Dimitrie Cantemir este n cultura noastr unul dintre cei mai erudii umaniti care,

prin vasta i remarcabila sa oper tiinific i literar, s-a situat cu mult deasupra
crturarilor vremii.

Lucrrile lui, cele mai multe scrise n limba latin, atest o bogat documentare n
domeniul tiinelor umaniste i o mare pasiune pentru cercetare. Sufletul odihn
nu poate afla spune el pn nu gsete adevrul, carile n cearc orict de
departe i orict de cu trud i-ar fi a-l nimeri.

Cele mai valoroase lucrri ale sale sunt cele cu caracter istoric. ntre lucrrile de
istorie a romnilor ( Viaa lui Constantin Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor i
Brncovenilor ), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris n limba romn,
este o oper conceput dup un plan vast i cu o larg informaie extras din lucrri
ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Relund o tem a cronicarilor moldoveni,
lucrarea nfieaz trecutul ndeprtat al poporului nostru, originea comun a
tuturor romnilor. Romanii, afirm Cantemir, Snt moii i strmoii notri, a
moldovenilor, muntenilor, a ardelenilor i a tuturor oriunde se afl a romnilor,
precum i singur numele de moie ne arat... i limba cea printeasc... nebiruit
martor este.

Descrierea Moldovei, lucrare monografic de o excepional valoare documentar,

este scris n 1716 la cererea Academiei din Berlin. Ea cuprinde trei pri. Prima
parte e consacrat descrierii geografice a Moldovei, a munilor apelor i cmpiilor.
Dimitrie Cantemir elaboreaz prima hart a Moldovei. Sunt prezentate, de
asemenea, flora i fauna, trgurile i capitalele trii de-a lungul timpului. n partea a
II-a a lucrrii este nfiat organizarea politic i administrativ a rii, cu referiri
detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la
obiceiurile prilejuite de nscunarea domnilor sau mazilizarea lor, de logodn, nuni,
nmormntri, etc. n ultima parte a lucrrii gim informaii bogate despre limba i
graiul, despre religia moldovenilor, despre slovele folosite, care la nceput au fost
latineti, dup pilda tuturor celorlalte popoare a cror limb nc e alctuit din
limba cea roman, iar apoi nlocuite cu cele slavoneti.

Lucrarea prezint interes nu numai pentru documentata descriere geografic sau

politic, ci i pentru