EXPUNERE DE MOTIVE Oltenia este o regiune istorica din nord-vestul Roménici, delimitaté la est de raul Olt, la sud si vest de Dunare, iar la nord de Carpatii Meridionali, Raul Jiu strabate regiunea in directia nord-sud si o imparte in doua parti aproape egale, in care relieful uneia pare si se oglindeasca in cealaltd. in secolul I i.Hr., acest teritoriu a apartinut Regatului Dac condus de Burebista, apoi la sfirsitul secolului I, e.n., regatului condus de Decebal. Din 101 pani in 271 a fost sub stapanire romani, iar din anul 119 pnd in 158, regiunea este inclusi provinciei Dacia Inferior, dupa aceast& dati si pana la Retragerea Aureliand din 271, teritoriul Olteniei a facut parte din provincia Dacia Malvensis. De remarcat faptul ci Oltenia a continuat si fie in legiturd directa cu Imperiul si dupa Retragerea Aureliana. impiratul Constantin cel Mare construieste un pod peste Dunire la Corabia, unde se vede si azi pilonul capului de pod de pe malul romanese, situatie similard cu cea a podului de la Drobeta. Descoperirile arheologice au evidentiat faptul cd, din punct de vedere al circulatiei monetare, Oltenia are o situatie perfect similar’ diocezei Daciilor sud-duniirene, fiind integrata lumii romane, datorité in cea mai mare mésurd, prezentei unei foarte numeroase populatii de origine latiné, Din studiul legiunilor romane, se poate observa ci veteranii legiunii a V-a Macedonica si legiunii a XIH-a Gemina sunt lasati la vatr’ si primesc ca plat a serviciilor militare, loturi agricole in Dacia Malvensis. Un alt indiciu al latinizirii avansate il constituie diferentele de infitigare ale oltenilor, acestia fiind mai brunefi, cu debit verbal mult mai alert si gesticulari frecvente, colerici, expansivi, caracteristici mostenite direct de la colonizarea masiva cu legionari a unui teritoriu in care populatia geto-dacd a fost redust din diferite motive. in epoca medieval4, teritoriul Olteniei este parte integrant& din Tara Romaneascd, unii membrii ai familie’ oltenesti a Craiovestilor ocupand tronul incepand cu secolul al XVI-lea. Oltenia avea o notd distinetiva in raportul puterii, prin Marea Banie de Craiova Craiova era capitala unei regiuni care beneficia de 0 autonomic relativa, dar care facea parte din Tara Roméneasca. in timpul lui Mircea cel Batran, pe teritoriul Olteniei fiintau judete precum Jales (in apusul Gorjului de azi), Motru (in ras2ritul Mehedintiului actual), de Balta (in vestul actualului judet Dol) si probabil Jiu (in zona Tg. Jiu). Din 1718, Oltenia intra sub stapanire habsburgicd, acestia numind-o Kleine Walachei” (adic ,,Valahia Mi de ani, fat de Muntenia care era ,,Valahia Mare”). Ocupatia a durat aproape 20 mp in care au fost aduse si beneficii regiunii: au fost realizate primele hanti topogr: ale Olteniei si s-a construit drumul Calimanesti-Cozia. Dupa 1739, Oltenia, este realipita la Tara Romaneasca. Pe o perioad’ de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sélasul unor celebri haiduci si panduri.Oltenia a fost provincia romaneasca in care s-a dezvoltat revolutia pasoptista, Craiova fi Principatelor, Oltenia continua s fic regiunea cea mai fierbinte, in perioada rizboiului de nd prima capital a Revolutiei pe care o pregateau oamenii ,Fratici. Chiar si dupa unirea razboi. Desi inceputi in Moldova, independent cici devine regiunea cea mai implicata scoala de la 1907 atinge cote paroxistice in Oltenia. in primul razboi mondial, au loc lupte crncene in localitati importante din Oltenia, unde populatia civil nu a ezitat s& intervina, reusind chiar sa opreascd coloana germana. Marile evenimente care au determinat schimbarea in bine a poporului roman au stat in mod permanent ji sustinerea populara pentru sub pecetea unor Mari Adunari Nationale, care si ofere justificarea reforme majore. 1821, 1878, 1859, 1918, 1989 reprezinté ani de referinti sub pecetea unor astfel de Mari Adunari Nationale. 1821 reprezinti un important moment de cotitura in istoria Roménici. Oltenia reprezint& locul de plecare al primei revolutii moderne, Revolutia lui Tudor Viadimirescu. Prima Mare Adunare Nafionala in care s-a folosit termenul de roman si care a continut revendicari ce vizau interesul national al acestora, a fost cea de la Pades. Accasté Mare Adunare gi cererile de atunci aveau si marcheze istoria natiunii roméne mai mult decat si-ar fi imaginat participantii, Ea si evenimentele ulterioare au dus Ia indepartarea domnitorilor straini $i repunerea partiala in drepturi a roménilor. Declaratia de la Pades este cu adevarat revolutionard prin confinutul ei, iar Tudor Viadimirescu, roman ndscut intr-o familie de tarani olteni liberi, a demonstrat ci este un adevarat vizionar. Cel mai important document programatic al Revolutici de la 1821 este ,Cererile norodului romanesc” care cuprinde principiile de baz ale unei noi ordini sociale. Tudor Viadimirescu a fost omul politic care a reusit si zguduie din temelii societatea romaneasca ramasi la nivelul feudalismului si si puna capat regimului politic fanariot. Anul 1821 reprezinta un an de referint& si prima cArimida pus’ in procesul de formare a statului roman modem, totul cu sprijinul si sub presiunea poporului roman. La sfarsitul lunii februarie a anului 1821, Tudor Vladimireseu pardseste tabira de la Tantareni, incepandu-si Jentul mars spre Bucuresti, iar in zilele de 16 si 20 martie ale aceluiasi an, se adreseaza prin doud proclamatii locuitorilor Capitalei, Pe 21 martic 1821, Tudor Viadimireseu intra in Bucuresti tinand in mana o paine mare, semn al picii si al belsugului Agadar, se cuvine si marcm ziua de 21 martic, momentul in care Tudor Vladimirescu intra in Bucuresti si coboard pe Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei. Fata de cele prezentate, va supunem spre dezhatere si aprobare prezenta propunere legislativa, Anexam lista cu inifiatorii.instituirea zilei de 21 martie — Ziua Olteniei Nr. ot. Nume si prenume Grup Parlamentar_ | Semnétura 1 Seal Ge RNC _| 2. | Wank He! | owe q 3. | Rkwcanu io UN PIL _e& 4. | Pibycescu, Rott&o PSA I 5. | GHEORGHE FLORIiW UNPR | 6. MIHAILA loAN ONPQ 7 Niqevai a Burne 1 an P 8. | Gust Fer mts Ps£0 9. MAUL c~TIN Ir ee 10. |e Poa 11. RVESCY ALEK AND RU LID. 12. | zeoeen Drtwy | Asd 13. chs Wirpt [Fa 14, \ Ce 15 MP 16. BU RLAH SEF AAT Pe 17. eo v_ Anar4, ne _ 18. | \wre Mitt Psd 19. 2 yo pl 2S : = 20. Rpea GA) OA MELLA- PSD X 7 eg CAT ree at oS (GPS Gap) S . uv URQ Sp! 24, [hays oacnin QI deat tt 25. | Mivitew la YPN C 26. Ardeheems Geni Mere: TAL. de 27. | uza Y MP 28. : 29. a 30. 31. 32. 33 34.