SCOP: de a aduce o nelegere profund a modului n care acest domeniu se desfoar ntr-un

spaiu cu o tradiie puternic, ntr-o societate modern care este nc dominat de rigorile religiei
islamice. Demonstrarea faptului c publicitatea este limitat n spaiul arab de anumite elemente
culturale i sociale a fost fundamental n aceast cercetare, acest lucru fiind posibil printr-o
comparaie cu o lume n care publicitatea are un alt cadru de manifestare, cea american.

Motivatii: n ceea ce privete motivaia alegerii acestei teme, primul factor care a stat la baza
opiunii a fost curiozitatea. Dorina de a afla ct mai multe despre publicitate i despre modul n
care ea acioneaz n funcie de fiecare cultur ne-au ndemnat s iniiem aceast cercetare. Am
optat pentru spaiul arab tocmai pentru limitele culturale pe care le impune i pentru tradiia
puternic, Emiratele Arabe Unite fiind un loc al contrastelor, n care islamul se ntlnete cu
modernitatea. Pe de alt parte, spaiul american a fost ales dat fiind c pe parcursul anilor de
studiu am acumulat destul de multe informaii despre publicitatea din aceast cultur, necesare
comparaiei i pentru c aici acest domeniu i-a atins un nivel maxim de dezvoltare, nefiind
limitat de bariere culturale.

Alegerea turismului drept domeniul de cercetare s-a bazat pe importana pe care acesta o are n
Emiratele Arabe Unite. Astzi el este un sector foarte puternic, datorat dezvoltrii rapide a
acestui spaiu.

Un alt motiv pentru alegerea acestui domeniu au fost oportunitile pe care el le ofer publicitii,
fiind un sector n care creativitatea poate fi utilizat la maximum. Important a fost de asemenea
de a observa dac aceste campanii analizate, gndite pentru un public-int extern, care nu face
parte din spaiul arab, respect limitele culturale islamice sau se adapteaz modelului american.

Ipoteze: Prima ipotez pe care o formulm, cea principal, este: Dac publicitatea n lumea arab
este limitat de anumite elemente culturale, atunci acest lucru va fi vizibil i n promovarea
turismului, chiar i n spaiul Emiratelor Arabe Unite.

Ipoteza secundar care va fi probat este: Cu ct promovarea turismului este mai limitat
n spaiul arab, cu att este mai extins n lumea american. Cea de-a doua ipotez secundar
formulat este: Dac aceste reclame promoveaz turismul prin intermediul unui personaj
feminin, atunci cele din spaiul arab utilizeaz tehnici ce nu aduc conota ii negative imaginii
femeii.
Metode de cercetare: Prin urmare, metodele utilizate n cercetarea noastr vor fi analiza de
coninut, un procedeu att cantitativ ct i calitativ i focus grupul, o metod calitativ.

Partea teoretica:

1 . introducere in islam

1.1. Apariia islamului. Viaa lui Muhammad ca exemplu pentru comunitatea islamic

Islamul aslama a se supune

-preislam mai multe zeitati, triburi obiceiuri nomade

- rasp crestin si iudaismului premise pt aparitia islamului

1.2. Religia islamic: dogm i credin

- cei 5 stalpi: marturia de credinta, rugaciunea, dania, postul, pelerinajul.

Alte ritualuri: circumcizia, alimentele, morala lor, viata de apoi, solidaritatea,

casatoria

Izvoare: Coranul, hadith, igma consensul eruditilor musulmani

Saria islamul politic

1.3. Emiratele Arabe Unite

- 5% crestiini metisaj de traditii, modernism

-federatie de monarhii

- o indepartare de modelul pol ce domina la medina saria lege simbolica

- totusi segregarea exista doar 14% din femei din totalul fortei de munca\

- cat mai multi barbate se casat cu femei de alta rel amenintare

2. Introducere n publicitate. Publicitatea n lumea arab

2.1. Apariia publicitii

Volney B. Palmer

JOhm e Powers parintele publ creative

Young&Rubicam, Madison Avenue ( Ogilvy, ddb, leo burnett

2.2. Strategiile publicitii

Importanta com Shannon weaver, functiile com ( roman jackobson)

- Publ nu vinde neaparat un produs, ci o ide sau o imagine text + imagine

imaginatia joaca un rol imp
- - cercetarea f imp
- Reguli sa def bn publ, sa aleaga canalele corecte, sa evidentieze imp prod
printr-un benficiu unic, sa nu ofenseze publ etc
- Advertising-ul funct atunci cand nu spune oamenilor ce sa gandeasca

2.3. Importana culturii n care se plaseaz publicitatea

- De cult depinde esecul/ succesul

- Clasif cult et hall cult monocronice si cult policronice( ev simultane, tratate
superficial)
- Geert hofstede individualism vz collectivism, masculinitate vs feminitate,
distant fata de putere, evitarea incertitudinii, orientare temporal (pe termen
scurt Islamic)
- -arabii citesc de la dreapta la stanga compania de detergent
- Numele prod promovat poate avea alte cononatii
- -metafora, polisemia si eufemismul pot avea alte intelesuri in f de cult

.4. Apariia publicitii n lumea arab. Cazul n Emiratele Arabe Unite

- Dezv eco surprinzatoare de la mij sec 20 progresl a facut ca uae sa fie una
dintre cele mai modern si stabile tari din lume

3. Publicitatea n Emiratele Arabe Unite

3.1. Comunicarea n cultura arab

- Modul in care se desf com in sp arab e strans legata de identit cultural

individul se identify cu com musulmana si cu credintele ei .
- Comunicarea e fixata cultural, modelata de val si mentalitati
- - musulmanii trb sa se exprime asemenea unor oameni cultivate, asa cum
merita o lb bogata precum cea araba, coranul fiind forma desavarsita a
limbajului
- -tacerea e cons inteleapta
- Com araba high context semnif trb descifrate de ascultator
- - com indirect aduce ambiguitate
- Cult non linear , bazata pe oralitate com spirituala cu alah
- Repetitia, imaginatia, comp emotional si vagul
- Tactica prez preturilor intr o reclama este cons mult prea dire si nepotrivita
- Reclama la ceai care a fost interzisa din cauza mainii in care era cana tinuta,
cea stanga

3.2 val musulmanilor si publicitatea

- cele de tip obligatoriu
 -cele fundamentale prot vietii, a familiei sau a propr
-cal instructionale coranul ofera indicia despre cum poate fi o probl
solutionata
- cainii sunt consid animale murdare + orice lucru care duce la dependenta e
interzis + homoseuxalitaeta + nuditatea

3.3 femeia in publ araba

- femeia marginalizata de-a lungul ist pusa pe acelasi loc cu sclavii

-subord barbatului

- dpv al vietii spiritual, ea este egala barb

-emancipare femeile sunt vazute drept o amenintare

-vesmintele + valul

- publ o serie de reguli ce trb respectate- imbracamintea modesta

- ele apar mult mai putin fata de sit din occident limitarea utilizarii sex appleal-ului
pt a vinde - pt a se incadra trb sa fie in roluri de casnica, de sotie

- nu pot aparea femei blonde nu se identif cu ele

3.4 turismul in sp arab

- stil de viata extravagant si bogatie o lume a contrastelor

- dubai e destinatia pp

- investitiile pt turism au crescut rapid, 6, 2% din totalul investitiilor din uae fiind
direct cxatre turism in 2013

Stainii non musulmanii au fost pt o lunga perioada o categ defav coranul invita la
tolerant

4. Ociidentul si lumea musulmana

4.1. dif cultural

In per in care soc araba era la apogeu si in cont expansiune, celalalt era al plural nu
reprez o amenintare. Azi celalalt = occident

- Motive: razboaie, zona mediteraneana, politica rap de forte din primul razb
mondial
- - petrolul ment leg cu occidental
- - musulmanii resping val occide
 - Rap cu crest si iudaismul cont si exp pers
- Arabii in America guv am nu a incercat niciodata sa controleze pop
musulmana
- Const am sep intre stat sir el dif de adaptare
- Islamofobie
- Modul cum trb sa traiasca musulm in am integrationsiti si separatist

4.2. publ in lumea occid

Cult Americana creuzet

-religia e in mare parte inloc de stiinta infl f mult cultura secularizarea culturii

-publ se dezv dat valorilor cult - individualism, independent, libertate, model dir
de comunicare, low- context ( e imp schimbul info), com linera (vizualul f imp)

-com exacta

- modul in care sp e perceput de americani arabii sutn exigenti in ceea ce priv calit
locului

- e t hall sp cu org fixa America arabii emigrati in sua se simt asupriti de

plafoanele prea joase, de lucururile prea mici, de prot prea mica fata de lumea ext,
sp priv slab delimitat, sp pub; ( arabii cons ca ceea ce e pul apartine tuturor)

-americanii cons ca arabii vb prea apr de interlock si il priv fix

4.3. Binefacearae ca liant

Pepsico - - global citizenship active caritabile - pepsico si Start inv prin arta

- Pepsi art house

- Karam - are griaj de orfani in per ramadamului

Stud de caz

Cazul emiratelor arabe unite

Standardele publ trb sa insufle respectful pt val locale religioase, cultural, sociale

- Nu e permisa pub.l pt bauturi alcoolice, tigari, droguri

- Nu trn sa creeze confuzie intre produse , com publ ce isi revendica un bonus
de natura comparative sutn itnerzise
- - reclamele care prez unicitatea unui produs sunt interzise
1. Campania Hello Tomorrow
- Promov orasului Dubai
- Invita calatorul sa incerce ceea ce nu ii e familiar, sa se concteze cu oameni
si dif culture pentru a crea o noua viz a orasului Dubai.
 a) Dubai inspires a whole new look, b)Dubai re-imagines the world c)
tomorrow thinks borders are so yesterday d) Dubai welcomes you to the
fun si spot tv - tomorrow believes the more of our world we see, the richer
we become. say hello to the home of tomorrow sparge stereotipuri
2. Meydan beach atipic, sg elem care e tradit imbracamintea - you ll find a
way the new exclusive beach experience you ll do anything to be a part of
3. Abu dhabi global campaing NOTA SUBTILA, se ax pe ospitalitate, mistic,
imbracaminte traditional
s) much more than you could ever imagine - spot - astp calatorului vor fi
intrecute
b) travelers welcome spot + print

4. Emirates si Etihad Airways emirates wake up to flying as it should be , etihad

flying reimagined

Turismul in publ Americana

1. Land of dreams anul 2 012 effort de a sterge cei 10 ani de declin cauzati
de 11 sept - au fpst impuse procedure si restrictii de primire a turistilor - era
vazut drept unul lipsit de ospitalitate - - canta land of dreams - discover this
land like never before - sparge stereotipuri
2. All wirhin your reach e apromova proxitiatea dstinatiilor - ny si cape cpde
3. Let yourself go Arizona - grand canion si mission san xaxier pov ta incepe
aici si e pe cale sa devina mare , elibereaza te . pov ta incepe aici , ea incepe
cu o misiune , elibereaza te.
4. Las Vegas vegas means business comb intree business si distractie
dispar sin city, what happens in vegas - we re here to do more than entertain
you , everyone s welcome even straight people c) vegas season are drept
public chiar americanii vara e anot potriv pt qa vizita vegas, what happens
here stays here the secret
5. La whats your LA Story spot your LA story is waiting
6. Get lost in la sa se piarda in pov

Categorie Indicatori
Abu Dhabi Global Campaign se bazeaz pe un
concept tipic islamului, ospitalitatea. Campania
Campanii din spaiul arab n care urmrete un tipar foarte bine trasat de cultura
publicitatea se limiteaz la musulman, att spot-ul ct i print-urile punnd
elemente culturale accent strict pe elemente specifice precum
mbrcmintea, obiceiurile culturale, misticismul.
4 campanii:
Hello Tomorrow: promovarea oraului Dubai
prin concepte precum stil de via cosmopolit,
 noutate, diversitate cultural, empatizare,
libertate de exprimare i de creare a unei
viziuni proprii.
Meydan Beach: ntreaga idee creativ se
Campanii din spaiul arab care
introduc elemente de modernitate bazeaz pe integrarea elementelor moderne,
prin utilizarea unor concepte precum
nonconformismul, adaptarea (la strategiile
creative), deconstrucia stereotipurilor (a unei
lumi izolate de modernitate, a imaginii femeii)
Campaiile Emirates i Etihad: prin utilizarea
conceptului de celebritate, cu att mai mult cu
ct se face apel nu la una naional, ci
internaional.
Conceptul de tradiie este utilizat exclusiv doar de
campaniile publicitare din lumea arab.
Campaniile americane presupun un
ton mai informal i o strategie mai
elaborat din punct de vedere al
Elemente de difereniere dintre
construirii reclamelor.
campaniile din cele dou spaii.
Conceptul de feminitate este abordat
n mod diferit.

n spaiul arab corpul femeii este

acoperit n mare parte de
vestimentaie, imaginea acesteia
fiind una pozitiv, mai ales n
campania Meydan Beach.

n spaiul american, nuditatea este

deoseori folosit, n cazul nostru o
ntlnim n campaniile oraului
 Vegas. Acest fapt duce la
transformare femeii ntr-un obiect i
la perceperea ei negativ.

Utilizarea conceptului de ospitalitate: Global

Campaign Abu Dhabi i Land of Dreams.
Utilizarea conceptului de diversitate cultural:

Elemente de proximitate dintre campaniile Hello Tomorrow Dubai, Global Campaign

campaniile din cele dou spaii Abu Dhabi i Land of dreams.

Campanii care depesc strategiile
clasice de promovare a turismului
Deconstruirea stereotipurilor:
Hello Tomorrow Dubai, Etihad Airway, Emirates,
Land of Dreams i campaniile Vegas.
Spaiul arab: Meydan Beach
Spaiul american: campaniile Vegas (Vegas means
business; Everyones welcome, even straight people;
Vegas Season; What happens here,stays here),
campaniile L.A. (Whats your L.A. Story, Get lost in
L.A.).

Analiza de presa concluzii: cult araba face referire la traditii, cea

Americana la ist, gastronomie, viata de noapte , cumparaturi

n urma acestei analize de pres putem afirma c din punct de vedere al formatului, articolele din
ambele spaii culturale se aseaman, mai ales atunci cnd vorbim despre cele de tipul x lucruri
de fcut/vizitat n oraul .... Diferenele constau n coninutul acestora. Dac presa arab pune
accentul att pe evoluie ct i pe tradiia islamic, cea american se bazeaz pe conceptele de
tipul distracie, relaxare, stil de via, istoria cultural fiind n mare parte absent. Un alt aspect
ce le separ este prezena articolelor care i garanteaz cititorului o experien de calitate,
prezentndu-i diverse premii obine n domeniul turismului, lucru care lipsete din presa
american.
 Focus Grup
Disc incepe cu o intrebare generala cum consid publ din sp arab si
daca cun anumite campanii din ac spatiu

n ceea ce privete publicitatea n acest spaiu, cei cinci creativi o consider mai restrictiv dect
cea din America, ea fiind puternic limitat i delimitat de zona geografic i de caracteristicile
sociale. Conceptele cheie care caracterizeaz Emiratele, identificate de ctre acetia sunt:
opulen, putere financiar, lux i trend-uri fashion.

Emirate hello tomorrow dubai inspires a whole new look un ad

previzibil, care nu aduce neaparat un beneficiu unic, modelul ar
putea fi origine araba e un ad mediocre reteta din anii 70 - are
efect daca vb de un target care se identify cu conceptele de lux si
opulent

Meydan beach - Referindu-se la compoziia reclamei, Elena tefan a considerat

mesajul campaniei foarte bun: puternic, incitant, inspiraional. Componenta vizual
completeaz textul foarte bine, singura problem fiind faptul c reclama nu ofer detalii
suplimentare despre Meydan Beach (unde se afl, ce tipuri de servicii ofer). Toni
Buniau caracterizeaz acest campanie drept una mult mai curajoas, mai clar i mai
atractiv dect cea precedent, cu un mesaj mai direct i mai relevant. un public mai
destept. Probl: timpul de descifrare
Travellers welcome
n ceea ce privete componena reclamei, Raisa Soare afirm c acest ad nu este
relevant, publicului-int trebuindu-i timp pentru a realiza ce anume este promovat.
Textul este foarte minimalist i nu vine n ajutorul vizualului. La rndul su, opinia lui
tefan Popescu este c acest print nu comunic ospitalitatea, execuia fiind una foarte
slab, care necesit o cercetare din partea target-ului. lipsita de creativitate

Prin urmare, aceast reclam are nevoie de multe mbuntiri. Afirmaia lui Toni Buniau a fost
aprobat de toi ceilali: aceast campanie trebuie regndit cu totul, att creativ ct i strategic.

SUA
Vegas means business

Prima reclam supus discuiei face parte din Campania Vegas means business (vezi Anexe,
fig. 12). n legtur cu aceast campanie tefan Popescu afirm c n ultima vreme este un trend
n America de a sparge stereotipurile prin intermediul publicit ii. El consider reclama drept
una reuit, o iniiativ de succes n a promova oraul Las Vegas altfel dect unul pentru
gambling. Elena tefan consider c mesajul este unul direct, clar , sus inut foarte bine de
vizual, n completarea ei venind Toni Buniau: ideea de a combina utilul cu plcutul este
executat ntr-un mod simplu, lucru foarte bun, ns consider c nu a fost exploatat la maximum
creativitatea. La rndul ei, Raisa Soare consider c imaginea i textul se mbin foarte bine,
surprinznd o parte mai puin explorat a Vegasului.

La ultima ntrebare, cnd li s-a cerut s spun dac consider acest prin mai creativ dect cele din
spaiul arab, Elena tefan este de prere c aceast creativitate este mai bine exprimat n spa iul
american tocmai prin mesaj: mi se pare c mesajul transmis este mult mai clar. Simona Loghin
aduce o alt opinie. Aceasta nu neag gradul mai crescut de creativitate din acest caz, ns aduce
n discuie un lucru important: nu vorbim de creativitatea ct de o adaptare mult mai bun la
cadrul social i cultural. tefan Popescu, pe de alt parte, consider c aceast napoiere a
publicitii din spaiul arab este cauzat tocmai de momentul n care a ptruns n acest spa iu,
mult mai trziu fa de cel american.

Let yourself go Arizona

- Creat dp o reteta clasica, o reclama corecta , visual decent - e o
reclama atat de average incat are success la publ tinta
- mbuntirile ce pot fi aduse se refer la text. Elena tefan propune un al mesaj: things
are about to get grand, let yourself go, iar Toni Buniau consider c trebuie adus o
promisiune unic, acel beneficiu pe care nu l gseti n alt parte. Ceilali colegi sunt de
prere c n mare reclama este bine construit, chiar dac nu a atins cotele maxime de
creativitate.
- Comparnd-o cu reclamele din spaiul arab, toi au fost de acord c gsesc
anumite asemnri. Este o campanie care utilizeaz tehnici publicitare de baz, afirmnd
c print-ul Meydan Beach este cu siguran mai creativ.
- Get lost in LA campanile f reusita, care incita spiritual de aventura,
si aceasta sparge stereoripuri mesajul sa fie putin mai citet si pers
sa fie puse in sit mai interesante
- Cnd au fost ntrebai dac consider acest reclam mai creativ fa de cele din spaiul
arab, am primit urmtoarele rspunsuri: evident, mult peste reclamele din Emirate, da,
o reclam mult mai eficient, clar, nici nu ncape ndoial.
- CL
- n ceea ce privete prima ipotez, ea a fost confirmat att de analiza de con inut ct i de
focus-grupul realizat. Campaniile turistice din spaiul arab se bazeaz pe strategii de baz,
simple, alturnd textul unei imagini sugestive, fr a ncorpora un grad ridicat de
 creativitate. Este adevrat ns, aa cum au afirmat i participanii focus-grupului, c n
acest spaiu publicitatea a ptruns mult mai trziu, motiv pentru care campaniile nu sunt
foarte elaborate. Cu toate acestea, dezvoltarea economic impresionant a Emiratelor
Arabe demonstreaz c acest motiv nu este unul viabil, existnd i campanii reuite, care
sunt la nivelul celor din spaiul american. Un astfel de exemplu sunt campaniile Meydan
Beach, Emirates: Wake up to flying as it should be i Etihad, Flying reimagined,
comunicri cu deschidere ctre occident, care depesc statusul de campanie clasic de
turism.
Prin urmare, nu numai aceast ntrziere a publicitii din spaiul respectiv, dar i tradiia
puternic limiteaz strategiile publicitare. Pentru a demonstra aceasta, ne putem referi la
campania global din Abu Dhabi, Travellers welcome, n care comunicarea se bazeaz
strict pe un element cultural foarte apreciat n lumea arab, ospitalitatea. La fel, printr-
urile din campania Hello Tomorrow, dei se bazeaz pe deconstruirea unor stereotipuri,
sunt create ntr-o manier simplist, care altur un afirmaie unei imagini

Raportndu-ne la cea de-a doua ipotez, faptul c publicitatea din spaiul american este mult mai
dezvoltat i mai novatoarea fost de asemenea confirmat. Acest lucru este posibil tocmai pentru
c n America cultura nu este un factor foarte important pentru campaniile turistice. Prin urmare,
barierele existente n spaiul arab nu se regsesc n cel american. Singurul concept care a fost
regsit n ambele culturi este cel de ospitalitate, utilizat n campania USA land of dreams, ns
el nu este att de accentuat precum n campania arab. Dovad a diferenelor majore dintre
Emirate i America sunt campanii precum Vegas means business, Everyones welcome, even
straight people, Vegas season, What happens here, stays here i Get lost in L.A.,
campanii ndrznee, care nu utilizeaz elemente culturale, dar care reuesc prin creativitate i
orginalitate s deconstruiasc stereotipuri i s atrag publicul-int. Acest tip de comunicri sunt
cele care i rmn cltorului n minte i care l ndeamn s afle mai multe despre destina ie.
Sunt campanii complexe, care au depit nivelul de baz de promovare a turismului.

Dup cum am putut observa, n reclamele din Emirate, corpul femeii este n mare parte acoperit,
chiar i campaniile mai atipice, precum Meydan Beach. Statutul femeii este respectat, corpul ei
nefiind utilizat pentru a atrage atenia publicului-int, ea fiind prezentat drept un personaj cu
demnitate, care atrage dup sine o imagine pozitiv. Acest lucru poate fi vzut n campanii
precum Meydan Beach, Hello Tomorrow i chiar n campaniile Emirates i Etihad, n care
personajele feminine, actrie din spaiul american, au emanat elegan i demnitate prin postura
lor. Un exemplu din SUA n care imaginea femeii are conotaii negative este spot-ul TV Vegas
Season, n care majoritatea personajelor feminine sunt sumar mbrcate, fie n costum de baie
sau n rochii scurte, astfel de inute nefiind agreate de lumea arab.

Si pt ca dau impresia ca pun in miscare primul insight

Astfel, la sfritul acestei concluzii, vom aduce o serie de propuneri care pot mbunt i situa ia
campaniilor din Emirate. n primul rnd, este nevoie de o cercetare mai riguroas n ceea ce
privete publicul-int. Publicitatea din acest spaiu ofer senzaia c se adreaz unui public larg,
dei, n realitate, este vorba despre un public de ni, cel atras de zona de luxury i de conceptul
de cultur. Dup cum am vzut, n campaniile oraului Vegas publicul-int este foarte bine
delimitat, Vegas means business avnd scopul de a atrage oameni de afaceri, iar Everyones
welcome, even straight people se adreseaz unui public gay. Acest lucru trebuie fcut de fiecare
campanie din spaiul arab, ntruct nu toi cltorii au acelai dorine i set de nevoi.

n al doilea rnd, atunci cnd vorbim de mesajul, implicit textul unei campanii, este foarte
important ca el s fie unul sugestiv, care s rmn n mintea cltorului. Un mesaj precum
Travellers welcome sugereaz conceptul de ospitalitate, ns nu spune nimic special, nu induce
curiozitatea, motiv pentru care publicul nu i va acorda atenie. La fel, textul reclamei trebuie s
ofere cteva informaii cheie despre destinaie, s pun accent pe acel beneficiu unic, fr a
plictisi.

n al treilea rnd, referindu-ne la imaginile utilizate n campanii, ele trebuie s exprime

ntr-un procent de cel puin 80% ceea ce vrea campania s trasmit, restul de 20% fiind acoperit
de text. Mai mult, modul n care aceste imagini sunt utilizate i prelucrate este foarte important.
Dac luam n discuie campania Hello Tomorrow, vom observa c imaginile sunt foarte
prelucrate, digitalizate, lucru care nu ofer ideea de autenticitate, de veridicitate. Mai mult, fr
text, aceste imagini nu ar putea comunica publicului mesajul campaniei. Pe de alt parte,
Meydan Beach este o campanie reuit din acest punct de vedere, imaginile fiind foarte
sugestive, atrgnd atenia.

Prin urmare, prin ncorporarea acestor mbuntiri, campaniile din spaiul arab pot
concura cu cele din America, chiar dac vor respecta n continuare anumite elemente culturale.