Lacul Garda ( Lago di Garda sau Benaco n italian) este cel mai mare lac

din Italia cu o circumferin de 144 km i o suprafaa de 370 de km ptra i. Este un

lac alpin, format n urma topirii ghearilor la sfritul ultimei glaciaiuni. Lacul este
situat n nordul Italiei, la jumtatea distanei dintre Veneia i Milano. Pe malurile
sale se afl numeroase localiti din provinciile Brescia, Verona i Trento. Lacul
Garda este cel mai mare i cel mai renumit lac din Italia, o destinaie de var
favorit care ofer totul, de la parcuri tematice la castele uimitoare, ruine romane i
buctrie rafinat.

Geografia lacului lung de 52 km i larg de 17 (cel mai mare din Italia) este
divers; n nord, muni abrupi coboar direct n apele lacului pentru ca spre sud
nlimile s se reduc pn la cmpia Veronei. Lacul Garda se afl la intersecia a
trei regiuni fascinante: Veneto, Lombardia i Trentino. Lacul are un peisaj variat,
cu plaje bine ntreinute situate de-a lungul rmului de sud i cu faleze stncoase
pe coasta de nord. Lacul Garda este cunoscut pentru apa sa albastr, limpede i
rece, att de minunat pentru o baie rcoritoare n timpul verii. Windsurfing-ul,
navigaia i drumeiile sunt activiti populare n rndul turitilor. Oraele din jurul
lacului, cu strdue medievale pline de trattorias i buticuri, sunt extrem de
frumoase. Combinaia de soare fierbinte i de aer curat de munte transform Lacul
Garda ntr-un magnet pentru iubitorii activitilor n aer liber.
Lacul Maggiore
Lacul Maggiore - este un lac care se afl 80,1 % n regiunile
italiene Piemont, Lombardia i 19,9 % n cantonul Ticino din Elveia.
Situat in nordul Italiei, lacul Maggiore este al doilea ca marime si
constituie o granita naturala intre Italia si Elvetia.
Lacul Maggiore, denumit si Verbano, se intinde pe o suprafata de
212 km. Malul stang al lacului se afla in regiunea Piemonte, malul drept
in Lombardia, iar malul de nord se afla in Elvetia in provincia Ticino.
Lacul ofera o priveliste de neuitat: o impresionanta oglinda
zgariata in toate directiile de vaporase si barci care fac legatura intre
localitatile aflate pe tarm si cele trei mari insule care strapung luciul
lacului: BELLA, MADRE si PESCATORI.
Climatul este bland in tot timpul anului, fapt ce a favorizat
dezvoltarea unei bogate si variate vegetatii. Despre partea stanga a
lacului se poate spune ca este mai plina de viata, cu variate posibilitati
de sport si alte activitati, in timp ce partea dreapta este mai linistita si
mai relaxanta, aici aflandu-se si cele mai poulare plaji.
El este traversat de rul Ticino un afluent al Padului. Lacul Maggiore se
afl la altitudinea de 193 m deasupra n.m., el ntinde pe o suprafa de
212,5 km i are adncimea maxim de 372 m. Dup Lacul Garda este al
doilea lac ca mrime n Italia i cel mai adnc lac din Elveia. Lacul este
de origine glaciar el se afl amplasat n Cmpia Padului. Bazinul
hidrografic al lacului ocup o suprafa de 6.386 km din care 3.326 km
se afl n Elveia i 3.060 km n Italia. Anual din lac sunt pescuite 150
tone de pete.