CRITICAL READING: CORNELL NOTES
Chapter
Section:
Questions/Main
Ideas/Vocabulary
39. Evaluarea schimbarii
complexului clasic de securitate.
40.Cele patru optiuni de
evaluare a impactului unei
modificari asupra complexului
de securitate :
-mentinearea status quo-ului
-transformarea internationala
-acoperirea
-transformarea externa
41.Mentinerea status quo-ului
fiind structura complexului
trebuie sa ramana intacta.
(distributia de putere si modelul
ostilitatii)
42.Transformarea interna a
complexului local porneste cand
structura de baza se modifica in
imprejurarea granitei exterioare.
43.Transformarea externa apare
la raspandirea sau fortarea
granitelor sale din exterior.
44.Acoperirea(mascarea)necesit
a actiunea mai multor puteri
externe in complexul regional
avand ca urmare anularea
dinamicii securitatii bastinase.
45.Stabilirea nivelului regional
poate dezvalui cadrul analtic
comprehensive pt sec.
Name:
Date:
Period:
Notes/Answers/Definitions/Examples/Sentences
39.1 Componentele cheie ale unui complex sunt:
-aranjarea unitatilor si diferentele dintre ele
- tiparele de amicitie si lipsa de prietenie
-repartizarea puterii intre cele mai importante unitati
39.2 Unele schimbari majore ar necesita o noua definire fata de complex
39.3 abordarea permite analiza sec.regionale atat in termini dinamici cat
si static(care raman constant)
39.4 considerand complexele de sec. ca structuri putem observa urmarile
rezultate din efecte structural sau procesele de schimbare structural.
40.1 -Modificarile care dauzeaza complexului de securitate sunt de
obicei frecvente si numeroase
40.2- Relativitatea puterii este continua chiar si tiparele
(amicitie,inamicitie)se modifica uneori.
40.4.-Optiunile structural de evaluare a complexului:
-Mentinerea status-quo-ului
-Acoperirea
-Transformarea international
-Transformarea externa
41.2 Nu reprezinta ca si cum nu ar fi nici o schimbare
41.3 Din contra modificarile trebuie sa sustina nu sa loveasca in mod
indirect structura
42.1-Modificarea interna a complexului local apare la modificarea
imprejurarii exterioare
42.2.Schimbarea poate fi consecinta modificarii distributiei puterii sau a
alternantelor majore fata de modelul amicitie/inamicitie
43.2.Modificarile minore a granitelor nu tind sa stimuleze structura de
baza
43.3.Alaturarea sau indepartarea statelor mari are o influenta asupra
distribuirii puterii si a tiparului/
44.1. efectul de a eliminarea dinamicii sec. indigene.
44.2situatia diferita fata de procesul normal de interventie a marilor
puteri.
45.2-Cel mai mic nivel in are mediul de securitate domestic
-urmeaza complexele regionale
-unele conjuncturi a relatiile de securitate in cadrul complexelor si
supuse pot fi intense dar poate aparea si o relatie intre granitele de

46.Complexele de
securitate=constructii teoretice
47.Teoria clasica a complexelor
se bazeaza pe regiuni unde se si
petrec majoritatea actiunilor.
48-Teoria clasica a fost propusa
pt gandirea sectorului politic si
military iar statele fiind obiecte
de referinta.
indiferenta,care face diferenta intre complexe.
-Relatiile dintre complexe cuprind stratul care poate deveni principalul
daca urmeaza sa fie schimbari in tiparul complexelor de securitate.
-45.-La nivelul cel mai inalt se afla complexul marilor puteri care
reprezinta structura sistemului
-Relatiile de securitate dintre marile puteri ar trebui sa fie extreme de
mari incat sa patrunda(combata) intr-un anumit mod problemele
complexelor locale.
-Principiul de analizare din acest cadru are la baza scopul de a intelege
dinamica de securitate a fiecarei structure si interactiunea tiparelor cu
fiecare nivel.
46.2-Complexele in cazut teoriei au un statut ontologic care arata o
tipizare care se poate observa a politicilor globale
2.Complexul de securitate nu poate fi pentru descrierea oricarui grup de
state(Norden,Pactul de la Varsovia,Membrii Tratatului de
Neoproliferare)
3.Necesitatea tiparului territorial distinctive al independentei care face
diferenta membrilor a unui complex de sec in alte state.
4.Tiparul trebuie sa fie unul extrem de solid pentru claritatea criterilor de
incluziune si excluziune.
5.Existenta complexului de sec. European dar nu si unul Nordic.
Deoarece Norden face parte dintr-un tipar mai larg de independent de
securitate)
6. Asia de Sud =complex de securitate bazat pe rivalitatea dintre India si
Pakistan
Birmania granita cu complexul din Asia de Sud-Est
Afganistanul marcheaza granite cu complexul din Orientul Mijlociu,iar
China devine mare putere cu posibilitatea interventiei
47.1-Concentrarea pe regiuni
47.2.Teoria complexului atinge si studiile conditilor interne ale statelor
facand relatia dintre statele regiunii,regiuni,regiuni si marile puteri
globale
47.3 in 1990 (Buzan) a demonstrat teoria complx. De securitate
international care poate genera scenarii definitive.si pt a demonstra
studiul posibilitatilor de schimbare si stabilitate.
47.4 Teoria isi dezvaluie conceptele pt analiza static si dinamica in
structura relatiilor de securitate international
47.5 Identificarea structurii unui anumit complex poate fi folosita la
reducerea numerelor posibilitatiilor de schimbare.
47.8 Teoria este prescriptiva pana la punctul in care gaseste domeniile
potrivite de actiune, sugereaza formarea conflictelor,regimul de
securitate si comunitatea de securitate care serveste un cadru pt gandirea
obiectivelor politicilor.
48.1Abordarea clasica a analizei securitatii regionale cauta tipare de
corelatie pt a decide un grup fata de vecini.
2.Regiunile de securitate:
- compuse din 2 sau mai multe state
-au reprezentat un grup prcis din punct de vedere geographic
-relatia statelor a fost marcata de interdependent
-tiparul de interdependent in domeniul securitatii trebuie sa fie de durata
si profund
49.Regiunile de securitate=un
fel de subsisteme politice
internationale
50. Trecerea analizei de la teoria
clasica reprezinta extinderea
spre o gama de sectoare mai
ampla.
51.Complexe Omogene(incude
modelul clasic politico
military,dominat de stat)
=Pleaca de la idea clasica,
Complexele de sec. se
concentreaza in sectoare
specifice
52.Complexe
eterogene=Abandoneaza ideea
ca,complexele se securitate
sunt`blocate`
53. Analistul trebuie sa gaseasca
o alternative cazului studiat.
54.Complexele de securitate au
avantajul de a conecta actorii
dandu-I voie analistului sa isi
contruiasca o imagine clara si sa
urmareasca inntrepatrunderile
dintre sectoare
55.Complexele care include
modelul clasic politico-militar
are nevoie de constructia de
cadre diferite pe fiecare sector in
parte.
56.Capitolele fac referire la
sectoare
Enuntarea intrebarilor despre
localizarea dinamicilor de sec. a
sectorului si tendinta.
49.2 Unitatile de analiza = statele
Regiunile de securitate =problema destul de ampla
3.complexele continentale si subcontinentale:
Asia de Sud,Orientul Mijlociu,Africa de Sud,Europa,America de Sud.
50.3 Perceptibilitatea si dinamica de securitate depinde de 2 factori:
-unitatile relevante sunt fixe sau mobile sau
-amenintarile si posibilele riscuri pot fi influentate de la distant.
4.Daca amenintarile nu sunt fixe si daca amenintarile nu pot fi
influentate cu usurinta de la distant logica regionalizarii poate fi slaba.
5. exxista 2 modalitati de a percepe teoria complexului de sec.si a altor
sectoare in afara de military si politic
51.1 Complexele sunt compuse din forme specific de interactiune:
Rivalitati de putere in state.
51.2 Logica duce la diferite complexe din diferite sectoare
Ex.complexe militare
52. 2 Presupune ca logica regional poate adauga mai multe tipuri de
actori care sunt in 2 sau mai multe sectoare.
.53.1 nu exista un motin de a allege intre aceste variante
54.2Dinamica de securitate a Europei poate fi inteleasa cel mai bine ca
un set de temeri de securitate.
54.3 logica similara poate fi aplicata in Orientul Mijlociu unde
complexul are atat state cat si natiuni(ex: Kurzi,palestinieni)
55.2 Ofera posibilitatea izolarii de sec. specifica a sectorului in
parte(politico-militar,economic,social) mai prezinta si o provocare a
refacerii cadrelor si pericolul ca legatura dintre sectoare sa fie pierduta
sau incurcata.
3.Complexele pot fi privite ca tipare care nu se alineaza
56.2 Raspusul la cele 2 intrebari pot fi afectate din cauza tipului de
consideratie
3.cele 2 tipuri de consideratii:
-Prima cauza-efect conditile care faciliteaza securizarea sunt localizate
la un nivel.
4.problemele au un caracter global cand au cause si efecte globale
Ex: modf. Temperaturii globale sau cresterea nivelului marilor
5.Carater local la apaaritia cauzelor locale si a efectelor locale
Ex: poluarea apei cu deseuri industrial
6.poluarea apei poate fi in multe locuri dar nu reprezinta o problema de
nivel global
7. ci mai degraba la nivel local
8.diferenta nu este din pricina ca poluarea este la nivel local si in cazul
in care nivelul marii creste ci aparitia fiecaruia separate.
9.Cresterea nivelului marii este un fenomel integrat imposibil sa apara

57.Nivelele pot avea cauze
locale cat si efecte globale
58.Modul dupa care se poate
raspunde la problema nivelului
este politic
59.Optarea pentru abordarea
omogena se zbate cu o problema
in definirea exacta a sensului
regiunii in general a nivelelor.
60.Regiunea-teritoriu coerent
din punct de vedere a spatiului
61.Trecerea dincolo de CSCT
este o abordare de intelegere a
procesului prin care sunt
securizate problemele
62.Cap. 3 si 7 atinde unul din
principalele sectoare care
defines constuirea a unui agende
extinse a studiilor de sec.
internationala
doar intr-o anumita regiune .
10.Cauzele pot fi locale determinate de ex : consumul de energie dint-o
anumita tara
57.2 Situatia face referire la nivelul problemei nu la securizarea sa
3.Ca in cazut teoriei complexului de sec. cel mai de baza criteriu este
legarea actorilor prin interesele reciproce
4.In cazul in care puterile din Orientul mijlociu se blocheaza intr-o
rivalitate de securitate ar forma un complex de sec.
5.Daca actorii i-au masuri majore incat Orientul Mijlociu sa devina ceva
mai unit va construe complexul regional de securitate.
58.2 Cauzele si efectele pot arata nivelul global dar marea lupta va fi
purtata la nivel regional
3.Potentialii beneficiari se vor considera amenintarile si potentiali aliati
patrunzand intr-un complex regional de securitate
4.Rezultatul nu este determinat doar de natura problemei daca statele s-
ar putea uni pentru existent unor regulamente globale care ar securiza
problema la nivel global
5/.Consecintele sunt rezultatul politicii, raspunsul trebuie sa aiba in vizor
adevaratele actiuni de securizare
6.Trasatura care defineste este dimensiunea grupului care se creeaza in
jurul situatiei
59.2. Privirea regiunilor in termeni potriviti fiecarui sector
3.sectoarele militar si politic ar fi statele iar regiunile ar fi grupuri de
state adiacente
4. Problema abordarii este faptul ca unitatile cat si regiunile pot
reprezenta lucruri diferite in sectoare
5.Adoptarea unui cadru in scopul obtinerii scarii fixe dupa sensul
regiunii folosind sensul politic definit de stat
6. Scopul nu e determinarea statului ci obtinerea consistentei in discutie
7.Existenta si a altor unitati dar 1 este aleasa ca fiind instrument de
masurare
60.2- Subregiunea este o parte unei regiuni si cuprinde mai multe state
60.3 Microregiunile face referire la nivelul subunitar din cadrul
granitelor unui stat
61.2 CSCT trateaza situatia ca in termeni de amicitie si inamicitie
amicitia si inamicitia sunt generate de actori
61.3 In capitolul 2 abordarea explica securitatea ca pe un tip particular
de politica intersubiectiva
61.2 Tot in cap.2 incercarea de a clarifica doua problem analitice:
-diferentierea politizarii si securizarii a unei chestiuni
-indentificarea actorilor din domeniul de securitate.
61.3 Scopul acestora e de a raspunde criticilor agendei extinse de
securitate
62.2 capitolele au o structura asemanatoare care incearca sa raspunda
intrebarilor commune
62.3 Fiecare capitol izoleaza un sectormin scopuri analitice
62.4 Unul din principalele scopuri este sa raspunda la intrebarea daca
trebuie sa asteptam o gandire traditional in sectoarele non-traditionale
63. Capitolul 8 realizarea 63.2 Cap 9 tinde la abordarea utilizata pt introducerea dtudiilor de
reintregarii sectoarelor de catre securitate intr-un cadru clar.
actorii implicati

Summary:
CRITICAL READING: CORNELL NOTES
Chapter Name:
Date:
Section: Period:
Questions/Main
Ideas/Vocabulary Notes/Answers/Definitions/Examples/Sentences

Summary: