Alternative educationale adoptate in sistemul de invatamant romanesc

n comunicatul de presa al M.E.C si C.N.A.E din 31.03.2004 sunt precizate cele 5 forme de educatii
alternative existente n Romnia:

*Pedagogia Waldorf (1990)

*Pedagogia Montessori (1993)

*Pedagogia Freinet (1995)

*Alternativa Step by Step (1996)

*Planul Jena (1996)

Prof. Dr. Gheorghe Felea, coordonatorul lucrarii Alternative Educationale din Romnia precizeaza ca
educatia traditionala reprezinta elementul static, pe cnd educatia alternativa reprezinta elementul dinamic.
Astfel n nvatamntul traditional se pregateste elevul pentru viata, pe cnd n nvatamntul alternativ scoala
face parte din viata, cunostintele sunt descoperite de copil.

coala Waldorf

Nevoia de fantezie, simul pentru adevr, simul de rspundere- acestea sunt cele trei fore care sunt
nervii pedagogiei, spunea Rudolf Steiner.

Pedagogia Waldorf a fost creat la nceputul secolului XX. Ea se bazeaz pe antropologia dezvoltat de
Rudolf Steiner (1919) la iniiativa directorului fabricii de igarate Waldorf Astoria. n Romnia, nvatamntul
Waldorf este nvatamnt de stat, organizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, n baza Acordului
General de Cooperare, ncheiat n anul 1996.

Fiind orientat antropologic, aceast educaie, ine seama de necesitile i capacitile fiecrui individ.
Coninutul disciplinelor nu urmrete nsuirea acestora, ci s stimuleze interesul copilului pentru cunoatere.
Dezvoltarea gndirii, simirii, voinei copilului sunt obiectivele eseniale ale acestei alternative educaionale.

Pedagogia Waldorf se bazeaz i funcioneaz pe baza unui numr de principii pedagogice. Principiul
fundamental este abordarea integral a fiinei umane conform cu specificul vrstei i avnd ca el dezvoltarea
personalitii copilului. Principiul organizrii ritmice a situaiei educaionale organizare ritmic reflectat n
pedagogia Waldorf prin planificarea pe epoci de studiu- module de 2-4 sptmni n care zilnic ntre orele 8 i
10 sunt studiate materiile principale (romna, matematica, fizica, chimia, biologia, istoria, geografia etc).

Principiul asigurrii unui echilibru ntre teorie i practic are n vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de
a forma i dezvolta elevul att din punct de vedere cognitiv, cat i din punct de vedere afectiv si volitiv.

O clas I Waldorf este preluat de un nvtor (diriginte) timp de 8 ani. nvtorul (dirigintele) pred pe
perioade de 2-5 sptmni (matematic, fizic, istorie etc.) n etape succesive. Dup vrst, instruirea dureaz
ntre 24-36 ore sptmnal. La acestea se adaug teatru, orchestr etc. n curriculum-ul colar exist o pondere
mare de discipline artistice.

Absena unui manual unic contribuie la creterea respectului fa de cri i alte surse. Elevii se
obinuiesc astfel s se documenteze din ct mai multe surse, n studiul unei teme. n coala Waldorf nc de la
nceput copiii lucreaz pe caiete fr liniatur. Se consider c liniatura este folosit cu scopul de a ngrdi i
limita la norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu pledeaz nsa pentru un scris dezordonat,
ci dimpotriv, ordinea, latura estetic, n general, sunt puternic cultivate n coal. n coala Waldorf nu se dau
note, deoarece acestea evideniaz competiia ntre elevi, ceea ce conduce adesea la rezultate negative n plan
individual i de grup. Nu sunt nici examene formale. Conteaz mult imaginea profesorului despre evoluia
elevului. La acestea se adaug teste (caiete de epoc, pe perioade) scrise de copil. La sfritul anului se face o
caracterizare scris, ampl, pe baza creia sunt orientai i copii i prinii.

n concluzie, particularitile esentiale ale nvmntului Waldorf sunt:

importana acordata ritmului;

nvarea n perioade;

o coal fr manuale;

caietele i instrumentele de scris;

ponderea deosebit a cursurilor artistice i practice;

o coal fr note;

conducerea clasei de ctre nvtor i dincolo de clasa a IV-a;

conducere colegial;

materii i activiti specifice.

n anul 2008 reeaua colar de tip Waldorf, avea o prezen n 28 de localiti din 22 de judee din Romania, i
cuprindea:

40 de grupe de grdini;

140 de clase I XII, cu 2.416 elevi i 299 de cadre didactice;

Pedagogia Waldorf

Pedagogia Waldorf a fost creata la nceputul secolului XX de catre Rudolf Steiner, la initiativa
directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaza pe antropologia dezvoltata de Rudolf
Steiner n cursurile de introducere tinute n toamna anului 1919, nainte de nceperea primelor clase. n lume,
acest sistem educativ are o larga raspndire. De la nceput, organizatorii si-au propus realizarea unei scoli la
baza careia sa stea conceptii pedagogice noi, care au n vedere arta educarii, nu doar a omului pamntean, ci si a
omului sufletesc si spiritual.

Aceasta educatie este orientata antropologic, tinnd seama de necesitatile si capacitatile fiecarui individ.
Continutul disciplinelor nu urmareste nsusirea acestora, ci sa stimuleze interesul copilului pentru cunoastere.
Dezvoltarea gndirii, simtirii, vointei copilului sunt obiectivele esentiale ale acestei alternative educationale.

Pedagogia Waldorf se bazeaza si functioneaza pe baza unui numar de 7 principii pedagogice. Principiul
fundamental este abordarea integrala a fiintei umane conform cu specificul vrstei si avnd ca tel dezvoltarea
personalitatii copilului. Principiul educatiei permanente se refera la faptul ca educatia ncepe odata cu nasterea
fiintei umane si devine o dimensiune a existentei sale pe parcursul ntregii vieti. Principiul organizarii ritmice a
situatiei educationale-aceasta organizare ritmica este reflectata n pedagogia Waldorf prin planificarea pe ''epoci
de studiu''. Crearea unui ambient adecvat obiectivelor este cel de-al patrulea principiu, n timp ce principiul
asigurarii unui echilibru ntre teorie si practica are n vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma si
dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv, ci si din punct de vedere volitiv. Principiul predarii
artistice se refera la faptul ca predarea este considerata o arta si este profesata ca atare, astfel nct n faza liceala
elevul sa fie apt de a dezvolta o gndire cu un nalt grad de abstractizare. n fine, principiul predarii n imagini
care se refera la nevoia de ''imagini vii'' a copilului de vrsta scolara mica. Aceasta nevoie nu este satisfacuta,
nsa, doar de prezentarea unor planse, diapozitive sau chiar a modelului natural, ci principala modalitate de a
crea ''imagini vii'' este cuvntul.

''Nevoia de fantezie, simtul pentru adevar, simtul de raspundere-acestea sunt cele trei forte care sunt
nervii pedagogiei'', spunea Rudolf, Steiner. Pedagogia Waldorf este o arta ce actioneaza direct asupra fiintei
umane n devenire. Dascalii care predau ntr-o astfel de scoala se confrunta, nu att cu modalitati diferite de
predare sau forme de organizare a nvatamntului, ci cu ntrebarile: ce forte traiesc n copil? ce trasaturi volitive
poseda copilul? cum este gndirea si afectivitatea lui? . Cunoscndu-le profesorul actioneaza n sensul
dezvoltarii lor. Metodele folosite pentru educarea gndirii, vointei si simtirii copilului se concretizeaza prin
exercitiul artistic(educa vointa), cuvntul rostit(actioneaza asupra afectivitatii copilului, oferindu-i posibilitatea
sa se concentreze asupra materiei predate), exercitiul practic(duce la nvatarea prin fapta, prin activitate
concreta, practica).

O clasa I Waldorf este preluata de un nvatator-diriginte timp de 8 ani. El reprezinta interesele clasei n
colegiul profesorilor. Se predau lb. straine, sport, abilitati practice, muzica de catre specialisti. nvatatorul-
diriginte preda pe perioade de 2-5 saptamni(matematica, fizica, istorie etc.) n etape succesive(nu sunt
paralelisme). nvatatorul-diriginte nu poate fi dect un om cu spectru foarte larg si nerutinier.

Dupa instructia de baza ntr-o zi de 90-100min., urmeaza ore cu ritm saptamnal: lb. straine, sport,
abilitati practice, etapele mestesugaresti, pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau pregatire libera daca
nu apartine nici unei comunitati religioase. Dupa vrsta instructia dureaza ntre 24-36 ore saptamnal. La
acestea se adauga teatru, orchestra etc.

Nu sunt examene formale, ci conteaza imaginea profesorului despre evolutia elevului. La acestea se
adauga teste(caiete de epoca, pe perioade) scrise de copil. La sfrsitul anului se face o caracterizare scrisa,
ampla, pe baza careia sunt orientati si copii si parintii.

Totul se bazeaza pe interes de nvatare, nu pe presiune exterioara.

Aducnd n actul predarii n mod armonios grija pentru cele trei componente ale fiintei umane: gndire,
simtire, vointa, pedagogia Waldorf uneste gndirea analitica si sintetica, intelectul obiectiv, de lucrul
consecvent, cu sens si calitativ nalt prin intermediul simtirii artistice si morale. Particularitatile nvatamntului
Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii:
1*importanta ritmului

2*nvatarea n epoci

3*o scoala fara manuale

4*caietele si instrumentele de scris

5*ponderea deosebita a cursurilor artistice si practice

6*o scoala fara note

7*conducerea clasei de catre nvatator, dincolo de cls.aIV-a

8*conducere colegiala

9*materii si activitati specifice

1. n scoala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al
zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul
cursurilor n primele doua ore, n trei parti:

- o parte ritmica, prin care este solicitata vointa copilului

- o parte cognitiva care se adreseaza intelectului

- o parte de povestire care se adreseaza simtirii

Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie abordata si nu numai
componenta sa intelectuala. Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a
acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibila adncirea subiectelor
teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. Ritmul lunii se refera la existenta unor
module de 2-4 saptamni n care zilnic ntre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romna,
matematica, fizica, chimia, biologia, istoria, geografia etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci.

2.Materiile cognitive sunt studiate n epoci: o clasa studiaza, de exemplu, fizica, zilnic, primele doua ore
fara pauza, timp de 2-4 saptamni. ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar. n
scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: n primul rnd pentru ca uitnd fizica, elevul
se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de exemplu, literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca,
dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai
intens cele nvatate.

3.Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la ntarirea autoritatii
profesorului, care are astfel o legatura directa n comunicarea cu elevii. Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa
se documenteze din ct mai multe surse n studiul unei teme. Formarea unei pareri ct mai obiective,
antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le dobndesc elevii astfel
scolarizati.

4.n scoala Waldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete fara liniatura, considerndu-se ca liniatura
este folosita exact cu scopul de a ngradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu
pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica, n general, sunt puternic cultivate n
scoala. n absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. si n legatura
cu instrumentele de scris n scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, n special n primele clase.
Astfel, n clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, n clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane
cerate, din clasa a II-a copiii vor scrie cu creioane colorate groase, n clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu
pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. Caietele vor fi organizate in asa fel nct, partea estetica, de scriere, de
ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, intr-un mod artistic,de calitate. Aceasta, cu att
mai mult cu ct redactarile n caiete reprezinta forma personala de ''manual'' pe care o realizeaza elevii nsisi.

5. Ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese n evidenta de la prima privire asupra
orarului obisnuit din scoala Waldorf, ntruct aceasta si propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe
de o parte fiecarui elev ceea ce i se potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre care
acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete. Un argument n plus pentru acest
principiu: de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta,
iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul n echipa si
colaborarea. Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic sa-si
controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din exterior.

6.scoala Waldorf este o scoala fara note. Din acest motiv orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit
de deschisi, participnd n mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor ntreaba cnd nu au
nteles si ies cu curaj la tabla. La sfrsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat n care fiecare profesor
descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre
copilul lor dect dintr-o medie. n registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un
calificativ sau nota, echivalente cu evaluarea facuta n timpul anului.

7. Activitatea de ndrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o personalitate, care si asuma
corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare. Particularitatile de vrsta,
antropologice, care sunt unitare n perioada de la 7 la 14 ani, cer n mod obiectiv prezenta unei aceleiasi
persoane n aceasta functie coordonatoare. n sistemul clasic de nvatamnt Waldorf, aceasta functie didactica
este numita ''nvatatorul clasei'' si are ca si ndatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse n
epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pna la liceu. Datorita formelor legislative si de pregatire existente,
aceasta forma de organizare nu este oficial acceptata n Romnia, dar este ncurajata de unele inspectorate si de
cercetatori n pedagogie si de psihologi.

8. Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogico-organizatoric

discutarea tuturor problemelor scolii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul profesoral. si pentru ca
problemele curente se cer discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se ntruneste saptamnal. Aici
profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. Aici sunt luate n discutie
clase de elevi sau elevi n parte, care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia
ntregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme pedagogice generale,
indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si nvatatorii, caci pe toti ''membrii familiei'' i
intereseaza drumul celuilalt.

9. O parte din materiile si activitatile specifice scolii Waldorf sunt: scrisul si cititul, limba romna,
limbile straine, drumul de la basm la istorie, aritmetica, desenul formelor, desenul geometric cu mna libera,
matematica, zoologia, botanica, geografia, fizica si chimia, euritmia, muzica, abilitatile practice si educatia
tehnologica, practica, arta dramatica etc.

De la fondarea sa n 1919, modelul scolii Steiner s-a implantat n Germania, apoi n Marea Britanie, n
Canada, n Africa de sud si n Australia; el a cstigat apoi metropolele din Sud si Japonia. n prezent este n curs
de a dobndi teren n tarile Europei de Est. Federatia Waldorf din tara noastra cuprinde 23 asociatii, care
reprezinta interesele gradinitelor, scolilor, liceelor si centrelor de pedagogie curativa din Romnia. Rezultatele
la examenele nationale de capacitate si de bacalaureat confirma performantele acestui nvatamnt alternativ si i
confera o pozitie egala n sistemul national de nvatamnt.

Scoala Montessori

Sa nu faci niciodata pentru un copil ceea ce poate face singur. (Maria Montessori)

Maria Montessori, pedagog i medic italian, prima femeie medic a Italiei, a nfiinat n 1907 Casa dei
bambini pentru copiii de 2-6 ani ai cror prini erau n cutare de lucru. Similar grdiniei aceasta casa era o
comunitate educativ care nu se substituie, ci completeaz i desvrete educaia copilului n familie.

Conceptul de respect pentru copil ca individ cu personalitate si potenial unice este esenial n pedagogia
Mariei Montessori. Pedagogia Montessori are drept principiu de baz educaia necesar, adecvat i continu
tendine ale reformelor actuale din educaie care confirm ideile Mariei Montessori i le fac aplicabile n
practic. Ca atare, prin pedagogia Montessori se urmresc promovarea drepturilor copilului, extinderea i
intensificarea educaiei timpurii i educarea prinilor, formarea deprinderilor de activitate intelectual intens i
continu, de adaptabilitate i de asumare a schimbrilor; creterea rolului mediului educativ n ansamblul
educaiei, n familie i n comunitate.

ntr-o clas Montessori copiii desfoar activiti din viaa cotidian, care nva copilul obinuine pozitive
despre munc, ncurajeaz dezvoltarea conceptualizrii i a aptitudinilor de a observa. Aproape toate leciile
sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activiti pe care educatorul l gndete i l
pune n practic n funcie de interesul i nivelul la care se afl copilul.

Toate materialele din clas sunt uor accesibile i la dispoziia copiilor, aezate pe rafturi joase. Copilul este
liber s aleag dintre materialele care i s-au prezentat anterior i dup ce termin de lucrat cu ele tie c trebuie
s le aeze pe raft n acelai loc i n aceleai condiii, gata pentru urmtorul copil interesat de aceeai activitate.

n clasele Montessori copilul se poate mica liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls
interior. Cu timpul, exerciiul alegerii devine obinuin, adic se dezvolt capacitatea copilului de a lua decizii
cu privire la propria persoan.

ntr-o grup de grdini Montessori copiii sunt organizai pe trei nivele de vrst, ntre 3 i 6 ani. Copiii care au
nceput anul acesta grdinia la 3 ani vor fi n aceeai clas nc doi ani de acum nainte. Acum sunt cei mai
mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de cretere i dezvoltare pe care ei nii l sesizeaz cu mult
entuziasm. n felul acesta relaiile dintre copii n cadrul orelor de program seamn mult mai mult cu viaa din
afara colii, adic cu viaa real.

Un alt aspect deosebit este faptul c n clasa Montessori exist un singur exemplar al fiecrui material, ceea ce
nseamn c un singur copil poate desfura activitatea care implic acel material. n mod implicit, dac un alt
copil vrea s foloseasc acelai material va trebui s atepte pn ce colegul lui termin activitatea i aaz
materialul napoi pe raft. La nceputul anului se pot crea conflicte, dar in timp acceptarea devine obinuin. n
mod indirect, se educ astfel respectul pentru lucrul altuia i rbdarea de a atepta s-i vin rndul.

Scopul metodei Montessori este aadar educaia, nu colarizarea. Iar a educa nseamn, etimologic vorbind, a
scoate la lumin potenialul (lat. ex. ducere = a extrage).

Maria Montessori a creat materiale educaionale (mijloace didactice) specifice pentru copiii cu care a lucrat, ca
raspuns la nevoile individuale de dezvoltare ale acestora. Jucarii Montessori puteti vizualiza aici.

Exist patru stadii de aciune cu aceste materiale:

Introducerea educatorul prezint materialele senzoriale unui singur copil ori, ocazional la mai multi
copii. Scopul prezentarii este stimularea interesului si demonstrarea lucrului cu aceste materiale.

Manipularea realizarea de catre copil a lucrului cu materialele.

Repetiia nevoia de repetiie este modul copilului de a-i perfeciona noile abiliti.

Crearea varietii aplicarea informaiilor i abilitilor la situaii noi.

n Romnia a existat o Asociaie Montessori nc din anul 1933, reactivat n 1990. n circuitul acestei
alterantive au intrat ns din pcate puine uniti colare (8 din 4 judee).

Pedagogia Montessori

Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a Italiei, a nfiintat n 1907 ''casa dei
bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. ''Casa dei bambini'' similara gradinitei
este o comunitate educativa care nu se substituie, ci completeaza si desavrseste educatia copilului n familie.
Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera
copilul ''fiinta divina, dar nenteleasa''si afirma ca ar trebui ''sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi.
Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i
nvatam sa se adapteze''.

Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara, adecvata si continua-tendinte ale
reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac aplicabile n practica. Ca atare
prin pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor copilului, extinderea si intensificarea educatiei
timpurii si educarea parintilor, formarea deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de
adaptabilitate si de asumare a schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ n ansamblul educatiei, n
familie si n comunitate; educatia cosmica si cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru
extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru asumarea unor responsabilitati de care poate sa depinda chiar
viata umanitatii; educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate responsabil.
 ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte preocupati de propria activitate.
Aproape toate lectiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activitati pe care
educatorul l gndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la care se afla copilul. Toate
materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia copiilor, asezate pe rafturi joase. Copilul este liber sa
aleaga dintre materialele care i s-au prezentat anterior si dupa ce termina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le
aseze pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii, gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasi activitate.
Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu l are. n clasele
Montessori copilul se poate misca liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls interior. Cu
timpul, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la
propria persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta, cu scop
si dictata de vointa, ba mai mult aceasta miscare merge mpreuna cu cunoasterea si invatarea, fara ea acestea
fiind nenaturale la vrsta copilariei.

Structura fizica a clasei Montessori.

ntr-o clasa Montessori exista patru arii diferite:

1. Viata practica (practical life ) care cuprinde activitati practice legate de viata de zi cu zi. Toate acestea
l ajuta pe copil sa se adapteze noului mediu din clasa, sa si cstige independenta, sa si coordoneze miscarile si
sa exerseze concentrarea atentiei.

2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor. La aceasta vrsta (3-6 ani) copilul
exploreaza prin intermediul simturilor mediul n care traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit la o cunoastere
mai rafinata si la ascutirea inteligentei. Prin materialul senzorial Maria Montessori a pus concepte abstracte n
forma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui simt n parte prin izolarea lui de celelalte.
Materialul senzorial pregateste copilul pentru observarea sistematica a mediului, primul pas care duce la mici
descoperiri realizate n mod spontan.

3. Activitatile de limbaj care vizeaza, fireste. Dezvoltarea limbajului cu aspectele lui esentiale: vorbit,
scris si citit.

4. Activitatile de matematica - se bazeaza pe materiale specifice, care respecta caracteristica vrstei, de a

opera n plan concret, senzorial. Treptat, spre sfrsitul celui de-al treilea an n aceeasi clasa, se face trecerea la
materiale care se elibereaza de ncarcatura senzoriala, nu pentru ca asa spune metoda, ci pentru ca pur si simplu
copilul realizeaza ca nu mai are nevoie de suportul concret, ca si-a nsusit ideea.

ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre 3 si 6 ani. Copiii care au nceput anul
acesta gradinita la 3 ani vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. Acum sunt cei mai mici, peste doi
ani vor fi cei mai mari. Un proces de crestere si dezvoltare pe care ei nsisi l sesizeaza cu mult entuziasm. n
felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana mult mai mult cu viata din afara scolii,
adica cu viata reala. Un alt aspect deosebit este faptul ca n clasa Montessori exista un singur exemplar al
fiecarui material, ceea ce nseamna ca un singur copil poate desfasura activitatea care implica acel material. n
mod implicit, daca un alt copil vrea sa foloseasca acelasi material va trebui sa astepte pna ce colegul lui
termina activitatea si asaza materialul napoi pe raft. La nceputul anului se creeaza conflicte, dar nu ia mult
timp ca acceptarea sa devina obisnuinta. n mod indirect, se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si
rabdarea de a astepta sa-ti vina rndul.

Dat fiind faptul ca sistemul Montessori este n mod semnificativ diferit de cel traditional, se impune un
anumit plan de educatie a parintilor care sunt, fireste, curiosi sa afle la ce anume le este expus copilul. n acelasi
timp, o comunicare eficienta si consistenta cu parintii usureaza att evolutia copilului ct si activitatea
educatorului. Parintele si educatorul sunt ca cele doua vsle ale unei barci. Daca se misca numai una sau daca
actioneaza ntr-o directie diferita exista riscuri: fie ca barca sa se nvrta n loc, fie ca n cel mai rau caz sa se
rastoarne.

O prezentare comparat ntre nvmntul tradiional i cel alternativ

In studiul Alternativele Educaionale din Romnia, elaborat de Ministerul Educaiei i Cercetrii n
anul 2003, sunt descrise foarte explicit, din mai multe puncte de vedere, diferenele de abordare dintre
nvmntul tradiional i cel alternativ:

1. Din punct de vedere a atitudinii cadrelor didactice

2. Din punct de vedere al coninuturilor predate

3. Din punct de vedere al strategiilor de nvare

4. Din punct de vedere al evalurii

5. Din punct de vedere al participarii familiei

Alternativele la nvmntul tradiional din Romania sunt: Freinet, Montessori, Planul Jena, Step by Step,
Waldorf i Pedagogia Curativ Waldorf.