GEOGRAFIA

TURISMULU
I
INTERNATIO
NAL
 Lect. Univ. Dr. ALBU Anca

VIZITATORUL INTERNATIONAL
Orice persoana aflata intr-o calatorie intre doua sau mai multe tari
reprezinta un calator international. Daca respective calatorie prezinta interes
pentru turism atunci ne referim la un vizitator care reprezinta conceptual de baza
conform definitiei oficiale a O.M.T. Astfel termenul de vizitator international
desemneaza orice persoana care viziteaza o tara, alta decat cea in care isi are
resedinta obisnuita pentru o perioada care sa nu depaseasa 12 luni.

Exista doua criterii pentru a face distinctia intre vizitatori si ceilalti calatori
internationali.

Primul criteriu este resedinta. Aceasta indica faptul ca se refera la toate

persoanele care nu isi au locul lor de resedinta in tara vizitata. Astfel un cetatean
al unei tari A avand resedinta in tara B si care viziteaza tara Ccheltuie banii pe
care i-a castigat in tara B si este influentat de promovarea turistica a tarii C. Este
normal ca un turist sa fie inregistrat in statisticile oficiale dupa tara sa de
resedinta si nu dupa nationalitatea sa in scopul de a cunoaste cat mai precis
pietele turistice si transferurile de bani.

Al doilea criteriu este criteriul motivatiei calatoriei; stabileste o diferenta

clara intre vizitatori si persoanele care se deplaseaza intr-o tara pentru a munci
acolo si pentru a fi retribuiti pentru munca sa.

La cele doua criterii se mai adauga perioada de sedere in traa vizitata, care
nu trebuie sa depaseasca 12 luni consecutive, depasirea acestei perioade
transformandu-l pe vizitator in rezident al acelei tari.
 In concluzie putem spune ca vizitatorul international reprezinta orice
persoana care calatoreste intr-o alta tara decat cea in care isi are resedinta mai
putin de 12 luni si al carui scop principal este altul decat exercitarea unei activitati
platite.

TURISTUL INTERNATIONAL
Turistii internationali reprezinta una dintre cele doua categorii de vizitatori
internationali, alaturi de excursionisti. Atunci cand durata deplasarii atinge sau
depaseste 24h, respectiv cand vizitatorii pentrc o noapte in tara vizitata acestia
sunat considerati a fi turisti in timp ce aceeia a caror deplasare dureaza mai
putin de 24h fara a innopta sunt considerati vizitatori de o zi sau excursionisti.

Exista mai multe categorii de calatorice nu trebuie inclusi in categoria de

vizitatori internationali:

a. Persoanele care intra sau ies dintr-o tara ca imigranti, inclusiv persoanele
care ii insotesc
b. Persoanele cunoscute sub denumirea de lucratori la granita care
locuiesc in apropierea granitei si lucreaza in tara invecinata
c. Diplomatii, personalul consular si membrii fortelor armate care calatoresc
din tara lor de origine catre tara in care au fost repartizati, inclusiv
personalul care ii insotesc
d. Persoanele care calatoresc ca refugiati sau nomazi
e. Persoane aflate in tranzit care nu intra formal intr-o tara prin controlul
pasaportului precum pasagerii aflati in tranzit aerian care raman pentru o
scurta perioada intr-o anumita zona a terminalului sau pasagerii
transferati direct intre aeroporturi sau terminale sau pasagerii unei nave
carora nu li se permite sa debarce.

Definitia turistilor internationali este, deci, urmatoarea: Turistii

internationali sunt vizitatori temporari care se afla pentru cel putin 24h dar
pentru mai putin de 12 luni in tara vizitata iar motivele sunt diferite, pornind de la
petrecerea timpului liber (vacanta, sanatate, sport) turism de recreere, pentru
afaceri, familie si deplasari profesionale.
 VIZITATORUL DE O ZI (EXCURSIONISTUL)
Vizitatorul de o zi, sau excursionistul, este acel vizitatori care nu petrece nici
macar o noapte intr-o unitate de cazare in locul, respectiv tara, vizitata. Pentru
turism excursionistii au o importanta foarte mare, indeosebi pentru micile tari
insulare care primesc pasagerii nevalor de croaziera. Turstii aflati pe astfel de
nave, care inopteaza la bordul navelor, sunt inregistrati in localitatea unei
acosteaza navele, la categoria vizitator de o zi si nu la cea de turisti.
 PRINCIPALII INDICATORI UTILIZATI IN

CUANTIFICAREA DIMENSIUNILOR TURISMULUI

INTERNATIONAL

Acesti indicatori reprezinta o exprimare sintetica, matematicaa unor

informatii privind diferite aspecte turistice, informatii utile pentru anticiparea
tendintelor de evolutie a fenomenului turistic si pentru politicile de dezvoltare
turistica. Acesti indicatori pot fi directi, rezultati din sursele de inregistrare sau
indirecti, adica prelucrati. Mai pot fi indici simpli, cantitativi sau valorici, globali
sau potentiali, pricipali sau derivati etc.

Indicatorii simpli pot fi economici sau sociali si se refera la evolutia

fenomenului turistic, la interactiunea dintre turism si alte componente economice
sau sociale.

S-au realizat indicatori sintetici comuni pentru toate tarile membre ale
O.M.T. iar unitatea de masura de baza este considerat turistul, adica chiar
consumatorul de servicii turistice.

Cei mai importanti indicatori ai turismului international pot fi clasificati

astfel:

a. Indicatori de baza, care urmaresc cererea si oferta precum si modul in

care cei doi parametrii se modifica in timp si spatiu.
b. Indicatori ai corelatiei dintre cerere si oferta, adica gradul de ocupare,
capacitatea pietei etc.
c. Indicatori ai efectelor economice directe ale turismului asupra
economiei si sectoarelor acesteia
d. Indicatori ai utilizarii fortei de munca

O.M.T. a propus urmatorii indicatori ce sunt utilizati de toate tarile membre

ale acestui organism.

a. indicatori ai crerrii turistice globale interne si externe

b. indicatorii ofertei turistice (hoteluri, agentii de voiaj si intreprinderi din
sectorul turistic)
c. indicatori ai cererii si ofertei
d. indicatorii efectelor economice
e. indicatoirii potentialului turistic al pietelor
f. indicatorii ocuparii fortei de munca
 Dintre indicatorii circulatiei internationale cei mai portanti sunt:

a. numarul de sosiri ai turistilor internationali

b. numarul deinnoptari ale turistilor internationali
c. durata medie a sejurului
d. destinatia circulatiei turistice
e. volumul incasarilor din turismul international
f. volumul cheltuielilor pentru turismul international

FLUXURILE TURISTICE INTERNATIONALE

Un flux turitic este reprezentat de un numar de persoane care circula intre
un bazin de cerere si unul de oferta turistica iar modul de formare fi amploarea
acestuia sunt conditionate de caracteristicile celor doua bazine precum si de o
serie de factori care determina intensitatea si structura circulatiei turistice
internationale.

Putem spune mai pe scurt, turismul international poate fi considerat a fi

totalitatea fluxurilor ce iau nastere intre tarile cu regiuni emitatoare si cele
receptoare de turisti.

Turismul emitator este concentrat intr-un numar redus de tari ale lumii, cu
economie dezvoltata si cu locuitori cu venituri mari pentru a-si permite sa-si
cumpere produse turistice. Tarile receptoare de turisti sunt cu mult mai
numeroase si cuprind atat tari cu economie dezvoltata cat si tari in curs de
dezvoltare.

Bazinele de cerere turistica se afla deci, in principal, in tarile dezvoltate

din punct de vedere economic, unde traiesc persoane cu venituri ridicate care isi
permit sa plateasca pretul unor calatorii internationale. Aceste tari se mai numesc
si importatoare de turism deoarece in alte tari au loc cheltuieli valutare,
similare cumpararii de bunuri din import.

Bazinele de oferta turistica se afla in zone unde exista atractii turistice,

naturale si antropice deosebite iar tarile unde se afla locurile respective sunt
considerate exportatoare de servicii turistice, acestea beneficiind de incasari
valutare rezultate din prestatia turistica sau de cheltuielile realizate de turistii care
viziteaza zona respectiva.
 MOTIVATI PENTRU RELIZAREA CALATORIILOR TURISTICE
INTERNATIONALE

Exista mai multe categorii de motivatii principale care in acelasi timp

reprezinta si principalele cauze ale formarii fluxurilor turistice.

Exista 3 categorii importante de motive:

1. Preturile reprezinta motivatii esentiale in decizia turistilor de a

calatori in afara frontierelor tarii unde caestia isi au resedinta
obisnuita. Diferentele de pret ale produselor turistice pentru oferte
similare se explica prin nivelul mai scazut al salariilor din industria
turistica, in unele tari, mai ales in cele in curs de dezvoltare. Daca
tinem cont de faptul ca turismul foloseste mana de lucru ieftina si
scazuta din punct de vedere al calificarii atunci putem sa intelegem de
ce pot sa apara diferente importante ale preturilor unor produse
turistice similare. Acest diferential al preturilor este deosebit de
important, spre exemplu pentru turistii nord-americani care viziteaza
Mexicul sau tari din America Latina iar pentru turistii vest-europeni
care isi aleg destinatii din Asia de SE si Pacific.
2. Climatul este un motiv important pentru turismul international
deoarece exista tari cum ar fi cele din Europa Sudica, Insulele Caraibe
sau destinatii din Oceanul Indian si Pacific care beneficiaza de
avantajul acestui factor oferind garantia ca acolo turistii vor gasi un
climat cald, plaje insorite, posibilitatea de a face baie in mari sau
oceane in care temperatura apei este optima pentru thalasoterapie.
3. Motivele personale ale turistului se pot clasifica la randul lor in 6
categorii principale:
a. Petrecerea timpului liber si a vacantelor este principala motivatie
a calatoriilor iar aceste motive pot fi diverse, pornind de la odihna
pana la vizitarea unor obiective, practicarea unor sporturi etc.
b. Afacerile, respectiv calatoriile realizate in cadrul activitatilor
profesionale. In aceasta categorie intra lucratorii comerciali, membri ai
echipajelor unor aeronave sau nave maritime, functionari
guvernamentali, salariati care lucreaza la instalarea unor echipamente
in alte tari
c. Congrese si alte reuniuni de tipul conferintelor, workshopurilor,
colocvii si altele
d. Sanatatea (calatorii realizate pentru a beneficia de ingrijiri medicale)
in aceasta categorie intra sejururile in statiunile termale precum si
tratamentele terapeutice de orice natura.
 e. Studii calatoriile realizate pentru a asista la cursuri, pentru
perfectionare sau formare profesionala(pot fi pe durata unui an sau
mai mult).
f. Religie calatorii realizate pentru a participa la un pelerinaj sau vizita
intr-un loc sfant.

Intr-o alta abordare, un turist isi va alege o destinatie turistica internationala

in urmatoarele situatii:

- Oferta de vacanta
- Produsele turistice din tara sa sunt inaccesibile si deci va cauta produse in
afara tarii
- Absenta produselor interne a tarii de domiciliu il va orienta spre produsele
externe
- Cererea pentru produse turistice cu caracter de unicat (obiective turistice
unice)

Ca urmare putem spune ca fluxurile turistice au fost clasificate in 2 mari

categorii:

a. Sunlust reprezinta fluxuri turistice asociate turismului de Soare sau de

alte conditii naturale (zapada) la care se adauga in alegerea unor astfel de
destinatii si criteriile de selectie, adica preturile si distanta.
b. Wonderlast, respectiv turismul de cunoastere, avand motivatii
culturale prin participarea la diverse manifestari culturale, artistice, sportive,
de vizitare a unor monumente, muzee sau obiective naturale. In acest caz
factorul decisiv este calitatea ofertei si diferentierea acesteia fata de
ofertele interne si de produse similare.

MECANISME DE FORMARE A FLUXURILOR TURISTICE

INTERNATIONALE

Fluxurile turistice internationale sunt cele mai dinamice componente ale

schimburilor economice internationale. Ponderea cea mai mare o au fluxurile
turistice interne si cele intraregionale. Statistici arata ca peste din deplasarile
internationales sse desfasoara pe distante scurte in interiorul unei tari sau intre
tari cu economie dezvoltata din Europa, America de Nord si Asia. Aceste fluxuri se
realizeaza utilizand indicatori fizici (numarul de sosiri la frontiera) cat si indicatori
valorici (incasarile din turismul international).

Tarile cu economie dezvoltata reprezinta atat mari emitatori de turism dar in

acelasi timp au si principalele destinatii turistice. Ambele categorii (turistul si
destinatiile) sunt situate in Europa si America de Nord. La nivel mondial sunt
recunoscute 3 mari bazine de destinatie turistica. Acestea sunt amplasate in
apropierea regiunilor emitatoare, dintre acestea amintim Bazinul
Euromediteranean, Bazinul Americi de Nord-Caraibe (Mediterana
Americana) si Asia de Est si Pacific.

Cele 3 mari bazine au 3 caracteristici comune:

a. Apropierea de destinatia turistica care atrage o parte importanta aturistilor

ce au o putere de cumparare ridicata.
b. Cele 3 bazine se suprapun pe doua zone formate din tari cu un nivel de
viata foarte contrastant. Cele mai vechi destinatii apartin tarilor bogate in
timp ce prelungirea acestor destinatii corespund tarilor in curs de
dezvoltare.
c. Existenta unor legaturi de ordin istoric, cultural, lingvistic si politic. Astfel
vechile colonii au pastrat limbile oficiale europene facilitand persoanelor de
diferite nationalitati sa vorbeasca aceste limbi si in acelasi timp circulatia
turistica este facilitata de simplificarea procedurilor vamale in urma
acordurilor intre tari.

Fluxurile turistice internationale se impart in 2 mari categorii care se

completeaza reciproc astfel:

a. Fluxuri intraregionale ( in interiorul aceleiasi regiuni turistice )

b. Fluxuri interregionale ( intre marile regiuni turistice ale lumii )

Circulatia turistica intraregionala este formata la randul ei din 2

categorii:

a. Cele create de cererea turistilor care isi au resedinta in tari aflate in aceeasi
regiune cu tarile vizitate
b. Cele create de cererea turistilor care isi au resedinta in tari aflate in afara
regiunii vizitate
 Ponderea cea mai mare o au cele din prima categorie, mai ales din motive
economice.

Europa si America de Nord detin impreuna peste 85% din totalul fluxurilor
intraregionale la nivel mondial. Statisticile ne arata ca aproximativ 85% din
calatoriile in Europa sunt realizate tot de turisti europeni.

Fluxurile turistice intraeuropene sunt urmatoarele:

a. Cel orientat pe directia N-S de tip sunlust

b. Cel avand ca punct de pornire tarile vesteuropene cu economie dezvoltata
catre destinatii aflate in estul continentului atat de tip sunlust cat si de tip
wonderlast
c. Dupa 1920 a luat amploare un flux invers pornind din estul Europei spre
tarile din vestul Europei, mai slab totusi ca intensitate fiind motivat de
dorinta de cunoastere (wonderlust)
 Motivele pentru care Europa se mentine ca lider in turismul intraregional
sunt urmatoarele:

- Europa cuprinde un numar mare de tari, cu un potential turistic variat,

diferit si de mare valoare
- Deplasarea turistilor dintr-o tara in alta se realizeaza pe cale terestra ceea
ce face sa scada pretul transportului, respectiv al calatoriei turistice
- Cea mai amre parte a turismului intraregional se desfasoara intre tari
limitrofe (Italia Spania, Franta Marea Britanie, Cehia Germania, Austria
Elvetia, Romania Bulgaria)
- Apartenenta la Uniunea Europeana conduce la simplificarea formalitatilor de
trecere a frontierei, facilitand deplasarile turistice

Cea de-a doua destinatie turistica importanta dupa Europa este continentul
american, unde principalele fluxuri intraregionale se desfasoara intre S.U.A. si
Canada, precum si intre cele doua tari si destinatii din zona Marii Caraibelor si
America Centrala.

Urmatoarea destinatie turistica importanta este Asia de Est si Pacific.

Fluxurile turistice intraregionale sunt dominate de turistii japonezi care
frecventeaza de obicei tari invecinate (China, Hong Kong, Taiwan, Koreea de Sud)
dar pot ajunge sub forma turistului wonderlust si in zone europene mai ales cu
importanta turistica.

Circulatia turistica interregionala

Cele mai importanta fluxuri interregionale sunt reprezentate de calatoriile

turistilor europeni spre America de Nord, in special de motive de afaceri, precum
si spre Asia de Est si Pacific, motivate in principal de cunoasterea culturii si
civilizatiei acestor zone insa in ultimul timp si pentru turismul de sunlust.

Un alt flux turistic important este cel care pleaca dinspre America de Nord
spre Europa si spre Orientul Indepartat, atat pentru turismul de afaceri cat si
pentru cel de vacanta. Acestui flux i se mai pot adauga fi turistii europeni care au
inceput sa se deplaseze tot mai mult spre tari ale continentului african (Africa de
Nord si Sud).

Continentul european se mentine in ultimii 10 ani ca prima destinatie

turistica mondiala, astfel daca in anul 1995 Europa detinea 2/3 din totalul turistilor
internationali in prezent este de peste 60% si se observa cresteri de la an la an.

Pe continentul american, dupa 11 septembrie 2001 se observa o scadere

drastica a volumului fluxurilor turistice spre si dinspre America de Nord. Acest
declin observandu-se in toate regiunile receptoare de turisti americani si in special
in Europa. Continentele americane primesc anual in jur de 10 milioane de turisti,
in special pe coasta vestica, Caraibe si America Centrala iar turistii centrali se
deplaseaza spre Europa si Japonia.

A treia turistica reprezinta continentul asiatic. Asia de V primeste jumatate

din numarul de turisti care viziteaza acest continent insa cele mai multe fluxuri de
turisti europeni ce au ca destinatie Asia de SE si S.

Cea de-a patra destinatie mondiala regionala este Africa. 70% din numarul
de turisti veniti in Africa se opresc in nordul continentului, majoritatea diind
europeni iar in ultimul timp si spre Africa de Sud.

Prin destinatie turistica se poate intelege o tara, o regiune din cadrul unei
tari, un oras, un sat sau o statiune care se defineste printr-un produs turistic.

Prin produs turistic se intelege ansamblul de bunuri materiale si servicii

capabile sa satisfaca cerintele de turism ale consumatorilor. Bunurile materiale
mentionate pot fi impartite in 3 categorii de elemnte:

a. Un patrimoniu de resurse naturale, culturale si artistice care formeaza

cadrul de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti
b. Anumite elemente de infrastructura sau echipamente care contribuie in mod
hotarator la satisfacerea cererii turistilor
c. Unele facilitati de acces legate de mijloacele de transport alese de turisti
pentru a ajunge la obiectivele dorite

Pe langa serviciile de baza produsul turistic presupune si servicii

suplimentare:

- Serviciile de organizare care au loc in faza de pregatire a pachetului turistic

si sunt puse la dispozitia turistilor toate datele solicitate
- Serviciile de intermediere (rezervarea biletelor, asigurari, inchirierea
diferitelor echipamente)
- Alte servicii suplimentare cu caracter special (supravegherea copiilor,
telecomunicatii)

In functie de categoriile comportamentale ale clientelei turistice pe timpul

consumarii serviciilor acestea se pot grupa:

- Servicii aferente unor preocupari pasive manifestate in spatiile de cazare

- servicii pentru preocupari semipasive (cele oferite de restaurante, baruri,
sali de tratament)
- servicii aferente unor preocupari semiactive (vizionari de spectacole,
plimbari etc.)
- servici aferente preocuparilor active (sport, excursii)
 DESTINATII TURISTICE IN EUROPA
Franta este prima destinatie turistica pe Glob, cu peste 80 milioane de
turisti, detinand suprematia mondiala ca destinatie turistica. Europenii au
constituit majoritatea a turistilor straini care au sosit in Franta, cei mai numerosi
fiind britanicii, germanii si austriecii, belgienii si luxemburgeni, italineni, olandezi,
elvetieni si spanioli.

In Franta principalele destinatii turistice sunt regiunile Ile-de-France (unde se

afla si orasul Paris), Provence-Alpes (zona muntilor Alpi Coasta de Azur), Ron-
Alpi, Aquitania (Regiunea Pririnei si Alsacia).

CARACTERELE GEOGRAFICE ALE PARISULUI

Parisul este situat in partea central-nordica a Frantei, in bazinul Parisului,

pe fluviul Sena. Relieful este unul de campie, cu mici coline, cele mai mari inaltimi
atingandu-se in colinele Mont Martre (130m) si Belle Ville (115m). Fluviul separa
orasul in 2 parti, formand un arc de cerc cu intrarea prin partea de SE si iesirea
prin partea de SV. Peste 30 poduri traverseaza fluviul, unele fiind celebre, cum ar
fi Pont Neuf, podul Alexandrul al III-lea sau podul Concorde. Orasul beneficiaza de
un climat temperat-oceanic, cu veri racoroase (18 C) si ierni blande (6 C)
precum si ploi care cad in toate anotimpurile ( aproximativ 640 mm/an).

Populatia orasului este de peste 2 milioane de locuitori pe aproximativ 105

km. Densitatea este de peste 21.000/locuitori pe km. Daca includem si
suburbiile populatia creste la peste 6,6 milioane locuitori.

Importanta turismului in eocnomia orasului este deosebita, peste 15% din

locurile de munca fiind legate de turism. Din punct de vedere istoric nuclelul
orasului este reprezentat de Ile de la Cite, o insula in mijlocul Senei. Locuita in
antichitate de Parisi, o populatie de la care se trage si numele orasului.

In timpul stapanirii romane orasul se intinde si pe partea stanga iar din sec
XI si pe maul drept. Baile termale de la Hotel Hunly si amfiteatrul din strada
Monge sunt ultimele vestigii romane din Paris.

Incepand din anul 751 dinastia Carolingiana devine conducatoarea Parisului,

cel mai important reprezentant fiind Carol cel Mare, urmat fiind de dinastia de
Bourbon ce a reprezentat o perioada de realizari politice si culturale. Dupa
Revolutia Franceza este atacata Bastillia, sunt executati Ludovic al XVI si Maria
Antoaneta, urmand apoi epoca lui Napoleon Bonaparte. Sun conducerea acestuia
si urmasilor sai sunt realizate mari lucrari de restaurare si chiar sistematizarea
Parisului. Din punct de vedere cultural Parisul se afla in atentia numerosilor
oameni de cultura deoarece aici au gasit inspiratie si conditii de afirmare si
amintim autori importanti: Alexandre Dumas, Victor Hugo, Marcel Proust, Emille
Zola dar si alti artisti ai culturii universale Constantin Brancusi, Emil Cioran, Eugen
Ionesco, Henri Coanda, Charles Dickens,

Oferta culinara si de agrement a Parisului este impresionanta, existand

peste 140 de muzee, peste 900 de galerii de arta si aproximativ 100 de situri
religioase.

Cele mai vizitate 6 obiective turistice ale Parisului sunt:

- Catedrala Notre Damme

- Basilica Sacre Coeur
- Muzeul Louvre
- Tour Eiffel
- Centrul Compidou
- Muzeul Orsay

In Paris au loc o serie de evenimente culturale, lansari de colectii

vestimentare, festivaluri de muzica de diferite genuri si se organizeaza chiar si
Nopti Albe pentru vizitarea de muzee.

Infrastructura de transport

Pe calea aerului transportul se face pe 3 aeroporturi: Charles de Gaul, situat

la 23 km de Paris, al doilea Orly, la 14 km de Paris si Beauvais care este la 70 km
de Paris.

Cei care aleg calea ferata au la dispozitie 6 gari, si anume Gara de Nord ce
face legatura cu Marea Britanie, Belgia, Olanda, N Germaniei, aici sosind si
trenurile EuroStar, gara Lyon pentru traficul spre si dinspre S Frantei, Italia si
Elvetia, Gara de Est legaturi nu E Frantei, Germania, Elvetia sau Austria apoi alte
gari Gara Saint Lazar, Gara Momparnasse, Austerlitz.

Reteaua rutiera este larga, ce se continua cu autostrazi in afara Parisului,

existand o centura circulara in jurul orasului care face legatura cu principalele
bulevarde. De asemenea exista metrou (deschis la 1900), autobuze, tramvaie,
funicular, batobuz,