Universitatea Dunarea de Jos Galati

Facultatea de Inginerie Braila

PROIECT
TEPPA
PROIECTAREA INSTALATIEI DE VENTILARE SI
CONDITIONARE A
UNUI CINEMATOGRAF CU 400 DE LOCURI

Student: OANCEA VIOLETA

ANUL III, ISBE
SEMESTRUL II
CUPRINS

1.Justificarea proiectului...3
2.Legislatia nationala privind calitatea aerului.6
3.Normele igienico-sanitare privind concentratiile maxime admise pentru
diversi poluanti interiori7
4.Baze climatice9
4.1.Parametrii exteriori de calcul. Situatia de vara....9
4.1.1.Temperatura de calcul a aerului exterior....9
4.1.2. Variatia diurna a temperaturii aerului exterior............10
4.1.3. Radiatia solara.........10
4.1.4. Continutul de umiditate al aerului exterior.........11
4.2. Parametrii exteriori de calcul. Situatia de iarna...11
4.2.2.Continutul de umiditate al aerului...11
4.2.3. Radiatia solara.....11
4.2.4. Viteza vantului........11
5.Parametrii de calcul ai aerului interior.....11
5.1.Situatia de vara...12
5.1.1. Temperatura aerului interior ...12
5.1.2. Umiditatea relativa a aerului interior i...12
5.1.3. Viteza aerului interior......12
5.1.4. Temperatura medie de radiatie mr...12
5.2. Situatia de iarna.13
5.2.1. Temperatura aerului interior.....13
5.2.2. Umiditatea relativa a aerului interior ...13
5.2.3. Viteza aerului interior...13
5.2.4. Temperatura medie de radiatie ........13
5.3 Evaluarea confortului termic..13
6.Aporturi de caldura prin elementele opace de anvelopa......16
6.1 Determinarea suprafetelor laterale.20
6.2 Degajarea de caldura de la oameni.....20
7. Aporturi de caldura prin elemente de constructie vitrate23
Bibliografie..28

2
1.Justificarea proiectului

Motto: A trai in aer conditionat inseamna a trai mai mult si mai bine !
Ing. Teodor Teretean

Acest motto evidentiaza necesitatea utilizarii unei instalatii de ventilare si

conditionare a tuturor cladirilor,inclusiv a incaperilor publice, si evident a
cinematografelor conform temei proiectului.

De ce este necesara ventilarea unui cinematograf cu 400 de locuri?

Viata se desfasoara intre exteriorul si interiorul cladirilor si nu numai.

Pentru un om aflat intr-o incapere, respectiv intr-un cinematograf, atat
suprafetele acesteia (pereti, ferestre, tavan, pardoseala etc.), cat si aerul
inconjurator, static sau in miscare, sunt elementele spre care acesta isi transfera
caldura produsa prin metabolism. Transferul are loc direct, prin piele, prin
transpiratie si prin respiratie.
Azi specialistii cunosc, in intregime, ecuatiile care descriu transferul
caldurii din interiorul corpului spre suprafata sa si, de aici, spre mediul
inconjurator.
De felul si de marimea acestor transferuri depinde starea noastra de confort.
In definitiv, confortul dintr-o incapere este starea de bine in care ne
aflam, fara a sesiza vreun factor perturbator (de disconfort).
O instalatie de aer conditionat si de ventilare produce si mentine conditii
favorabile de viata intr-un spatiu dat. A trai in incaperi prevazute cu aer
conditionat (climatizare) si ventilare, scuteste organismul de eforturi
suplimentare in fata unui mediu inconjurator agresiv din punctul de vedere al
noxelor (temperaturi si umiditati nepotrivite, curenti de aer, mirosuri etc.).
Scopul acestor instalatii intru-un cinematograf cu 400 de persoane, este
acela de a crea un mediu confortabil pentru ocupantii incaperii prin controlul
starii aerului (temperatura, umiditate, grad de puritate, mirosuri etc.).
Confortul termic este afectat de procesele de conductie, convectie,
radiatie, precum si de pierderile de caldura prin evaporare. Mediul termic
interior este influentat de sase parametrii, denumiti factori de confort termic:
Temperatura aerului interior Ti, care reprezinta cel mai comun indicator
al confortului termic. Se defineste ca temperatura aerului din jurul corpului
uman, la distanta fata de radiatia surselor de caldura. Variatiile chiar foarte
reduse ale acestei temperaturi sunt sesizate imediat de organismul uman.
Aceasta temperatura este considerata ca valoare medie, ce trebuie reconsiderata
in functie de cazul analizat. Pentru un individ normal imbracat, cu o activitate
fizica usoara este prezentata in figura 1 o zona de confort admisa. In functie de
valoarea acesteia se determina consumurile de energie pentru incalzire, respectiv

3
racire. Temperatura aerului interior trebuie sa fie mai ridicata in incaperile in
care oamenii se gasesc in repaus sau desfasoara o activitate usoara si trebuie sa
fie mai scazuta acolo unde activitatea desfasurata este mai intensa;

Figura 1.1. Zona de confort admisibila in functie de temperatura aerului interior

Temperatura medie de radiatie a suprafetelor delimitatoare Tmr are o
influenta mai mare decat temperatura aerului interior asupra modului in care
persoanele pierd dau primesc caldura din mediul inconjurator. Pielea omului
absoarbe aproape la fel de multa energie ca un obiect negru mat. Valoarea
temperaturii medie de radiatie determina marimea schimbului radiant de caldura
al omului cu mediul ambiant. Se poate calcula ca media ponderata a
temperaturilor peretilor, ferestrelor, plafonului, pardoselii si a corpurilor de
incalzire din incinta cu formula (manual de ventilare):

, [oC], (1.1)
o
unde Ti - temperatura fiecarei suprafete luate in considerare in C, i=1..n, Sn
suprafata luata in considerare in m2, n numarul de suprafete radiante.
Temperatura medie a peretilor incintei trebuie sa fie apropiata de temperatura
aerului interior. Temperatura medie de radiatie este in mod indirect influentata
de tipul de sistem de incalzire utilizat. Aceasta inseamna, ca pentru o anume
incinta, echipata cu sisteme de incalzire diferite, temperatura rezultanta va fi
diferita.
Viteza aerului interior w. Este un factor foarte important pentru
organismul uman, deoarece aerul stagnant intr-o incinta creeaza o senzatie
inabusitoare. Activitatea fizica poate creste deplasarea aerului, astfel incat viteza
aerului poate fi corectata pentru a tine cont de nivelul confortului termic
personal prin activitate fizica. Sensibilitatea la viteza aerului interior este foarte
diferita la oameni si dependenta de starea sanatatii, sex, varsta, imbracaminte,
anotimp;

4
 Umiditatea relativa a aerului interior i se defineste ca raportul dintre
presiunea partiala a vaporilor de apa si presiunea de saturatie la o anumita
temperatura si presiune. i influenteaza schimbul de caldura al unei persoane cu
mediul inconjurator prin evaporarea transpiratiei la suprafata pielii. La
temperaturi ale aerului interior mici, cedarea de caldura prin evaporare este mai
scazuta, deci umiditatea relativa a aerului interior are o influenta mai mica. La
temperaturi ale aerului mai mari si la activitati fizice intense, cresterea umiditatii
relative are o influenta mare asupra schimbului de caldura intre om si mediul
ambiant. Umiditati relative ale aerului interior mai mari de 70%, la temperaturi
coborate ale aerului exterior, favorizeaza aparitia condensatului pe suprafata
interioara a peretilor exteriori, in lipsa unei izolari termice corespunzatoare.
Productia de caldura a corpului uman, caldura metabolica, caldura
cedata, termoreglarea reprezinta factorii de baza care influenteaza echilibrul
termic al corpului uman. Caldura produsa de corp depinde de nivelul activitatii
depuse si este influentata de varsta, sex, etc. Caldura cedata de corp depinde de
imbracaminte si de ceilalti factori termici.
Imbracamintea are o influenta deosebita asupra senzatiei de confort.
Izolatia termica data de o tinuta vestimentara se caracterizeaza prin rezistentele
termice ale elementelor imbracamintei, care variaza in limite foarte largi.
Temperatura operativa sau temperatura de confort reprezinta efectul complex al
temperaturii aerului interior si al temperaturii suprafetelor inconjuratoare. In
figura 1.4 este prezentata o diagrama in care sunt aratate limitele de confort
termic pentru temperatura operativa, in functie de intensitatea activitatii depuse
si de imbracaminte. (Sotir Dumitrescu) Diagrama este valabila pentru umiditati
ale aerului de aproximativ 50% , pentru viteze ale aerului foarte mici.

Figura 1.2. Limite de confort pentru temperatura operativa

5
2.Legislatia nationala privind calitatea aerului

"Nu poti forta o planta sa creasca incercand sa o tragi de frunze

Ceea ce poti face este sa creezi mediul propice in care poate prospera."
Etienne Wenger

Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului nconjurtor a fost

publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011 i
are ca scop protejarea sntii umane i a mediului ca ntreg prin reglementarea
msurilor destinate meninerii calitii aerului nconjurtor acolo unde aceasta
corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului nconjurtor stabilite prin
prezenta lege i mbuntirea acesteia n celelalte cazuri.
Prezenta lege creaz cadrul legal pentru reglementarea msurilor destinate
meninerii i mbuntirii calitii aerului, dup caz, pe baza obiectivelor pentru
calitatea aerului stabilite, asigurnd alinierea legislaiei naionale la standardele
europene n domeniu i ndeplinirea obligaiilor Romniei ca stat membru al
Uniunii Europene.
Legea privind calitatea aerului inconjurator prevede masuri la nivel
national privind definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului
destinate sa evite si sa previna producerea unor evenimente daunatoare si sa
reduca efectele acestora asupra sanatatii umane si a mediului dar si evaluarea
calitatii aerului pe intreg teritoriul tarii pe baza unor metode si criterii comune,
stabilite la nivel european. De asemenea, legea prevede obtinerea informatiilor
privind calitatea aerului pentru a sprijini procesul de combatere a poluarii
aerului si a disconfortului cauzat de acesta precum si pentru a monitoriza pe
termen lung tendintele si imbunatatirile rezultate in urma masurilor luate la nivel
national si european.

DIRECTIVE

Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului nconjurtor i un aer

mai curat pentru Europa
Directiva 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul
i hidrocarburile aromatice policiclice n aerul nconjurtor (directiva fiic
4)
Directiva 2002/3/CE privind ozonul din aerul nconjurtor (directiva
fiic 3)
Directiva 2000/69/CE privind valorile limit pentru benzen i
monoxidul de carbon din aerul nconjurtor (directiva fiic 2)

6
 Directiva 1999/30/CE privind valorile limit pentru dioxidul de sulf,
dioxidul de azot i oxizii de azot, pulberile n suspensie i plumbul din
aerul nconjurtor (directiva fiic 1)
Directiva 1996/62/CE privind evaluarea i gestionarea calitii aerului
nconjurtor (directiva-cadru)
Directiva 1994/63/CE privind controlul emisiilor de compui organici
volatili (COV) rezultai din depozitarea benzinei i transportul acesteia de
la terminale la staiile de benzin

3.Normele igienico-sanitare privind concentratiile maxime

admise pentru diversi poluanti interiori

In mediul inconjurator se gasesc un numar foarte mare de agenti poluanti

care determina mii de noxe in forma gazoasa. Chiar si omul, care este elementul
pentru care trebuie imbunatatita calitatea aerului, este o sursa de poluare,
deoarece degaja caldura, vapori de apa, anhidride carbonice si consuma oxigen.
Daca cererea de confort si igiena nu este verificata, ocupantii cinematografului
pot manifesta nenumeroase simtome: dureri de cap, inrosiri ale ochilor, iritatii
ale pielii, etc. Inainte de toate trebuie definit ce se intelege prin calitatea aerului,
si aici apar primele dificultati deoarece aerul este un amestec de diferite gaze
care contin in suspensie particule solide de natura si dimensiuni foarte diferite:
microbi, spori, etc. Compozitia aerului pe care il respiram:

Componenti % Volum
Poluantii
Azot 78
interiori pot fi
grupati Oxigen 21 n patru
mari Anhidrida carbonica 0.03
Altele 0.97
categorii :
- umiditatea aerului si bioalergeni,
- particule solide sau lichide (aerosoli),
- metale grele si
- compusi gazosi.

1. Umiditatea aerului si bioalergeni

Concentratia de vapori de H2O din aerul interior nu este, n sine, un
poluant periculos pentru sanatatea umana, dect n masura n care, prin
depasirea unor anumite limite (inferioara sau superioara), ea favorizeaza

7
anumite fenomene colaterale.
Pentru a nu deveni periculoasa n mod indirect pentru sanatatea umana,
umiditatea relativa a aerului interior trebuie sa fie cuprinsa ntre 40 si 70%. Sub
limita inferioara de 40% se pot produce reactii de uscaciune a mucoaselor si
afectiuni cronice ale cailor respiratorii (rinite).
Sursele de degajare interioare de vapori de H2O sunt n principal : oamenii
(prin respiratie, respiratie si transpiratie) si activitatile umane, cum ar fi : bai,
gatit, spalarea locuintei.
Bioalergenii (praf, acarieni, mucegaiuri, polen etc.) sunt frecvent ntlniti
la interior n cantitati variabile. Dezvoltarea lor e favorizata de anumiti agenti,
precum : umiditate excesiva, ape stagnante, defecte de igiena a unor instalatii de
ventilare etc., iar efectul lor nociv, tradus prin iritatii ale mucoaselor, se
regaseste la populatiile cu risc crescut de mbolnaviri (astmatici, batrani).

2. Particule solide sau lichide n suspensie in aer (aerosoli)

Aerosolii sunt particule solide sau lichide ce se pot afla n suspensie

(plutire fara depunere) n aer. Prezenta lor n aerul atmosferic este cauzata de
mai multi factori, dintre care cei esentiali sunt : traficul rutier, degajari de la
centrale termice, eroziuni ale cladirilor sub actiunea vntului, prelucrari ale unor
materiale de constructii.
Particulele de diametru mai mare de 75 m se depun rapid si sunt
denumite pulberi, iar cele cu diametrul mai mic de 50 m pot ramne n aer sub
forma de aerosoli.
Aerosolii cu diametrul inferior de 10m inhalati constituie un pericol de
contaminare pe cale respiratorie. Prezenta lor n mediul interior este n principal
legata de schimbul de aer exteriorinterior si procesele de combustie datorate
unor echipamente de ardere a combustibililor sau tabagismului. Unele materiale
izolante (precum azbestul), materiale de constructii, precum si unele elemente de
mobilier pot fi uneori surse de emisie a unor microfibre minerale.

3. Metale grele

Cele mai importante metale grele ce pot fi ntlnite n mediul interior sunt
plumbul si arsenicul.
Plumbul poate proveni din degradarea unor pnze de tablou vechi, dar poate fi
transportat si din exterior, unde poate exista n concentratii importante datorita
emisiilor de la traficul rutier.
Arsenicul intra n compozitia unor vopsele interioare pe baza de latex, iar n
stare de vapori poate fi usor inhalat, cu efecte nocive asupra sanatatii (intoxicatii
grave).

4. Compusi gazosi

8
 n domeniul de analiza a calitatii aerului interior, poluantii cel mai des
tratati sunt oxizii de carbon (CO2, CO etc.), oxizii de azot sau acizi azotati
(NOx, HNO3 etc) dioxidul de sulf (SO2), radonul si Compusii Organici Volatili
(COV). Cel mai periculos ramne fara ndoiala monooxidul de carbon (CO),
care n combinatie cu hemoglobina din snge, formeaza carboxihemoglobina.
Sursa lui de producere esentiala este data de arderea incompleta a unor
combustibili la interior, urmata de scapari necontrolate de la instalatia de ardere.

Concentratia maxima admisa de CO2 in aerul unei incaperi

DESTINATIA INCAPERII CONCENTRATIA
MAXIMA ADMISA
IN:
l/m3 g/kg
Camera de locuit 1 1,5
Camera pentru copii sau bolnavi 0,7 1
Camera destinata activitatilor 1,26 1,75
periodice
Camera pentru activitati de scurta 2 3
durata

4. BAZE CLIMATICE

4.1.PARAMETRII EXTERIORI DE CALCUL. SITUATIA DE VARA.

4.1.1.Temperatura de calcul a aerului exterior

Pentru instalatii de climatizare

Pe baza curbelor clasate de temperatura se aleg valorile cu frecvente mici
de aparitie. Acest fapt conduce la un grad de asigurare ridicat in dimensionarea
instalatiei de climatizare.
Daca f este frecventa de aparitie, gradul de asigurare g se scrie :

g = 100 f [%] (1)

Pentru calculul sarcinii termice de vara, pentru incaperi climatizate sau
ventilate mecanic sau natural se recomanda alegerea valorilor de temperatura cu
un grad de asigurare g= 98 % sau g=95 %,in calcule vom considera g=95%.

9
 95 = 100 f f = 5 [%]
Astfel, temperatura exterioara de calcul pentru vara tev [C] rezulta :
tev = tem + Az (2)

Figura 4.1. Zonarea climatica a Romaniei

unde:
tem- temperatura exterioara medie a lunii iulie, corespunzatoare localitatii
in care este amplasata cladirea si gradul de asigurare, [C];
Az-amplitudinea oscilatiei zilnice a temperaturii exterioare, [C].
tev = 26,7 +7 = 33,7 [C].

4.1.2. Variatia diurna a temperaturii aerului exterior

Valoarea temperaturii te pentru un moment de timp dat , se poate calcula

folosind relatia simplificata:
te = tem + c Az te = 26,7 + 7 = 33,7 [C].

4.1.3. Radiatia solara

Radiatia solara globala I [W/m2] se calculeaza insumand valorile radiatiei
directe si difuze:
I = ID + Id (3)
unde:
ID [W/m2]- reprezinta intensitatea radiatiei solare directe, si va fi luata in
considerare in functie de ora si de orientarea elementului de anvelopa;

10
 Id [W/m2]- reprezinta intensitatea radiatiei difuze si se stabileste in functie
de ora.
I = ID + Id I = 58 + 146 = 204 [W/m2].
S-a considerat o valoare de albedo a = 0,4.

4.1.4. Continutul de umiditate al aerului exterior

Continutul de umiditate a aerului exterior xcl, este necesar pentru
sstabilirea punctului de stare al aerului exterior Ev.
xcl = 11,55 [C].

4.2. PARAMETRII EXTERIORI DE CALCUL. SITUATIA DE IARNA.

Pentru iarna, temperatura de calcul a aerului tei se considera in functie de

localitate.
Se considera o amplitudine Az de 4-5 C, temperatura medie rezulta:
tem = tei + Az tem = -15 - 5 = -20 [C]. (4)

4.2.2.Continutul de umiditate al aerului

Continutul de umiditate al aerului exterior corespunde unei umiditatii
relative a aerului exterior de iarna de e = 80 %.
Pentru regiunea noastra, temperatura exterioara de calcul este de -15
[C] , iar continutul de umiditate al aerului exterior este de 0,8 [g/kg] .

4.2.3. Radiatia solara

La stabilirea sarcinii termice de calcul pentru iarna nu se ia in considerare
radiatia solara deoarece ar rezulta o dimensionare nesatisfacatoare a capacitatii
de incalzire a sistemului de ventilare/climatizare.

4.2.4. Viteza vantului

Viteza vantului se va determina functie de zona eoliana in care se afla
localitatea de calcul. Pe teritoriul tarii noastre sunt definite patru zone eoliene.

5.PARAMERII DE CALCUL AI AERULUI INTERIOR

Paramatrii aerului interior care pot fi controlati cu ajutorul instalatiilor de

climatizare sau ventilare sunt:
-temperatura
-umiditatea relativa
-viteza curentilor de aer.

5.1.Situatia de vara

11
5.1.1. Temperatura aerului interior

Rezistenta termica a imbracamintei este masurata in Clo (1 Clo = 0,155

2
m KW), iar intensitatea muncii este data in Met, (1 Met = 58W).
Rezistenta termica pentru diverse combinatii vestimentare
vestimentaia aleasa in cazul nostru: camasa, pantaloni, sosete si incaltaminte
rezistenta termica 0,7 x 0,155 = 0,1085 m2KW.
Intensitatea muncii la diverse tipuri de activitati
activitatea in cazul nostru: om asezat pe scaun intesitatea muncii 1, deci
58 W.
Pentru instalatiile de climatizare de confort, temperatura aerului interior se
determina cu relatia:
ti = tev (4-10) C 33,7 8 = 25,7 C
Se va adopta o valoare intraga care sa fie cuprinsa intre limitele
(22-27) C . Adoptam valoarea de 25 C.

5.1.2. Umiditatea relativa a aerului interior i , influenteaza schimbul de

caldura latenta intre om si mediul inconjurator si se va adopta intre limitele 45-
60 %, cu conditia sa fie cu cel putin de 5%mai mica decat valoarea
corespunzatoare temperaturii interioare de pe curba de zapuseala.
Tabelul 5.1
Curba de zapuseala
Temperatura aerului
22 23 24 25 26
interior ti
Umiditatea relativa maxima
70 66 63 60 56
i

5.1.3. Viteza aerului interior in zona de sedere influenteaza schimbul de

caldura convectiva si va fi aleasa in situatia de vara intre limitele de 0,1-0,3 m/s.
Adoptam v = 0,2 m/s.

5.1.4. Temperatura medie de radiatie mr, influenteaza schimbul de

caldura radinata intre om si mediul inconjurator.
S
Ea se determina cu relatia: mr S
i i
(5)
i

Unde : Si- suprafata elementelor de constrctie interioare ale incaperii;

mr-temperatura suprafetelor interioare a elementelor de
constructie.

5.2. Situatia de iarna

12
 5.2.1. Temperatura aerului interior in situatia de iarna de alege pentru
instalatiile de climatizare tehnologice functie de cerintele procesului tehnologic
iar pentru cele de confort ti = 20-22 C .
Adoptam ti = 22 C.

5.2.2. Umiditatea relativa a aerului interior o vom adopta ca fiind 55%.

5.2.3. Viteza aerului interior se va adopta ca si in situatia de vara avand
in vedere ca debitul de aer vehiculat si gurile de refulare sunt aceleasi.
5.2.4. Temperatura medie de radiatie
Temperatura medie de radiatie mr, influenteaza schimbul de caldura
radinata intre om si mediul inconjurator.
S-a constatat ca la un coeficient global de transfer de caldura de 0,5
2
W/m K, se obtine un confort termic acceptabil.

5.3 Evaluarea confortului termic

13
 Figura 5.1. Cedarea de caldura a corpului uman

Evaluarea confortului termic se face prin determinarea unui vot mediu

previzibil
M th
( 0 , 036 )
D
Pmv [0,303 e Sc
0,028] (6)
Sc
M th 125 W -caldura metabolica
S c 1,8 m 2 -suprafata corpului uman standard

14
Qscf 0,42 ( M th 105) 0,42 (125 105) 0,42 20 8,4 W (7)

E C 0 C1t i C 2 t i2 (8)

C 0 [0,022 Mth 6,5) 10 2 i 0,123Mth 3,25 ] (9)

2
C 0 (0,022 125 6,5) 10 50 0,123 125 3,25

(9,25) 10 2 50 18,625 4,625 18.625 14

C1 3,8 10 3 i (1,1M th 40) 10 3

C1 3,8 10 3 50 (1,1 125 40) 10 3
0,19 (177,5) 10 3 0,19 0,1775 0,0125
C 2 4,1 10 4 i
C 2 4,1 10 4 50 205 10 4 0,0205

E 14 0,0125 25 ( 0,0205 25 2 ) 14,31 12,81 27,12 W

Qr r S r (t v t r ) (10)
unde:
r 5,75 W / m 2 K
S r Fv F p S c 0,881 0.696 1,8 1,103 m 2
Fv 1 0,77 Rv 1 0,77 0,155 0,881
F p 0,696 -factor postural
S c 1,8 m 2

t r 29 C

tc temperatura pielii
t c 37,5 0,0153Mth
t c 37,5 0,0153 125 35,6 C

Qs 3,05 10 3 (5733 6,99 M mc p v ) 0,42( Mth 58,15)

p v 17,8mbar 1746 Pa
M mc 0W
Qs 3,05 10 3 (5733 1746) 0,42(125 58,15)
12,161 28,077 40,238 W

tv - temperatura imbracamintii

15
 Rv R
tv tc ( E Qs ) v Mth (11)
Sc Sc
0,155 0,155
t v 35,6 ( 27,31 40,238) 125
1,8 1,8
41,409 10,75 30,65 C

Qr 5,75 1,103(30,65 29) 10,464 W

cv sup 2,38(t v t i ) 0, 25
t i 25 C
cv sup 2,38(30,65 25) 0, 25 5,4 W / m 2

S cv Fv S c (12)
S cv 0,881 1,8 1,586 m 2

Qcv cv S cv (t v t i ) (13)
Qcv 5,4 1,586(30,65 25) 48.87 W

D M th (Qcv Qr E Qscf ) (14)

D 125 (48,87 10,46 27,12 8,4)
30,15 W

M th
( 0 , 036 )
D
Pmv [0,303 e Sc
0,028] (15)
Sc

125
( 0 , 036 ) 30,15
Pmv [0,303 e 1, 8
0,028] 0,82
1,8
Procentul de nesatisfacuti este in acest caz de 14%.

6. APORTURI DE CALDURA PRIN ELEMENTELE

OPACE DE ANVELOPA

Fluxul de caldura transmis intre exterior si interior prin elementele de

constructie opace ale anvelopei cladirii depinde de: structura si orientarea
elementelor, de solicitarile exterioare si de solicitarile interioare.
Ipotezele importante adoptate in simularile efectuate au fost urmatoarele:
solicitarea exterioara datorita temperaturii este periodica , cu un
coeficient de c1=1;

16
 temperatura exterioara maxima a fost aleasa la o diferenta de (4-10) C
fata de temperatura interioara, cu un pas de 2 C.
radiatia solara directa si difuza au o variatie diurna care corespunde datei
de 15 iulie si latitudinii de 45N;
albedoul solului a fost considerat a=0,4 (iarba uscata sau asfalt);
temperatura interioara a fost considerata constanta;
in interiorul incaperilor nu au fost luate in considerare surse care sa emita
radiatie luminoasa;
orientarea peretilor a fost modificata din 45 in 45 (8 orientari);
t t ev t i
t 8 C

Tabelul 6.1
Pereti multistrat structura si caracteristici

Tipul peretelui D c R
3 2
(m) (W/m,C) (J/kg,C) (kg/m ) (m ,C/W) (ore)
Int. 0,02 0,37 840 1000
tencuiala
Ipsos
Zidarie 0,30 0,27 840 700
B.C.A
Tip 8 Polistiren 0,05 0,044 1460 20 2,49
Tip 1
Ext. 0,02 0,93 840 1800
tencuiala
ciment

Tabelul 6.2
Terasa cu strat termoizolant in trepte-structura si caracteristici
Nr. Material D C
(m) (W/m,C) (J/kg,C) (kg/m3)
1 Pietris 0,04 0,7 920 2000
2 Hidroizolatie 0,01 0,17 840 1050
bituminoasa
3 Sapa din mortar de 0,035 0,93 1000 1700
ciment
4 Umplutura Izolatie cf. tabel 6.3
termoizolanta
5 Placa beton armat 0,1 1,74 840 2500
(8-14 cm)
6 Tencuiala tavan (1- 0,01 0,93 1000 1700

17
 2 cm)

Tabelul 6.3
Terasa tip 4, material termoizolant: BCA
R d C
2
(m ,C/W) (m) (W/m,C) (J/kg,C) (kg/m3) (ore)
1,1 0,2 0,27 877 600 5

18
Flux de caldura (W/m2) t=8 C
Tabelul 6.4

Orienta
re

Ora qNE qxSNE qNV qxSNV qSV qxSSV qSE qxSSE qterasa qXSterasa
385,65 585,5 617,97 529,65 6303,7
1 2,49 12 12,87 85 3,99 12 13,02 36 13,74 75
326,79 551,9 535,88 493,04 6014,7
2 2,11 68 12,13 15 3,46 48 12,12 16 13,11 37
267,94 512,7 455,34 453,17 5702,7
3 1,73 24 11,27 85 2,94 72 11,14 52 12,43 6
209,08 470,0 377,90 411,68 5372,4
4 1,35 8 10,33 15 2,44 72 10,12 16 11,71 31
173,46 426,3 308,21 371,81 5051,2
5 1,12 56 9,37 35 1,99 12 9,14 52 11,01 78
188,95 384,4 252,45 342,11 4762,2
6 1,22 36 8,45 75 1,63 44 8,41 88 10,38 4
246,25 346,7 210,63 329,10 4546,6
7 1,59 92 7,62 1 1,36 68 8,09 12 9,91 09
320,60 315,7 188,95 334,38 4427,3
8 2,07 16 6,94 7 1,22 36 8,22 96 9,65 24
391,84 293,0 185,85 356,76 4418,1
9 2,53 64 6,44 2 1,2 6 8,77 36 9,63 48
442,95 280,2 201,34 392,96 4532,8
10 2,86 68 6,16 8 1,3 4 9,66 88 9,88 45
480,12 277,5 243,16 437,71 4753,0
11 3,1 8 6,1 5 1,57 16 10,76 68 10,36 64
514,20 283,9 322,15 484,09 5065,0
12 3,32 16 6,24 2 2,08 04 11,9 2 11,04 42
549,82 298,9 436,76 526,80 5441,2
13 3,55 4 6,57 35 2,82 16 12,95 6 11,86 49
 583,89 323,5 576,15 563,01 5849,5
14 3,77 76 7,11 05 3,72 36 13,84 12 12,75 73
616,42 362,6 721,74 593,11 6257,8
15 3,98 24 7,97 35 4,66 08 14,58 44 13,64 96
639,65 414,9 856,48 617,52 6620,3
16 4,13 44 9,12 6 5,53 64 15,18 24 14,43 4
653,59 478,6 961,80 635,01 6913,9
17 4,22 36 10,52 6 6,21 48 15,61 48 15,07 65
655,14 543,2 1020,6 645,99 7115,8
18 4,23 24 11,94 7 6,59 59 15,88 84 15,51 33
644,30 593,7 1025,3 649,25 7207,5
19 4,16 08 13,05 75 6,62 06 15,96 28 15,71 91
617,97 624,7 988,13 644,37 7203,0
20 3,99 12 13,73 15 6,38 44 15,84 12 15,7 03
583,89 640,1 632,98 7129,5
21 3,77 76 14,07 85 6 929,28 15,56 08 15,54 97
642,0 859,58 615,08 6991,9
22 3,5 542,08 14,11 05 5,55 4 15,12 16 15,24 6
494,06 632,4 782,14 591,48 6799,2
23 3,19 72 13,9 5 5,05 4 14,54 72 14,82 68
441,40 612,8 700,05 563,01 6569,8
24 2,85 8 13,47 85 4,52 76 13,84 12 14,32 73

SNE= 154,88 m2
SSV= 154,88 m2
Sterasa= 458,79 m2

Tabelul 6.5
qNE qxSNE qSV qxSSV qterasa qXSterasa qNV qxSNV qSE qxSSE
385,65 617,97 6303,7 585,5 529,65
2,49 12 3,99 12 13,74 75 12,87 85 13,02 36

20
 326,79 535,88 6014,7 551,9 493,04
2,11 68 3,46 48 13,11 37 12,13 15 12,12 16
267,94 455,34 5702,7 512,7 453,17
1,73 24 2,94 72 12,43 6 11,27 85 11,14 52
209,08 377,90 5372,4 470,0 411,68
1,35 8 2,44 72 11,71 31 10,33 15 10,12 16
173,46 308,21 5051,2 426,3 371,81
1,12 56 1,99 12 11,01 78 9,37 35 9,14 52
188,95 252,45 4762,2 384,4 342,11
1,22 36 1,63 44 10,38 4 8,45 75 8,41 88
246,25 210,63 4546,6 346,7 329,10
1,59 92 1,36 68 9,91 09 7,62 1 8,09 12
320,60 188,95 4427,3 315,7 334,38
2,07 16 1,22 36 9,65 24 6,94 7 8,22 96
391,84 185,85 4418,1 293,0 356,76
2,53 64 1,2 6 9,63 48 6,44 2 8,77 36
442,95 201,34 4532,8 280,2 392,96
2,86 68 1,3 4 9,88 45 6,16 8 9,66 88
480,12 243,16 4753,0 277,5 437,71
3,1 8 1,57 16 10,36 64 6,1 5 10,76 68
514,20 322,15 5065,0 283,9 484,09
3,32 16 2,08 04 11,04 42 6,24 2 11,9 2
549,82 436,76 5441,2 298,9 526,80
3,55 4 2,82 16 11,86 49 6,57 35 12,95 6
583,89 576,15 5849,5 323,5 563,01
3,77 76 3,72 36 12,75 73 7,11 05 13,84 12
616,42 721,74 6257,8 362,6 593,11
3,98 24 4,66 08 13,64 96 7,97 35 14,58 44
639,65 856,48 6620,3 414,9 617,52
4,13 44 5,53 64 14,43 4 9,12 6 15,18 24
653,59 961,80 6913,9 478,6 635,01
4,22 36 6,21 48 15,07 65 10,52 6 15,61 48
655,14 1020,6 7115,8 543,2 645,99
4,23 24 6,59 59 15,51 33 11,94 7 15,88 84

21
 644,30 1025,3 7207,5 593,7 649,25
4,16 08 6,62 06 15,71 91 13,05 75 15,96 28
617,97 988,13 7203,0 624,7 644,37
3,99 12 6,38 44 15,7 03 13,73 15 15,84 12
583,89 7129,5 640,1 632,98
3,77 76 6 929,28 15,54 97 14,07 85 15,56 08
859,58 6991,9 642,0 615,08
3,5 542,08 5,55 4 15,24 6 14,11 05 15,12 16
494,06 782,14 6799,2 632,4 591,48
3,19 72 5,05 4 14,82 68 13,9 5 14,54 72
441,40 700,05 6569,8 612,8 563,01
2,85 8 4,52 76 14,32 73 13,47 85 13,84 12

22
6.1 Determinarea suprafetelor laterale

Lc=5-0,4+0,88+23,5+0,73+7,01=38,72 m =30,3 cm (la scara) (16)

lc1=11,35 m
lc2=12,57 m
Lc1=22,88 m
Lc2=15,84 m

h=4 m

S1 = lc2 h = 45,4 m2 (17)

S2+S3 = Lc h = 38,72 4 = 154,88 m2 (18)

S4 = Sperete - Svitrat = Lc1 h - (li1 + li2 + li3) hv = 50,28 9,6 = 40, 68 m2 (19)

Svitrat = (li1 + li2 + li3) hv(=2m) = ( 1,6 + 1,6 + 1,6 ) 2 = 9,6 m2 (20)

Determinarea suprafetei acoperisurilor

Sa = Lc1 lc2 + Lc2 lc1 = 22,88 11,35 + 15,84 12,57 = 458,7968 m2 (21)

6.2 Degajarea de caldura de la oameni

Qom = N qom (22)

N = N 1 + N2
N1 = 400 oameni in cinematograf (asezat la teatru matinee)
N2 =15 oameni aflati in anexe (activitate moderata)

Qom = Q1om + Q2om

Q1om = N1 q1om
q1om = q1p + q1l = 95 W Q1om = 400 95 = 38 000 W

Q2om = N2 q2om
q2om = q2p + q2l = 130 W Q2om = 15 130 = 1950 W

Qom = 38 000 + 1950 = 39 950 W

Degajarea de caldura de la iluminatul electric

Qil = Nil B (23)

Nil = 20 W/m2
B = 0,8 Q = 7340,736 W
Sa = 458,798 m2

Degajari de caldura de la echipamentul electronic de birou

1.Videoproiector = 200 W
2.Calculatoare = 3 200 = 600 W Qee = 1550 W
3.Imprimante = 3 250 = 750 W

Degajarea de caldura de la masinile din bucatarie

1 Cafetiera = 1660 W
1 Vitrina frigorifica = 640 W
1 Cuptor cu microunde comercial = 2630 W

Qmb = 4930 W

7.APORTURI DE CALDURA PRIN ELEMENTE DE

CONSTRUCTIE VITRATE

Aporturile de caldura care patrund prin elementele de constructie vitrate

(ferestre, luminatoare, pereti cortina) se datoreaza intensitatii radiatiei solare si
diferentei de temperatura dintre aerul interior i exterior.
I = Ir + Ia + Ii = f I + f I + f I (24)
n care:
Ii = f I - radiatia transmisa in incapere;
Ir= f I - radiatie reflectata
Ia= f i - radiatie acumulata

f + f + f =1
f =0,06 pentru grosimea de 3mm

24
f =0,87
f =0,081
Fluxul termic datorat diferentei de temperatura t = te ti, actioneaza
permanent si pe toata suprafata ferestrei.

Figura 7.1. Determinarea suprafetei insorite a unei ferestre

Relaia de calcul a aportului de caldura transmis prin elementele vitrate

este:

QFE = Qi + QT [W] (25)

unde:

- Qi - fluxul de caldura patruns prin fereastra datorat intensitatii radiatiei solare;

- QT - fluxul de caldura patruns prin fereastra datorat diferentei de temperatura.

25
 Fluxul de caldura Qi patruns prin fereastra datorat intensitatii radiatiei
solare se poate calcula cu relatia:

Qi = ct f m (Si cp IDmax + S Idmax ) [W] (26)

Unde:
- ct - coeficient functie de tipul tamplariei;
Pentru ferestre cu rama de lemn sau PVC, ct = 1 iar pentru ferestre cu rama
de aluminiu, gen vitrina, fara rama sau perete cortina ct = 1,15
- cp - coeficient pentru puritatea atmosferei;
Coeficientul pentru puritatea atmosferei se alege pentru ora la care radiatia
solara directa este maxima.
- f factor solar, depinzand de calitatea geamului i a ecranarii ferestrei;
Factorul solar reprezinta raportul dintre fluxul solar patruns prin fereastra
cu protectie antisolara (geam gros, geamuri duble, geamuri absorbante sau
reflectante sau cu elemente de ecranare, rulouri, storuri) i fluxul solar patruns
printr-o fereastra simpla cu geam de 3 mm.
- m - coeficient de acumulare termica, care depinde de tipul elementului
de modul de ecranare al ferestrei, de orientare, de ora de calcul si masivitatea
elementelor de constructie. Masivitatea elementelor de constructie este
caracterizata prin coeficientul mediu de asimilare termica al cladirii.
n

S
j 1
j sj
S med n (27)
Sj
j 1

Uzual Smed=4,5 10,5 W/m2k

Alegem Smed=8 W/m2k
in care:
Sj - suprafata interioara a elementului de constructie, m ;
sj - coeficientul de asimilare termica al materialelor din care sunt
construite suprafetele interioare ale elementelor de constructie
masive ale incaperii.

NE:m=0,36
SV:m=0,49
- S i - suprafata insorita a ferestrei de latime B si inaltime H:
Si = (H-hu)(B-bu) [m2] (28)
- bu - latimea benzii umbrite:
- hu - inaltimea benzii umbrite:
bu = cu11;
hu = cu22 - h1;
1, 2, - sunt retragerile ferestrei fata de elementele de umbrire;
- h1 distanta dintre fereastra i elementul orizontal de umbrire

26
 - cu1 i cu2 sunt coeficienti de umbrire determinati functie de unghiul de
azimut solar si unghiul de inaltime solara i (coeficientii cu1 i cu2 sunt indicati in
tabelul 6.9)
- S suprafaa ferestrei [m2], calculata prin:
S = BH (29)
H= 2m =h
B=1,6= li1=li2 rezulta B=1,63=4,8 m
S=4,82=9,6 m2
Dac bu sau hu sunt mai mari decat B respectiv H intreaga fereastra este in umbra
deci Si = 0
NE: cu1=0
cu2=0
SV: cu1=0,23
cu2=1,93

bu = 0,06 m
hu=0,1 m
bu 0,06
1 0,26
cu1 0,23
h 0,1
2 u 0,05
cu 2 1,93

Deci :
Si = (2-0,1)(4,8-0,06)=(1,94,74)=9,006 [m2] (30)

Rezulta astfel ca:

Qi = 1 0,880,36SE (9,006 0,9358 + 9,6 146 )=597,92 [W]

Calcul aporturi de Q prin ferestrele orientate SE

Tabelul 7.1
Ora de calcul 6 7 8 9 10 11 12 13
cAz -6,6 -5,2 -2,1 0,7 3,2 4,8 5,8 6,4
te 20,1 21,5 24,6 27,4 29,9 31,5 32,5 33,1
M 0,26 0,35 0,45 0,55 0,61 0,63 0,61 0,56
cu1 1,66 1,15 0,78 0,49 0,18 0,23 1 4,33
cu2 0,49 0,71 0,89 1,15 1,45 1,93 1,06 8,4
bu 0,083 0,0575 0,039 0,0245 0,009 0,0115 0,05 0,2165

27
 hu 0,1274 0,1846 0,2314 0,299 0,377 0,5018 0,2756 2,184
Si 9,006 9,006 9,006 9,006 9,006 9,006 9,006 9,006
Id max 53 80 103 123 136 146 147 146
ID max 188 370 468 514 485 393 241 58
ct cpf mSi
IDmax 629,089 1437,19 1202,75 714,150 157,782
237,451 8 1023,06 1373,31 1 2 5 5
ct f m sId max 76,7270 258,076 376,675 461,921 512,144 499,282 455,239
4 155,904 8 2 3 6 6 7 3
SFE UFE(te-ti)
-103,488 -73,92 -8,448 50,688 103,488 137,28 158,4 171,072
314,178 784,993 1281,13 1749,98 1714,89 1213,43 613,022
QFE 1 8 7 6 1899,112 6 3 2 3

Fluxul de caldura patruns prin fereastra datorat diferentei de temperatura

se calculeaza cu relatia :
QT = S Uf (te-ti) (W); (31)

- Uf - coeficient global de transfer de caldura al ferestrei (W/m 2K) indicat in

tabelul 6.10;
- te - temperatura aerului exterior la ora de calcul,
- ti- temperatura aerului interior, in C.
Am ales geam dublu cu o suprafata tratata, e0.4, dimensiuni 4-12-4(aer)
deci: Uf=2.4

Bibliografie
1.http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/MICROCLIMATUL-
INTERIOR-AL-UNEI62933.php
2.http://www.mmediu.ro/legislatie/calitate_aer.htm

28