Aceasta traducere a fost incropita din nevoia existentiala de a impartasi

aceste cunostinte cu cei apopiati. Traducerea este una interpretativa, fara

corecturi profesionale si fara o editare conforma pentru print. In privinta
modului de lecturare ale celor de mai jos as avea un singur sfat; cititi
maxim 5 capitole pe zi. Textul este unul alambicat, avand nevoie de
relecturare continua si confruntare cu originalul. Luati in considerare
faptul ca o sa aveti nevoie de 10 ori mai mult timp pentru a interpreta si
accepta cele prezente in text.

Astea fiind spuse, Iluminare usoara!

 I

Dintre toate lucrurile existente unele sunt in puterea noastra, iar altele nu
sunt in puterea noastra. In puterea noastra sunt gandurile, impulsul,
vointa de a avea si vointa de a evita, intr-un cuvant, tot ceea ce tine de
propriul sine. Lucrurile care nu sunt in puterea noastra includ corpul,
proprietatea, reputatia, statutul, intr-un cuvant tot ceea ce nu este al
nostru. Lucrurile care sunt in puterea noastra sunt, prin natura, gratis,
nerestrictionate, nestingherite; lucrurile care nu sunt in puterea noastra
sunt slabe, servile, sub rezerva impedimentului, dependente de altii.
Aminteste-ti atunci ca daca iti imaginezi ca ceea ce este prin natura
josnic este gratis, si ceea ce este prin natura al altuia este al tau de drept,
vei fi ingreunat, vei jeli, vei fi confuz, vei da vina pe Zei si oameni; dar
daca o sa crezi ca doar ce e al tau iti apartine si ca ce este al altuia este
intr-adevar al lui, atunci nimeni vreodata nu va reusi sa te constranga sau
sa iti puna piedici, nu vei da vina pe nimeni, nu vei acuza pe nimeni, nu
vei face nimic impotriva vointei tale, nimeni nu te va rani, nu vei avea
nici un dusman, pentru ca nici un rau nu te va atinge.

Tintind catre aceste chestiuni marete trebuie sa-ti amintesti ca pentru a le

obtine este nevoie de mai mult decat efort ordinar, va trebui sa renunti
de tot la cateva lucruri iar la altele sa renunti pe moment. Si daca vei
avea de asemenea statut si avere s-ar putea intampla sa esuezi in a le
obtine, doar pentru ca dorinta ta este setata pe trecut, si nu vei reusi sa
obti acele lucruri care singure aduc libertate si fericire.
Fa-o asadar munca ta aceea de a infrunta fiecare impresie grabita prin
cuvintele, Esti doar o impresie, in nici un caz ceea ce pari a fi. Apoi
testeaz-o prin acele reguli de care dispui; si mai intai prin aceasta, Are
legatura cu ceea ce este in puterea noastra sau cu ceea ce nu este in
puterea noastra? Iar daca are legatura cu ceva ce nu este in puterea
noastra, fi pregatit sa-ti spui ca nu inseamna nimic pentru tine.

II

Aminteste-ti ca dorinta de a dobandi promisiuni se obtine din ceea ce iti

doresti tu, si dorinta de a evita promisiuni evadeaza din ceea ce tu eviti,
si acela care esueaza in a obtine ceea ce doreste este fara noroc, si cel
care nu scapa de ceea ce doreste a evita este nefericit. Daca vei incerca
sa eviti doar ceea ce este strain zonei de confort pe care o controlezi, vei
scapa de toate lucrurile pe care le eviti; dar daca vei incerca sa eviti
boala, moartea sau saracia atunci vei fi nefericit.
Asadar, lasa-ti vointa sa evite a avea vreo legatura cu ce nu se afla in
puterea omului; directioneaz-o doar asupra lucrurilor care se afla in
puterea omului si care sunt contrare naturii. Dar pentru moment trebuie
sa elimini cu desavarsire vointa de a obtine, pentru ca daca-ti doresti sa
obtii ceva ce nu este in puterea ta de a avea atunci esti sortit esecului; in
timp ce nici unul dintre lucrurile care-ti stau in putere si pe care ai putea
sa ti le doresti in mod onorabil nu le poti obtine. Impulsul de a actiona si
de a nu actiona, acestea sunt grijile tale; totusi exercita-le cu blandete si
fara effort, in mod provizoriu.
 III

Atunci cand orice, incepand de la cel mai rau lucru in sus, este atractiv,
servibil sau obiectul unei afectiuni, aminteste-ti sa te intrebi intotdeauna
Care este natura acestuia? Daca te atasezi de o vaza, spune ca te-ai
atasat de o vaza; atunci nu vei fi afectat daca se va sparge. Daca iti saruti
copilul sau sotia, spune-ti tie insuti ca saruti o fiinta umana, ca atunci
cand moartea ii va lovi sa nu fi afectat.

VI

Cand esti pe cale sa faci ceva, aminteste-ti ce fel de lucru este. Daca ai
de gand sa faci baie, deruleaza in mintea ta ce se va intampla in baie
apa va curge pe tine, altii vor fi imbranciti, unii vor injura, altii vor fura;
iar tu vei lucra mult mai in siguranta daca iti vei spune pe data: Vreau
sa fac baie si vreau sa imi pastrez vointa in armonie cu natura, si asa in
fiecare lucru pe care il faci; pentru ca in felul asta, daca orice altceva te
va impiedica sa faci baie, vei fi pregatit sa-ti spui, Nu am vrut doar sa
fac baie, ci sa imi pastrez vointa in ormonie cu natura, si nu mi-o voi
pastra daca imi pierd cumpatul la ceea ce se intampla.
 V

Ceea ce deranjeaza mintile oamenilor nu sunt evenimentele in sine ci

judecata lor asupra evenimentelor. De exemplu, moartea nu este cu
nimic ingrozitoare, altfel Socrate ar fi spus despre ea astfel. Nu, singurul
lucru ingrozitor despre ea este judecata omului cum ca ar fi ingrozitoare.
Asadar cand suntem la ananghie, deranjati sau in dificultate, sa nu dam
niciodata vina pe altii, doar pe noi insine, adica, pe propria noastra
judecata. Sa-I acuzi pe altii pentru nenorocirile tale este un semn de lipsa
de educatie; sa te acuzi pe tine inseamna ca ti-ai inceput educatia; sa nu
te acuzi nici pe tine nici pe altii inseamna ca educatia iti e completa.

VI

Nu fi entuziasmat de o reusita care nu iti apartine. Daca un cal, in

mandria lui ar spune Sunt frumos, am putea intelege asta. Dar cand
spui cu mandrie Am un cal frumos sa sti sigur ca acel cal este temelia
mandriei tale. Si atunci intrebi ce poti numi al tau de drept. Raspunsul
este modul in care te confrunti cu propriile tale impresii. Prin urmare,
atunci cand iti confrunti impresiile in acord cu natura, abia atunci poti fii
intr-adevar mandru, pentru ca mandria ta va fi intr-un bine care este al
tau.
 VII

Cand te afli intr-o calatorie pe mare iar nava ta este la ancora si cobori sa
aduci apa proaspata, ai putea sa iei de pe jos o scoica mica sau o trufa,
dar trebuie sa iti menti constant atentia asupra navei si sa continui sa te
uiti spre ea tot timpul ca sa vezi daca timonierul te cheama; iar daca o
face, trebuie sa lasi tot sau vei fi urcat la bord cu picioarele legate ca o
oaie. La fel este si in viata. Daca ti se ofera o nevasta draga sau un copil,
acestia sunt ca scoicile ori trufele, sunt foarte bine in drumul lor. Doar in
cazul in care timonierul te cheama, alearga spre nava, lasa orice altceva
si nu te uita in urma. Iar daca esti batran, niciodata sa nu te indepartezi
de nava, pentru ca atunci cand vei fi chemat sa poti sa apari rapid.

VIII

Nu cere ca lucrurile sa se intample dupa voia ta, ci lasa-ti vointa sa

accepte ca lucrurile ar trebui sa se intample asa cum se intampla. Abia
atunci iti vei gasi pacea.

IX

Boala este un obstacol al corpului dar nu a vointei, doar daca vointa isi
da consimtamantul. Schiopatatul este un impediment pentru picior nu un
impediment pentru vointa. Spune-ti asta la fiecare eveniment care se
intampla, astfel vei descoperi ca desi ingreuneaza unele lucrurile, acesta
nu te va ingreuna pe tine.

Cand ceva ti se intampla, adu-ti aminte sa te intorci catre tine si sa te

intrebi cu ce aptitudine trebuie sa rezolvi situatia. Daca vezi un baiat sau
o femeie frumoasa, vei afla ca abstinenta este indemanarea pe care
trebuie sa o exersezi in cazul acesta; daca necazurile se agata de tine, vei
gasi rezistenta; daca obscenitati, o sa gasesti rabdarea. Iar daca te
antrenezi in acest obicei, aparentele nu te vor mai duce departe.

XI

Niciodata sa nu spui despre nimic ca, L-am pierdut, ci spune L-am

dat inapoi. Ti-a murit copilul? A fost dat inapoi. Ti-a murit nevasta? A
fost data inapoi. Ti-a fost luat pamantul? Nu a fost oare si acesta dat
inapoi? Dar vei spune, Cel care mi-a luat este rau. Ce te intereseaza pe
tine cum a reusit cel care ti-a dat sa isi ia inapoi? Atata timp cat El iti da,
ai grija de ele, dar nu ca de ale tale, trateaza-le cum un trecator trateaza
un han.
 XII

Daca iti doresti sa faci progrese, abandoneaza gandirile de felul: Daca

imi voi neglija afacerile nu voi mai avea dupa ce sa traiesc, Daca nu
imi pedepsesc copilul va creste un om rau. Caci este mai bine sa mori
de foame, decat sa simti durere sau sa-ti fie constransa libertatea, ca sa
poti trai in belsug si cu mintea tulburata. Este mai bine pentru fiul tau sa
fie rau decat sa te simti tu nefericit. Prin urmare incepe cu lucruri mici.
Ti s-a varsat un strop de ulei? Ti s-a furat provizia de vin? Spuneti tie
insuti, Acesta este pretul platit pentru libertate din pasiune, acesta este
pretul pentru o minte linistita. Nu poti avea nimic fara un pret. Atunci
cand iti chemi baiatul-sclav, reflecta asupra faptului ca s-ar putea sa nu
te auda, iar daca te aude s-ar putea sa nu poata faca nimic din ceea ce
vrei.

XIII

Daca iti doresti sa faci progrese, trebuie sa fi multumit de lucrurile

externe pentru a parea un prost si un natarau; nu iti dori ca oamenii sa
creada ca sti totul, iar daca vreunul va crede despre tine ca esti cineva,
pune-te singur la indoiala in fata lor. Pentru ca trebuie sa sti ca nu este
usor sa iti ti vointa in acord cu natura si in acelasi timp sa pastrezi in
exterior alte lucruri; daca te ingrijesti de nevoile uneia trebuie sa le
neglijezi pe celelalte.
 XIV

Este prostesc sa iti doresti ca copii, nevasta si prietenii tai sa traiasca

pentru totdeauna, pentru ca asta inseamna ca vrei ce nu e in controlul tau
si ce nu e al tau de drept sa ai. In acelasi sens, daca vrei ca servitorul tau
sa nu faca nici o greseala, esti un neghiob, pentru ca vrei ca defectul sa
nu fie defect ci altceva. Dar daca vrei sa nu fii dezamagit de vointa ta de
a obtine ceva, atunci poti obtine asta. Exerseaza in acest fel lucrurile
care sunt in puterea ta. Stapanul fiecaruia este acela care are autoritate
asupra lucrurilor pe care si le doreste sau pe care nu si le doreste, de a
obtine una si de a o inlatura pe alta. Sa fie lasat cel care isi doreste sa fie
liber sa nu isi doreasca si sa evite orice lucru ar depinde de altii; altfel
este obligat sa fie un sclav.

XV

Aminteste-ti ca trebuie sa te comporti in viata ca atunci cand esti la o

masa festiva. Un fel de mancare se da din mana in mana si ajunge si la
tine; intinde mana si ia-l politicos. Trece de tine; nu il opri. Nu a ajuns la
tine; nu te impacienta sa il iei, ci asteapta-ti randul. Comporta-te astfel
fata de copii, nevasta, munca, avere, si intr-o zi vei fi demn de a lua
masa cu zeii. Dar daca atunci cand sunt asezate in fata ta, nu le iei si in
schimb le dispretuiesti, atunci nu doar ca vei imparti masa cu zeii dar le
vei impartii si regulile. Pentru ca facand asta, Diogene, Hercule si
oameni ca ei erau numiti divini si isi meritau numele.
 XVI

Cand vezi un om care varsa lacrimi de durere pentru un copil plecat sau
mort, ori pentru pierderea de proprietate, sa fi atent sa nu te lasi purtat de
impresia ca relele exterioare sunt cele care il fac sa jeleasca. Tine acest
gand pentru tine: Ce l-a destramat nu este evenimentul, pentru ca asta
nu deranjeaza pe altul, ci judecata lui fata de eveniment. Asadar nu
ezita sa simpatizezi cu el atat cat te poarta vorbele, iar daca ai ocazia,
poti chiar sa plangi cu el, dar aminteste-ti sa nu jeleasca fiinta ta
interioara.

XVII

Aminteste-ti ca esti un actor intr-o piesa de teatru iar dramaturgul alege

felul ei: daca o vrea scurta, va fi scurta; daca o vrea lunga va fi lunga.
Daca vrea sa joci un om sarac trebuie sa-ti joci partea cu toate puterile
tale; si la fel daca partea ta e sa fii schilod, judecator sau un om simplu.
Pentru ca treaba ta e sa joci rolul pe care l-ai primit si sa-l joci bine;
alegerea distributiei este a Altuia.
 XVIII

Atunci cand un corb croncaie a semn rau, nu te lasa purtat de impresii, ci

imediat distinge si spune in mintea ta, Aceste prevestiri nu inseamna
nimic pentru mine; ci pentru o bucata din corpul meu, din proprietatea
mea sau din numele meu, pentru copii mei sau pentru nevasta mea.
Pentru mine toate prevestirile sunt bune daca vreau asta, pentru ca,
oricare ar fi problema, este in puterea mea sa pot beneficia de pe urma
acesteia.

XIX

Poti fi invincibil, daca nu intri niciodata intr-o competitie unde victoria

nu este in puterea ta. Fi atent deci cand vei intalni un om ridicat in mari
onoruri sau cu o mare putere ori reputatie, sa nu te lasi dus de impresii.
Pentru ca daca realitatea binelui sta in ceea ce este in putere anoastra,
atunci nu-I loc pentru invidide si gelozie. Asadar nu iti vei dori sa fi
general sau prefect ori presedinte, ci sa fii liber; si nu-I decat o cale catre
libertate sa dispretuiesti ce nu este in puterea ta.

XX

Aminteste-ti, cuvintele urate sau loviturile in sine nu sunt furie, ci

judecata ta despre acestea. Asadar cand cineva te infurie, sa sti ca este
propriul tau gand acela care te infurie. De aceea fie-ti ca prima incercare
sa nu lasi impresiile sa te conduca. Caci daca vei obtine ragaz si
intarziere, vei gasi ca e mai usor sa te controlezi.

XXI

Pastreaza in fata ochilor tai din cand in cand moarte, exil si toate
lucrurile care iti par ingrozitoare, dar moartea mai presus de toate, si
atunci nu iti vei mai duce niciodata gandul asupra a ceea ce este josnic si
nu iti vei mai dori niciodata ceva dincolo de masura.

XXII

Daca-ti stabilesti dorinta pe filozofie trebuie sa te pregatesti indata sa te

intalnesti cu batjocura si rasul multora care vor spune, Iauite-l, s-a facut
filosof. De unde si-a luat privirile astea mandre? In ciuda lor, nu iti lua
nici o privire mandra, ci tine tare de ceea ce pare mai bine pentru tine, in
credinta ca Dumnezeu ti-a dat acest rol. Si aminteste-ti ca daca rezisti
unde esti, cei care la inceput au ras de tine o sa te admire intr-o zi, si ca
daca renunti in fata lor, vor rade de doua ori mai mult de tine.
 XXIII

Daca ti se va intampla vreodata sa deviezi spre lucruri exterioare, astfel

incat sa iti doresti sa ii faci ple plac altcuiva, sa sti ca ti-ai pierdut planul
vietii. Astfel fi multumit sa fii intotdeauna un filosof; daca vrei si sa fii
vazut ca unul, aratati tie ca esti unul si vei fi in stare sa-ti indeplinesti
obiectivul.

XXIV

Sa nu lasi sa se reflecte asupra ta ganduri de genul: Voi trai o viata fara

onoare si nu voi da niciodata socoteala; pentru ca daca lipsa de onoare
este un rau, nimeni altcineva decat tu insuti te poti implica mai mult in
rau decat in rusine. Este treaba ta sa obtii pozitii de putere sau sa fii
invitat la un eveniment?
Cu siguranta nu.
Unde, asadar, este dezonoarea despre care vorbesti? Cum poti sa nu dai
socoteala niciunde Cum poti sa fii fara de folos niciunde, cand ar
trebui sa contezi in contextul faptelor ce tin de tine in mod special, prin
care poti fi pretuit cel mai mult? Dar prietenii mei vei spune vor duce
lipsa de ajutor.
Ce vrei sa spui prin lipsa de ajutor? Nu vor mai avea bani de la tine si
nu ii vei face cetateni ai Romei. Cine ti-a zis ca lucrurile astea sunt in
puterea noastra, si nu dependente de altii? Cine poate da altuia ce nu-I al
lui de dat?
Obtinele, atunci spune el, ca sa le avem
Daca le pot obtine si imi pot pastra stima de sine, onoarea, marinimia,
atunci arata calea si le voi obtine. Daca daca imi ceri sa pierd lucruri
bune care sunt ale mele, pentru ca tu sa castigi lucruri care nu sunt bune,
atunci priveste cat de nedrept si nechibzuit esti. Si ce preferi mai mult?
Banii sau un prieten modest si credincios? Asadar ajuta-ma sa imi
pastrez calitatile astea, si nu astepta din partea mea actiuni care ma vor
face sa le pierd.
Dar tara mea, spune el, va avea nevoie de ajutor, atata cat e in
puterile mele.
Inca o data te mai intreb, La ce ajutor te referi? Nu iti va datora colonade
sau bai. Nu datoreaza incaltaminte fierarului si nici arme cizmarului;
este suficient ca fiecare om sa isi indeplineasca atributiile. Nu ii vei face
nici un bine daca ii asiguri inca un cetatean modest si credincios?
Ba da.
Ei bine, atunci nu ii vei fi neputincios.
Atunci, ce loc sa am in oras?
Orice loc vei putea in care iti vei pastra caracterul pentru onoare si
respect de sine. Dar daca vei pierde aceste calitati in incercarea de a
aduce beneficii orasului, ce beneficiu, te intreb, ii vei aduce cand te vei
ocupa de a fi perfect pierdut rusinii si cinstei.
 XXV

A avut cineva intaietate la o distractie, intr-un grup sau a fost chemat

inaintea ta sa isi ofere parererea? Daca aceste lucruri sunt bune trebuie
sa fii bucuros ca le-a obtinut; daca sunt rele, nu fi suparat ca nu le-ai
obtinut pentru tine. Aminteste-ti ca daca vrei sa obtii ce nu e in puterea
ta, nu poti avea aceleasi recompense ca ceilalti daca nu actionezi asa
cum o fac ei. Cum este posibil pentru cineva care nu bantuie usine
marelui om sa aiba o parte egala cu cel care o face, sau unul care nu se
antreneaza la fel de mult ca cel care o face, sau unul care nu il slaveste
cu cel care o face? Vei fi nedrept si nesaturat daca vrei sa obtii aceste
privilegii pentru nimic, fara sa le platesti pretul. Care este pretul unei
salate? Un leu poate. Atunci daca un om plateste un leu si primeste o
salata, iar tu nu platesti si nu primesti una, sa nu crezi ca ai fost inselat.
Pentru ca el are salatele si tu ai leul pe care nu l-ai dat. Acelasi principiu
se aplica si pentru comportament. Nu ai fost invitat la petrecerea cuiva?
Asta pentru ca nu ai platit gazdei pretul pentru care isi vinde petrecerea.
Si-o vinde pe complimente, o vinde pe atentie. Plateste-I pretul atunci,
daca este in avantajul tau. Dar daca vrei sa obti una fara sa o dai pe
cealalta, atunci nimic nu te poate satisface in nechibzuinta ta.
Ce! Spui ca nu ai nimic inafara de cina?
Nu, tu ai asta; nu l-ai laudat pe omul pe care nu ai vrut sa il lauzi, nu a
trebuit sa induri insulta de a-i trece pragul.
XXVI

Este in puterea noastra sa descoperim vointa naturii prin acele lucruri

asupra carora nu avem nici o diferenta de opinie. De exemplu, atunci
cand sclavul unui alt om a spart paharul de vin suntem gata sa spunem
imediat, Astfel de lucruri se pot intampla. Aminteste-ti deci ca atunci
cand propria ta cana se sparga ca trebuie sa te comporti la fel cum te-ai
comporta in cazul in care ar fi a vecinului. Aplica acelasi principiu
lucrurilor mai importante. A murit copilul sau nasta altcuiva? Niciunul
dintre noi nu va spune altceva decat, Asta-I viata omului, dar cand
unul de-al nostru moare, imediat ne punem pe jelit, Vai! Cat de
nefericit sunt. Atunci trebuie sa ne amintim care ne sunt sentimentele
atunci cand auzim de altii.

XXVII

Cum un semn nu este pus pentru a fi trecut cu vederea, asa deci nu este
nimic intrinsec rau in lume.

XXVIII

Daca cineva ti-ar da corpul cu buna credinta primului om pe care l-ar

intalni, acest lucru te-ar indigna, si totusi iti incredintezi mintea primului
care isi incearca sansa, si ii permiti sa fie deranjata si incurcata daca te
jigneste; nu iti e rusine sa faci asta?
 XXIX

In tot ceea ce faci ia in considerare ce vine mai intai si ce urmeaza dupa,

si rezolva tot in ordinea asta. Altfel vei aborda problema cu inima usoara
la inceput pentru ca nu ai reflectat inca asupra vreunei consecinte, si
dupa aceea, cand vor aparea dificultati, te vei abtine de rusinea ta. Vrei
sa castigi la Olimpiada? Si eu vreau, in numele zeilor, pentru ca este un
lucru minunat. Dar ia in considerare primii pasi pentru asta, consecintele
aferente, si pune mana la treaba. Trebuie sa te supui disciplinei, mananca
ce trebuie, nu te atinge de dulciuri, antreneaza-te dupa un orar fix, in
cald si frig, nu bea apa rece, nici vin, decat cand trebuie; trebuie sa te
lasi complet pe mana antrenorului cum te-ai lasa pe mana medicului, iar
atunci cand competitia se apropie trebuie sa risti sa fii betegit, sa-ti
disloci mana, sa-ti sucesti glezna, sa inghiti nisip, cateodata sa primesti
un bici, si cu toate acestea sa fii invins. Cand vei lua bine in considerare
toate astea, atunci urmeaza calea atletului, daca inca iti mai doresti. Daca
actionezi fara sa te gandesti inainte te vei comporta ca un copil, care
intr-o zi se joaca tranta, in alta zi se joaca de-a gladiatorii, acum ii suna
trompetele ca mai apoi sa intre tantosi in arena. Precum ei, acum vei fi
un atlet, acum un gladiator, apoi un orator, un filozof, dar nimic cu
sufletul. Ca o maimuta, vei imita tot ce vezi, iar cu fiecare lucru iti vei
alimenta o fantezie. Cand te apuci de un lucru il faci cu jumatati de
masura, fara tragere de inima, in loc sa il analizezi din toate punctele de
vedere. In acelasi fel unii oameni, cand vad un filozof si aud un om ca
Euphrates vorbind (si, intr-adevar, cine poate vorbi ca el?), isi doresc sa
fie si ei filozofi. Omule, ia in considerare la ce te inhami; dupa
analizeaza-ti propriile tale puteri si vezi daca poti suporta. Vrei sa
concurezi in pentatlon sau la lupte? Uita-te la bratele tale, la coapsele
tale, vezi cum arata spatele tau. Multi oameni se nasc pentru diferite
sarcini. Crezi ca daca vei face asta vei avea o viata ca pana acum? Sa bei
si sa mananci ca acum, sa iti rasfeti dorinte si nemultumiri ca inainte?
Nu! Trebuie sa stai treaz pana tarziu, sa muncesti mult, sa-ti abandonezi
proprii oameni, sa fi vazut ca un sclav ordinar, sa fii ridiculizat de toti
cei care te intalnesc, sa ai parte de ce-I mai rau din toate in onoare, in
munca, in justitie, in orice lucru posibil. Asta trebuie sa iei in seama: fie
esti dispus sa platesti acest pret pentru pacea sufleteasca, pentru
libertate, pentru liniste. Daca nu, nu te apropia, nu fi.. ca un copil, la
inceput un filozof, apoi un colector de taxe, apoi un orator, sau un
procurator de-al lui Caesar. Aceste chemari nu sunt de acord. Trebuie sa
fii un om, bun sau rau; trebuie sa iti dezvolti fie principiul de conducere,
fie dotarile exterioare; trebuie sa-ti stuziezi fie latura sufleteasca, fie
latura lumeasca intr-un cuvant, trebuie sa alegi dintre pozitia de filozof
sau om simplu.

XXX

Actele corespunzatoare sunt in general masurabile prin relatiile pe care

le vizeaza. El este tatau tau. Asta inseamana ca esti chemat sa ai grija
de el, sa ii dai parte in toate lucrurile, sa ai rabdare cu el daca te injura
sau daca te loveste.
Dar este un tata rau

Ei bine.. ai vreo pretentie sau obligatie pentru un tata bun? Nu, doar
pentru un tata.

Fratele meu imi greseste.

Fi atunci atent sa pastrezi relatia pe care o ai cu el, si nu lua in
considerare ce face, ci ce trebuie sa faci tu daca scopul tau este acela de
a mentine un echilibru cu natura. Pentru ca nimeni nu te va rani, fara
voia ta, vei fi lovit doar cand crezi ca esti lovit. Vei descoperi ceea ce
este adecvat sa astepti de la un vecin, un cetatean, un praetor, daca iti
faci un obicei din a cauta relatiile pe care acestia le implica fiecare.

XXXI

Pentru pietate fata de zei trebuie sa stii ca cel mai important lucru este
acesta: sa ai pareri adevarate despre ei ca ei exista, si ca ei guverneaza
universul bine si just sa te setezi sa ii slujesti, si sa dai curs la tot ceea
ce trebuie sa se intample, urmand evenimente cu vointa libera, in
credinta ca acestea sunt implinite de cea mai inalta constiinta. Astfel nu
vei da niciodata vina pe zei, nici nu ii vei acuza ca te neglijeaza. Insa
asta nu o poti realiza, decat daca aplici conceptele despre bine si rau
lucrurilor care ne stau intr-adevar in putere, si nu celor care nu ne stau in
putere. Pentru ca daca aplici notiunea cea din urma, atunci, imediat ce
vei esua in a obtine ce vrei sau in a evita ce vrei sa eviti, vei fi constrans
sa dai vina si sa urasti tot ceea ce consideri a fi responsabil. Fiecare
vietuitoare are tendinta naturala de a evita si de a alunga ceea ce pare
daunator si tot ceea ce-l provoaca sa fie daunator, si de a urmari si de a
admira tot ceea ce este de ajutor si tot ceea ce provoaca utilul. Nu este
deci posibil pentru cineva care crede ca este lovit sa aiba placere in ceea
ce el crede ca este autorul loviturii, nu mai mult decat sa gaseasca
placere in durerea insasi. De asta un tata este injurat de catre fiu, cand
acesta nu ii da fiului o parte din ceea ce fiul considera o parte de lucruri
bune; astfel Polynices si Ereocles si-au stabilit dusmanie unul cu celalalt
crezand ca tronul regelui ar fi fost un lucru bun. De-asta fermierul, si
marinarul, si negutatorul, si toti cei care-si pierd nevasta sau copii poarta
dusmanie zeilor. Pentru ca soarta oamenilor este legata de interesul lor.
De aceea cel care-si face un obiectiv din a-si directiona grija in mod
corect pentru a obtine si pentru a evita, isi face asadar pietatea una dintre
grijile lui principale. But it is proper on each occasion to make libation
and sacrifice and to offer first-fruits according to the custom of our
fathers, with purity and not in slovenly or careless fashion, without
meanness and without extravagance.

XXXII

Atunci cand faci uz de profetie (clarviziune) adu-ti aminte ca in timp ce

nu sti despre ce va fi vorba, dar vi sa afli de la profet, sti deja dinainte ce
fel de lucru vei afla, daca esti intr-adevar un filozof. Pentru ca daca
lucrul acela nu este in puterea noastra, nu poate fi nici bun nici rau.
Asadar nu aduce in fata clarvazatorului dorinta de a primi sau dorinta de
a evita, si nu-l confrunta cu teama, ci cu asteptari corecte, cum ca
intreaga situatie iti este indiferenta si nu te afecteaza, iar orice ai afla, o
sa fie in puterea ta sa duci spre buna folosinta si nimeni nu o sa te
impiedice sa faci asta. Cu incredere apoi abordeaza zeii si sfatuitorii, iar
mai departe, cand sfatul iti va fi dat, aminteste-ti al cui sfat este si pe
cine vei neglija daca nu il vei urma. Consulta oracolul, cum Socrate
credea ca oamenii trebuie sa o faca, doar atunci cand intreaga situatie se
invarte in jurul problemelor sau evenimentelor pe care nici ratiunea si
nici-o arta dezvoltata de om nu poate oferi oportunitatea de a te face sa
intelegi ce te asteapta. Asadar, cand este de datoria ta sa iti risti viata
pentru prieten sau tara, nu intreba oracolul daca ar trebui sa-ti risti viata
sau nu. Pentru ca daca profetul te avertizeaza ca sacrificiul este
nefavorabil, desi este evident ca asta inseamna moarte, exil sau ranire a
unor parti ale corpului tau, totusi ratiunea impune ca acest cost sa fie
facut pentru a sta alaturi prietenului sau pentru a confrunta pericolul tarii
tale. Astfel acorda mare atentie profetului Pythian Apollo, care a dat
afara din templu pe omul care nu si-a ajutat prietenul in timp ce era
omorat.

XXXIII

Impune-ti inca de la inceput o marca si un stil de conduita propriu, pe

care le vei mentine atat cand esti singur cat si in societatea in care
traiesti. Fi in mare parte tacut, sau, daca vorbesti, spune doar ce este
necesar si in cateva cuvinte. Vorbeste, dar rar, daca ocazia iti cere, dar
nu vorbi de lucruri ordinare de gladiatori, de curse cu cai, atleti, sau
despre mancare si bautura astea-s subiecte care apar peste tot dar mai
presus de toate nu vorbi despre oameni in vina, compliment sau
comparatie. Daca poti, intoarce conversatia tovarasilor tai dupa
subiectele tale in vreun fel; dar daca ar trebui sa ramai izolat printre
straini, fi tacut. Nu rade mult, nici la multe lucruri, nici fara retinere.
Refuza sa faci juraminte, cu desavarsire daca este posibil, dar daca nu,
atat cat iti permit circumstantele.
Refuza amuzamentul oferit de straini sau oameni vulgari. Dar daca apare
vreo ocazie pentru a le accepta, atunci incordeaza-ti toti muschii pentru a
evita sa cazi in starea celor vulgari. Pentru ca, retine, daca tovarasul tau
este patat, el cel care se asociaza cu acesta trebuie sa-I imparta pata,
chiar daca el insusi este curat.
Pentru corpul tau ia-ti atat cat iti este necesar, atat in cazul mancarii, a
bauturii, a hainelor, a casei, a servitorilor, si taie tot ceea ce tinde spre
lux si fala exterioara.
Evita deflorarea, si atat mai mult cu cat iti sta in puteri, inainte de
casatorie; iar daca te dedai pasiunii tale, fa-o intr-o maniera legala. Insa
nu fi jignitor si nu critica pe cei care ingaduie asta, si nu adu intotdeauna
vorba despre castitatea ta. Daca cineva iti spune totusi asta si vorbeste
astfel urat despre tine, nu te apara impotriva lui, ci raspunde-i, El nu
imi cunoaste celelalte greseli, caci altfel nu ar fi mentionat doar asta.
In mare parte nu este necesar sa iei parte la competitii; dar daca vei avea
ocazia de a merge, fi sigur ca te preocupi in primul rand de tine; asta
inseamna, sa-ti doresti sa se intample ce se intampla si sa castige cel care
castiga, caci altfel nu te vei lovi de nici un obstacol. Totusi, abtinete in
intregime din a aplauda sau a te ridiculiza printr-o agitatie prelungita. Iar
cand pleci nu vorbi prea mult despre ce s-a intamplat acolo, cu exceptia
cazului in care duce la imbunatatirea ta. Caci a vorbi despre, implica
faptul ca spectacolul te-a cucerit.
Nu te duce cu usurinta sau la intamplare sa asculti prelegeri; dar daca te
duci, mentine-ti gravitatea si demnitatea si nu te transforma in ofensator.
Cand te duci sa te intalnesti cu cineva, si mai ales cu cineva cu o
reputatie de eminenta, seteaza-ti in minte urmatorul gand, Ce ar fi facut
Socrate sau Zeno? si nu vei esua in a utiliza in mod corespunzator
aceasta ocazie.
Cand te duci sa vizitezi un om mare, pregateste-ti mintea gandindu-te ca
nu-l vei gasi, ca vei fi dat afara, ca usile iti vor fi trantite in nas, ca nu iti
va da nici o atentie. Si daca in ciuda acestor lucruri, alegi sa mergi, du-te
si confrunta ce se va intampla si nu-ti spune niciodata, Nu a meritat
toate astea; pentru ca asta tradeaza o minte vulgara si in dezacord cu
lucrurile exterioare.
In cadrul conversatiilor tale evita mentionarea frecventa si
disproportionata a propriilor fapte sau aventuri; alte persoane nu gasesc
aceeasi placere in a asculta ce ti s-a intamplat cum gasesti tu in a-ti
povesti aventurile.
Evita sa alimentezi rasul barbatilor; pentru ca este un obicei ce poate
aluneca cu usurinta spre vulgaritate, si poate fi suficient pentru a-ti
pierde respectul aproapelui tau.
Este periculos de asemenea sa te lasi prada limbajului vulgar; cand ceva
de genul se produce, mustra ofensatorul, daca ocazia iti permite, iar daca
nu, lamureste-l prin tacerea ta, o roseata sau o incruntare, ca esti suparat
pe cuvintele lui.

XXXIV

Cand iti imaginezi o anumita placere, fereste-te sa nu te duca valul, ca

pentru alte imaginatii. Asteapta putin si ia-ti o pauza. Apoi adu-ti aminte
doua lucruri: cat te vei bucura de placere, si de asemenea cat te vei pocai
si te vei ocari pentru aceasta. Si pune de partea cealalta fericirea si auto-
satisfactia pe care o vei simti daca te vei abtine. Iar daca va veni
momentul sa realizezi, ia aminte sa nu fi coplesit de dulceata si atractia
castigului; aseaza pe celalalt cantar gandul la cat de bine este ca,
constiinta sa-ti faca dorinta sa dispara.

XXXV

Cand faci un lucru pentru ca ai decis ca trebuie facut, nu evita niciodata

sa fii vazut facand acel lucru, chiar daca opinia multimii o sa te
condamne. Totusi, daca actiunea ta este gresita, atunci evita sa-l faci cu
desavarsire, dar daca este corect, de ce sa te temi de cei care te vor
pedepsi pe nedrept?

XXXVI

Sintagmele, Este zi si Este noapte, inseamna foarte mult daca sunt

luate separat, dar nu au nici un sens luate impreuna. In acelasi mod, sa
alegi cea mai mare portie la un banchet poate fi de insemnatate pentru
corpul tau, dar daca vrei sa-ti mentii decenta sociala asta nu are nici un o
valoare. Prin urmare, cand esti la carne cu altcineva, adu-ti aminte nu
doar sa iei in considerare valoarea a ceea ce e in fata ta pentru corpul
tau, dar si sa-ti mentii respectul de sine in fata oaspetelui tau.
 XXXVII

Daca incerci sa faci o actiune peste puterile tale, nu doar ca o sa cazi in

disgratie, dar o sa neglijezi si partea pe care ai fi putut-o face cu succes.

XXXVIII

Ca si in mersul pe jos, ai grija sa nu calci pe vreun cui sau sa-ti sucesti

piciorul; asa ca ai grija sa nu-ti ranesti Principiile de Guvernare. Si daca
vom strajui asta in tot ceea ce facem, ne vom seta pentru a lucra mult
mai sigur.

XXXIX

Corpul fiecarui om este masura proprietatii sale, asa cum piciorul este
masura pantofului sau. Daca ramai in limitele acestuia, vei pastra o
masura potrivita; daca te duci peste masura, vei fi obligat sa te duci in
prapastie in cele din urma; la fel ca si pentru pantof, daca odata treci de
masura piciorului, pantoful va trebui aurit, si curand purpuriu si brodat.
Pentru ca odata ce treci peste masura, nu ai nici o limita.
 XL

Femeile peste paisprezece ani in sus sunt numite doamne de catre

barbati. De aceea, cand vad ca singurul lor avantaj a ajuns sa fie
maritisul, incep sa se dea inteligente si sa-si puna toata speranta in asta.
Trebuie apoi sa trecem printr-un calvar ca sa le facem sa inteleaga ca
suntem intr-adevar onorati pentru nimic altceva decat o viata modesta si
cuviincioasa.

XLI

Este semn al unei minti inguste sa insisti asupra grijilor corpului, pentru
prelungirea duratei de exercitiu, pentru mancare, pentru bautura si alte
functii ale corpului. Aceste lucruri trebuie facute de la sine; toata atentia
ta trebuie acordata mintii.

XLII

Cand un om vorbeste de rau sau iti face rau, aminteste-ti ca face si spune
asta pentru ca in sinea lui crede ca asta e cel mai potrivit pentru el. Este
imposibil pentru el sa urmareasca ceea ce pare bun in tine, ci doar ceea
ce pare bun pentru el, in asa fel, incat daca opinia lui este gresita, el
sufera, pentru ca el este victima deceptiei. In acelasi mod, daca o
judecata compusa care este adevarata se dovedeste a fi falsa, nu este
judecata care are de suferit, ci omul care este inselat de aceasta. Daca
actionezi conform acestui principiu vei fi bland cu el, cel care te-a
ocarat, spunandu-ti tie insuti de fiecare data, El credea ca e just.

XLIII

Orice are doua manere, unul de care poti cara, altul de care nu poti cara.
Daca fratele tau iti greseste, nu cara de acel maner, manerul greselii lui,
pentru ca nu il poti cara de acesta, ci mai degraba de celalalt maner ca
iti este frate, crescut cu tine, si atunci vei apuca manerul pe care poti sa-l
cari.

XLIV

Este ilogic sa gandesti astfel, Sunt mai bogat ca tine, asadar iti sunt
superior, Sunt mult mai elocvent ca tine, astfel iti sunt superior. Este
mult mai logic sa gandesti. Sunt mai bogat ca tine, asadar proprietatea
mea este superioara fata de a ta , Sunt mai elocvent ca tine, asadar
discursul meu este superior fata de al tau. Tu esti mai mult decat
proprietate si discurs.
 XLV

Daca un om se spala rapid, sa nu asumi ca s-a spalat prost, ci ca se spala

repede. Daca un om bea mult vin, nu spune ca bea prost ci spune ca bea
mult. Caci pana sa te decizi ce concluzie sa ii oferi omului, de unde sti
ca actioneaza prost? Daca faci cum iti spun, vei consimti asupra
impresiilor tale si nimic altceva.

XLVI

Cu nici o ocazie sa nu te denumesti filosof, nici sa nu vorbesti despre

principiile tale in mijlocul multimii, ci actioneaza conform cu acestea.
De exemplu, la un banchet, nu spune cum cineva ar trebui sa manance ci
mananca asa cum trebuie. Aminteste-ti ca Socrate a scapat atat de
complet de gandul de afisare incat atunci cand au venit oameni la el care
i-au cerut o introducere filosofilor, acesta i-a luat drept introdusi; atat de
rabdator cu neglijenta era el. Si daca o discutie apare in cadrul unei
multimi asupra unui principiu, fii tacut in mare parte; pentru ca esti in
pericolul de a bombani ganduri nefiltrate. Iar cand cineva iti spune, Nu
stii nimic, si nu ii permiti sa te provoace, atunci sa stii ca intr-adevar
esti pe calea cea buna. Pentru ca oile nu aduc iarba pastorilor lor ca sa le
arate cat de mult au mancat, ci isi digera nutretul ca apoi sa il reproduca
in lana si lapte. Fa la fel si tu; in loc sa iti afisezi principiile in fata
multimii, arata-le rezultatul principiilor pe care le-ai digerat.
 XLVII

Dupa ce ai adoptat un stil de viata simplu, nu te mandri cu asta, iar daca

esti un bautor de apa nu spune cu fiecare ocazie, Eu sunt un bautor de
apa. Iar daca vrei sa te antrenezi cu staruinta, tine asta pentru tine si nu
face un spectacol din asta. Nu imbratisa statui. Daca esti foarte insetat ia
o cana plina de apa rece, clateste-ti gura si nu spune la nimeni.

XLVIII

Pozitia si caracterul omului ignorant este aceasta: nu se uita niciodata

catre sine pentru beneficii sau pericole, ci catre lumea din afara lui.
Pozitia si caracterul filosofului este aceea ca intotdeauna se uita catre el
pentru beneficii si pericole. Semnele unui care face progrese sunt
urmatoarele: nu da vina pe nimeni, nu lauda pe nimeni, nu se plange de
nimeni, nu acuza pe nimeni, nu vorbeste niciodata despre el ca si cum ar
fi cineva sau ca si cum ar sti ceva. Iar daca cineva il complimenteaza el
rade in sine lui pentru compliment; iar daca cineva da vina pe el, acesta
nu se apara. Merge ca un convalescent, atent sa nu-si deranjeze
constitutia pe drumul catre recuperare, pana cand a apucat o pozitie
ferma. Acesta a scapat de dorinta de a obtine, iar dorinta de a evita nu
mai este directionata catre ceea ce este in afara puterilor noastre ci catre
ce este in puterea noastra si contrar cu natura. In toate lucrurile acesta-si
exerseaza vointa fara nici un efort. Daca oamenii il considera drept prost
sau ignorant acesta nu acorda nici o atentie. Intr-un cuvant, continua sa
vegheze si sa se pazeasca de sine ca de proprii lui dusmani care-l
pandesc.

XLIX

Cand un om se mandreste cu faptul ca poate intelege si interpreta cartile

lui Chrysippus, spune-ti, Daca Chrysippus nu ar fi scris in mod obscur
acest om nu ar avea cu ce sa se mandreasca.
Care este obiectivul meu? Sa inteleg Natura si sa o urmez. Ma uit apoi la
cineva care o interpreteaza, auzind ca Chrysippus o face.
Am venit la el. Dar nu ii inteleg scrierile, asa ca am cautat un interpret.
Pana acum nu exista nimic de care sa fii madnru. Dar cand am gasit
interpretul, tine de mine sa actionez conform perceptelor sale; asta si
doar asta este un lucru de care sa fii mandru. Dar daca admir simpla
putere de expunere, se ajunge la asta ma transform intr-un gramatician
in loc de filosof, cu axceptia faptului ca il interpretez pe Chrysippus in
loc de Homer. Prin urmare, cand cineva imi spune, Citeste-mi din
Chrysippus, cand nu pot indica catre actiuni care sunt in armonie cu
invataturile sale, sunt mai degraba inclinat sa ma rosesc.
 L

Orice principii ai pune inaintea ta, tine-le aproape de tine drept legi pe
care este necuviincios sa le inalci. Dar nu tine seama de orice spun
ceilalti despre tine; pentru ca acest lucru este peste propriul tau control.

LI

Cat de mult vei astepta pana te vei considera demn de ce-i mai maret si
sa nu incalci cu nimic clara pronuntie a ratiunii? Ai primit perceptele pe
care ar fi trebuit sa le primesti, si le-ai acceptat. De ce mai astepti atunci
dupa un maestru, ca sa iti amani schimbarea pana acesta va veni? Nu
mai esti un tanar, acum esti un barbat in toata regula. Daca acum esti
neglijent si nepasator si te sustragi mereu, fixand o zi dupa alta drept
limita dupa care vei incepe sa te ingrijesti de tine, atunci, traind sau
murind, nu vei face nici un progres ci vei continua in nestiinta si
ignoranta. Asadar hotaraste-te pana nu este prea tarziu ca un om matur si
competent, si lasa tot ceea ce pare mai bun pentru tine sa-ti fie lege pe
care sa nu o poti incalca. Iar daca vei confrunta ceva problematic sau
placut sau glorios sau dezonorant, aminteste-ti ca a sosit timpul pentru
lupta, concursul Olimpic este aici si tu nu mai poti zabovi, si ca o zi si o
actiune determina daca progresul pe care l-ai obtinut este pierdut sau
mentinut.
Asta este modul in care Socrate a atins perfectiunea, neacordand atentie
pentru nimic decat ratiune, in tot ceea ce a infruntat. Si daca nu esti inca
Socrate, totusi cauta sa traiesti ca unul care ar vrea sa fie un Socrate.

LII

Primul si cel mai necesar departament al filosofiei se ocupa cu aplicarea

principiilor; de exemplu, sa nu minti. Cel de-al doilea se ocupa cu
demonstratiile; de exemplu, Cum se face ca cineva n-ar trebui sa
minta? Al treilea se ocupa cu stabilirea si analizarea acestor procese; de
exemplu, Cum se face ca aceasta este o demonstratie? Ce este o
demonstratie, ce este o consecinta, ce este o contradictie, ce este
adevarat, ce este fals? Rezulta deci ca cel de-al treilea departament este
necesar datorita celui de-al doilea, iar cel de-al doilea datorita primului.
Primul reprezinta cea mai necesara parte, si cea in care trebuie sa ne
odihnim. Dar noi schimbam ordinea: ne ocupam cu al treilea, si facem
din asta singura noastra preocupare, iar pe prima o neglijam in totalitate.
Asadar mintim, dar suntem suficient de pregatiti cu demonstrarea ca
minciuna este rea.
 LIII

Cu fiecare ocazie trebuie sa avem aceste ganduri la indemana,

Condu-ma, O Zeus, si du-ma Destin,
Incotro vei orandui prin decretul tau.
Eu voi urma, fara sa sovai, ori daca cu vointa
Miseleste ma voi clatina, eu tot voi urma.
[Cleanthes]
Cine pe buna dreptate cu necesitate indeplineste
In lucruri divin il preaslavim drept priceput si intelept.
[Euripide]

Ei bine, Crito, daca asta-I voia zeilor, asa sa fie.

[Platon]
Anytus si Meletus au puterea de a ma da mortii, dar nu de a-mi face
rau.
[Platon]

Traducerea si adaptarea: Calina Emilian Bogdan (Bucuresti, 2017)