Rolul asistentei medicale pentru asigurarea

independentei nevoii de a se recrea

Definiia bolii

Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarm tradus prin suferin
fizic, psihic, o dificultate sau o inadaptare la o situaie nou, provizorie sau definitiv.

MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON

Individul bolnav sau sntos este vzut ca un tot complex prezentand 14 nevoi
fundamentale pe care trebuie s i le satisfac. Scopul ingrijirilor este de a pstra sau restabili
independena individului in satisfacerea acestor nevoi.
Un model conceptual pentru o profesie reprezint o imagine mental a profesiei, o
concepie a ceea ce ar putea sau ar trebui s fie.

Nevoile fundamentale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson pornete de la existena unor necesiti

fiziologice i aspiraii ale fiinei umane numite nevoi fundamentale.
Acest cadru se bazeaz pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele
bio-psiho-sociale, culturale i spirituale ale individului. Atingerea de ctre pacient a
independenei in satisfacerea acestor nevoi este elul profesiei de asistent medical.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta terbuie s tie c
o nevoie fundamental este o necesitate vital, esenial a fiinei umane pentru a-i asigura starea
de bine, in aprarea fizic i mental.

Cele 14 nevoi f undamentale sunt:

1. a respira i a avea o bun circulaie
2. a bea i a manca
3. a elimina
4. a se mica i a avea o bun postur
5. a dormi i a se odihni
6. a se imbrca i dezbrca
7. a-i menine temperatura corpului in limite normale
8. a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
9. a evita pericolele
10. a comunica
11. a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia
12. a fi preocupat in vederea realizrii
13. a se recrea
14. a inva cum s-i pstrezi sntatea.

1
 Cele 14 nevoi fundamentale au forme variate dup: individ, starea sa de sntate,
maturitatea sa, obiceiuri personale i culturale. Fiecare nevoie prezint componente bio-fizico-
psiho-socio-culturale.
Asistenta care vrea s personalizeze ingrijirile trebuie deci s in seama de diversele
dimensiuni implicate i de interaciunea dintre nevoi. Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi
are consecine asupra satisfacerii sau nesatisfacerii celorlalte nevoi.
Nu este specificat in nevoi sexualitatea. Se consider faptul c a comunica inglobeaz
sexualitatea, acesta fiind un mijloc de a combate solitudinea fiinei i de a comunica la nivelul
corpului su.
In concluzie, dimensiunile pot modifica manifestrile de satisfacere a fiecreia dintre
nevoi. Pot influena satisfacerea nevoilor fundamentale. Ex. dimensiunea psihologic (factori
psihologici: frica, anxietatea, emoia), dimensiunea socio-cultural (climatul familial),
dimensiunea spiritual ,religioas pot influena satisfacerea nevoilor.

Nevoia i homeostazia

Satisfacerea nevoilor unei persoane permite conservarea in starea de echilibru a

diverselor sale procese fiziologice i psihologice.
Nevoia cere un aport, o uurare.
Homeostazia = o stare de echilibru i de autoreglare care se instaleaz in diverse
procese fiziologice ale persoanei.
Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibil de a
avea repercusiuni la una sau mai multe nevoi.

Independena i dependena n satisfacerea nevoilor fundamentale

Ca s-i menin un echilibru fiziologic i patologic, pacientul trebuie s ating un

nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independena la adult. Atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor prin
aciuni pe care le indeplinete individul insui, fr ajutorul unei alte persoane.
Independena este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin aciuni proprii,
indeplinite de persoana insi.
Pentru copii, independen se consider i atunci cand nevoile sunt indeplinite cu
ajutorul altora (aduli) in funcie de faza de dezvoltare a copilului.
Dependena = incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini
singur, fr ajutorul unei alte persoane, aciuni care s permit un nivel acceptabil in satisfacerea
nevoilor astfel incat s fie independent. Originea acestei dependene: lips de for (nu poate),
lips de voin (nu vrea), lips de cunoatere.
Asistenta tie c propria sa competen nu este suficient in domeniul sntii (ex.
lipsa de bani, cand asistenta cere ajutorul altor profesioniti).
Nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor exist un oarecare grad de insatisfacia
fa de un anumit lucru fr ca acest lucru s presupun o dependen a persoanei.
Manifestarea de dependen atunci cand o nevoie fundamental este nesatisfcut,
din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestri de dependen. Acestea,
sunt semne observabile ale unei anumite incapaciti a persoanei de a rspunde prin ea insi la

2
 aceast nevoie. (ex. incapacitatea unei persoane de a-i proteja tegumentele poate duce la roea
sau leziune manifestare de dependen).

Interveniile asistentei medicale pentru mentinerea independentei nevoii de a

se recrea

exploreaza gusturile si interesul pacientilor pentru activitati recreative, pentru petrecerea

timpului liber;
planifica activitati recreative impreuna cu pacientul;
asigura conditiile necesare;
organizeaza activitati recreative individuale sau in grup, in functie de varsta, posibilitati si
locul de desfasurare al acestora:
jocuri distractive, formativ-educative, de echilibrare si tonificare
auditii muzicale
vizionari de filme
intalniri de personalitati artistice
faciliteaza accesul la biblioteci, sali de lectura sau procura carti, reviste
antreneaza si stimuleaza pacientii in aceste activitati.

Pacientul sa prezinte stare de buna dispozitie

- asistenta medicala exploreaza ce activitati recreative ii produc placere pacientului;
- analizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica;
- planifica activitati recreative impreuna cu pacientul;
- organizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti, varstnici;
- antreneaza bolnavul in activitati si-l ajuta;
- asigura mediul corespunzator;
- amenajeaza camere de recreere: pentru auditii muzicale, vizionari de filme, TV;
- are in vedere ca activitatile sa nu-l suprasolicite, sa nu-l oboseasca, ci sa-i creeze stare de
buna dispozitie;
- noteaza reactiile si manifestarile pacientului cu referire directa la:- starea de plictiseala si
tristete

Pacientul sa-si recapete increderea in fortele proprii

- determina pacientul sa-si exprime emotiile si sentimentele;
- castiga increderea bolnavului si-l ajuta sa depaseasca momentele dificile;
- administreaza si supravegheaza efectele tratamentului indicat de medic: - antidepresive,
tranchilizante

Pacientul sa beneficieze de somn odihnitor

- invata pacientul tehnici de relaxare
- il ajuta sa le execute si observa modul cum le realizeaza;

Pacientul sa-si amelioreze conditiile fizice

3
- va fi consecventa in planificarea si organizarea activitatilor;