Dup Revoluia Rus din februarie 1917, noul guvern a proclamat drepturi i liberti

ceteneti. Romnii din Basarabia au nceput s lupte pentru drepturi naionale. n noiembrie
1917 a fost aleas o adunare reprezentativ a Basarabiei numit Sfatul rii. La nceputul lui
decembrie Sfatul rii a proclamat Basarabia Republica Democratic Moldoveneasc, autonom
n interiorul Rusiei. Dup semnarea armistiiului dintre Rusia i Puterile(Puterile Centrale) n
decembrie 1917 sute de mii de soldai rui s-au retras de pe frontul romnesc n Rusia prin
Basarabia. Muli au inceput sa faca diferite jafuri, violuri, distrugeri, iar o parte dintre ei avnd
convingeri comuniste au atacat Guvernul i Sfatul rii din Basarabia. Atunci conductorii
Basarabiei au cerut ajutor Guvernului Romniei. Acesta a trimis trupe romneti care i-au
alungat pe soldaii rui i au restabilit ordinea n Basarabia n ianuarie 1918. La 24 ianuarie 1918
Sfatul rii a votat independena Republicii Democratice Moldoveneti. Au urmat dou luni n
care s-a fcut o propagand intens pentru unire i la 27 martie 1918 Sfatul rii a votat unirea
Basarabiei cu Romnia.O cauza importanta a izbucnirii Marei Uniri era ca s-a fie eliberat de
sub dominaie strin.

Marea Unire din 1918 a fost si ramin pagina cea mai sublime a istoriei romneti. n
toamna anului 1918, n condiiile nfrngerii Puterilor Centrale(tot este o cauza) i ale prbuirii
Austro-Ungariei, micarea naional a romnilor din Transilvania s-a amplificat. La 27 octombrie
1918 s-a inut la Cernui o adunare a fruntailor politici ai romnilor care a revendicat unirea
tuturor teritoriilor locuite de romni din Austro-Ungaria ntr-un singur stat i au ales un Comitet
Naional Romn care s-i conduc n lupta naional. Asupra Bucovinei ridicau pretenii nu doar
romnii, ci i ucrainenii care ar fi vrut s includ ntr-o Ucrain independent mcar nordul
Bucovinei cu capitala la Cernui. Comitetul Naional Romn considernd c ucrainenii sunt
imigrani de dat recent revendica pentru romni ntreaga Bucovin. De aceea, comitetul a cerut
ajutorul Guvernului Romniei i la nceputul lui noiembrie trupe romne le-au alungat pe cele
ucrainene, elibernd ntreaga Bucovin. Astfel s-a putut organiza un Congres General al
Bucovinei care la 28 noiembrie 1918 a votat unirea Bucovinei cu Romnia.i romnii din
Transilvania au cerut dreptul de autodeterminare naional. n noaptea de 30-31 octombrie ei au
format Consiliul Naional Romn Central (CNRC) care a condus lupta lor naional. La
nceputul lui noiembrie 1918 s-au format n ntreaga Transilvanie consilii naionale romneti
locale i grzi naionale romneti care au preluat conducerea localitilor de la autoritile
maghiare. Aceste consilii se aflau sub ascultarea Consiliului Naional Romn Central care a
ncercat s conving Guvernul Ungariei s accepte desprinderea Transilvaniei de Ungaria, dar n-
a reuit. Pentru a demonstra ntregii lumi dorina de unire cu Romnia, Consiliul Naional
Romn Central a convocat pe 1 decembrie 1918 o mare adunare naional romneasc la Alba-
Iulia. Acolo au luat parte 1228 de delegai alei din toate localitile Transilvaniei i o sut de mii
de ali romni venii s-i exprime atitudenea fata de unire. Delegaii au votat unirea
Transilvaniei , Maramureului, Crianei i Banatului cu Romnia.In tot acel an se desteapta in
Basarabia tot mai vie constiinta nationala, ce fusese atata vreme inadusita de rusi. Desteptarea
constiintei nationale romanesti in randu- rile soldatilor si ofiterilor moldoveni din Basarabia
aduse foarte curand roadele cuvenite ". Ideia nationala trece dela militari la intelectualii
moldoveni care adopta ideia autonomiei, formand un partid national. Acest partid, cu ajutorul
militarilor, creaza Sfatul Tarii si infaptueste unirea. Rolul principal in toata miscarea este atribuit
citorva persoane predestinate pentru realizarea unui ideal national, pentru indeplinirea unei
chemari istorice. Cam aceiasi parere in chestiunea unirii o are si d. Constantin Kiritescu, care
afirma ca despartirea Basarabiei de Rusia s'a zamislit in intrunirile soldatilor" Astfel se
desvrea Marea Unire i lua natere Romnia Mare.

Marea Unire din 1918 a ncununat aspiraiile seculare ale romnilor de a

vieui ntr-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor forelor i categoriilor
sociale interne. De asemenea, au contribuit la edificarea ei o generaie
important de oameni politici precum: regele Ferdinand, lonel Brtianu, luliu
Maniu, lon Nistor, Take lonescu, lon Incule, Nicolae lorga i muli alii. n noul
cadru istoric de dup anul 1918 s-a accelerat ritmul de dezvoltare i
modernizare al societii romneti, ceea ce a conferit trinicie statului
naional.