IMPORTANTA SI UTILIZARILE ACETILENEI

Din toate timpurile chimia a fost larg raspindita in viata omului.In prezent
cand numarul populatiei globului a depasit cifra de 7 miliarde de oameni este greu
sa ne imaginam cu s-ar putea bucura de o viata normala intreaga omenire fara
ajutorul chimiei:in ceeace priveste asigurarea cu imbracaminte si hrana,tratarea
bolilor,disponibilitatea mijloacelor de transport si altele.La fel sunt importante si
produsele ce asigura o calitate inalta a vietii:
Materiale moderne de constructie de masini,avioane,rachete,televizoare,calculatoar
e,telefoane mobile,pentru proucerea tesaturilor,colorantilor si
detergentilor,materialelor de constructie.Toate acestea sunt rodul muncii diferitor
specialisti inclusiv celor din domeniul chimiei.

Generalitati despre acetilena:

Acetilena este o hidrocarbur alifatic nesaturat, cu o tripl legtur,

descoperit de Humphry Davy n 1836 i sintetizat din elemente de Marcellin
Berthelot n 1862; este un gaz incolor, fr miros n stare pur, foarte solubil
n aceton. Formeaz acetiluri de cupru, argint i mercur. D reac ii de adi ie,
de polimerizare etc. Se poate obine prin reacia dintre carbura de calciu (carbid)
i ap sau din metan, prin oxidare parial cu oxigen ori prin cracare n arc electric.
Este un compus de mare importan, constituind baza pentru oblinerea unui numr
foarte mare de compui n industria chimic.

Formula generala: CnH2n-2, (n>2)

Proprietati fizice:
- gaz incolor cu miros eterat placut (in stare pura);
- densitatea fata de aer egala cu 0,90;
- p.f. : -84C si p.t. : -82C;
- solubila in apa (1:1 in volume), solubilitatea creste o data cu presiunea;
- solubila in solventi organici; ex. Acetona sau N-metilpripolidona;
- comprimata sub presiune explodeaza;
- se transporta in cilindrii de otel captusiti cu azbest si imbibati cu acetona;
Obtinerea acetilenei:

Se poate obine prin reacia dintre carbura de calciu (carbid) i ap sau din metan,
prin oxidare parial cu oxigen ori prin cracare n arc electric.

Proprietati chimice si utilizari:

1.arderea acetilenei:

a.ecuatia r. de ardere: C2H2 + 5/2O2 = 2CO2 + H2O

b.importanta reactiei:

Arderea C2H2 decurge cu o mare degajare de caldura. Acest fapt sta la baza
sudurii autogene. Temperatura la care poate ajunge flacara amestecului de C2H2 si
O2 poate sa fie chiar peste 2 000 grade Celsius, iar aceasta se foloseste pentru
topirea si pentru sudarea unor metale.

2.obtinerea PVC:

Se obtine din polimerizarea monomerului clorur de vinil:

Clorur de vinil - polimerizare - policlorur de vinil

a.Reactia chimica: CH2 = CHCl

b.importanta PVC:

Ambalaje transparente alimentare si nealimentare,tuburi medicamente, izolatii fire

si cabluri, folie si placi, produse din industria constructiilor ca tevi, fitinguri,
aparatori, dale, benzi transportoare si ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi
pentru sange, produse din piele sintetica. Datorita proprietatilor sale se foloseste
in: constructii (armaturi, fitinguri,etc.), piese componenete pentru pompele care
lucreaza in conditii de coroziune, discuri pentru picup, piese izolatoare pentru
industria electrotehnica, piese pentru industria foto, piese cu destinatie diversa.
Se folosesc la: fabricarea elementelor tampon pentru aparate radio si telefoane,
jucarii (anvelope, senile, elemente de transmisie, etc.), industria incaltamintei
(talpi), piese pentru instalatii, piese componente si ventile la instalatiile din
industria chimica, piese in galvanotehnie, piese componente electrice ce lucreaza in
mediu coroziv, etc.
3.obtinerea PNA:

Acrilonitrilul se obine prin adiia acidului cianhidric la acetilen.

Prin hidroliz formeaz acidul acrilic, avnd mare tendin de polimerizare.

a.reactia de obtinere: HC-=CH + HCN = H2C=CH-CN

b.Utilizari:

Acrilonitrilul este folosit la fabricarea unor produi macromoleculari, ca de exemplu

fibrele sintetice (melana), cauciucul sintetic, etc. Mai este folosit n sinteza
organic drept agent de cianoetilare (n reac ii cu alcooli, n special).

4.obtinerea alcoolului etilic:

El se poate obtine prin sinteza, dar mai ales prin fermentatia zaharurilor.
Dintre metodele de sinteza, cele mai multe folosesc acetilena ca materie prima.
Dupa unele procedee, acetilena, prin hidratare, este transformata in acetaldehida
care apoi este supusa unei hidrogenari catalitice ( in prezenta nichelului, la
1400C ) :

CH=CH + H2O -> CH3-C=O + H2 -> CH3-CH2OH

a.formula chimica: C2H5OH

b.utilizari:

Etanolul poate fi un adaos valoros la benzina . Dupa calculele intrprinderii

Volkswagen un amestec benzina-etanol in proportie de 9:1 permite un rulaj in
kilometrii cu 5,7% mai mare decat cu benzina pura . De asemenea , prin utilizarea
amestecurilor benzina-alcool cu peste 5% alcool , nu mai e necesara adaugarea
tetraetilului de plumb . Scade de asemenea continutul de oxid de carbon si monoxid
de azot din gazele de esapament .
5.acidul acetic:

Obtinere:

Acidul acetic este produs att prin fermentare bacterian, ct i prin sintez. La
ora actual, doar 10% din producia mondial de acid acetic se face pe cale
biologic, cea care rmne de baz pentru obinerea o etului, cu att mai mult cu
ct legislaia multor ri impune ca oetul de uz alimentar s fie de origine natural.
Circa 75% din acidul acetic produs pentru utilizarea chimic se ob ine prin
carbonilarea metanolului. Restul de 25% se obine prin metodele alternative.

Formula chimica: C2H4OH

Utilizari:

Acidul acetic este folosit n alimentaie sub form de o et i ca materie prim n

industria farmaceutic, la prepararea aspirinei (acid acetilsalicilic). Unele sruri ale
sale (acetaiide Fe, Cr, Al) se folosesc ca mordani n vopsitorie (mordanii sunt
fixatori ai culorii pe fibr).

Acidul acetic se folosete n sinteza diferitor substan e pe post de catalizator

i/sau solvent atunci cnd reaciile se petrec n mediu anhidru.

Acidul acetic este un reactant chimic utilizat pentru producerea a numeroi

compui chimici. Cea mai important ntrebuinare a acidului acetic const n
producerea monomerului de acetat de vinil (vezi mai jos), urmat ndeaproape de
obinerea anhidridei acetice i a esterilor. Prin compara ie, volumul de acid acetic
folosit pentru producerea oetului este mic.

In concluzie,acetilena sta la baza unor obiecte folosite in toate domeniile de

activitate.Este o materie prima importanta pentru numeroase ramuri ale industriei:
chimica,textila,alimentara si in constructii.
 Legtura covalent

Legtura covalent se definete ca fiind atracia electrostatic dintre o pereche

de electroni pus n comun de doi atomi i nucleele atomilor. De cele mai multe ori, o
legtur covalent e reprezentat printr-o linie ntre cei doi atomi.

Imagine a unei molecule de metan, CH4, format dintr-un atom de carbon i patru
atomi de hidrogen. ntre atomii de hidrogen i cel de carbon exist legturi
covalente.

Legturile covalente sunt de mai multe feluri:

1. Legtura covalent nepolar

Aceast legtur se formeaz ntre atomii de acelai fel sau ntre atomi cu
electronegativiti foarte apropiate. Fiecare atom pune n comun cte un electron.
Perechea de electroni e mprit n mod egal de cei doi atomi.

2. Legtur covalent polar

Se formeaz ntre atomi ai nemetalelor din specii diferite. Aceti atomi au
electronegativiti diferite. La fel, fiecare atom pune n comun cte un electron
pentru a forma legtura. Perechea de electroni e atras mai mult ctre atomul mai
electronegativ.

3. Legtura covalent coordinativ

Este un caz mai special al legturii covalente, de aceast dat ambii electroni
venind de la acelai atom. Atomul care doneaz perechea de electroni se numete
donor, iar atomul care o accept se numete acceptor.

Legturile covalente sunt foarte puternice. Ca s v convingei de acest lucru,

gndii-v doar la ct de dur este diamantul. Ei bine, diamantul este alctuit din
atomi de carbon, aezai n form de tetraedru, fiecare atom de carbon formnd
patru legturi covalente cu ali atomi de carbon.

Structura moleculei de diamant