1. Conditii proiectare pereti b.
a: -alcatuirea de ansamblu trebuie sa
durabilitate, rezistenta la foc, greutate,
rezistenta, resist la umiditate,
elasticitate, izolare termica si fonica,
aspect exterior, pret de cost.
Clasificare dupa
material:pamant,zidarie,beton
armat,lemn, elem
metalice,sticla,materialeusoare,polimer
i sau talpi cu o extremitate grinzile de
Clasificare duparol constructive: pereti
portanti(preiau si transmit sarcini)si
pereti neportanti(suporta greutatea
proprie)
Factori care influenteaza alegerea
tipului de structura: destinatia
cladirii(mod de org si compart a
spatiu)alcatuirea partiului de
arhit,regim de inaltime(influent
densitate aspect material cost),conditii
de amplasament(character teren, apa
freatica), mater utiliz(conditioneaza
tipul de structura)
2. Prevederi constructive b.a
-la stabilirea formei se vor allege
contururi regulate in plan, compacte si
simetrice. Se vor evita disimetriile
pronuntate in distributia volumelor a
maselor in vederea limitarii efectelor
de torsiune genereala. Prin alcatuirea
structurii se vor realiza un traseu sigur
scurt de transmitere a incarcarilor
vertical si orizontale la teren de
fundare suprafata planseului la fiecare
nivel va fi aceeasi distributia in plana
peretilor va fi aceeasi pe toate
nivelurile. Se admit retrageri la ultimele
niveluri. Dimens peretilor se va pastra
constanta pe inaltime, la constr cu
inaltimi mari se pot micsora gradual
peretilor structurali carora le revin cele
mai mari valori ale fortelor orizontale
treb sa li se asigure o incarcare gravitat
suficienta astfel incat sa se poata
prelua eforturi din incarcari orizontale
si transmise la terenul de fundare la
constr cu plan dreptung peretii se
dispun pe 2 directii perpendic. Cel mai
avantajos e cand rigiditatile de
ansamblu au valori appropriate dintre
peretii interior vor fi structurali cei care
separa functiuni diferite, asigura o
izolare fonica sporita, nu prezinta goluri
de usi sau sunt in nr redus
urmar exigentele generale de
conformare a proiectarii seismice.
Forme regulate in plan compacte
simetrice monotonie pe inaltime.
Rigiditate pe cele 2 directii princip
sectiuni in plan ale peretilor sa fie
lamellar, cu bulbi sau cu talpi se evita
sect cu profile complicate nesimetrice
cuplare vor avea grosimea egala cu
inima peretilor verticali sau chiar mai
mare trebuie evitate struct cu pereti
care se intersect deoarece
comportarea e greu de anticipat. Se
prefer densitati reduse ale peretilor cu
conditia sa aibe sectiuni regulate si
dispusi astfel incat comportarea de
ansamblu sa fie predictibila
3. Categorii de pereti b.a in functie de
forma in elevatie
-pereti izolati fara goluri cu comportare
de consola sub actiunea fortelor
laterale. Grinzile au rigidotate redusa
comparative cu peretii si nu pot
influenta comportarea de ansamblu
peretii cuplati cu grinzi de cuplare.
Apar acolo unde in pereti sunt dispuse
goluri . daca au dimensiuni
semnificative se formeaza pereti
cuplati prin grinzile care se formeaza
deasupra golurilor daca golurile sunt
mici, atunci riglele de cuplare sunt
puternice si pot asigura cuplaj perfect
intre montantii formati
4. Moduri de cedare pereti b.a
a.cedare din incovoiere prin strivirea
beton comprimat dupa intrarea in
curgere a armaturii longitudinale
intinse. E specific peretilor lungi de b.a
la care solicitarea de incovoiere e
predominanta. E un mod de cedare
ductil care conduce la scaderea
progresiva a capacitatii de rezistenta si
rigiditate, iar capacitatea de
deformare e relativ mica b.cedarea din
forta taietoare in fisura inclinata. E
specific peretilor scurti sau cei lungi
insufficient armati transversal in inima
sectiunii. Peretele prezinta o stare
redusa de avariere pana la poducerea
cedarii, cedarea fiind fara avertizare
c.cedarea prin zdrobirea inimii dupa
mai multe cicluri de incarcare-
 descarcare in domeniul plastic. Dupa
mai multe cicluri de amplitudine mare,
fisura inimii grinii coresp celor 2 sensuri
de actiune seismica conduce la
deteriorarea ireversibila a inimii de
beton a sectiunii nemaiputand
transmite eforturile din diagonala
d.flambajul local al peretilor sub
actiunea eforturilor de compresiune .
flambajul talpii peretilor favorizat de
reducerea de rigiditate cauzata de
fisurarea prealabila la intindere si
flambajul inimii peretilor lamelari
subtiri dupa degradarea stratului de
acoperire cu beton si flambajul barelor
longitudinale comprimate e.cedarea
peretilor la compresiune excentrica
prin zdrobirea betonului comprimat
inainte de curgerea armaturii longit
intinse. Acest tip de cedare este
neductil si incompatibil cu proiect
seismica. Prevenirea lui se face in faza
de proiectare prin limitarea efortului
axial in pereti f.cedarea peretilor la
forta taietoare se poate produce si prin
lunecare in rosturi orizontale
prefisurate: rosturi turnate situate in
fata superioara a fiecarui panseu. La
proiectare trb verifcat prin calcul pt a
preveni acest mord de cedare in
special in zona critica a peretilor
g.grinzile de cuplare sunt elem
solicitate predom la forta taietoare,
modulul lor de cedare fiind specific
solicitarii. La grinzile cu prop medii
forta taietoare si momentul incovoietor
influenteaza modul de cedare. Apar
fisuri inclinate si fisuri normale la axa
barei. Fisurile inclinate au deschideri
mari ca cele din incovoiere. Fibrele
extrme comprimate de beton in zonele
de mom maxim se zdrobesc. Daca
deformatiile plastic ale armaturii longit
sunt mari apar fisuri de despicare a
betonului in lungul lor care indica
pierderea conlucrarii armaturii
longitudinale
5. Dimensionarea sect pereti b.a
Aci >=1/35* (1,e *ks)/q*G/fcd
Aci este aria nsumat a seciunilor
orizontale ale pereilor cu contribuie
semnificativ n preluarea forelor
orizontale, orientai paralel cu aciunea
forelor laterale (n mp); 1,e este
factorul de importan i expunere la
cutremur a construciei, conform 4.4.5
din P 100-1; ks este raportul dintre
valoarea de vrf a acceleraiei
terenului pentru proiectare i
acceleraia gravitaional, ag / g; q
este factor de comportare specific
structurii; G este greutatea construciei
(n kN); fcd este rezistena de
proiectare a betonului la compresiune
(n MPa).
Aci >=1/200*ks*n*Afl
ks este raportul dintre valoarea de vrf
a acceleraiei terenului pentru
proiectare i acceleraia gravitaional,
ag / g; Afl este aria planeului; n este
numrul de planee situate deasupra
seciunii considerate.
Grosimea pereilor (bw) va fi cel puin
150mm i cel puin hs / 20. La cldiri
cu pn la 12 niveluri, se recomand
s se pstreze dimensiuni constante
ale seciunilor pereilor pe toat
nlimea. - Ariile bulbilor sau ale
tlpilor Af prevzute la capetele seciunii
pereilor cu aria inimii Ac, se determin
cu relaia
Vd<=1.2*Af/Ac+0,3 vd=Ned/Ac*fcd
Dimensiuni bulbi :
bw>=max250mm;0,10h
Lc>=max bw0;0.10lw
Se va evita amplasarea golurilor in
apropr capetelor libere. Se recom ca
distanta de la extremit peretelui la
marginea primuli gol sa fie mai mare
de 1200mm. daca nu e respectata
conditia montantul de capat va fi
prevazut cu bulb la marginea golului.
La peretii avand goluri decalate pe
vertical, plinul dintre goluri trebuie sa
fie min 600mm. inaltimea grinzilor de
cuplare a cladir obisnuite se ia egala cu
dimens plinului de deasupra golurilor.
Latimea grinzilor se ia egala cu
grosimea peretelui
6. Prevederi constructive zidarie
Regularitate structural n plan:
partiuri compacte, cu simetrie
geometric(dat de forma n plan), i
simetrie mecanic (dat de dispunerea
pereilor structurali n plan) sau cu
disimetrii limitate; Forma in plan:
Aproximativ simetric n raport cu dou
direcii ortogonale; Compact, cu
contur regulat; retrageri / proieminene
reduse (sub 10% din aria planseului
sau sub 1/5 din dimensiunea laturii
respective); Distributia pereilor
structurali n plan: Pe dou direcii
ortogonale; Fr disimetrii importante;
Regularitate mecanic n plan:
Dispunerea ct mai uniform a
pereilor structurali n raport cu axele
cldirii; Sumele ariilor nete de zidrie
ale pereilor de pe cele dou direcii
principale ale cldirii trebuie sa fie
aproximativ egale; La conceperea
structurii din perei portani de zidrie
se va limita distana ntre aceti perei,
dar i aria acestora. Limitrile sunt
motivate de rezistenele mecanice
reduse ale zidriei la aciunea seismic
Regularitate structural n elevaie:
nlimile nivelurilor constante , sau
variaii maxime de 20%; Dimensiunile
pereilor structurali constante la toate
nivelurile supraterane, sau cu variaii
limitate: Reducerea lungimii unui
perete faa de peretele de la nivelul
inferior max 20%
Reducerea ariilor nete totale de zidrie
la nivelurile superioare(pentru cldiri
cu n3) max 20% din aria zidriei de la
parter; Cldirea nu are niveluri slabe(cu
rigiditate si/sau capacitate de
rezistent mai mic dect ale
nivelurilor superioare) Aria planseelor
la toate nivelurile cldirii; se accept
reduceri de arie de cca10-15% la
nivelele superioare cu condiia ca
traseul de scurgere al ncrcrilor
catre fundaii s nu fie ntrerupt; Fara
niveluri slabe (cu rigiditate i/sau
rezistena mica). La cldiri cu forme
neregulate, nlimi sau cu mase
diferite, se vor separa prin rosturi, n
tronsoane; Lungimea maxim a
tronsoanelor este influenat de gradul
de protecie seismic, de natura
terenului si de tipul planseului care
asigur efectul de aib, diafragm
rigid; Separarea cldirilor n tronsoane
este necesar dac: Lungimea cldirii
depete 50m; Forma n plan are
neregulariti care depesc limitele
admise; Terenul pe care este amplasat
cldirea prezint neregulariti (de
stratificaie, de consistena, de
umpluturi locale, etc). Numrul de
nivele ale unei cldiri din zidrie se
limiteaz n funcie de: Zon seismic;
Regularitate structural; Densitatea
pereilor structurali; Tipul zidriei (ZNA,
ZC, ZCA,ZIA); Materiale de zidrie;
Importana cldirii;
7. Dimensionare pereti zidarie
Se stabilete prin calcule de
specialitate n raport cu cerine
de:Grosimea minim a peretelui
structural este de 25cm:- siguran
structural - izolare termic i
economic de energie -izolare
fonic - protecie la foc Raportul ntre
nlimea etajului (h) i grosimea
peretelui (t) trebuie s satisfac
urmtoarele cerine:
- ZN: h / t 12 - ZC i ZIA: h / t
15
8. Elemente constructive zidarii
Centurile elemente constructive din
beton armat ce asigur stabilitatea
cldirilor din zidrie, preiau eforturile
datorit cutremurului sau a tasrilor
inegale si le redistribuie structurii din
ziduri portante;Au o nalime de 15-
20cm, iar limea se recomand s fie
mai mic dect grosimea pereilor
pentru a permite izolarea termic la
exterior, ce conduce la micorarea
punilor termice;n zonele seismice
centurile de beton armat se vor
prevedea pe toate zidurile de
contravntuire, la nivelul tuturor
planseelor;Centurile din zonele
seismice se recomand s fie continue
i s aib o nalime
constant;Continuitatea centurii poate
fi intrerupt cu masuri speciale n
dreptul casei scrii
Stlpiori de beton armat se
dispun n cadrul pereilor, n zonele n
care eforturile depesc capacitatea
portant a zidriei;Se utilizeaz la:
Perei portani nali solicitai la
compresiune excentric;Structuri de
zidrie portant (4-5 niveluri)
amplasate in zone seimice;Perei
neportani care depesc lungimea de
5 m i nlimea de 3,5m; Se dipun
astfel:La capetele libere ale fiecrui
perete.La ambele pri ale fiecrui gol
cu suprafaa2.5mp. Pe conturul
 cldirii la toate colurile. -intrate i
ieite
n lungul pereilor la max 4m interax.La
intersecia pereilor dac cel mai
apropiat stlpior este la 1.5m
Buiandrugii sunt elemente
orizontale de rezistena, care preiau
ncrcarea ce vine de la zidrie de
deasupra golului de us, ferestr, i o
descarca pe zidria purttoare, de o
parte i de alta a golului; se pot realiza
din: lemn, oel, crmid i beton
armat; Profilele laminate se folosesc la
execuia buiandrugilor la golurile n
pereii cldirilor existente; spaiul ntre
profilele metalice se umple cu beton;
Buiandrugii de beton armat se folosesc
curent la cldiri, ei pot fi din beton
monolit sau prefabicat; Rezemarea
buiandrugului este egal cu nlimea
acestuia, sau cel puin 35 cm
Buiandrugii se pot contopi cu centurile
de la nivelul planseului, dac nalimea
lor este mare, sau cea a etajelor este
mic;
9. PLANSEE DIN B.A
Clasificare:-Dupa mod de realizare:
prefabricate, mixte
-Dupa mod de rezemare: 1-continuu:
(placi, placi si grinzi, nerv. dese,
casetate)2-stalpi (ciuperci, dala) -Dupa
modul de transmitere al
incarcarilor:transmit pe o singura
directie; pe doua directii Alegerea
tipului planseului dupa considerente
tehnico-economice: izolare fonica,
termica, hidrofuga, protectie
anticoroziva, contra incendii.
10. PLANSEE CU PLACI
-Alcatuire din placi de b.a. rezemate
direct pe elem. portante verticale
-Suprafata acoperita de plansee sa nu
depaseasca 35-40mp -ca elem.
verticale sa fie considerate portante
trebuie sa aiba grsimea de cel putin
15cm la pereti din b.a. si 25 la zidarie
-din beton armat din elem. prefab.
sprij. pe reazem intermediar -din elem.
tip predala prefabric. cu suprabetonare
11. PLANSEE CU PLACI SI GRINZI
-dimesn. Grinzi
(hw=D0supra12...D0supra8)
bw=(1pe3...2pe3)hw. -latime minima a
grinzii la struct. cu ductibilit. Inalta e
20cm. -raportul intre bw si hw nu va fi
mai mic de . -excentritatea axului
grinzii in raport cu axul stalpului la
noduri mai mic de 1/3lat. Bc stalp. -la
grinzi solicitate predomina gravitat
raportul hw/bw mai mare sau egal cu 3.
-daca incarc, utile sunt mari se
recomanda folosirea grinzii principale si
secundare.
Grinzile secudare sunt dispuse in lungul
deschiderii mai mici. Utiliz. Doar grinzi
principale duc la cresterea grosimii
placii. -grinzi sec: hw=t0/16...t0/12
bw=(1/4...1/2) hw, se folosesc cand
celulele sunt mari si grosimea placii e
mare, au rd. de marire rigid. Planeu, se
mai dispune sub ziduri
12. PLANSEE CU NERVURI DESE
-rezemare continua la care lungimea
dintre nervuri mai mica de 700mm, pot
avea forma dreptungh., polig. circulara.
Clasificare:-dupa dispunerea nervuri:
pe o directie, pe 2 dir. ortogonale -dupa
mod de alc. al planseului:-din nerv. si
placa la partea super. cu nervuri si
placa la parter sup. si corpuri de
umplutura. cu nervuri si placi la
partea inf. Si sup. nervurile pot fi din:
beton armat monolit sau prefab. din
b.a. sau beton precompr.Placile pot fi
turnate monolit, prefab din b.a.
Prevederi generale -se util. incarc.
temp. Sunt uniform distrib. Si sunt apli.
static iar incarc. tempor. mai mica sau
egala cu 1,5 incarc.permanente. -in
cazul incarc. aplicate dinamic nu se
folosesc corpuri de umplutura .
-daca sunt incarc. concentrate mai
mari de 7,5KN ele se transmit nerv.
prin niste nerv transv. -nu se folosesc
plansee cu nerv dese daca aveau
incarc. concentr. Dinamice mai mari de
3KN. -planseele chesonate se folos.
Daca rap. Deschid. Nerv. pe cele 2 dir,
este 1,0...1,5. -pe plansee cu nerv. pe o
directie se permite asearea pe ziduri
despartitoare usoare.
Prevederi constructive: -inalt. Minim. :
1/2*L nerv. pe o dir. simplu rez; 1/25 *L
nerv. pe o dir. contin. Pe cel putin un
reazem; 1/30*L plans chesanate, contin
pe cel putin o lat. -daca incarc.
depasesc 5KN/mp inalt. Minim. A nerv
si det. Si din conditiile de limitare a
deplasarilor.-h minim la plans
monolit=60mm si la nerv.
prefabr.=50mm. -grosimea minima
placa 1/10 din lungimea dintre nerv.
sau 30mm la plans cu corp umplut sau
50mm la plans. Turnate ....fara corpuri.
-la plans. cu nerv. pe o dir. si
deschidere mai amre de 4m se prevad
nervuri transv. de rigidizare la dist max
3m. -la plans. dresanate dimens. Sect.
 Nervurilor se stabilesc se stabilesc cu
cu aceeasi dim. Pe ambele directii
13. PLANSEE CASETATE
-cu grinzi sect transv. Identice, dispuse
pe 2 dir., alc. o retea pe care reazema o
placa continua legata de grinzile retelei
lugimea dintre grinzzile retelei mai
mari sau egale cu 700mm
Prevederi construtive: -la plans. cu
grinzi ortog. Rap intre lat mai mica de
1,5 iar la plans. cu grinzi diag rap mai
mic de 3,0. -casetele trebuie sa aiba
dimensiuni identice in plan, max 5%
dif. -casetele trebuie a rap. Laturilor
mai mici de 1,5, lat. Mare max 2.
-grosimea minim. A placilor e 60mm;
plas cu grinzi diag. Se alcat. A.i. in
fiecare punct de intersectie a lat. Sa
concure cate o grinda. -plans. caset.
sunt rezemate pe tot conturul.
14. PLANSEE DALA
-din B.a.monolit alc. Din placi plane
rezemate direct pe stalpi sau perete
-sect. Trasv poate fi plina sau
chesaiata, cea ches. E mai eficienta pt
ca mareste bratul de parghie al armat
pastrand greul llimitat dar duce la un
tavan eted cu pierderea cofrajelor, cu
sectiune plina la stalpi. -se evita
folosirea in zone seismice ridicate
pentru ca sunt grele, nu disipa energia
-avantaje: reduc inalt. Constr. Prom
uprimarea spatiului dintre placa si
grinda Grosimea placii L/30...35, L
deschid cea mica dintre dimens travei.
-marirea portaneti si reducerea grosimii
poate prin precomprmarea planseu -se
pot realiza cu predala si supra betonare
patram benzile dintre stalp -procnipala
problema e straoungerea sau
forfecarea in jurul stalp. -daca
verificarea grosimmii dalei nu e verif.
se recurce la marimea supraf critice de
forfecari, pt. A evita ingros intregii dale
in jurul stalpilor se pune capiteluri au
ciuperci. -rolul capitelului e de a
micsora deschiderea de calcul a placii
si a asigura rezistenta la strapungerea
placii -exista si capiteluri metalice
incluse in grosimea placii
15. CALCUL PLANSEE B.A.
Conditia de confort acustic: -tine de
fizica construtiior, urmareste
indeplinirea unor criterii stabili. De
nevoie astefel incat val. Intensit.
Zgomotului transmis intre etaje
sucesive sa fie limitata. -in cazul constr.
Multietajate (RO) grosimea minima
13cm. -cu cat un material e mai greu,
mai des, cu atat izolarea e mai buna
2. Conditia de impact: -calculul placii
seb activitatea caderii de obiecte:
-normativele RO prevad grosimi minim.
La plansee din b.a. la adaposturi ALA.
minim 25cm pentru planseul inter
amprizei si minm 40 in exter. ampriezi.
Calculul se efectueaza tinand seama de
: -incarcarea din suma actiunilor
naturale pe planul placii. -schema
statica lat. Incastr. : reazeme pe
grinda de camp sau pe elem vertica. Si
continuu. - lat. simpla rezemata:
rezeama pe grinda marginala sau
perete neportant. lat libera: placi i
consola, lat. Care nu sunt bazate pe
grinzi. -geometria placii-grosimea:
hp=P/180. rap laturi: sigma=ly/lx.
Natura materialelelor: clasa beton
C16/20 C20/25, tipul otelului bare
indep. OB37, PC52 sau plase STUB.
3.Conditia de rezistenta:
Aa=M/0,75.hp.ty. calcullul armaturilor
ce se vor monta in placa pe o fasie de
1m.
4.Conditia de dedormabilitate:
(w=qsls.lxla a patra/e.hpla a treia )
-fregventa de vibratie a planseului mai
mare sau egata cu 5: f=1/t T =radical
din W0