limite litologice) sau nespaiale, cnd descrierea se refer la
caracteristicile unor elemente (ex: conductivitatea hidraulic a acviferului).

Deoarece poate fi dificil interpretarea tabelelor cu date chimice ale apelor de suprafat si
subterane, pot fi utilizate mai multe proceduri pentru facilitarea acestor interpretri. Cea mai
utilizat este calcularea relatiei hidrochimice si reprezentarea grafic a analizei satistice a
valorilor absolute.

Necesitatea de softwarw si modeling:

Pe pia sunt disponibile mai multe pachete software pentru calcularea i prezentarea datelor,
precum GEOEAS (US-EPA), UNDTCD, care pot fi uor instalate pe computer.

Relaia hidrochimic stabilete raportul dintre diferii ioni i concentraia lor; reprezentarea
grafic este util cnd se compar analizele i pentru sublinierea similaritilor i diferenelor
dintre diferitele tipuri de ap, n timp ce analiza statistic calculeaz datele prelevate.
Principalele tipuri de reprezentare a datelor sunt:

- hri, care prezint izoliniile variabilelor de stare (nivele de ap, concentraia de substan
dizolvat, etc) la orice dat dorit n orice parte a regiunii.
- grafice care reprezint variaia variabilelor de stare n cursul oricrei locaii sau timp
dorite.

Deoarece datele de baz utilizate n determinarea calitii apei sunt obinute prin analize chimice
ale probelor de ap, primul pas n interpretarea datelor trebuie s includ verificarea analizelor
chimice ale probelor de ap , verificarea acurateei datelor.

Datele din analizele chimice pot fi grupate i evaluate statistic utiliznd diferite tehnici pentru
comprimarea volumelor mari de date sau pentru analiza distribuiei n timp i n spaiu.
Prezentarea grafic a analizelor ajut la prezentarea relaiei chimice n diferite tipuri de ap,
surse probabile de substane dizolvate, un regim real al calitii apei i evaluarea resurselor de
ap.

23
Referindu-se la poluarea agricol, obiectivul primar, l reprezint monitorizarea schimbrilor
concentraiilor impurificatorilor n timp i reprezentarea lor sub forma unui hidrograf, un grafic
care arat schimbrile ntr-o anumit perioad de timp a unor proprieti ale apei. Schimbrile n
calitatea apelor subterane sunt relativ lente; se pot produce unele schimbri pe termen lung i pe
termen scurt. Cnd sunt prezentate schimbri pe termen lung, aceasta indic un proces de
poluare. Uneori este important utilizarea diagramelor care arat diferenele calitii apei de-a
lungul unei seciuni transversale n adncime a unui acvifer.

O procedur util de studiere a calitii apei la o anumit dat este prezentarea pe o hart a
distribuiei spaiale sau la suprafa a unei sau a unor anumite spatii de minerale, a raportului
dintre ioni sau a parametrilor fizico-chimici.

Metoda comun de stabilire a frecvenei de prelevare se bazeaz pe criteriul statistic i pe

variabilitatea datelor, a concentraiilor de msurat i a schimbrilor de detectat. Dup ce au fost
colectate suficiente date pentru evaluarea variabilitii, frecvena de prelevare este ajustat, ca s
o reflecte in mod corespunzator.

Statisticile sunt legate de analiza datelor de prelevare, iar probabilitatea este legat de msurarea
ansei sau a probabilitii derivate din datele de prelevare.

Analiza statistic a datelor ncepe cu tratarea datelor hidrologice brute prin prelevarea de date
i studiul erorilor de observare.

Pentru datele cu valori anormale sau extreme (probabil datorit erorilor de msur sau
problemelor de poluare) se utilizeaz tehnici de distributie liber, tehnici statistice neparametrice;
acestea se pot aplica la proiectarea reelei de monitorizare, pentru a evalua corect concentratia
tipic a azotatilor ntr-o zon, sau proportia sectiunilor sau a forajelor care au depasiri ale
limitelor standard existente.

Analiza variabilitii
n prelevarea datelor, probele trebuie s fie pur aleatoare i ct se poate de reprezentative pentru
parametrul msurat.

Dependena de timp este cauza major a hazardului impur al datelor. De exemplu, dou date
succesive ale nivelului piezometric au n mod normal un grad mare de dependen.
Dependena spaial este cauzat de datele colectate din punctele de prelevare plasate n
apropiere unul de altul, care va produce date similare sau practic identice.

n general exist zone unde valorile tind s fie ridicate sau sczute. Aceast structur spaial
poate fi studiat printr-un model probabilistic care rspund pentru iregulariti locale i presupun
c toate fenomenele aleatoare se datoreaz erorilor sau zgomotului i unei structuri
fundamentale care reflect caracteristicile generale ale fenomenului.

Cele dou metode de estimare a gradului de variabilitate spaial a unei variabile sunt funcia de
autocorelare i variograma. Ambele funcii descriu modelul spaial al unei variabile n funcie de
observaiile la diferite distane de separare. Hrile de contur sunt realizate prin folosirea unei
metode medii de deplasare a ncrcrii, utilizat pentru interpolarea valorilor de la un set de date
de prelevare pe o gril de puncte pentru conturare.

Utilizarea tehnicilor de kriging i cekriging n sistemele de monitorizare a mediului (ASCE,

1990), pentru msurarea erorii de estimare este relevant referitor la definirea reelei de
monitorizare

24
Graficele se pot utiliza pentru compararea analizelor sau accentuarea diferentelor sau
similitudinilor. Cele mai utile tehnici sunt: graficele cu bare, diagramele circulare, hidrografe de
calitate a apei, harti si profile de calitate a apei.

Hrtile de calitate a apei constituie o procedur util pentru distributia spatial a concentratiei de
azotati din ape la o anumita dat.

25