Dr.

Comercial
Curs 14

Contractul de leasing (speta)

1. La data de 1 februarie 2013, societatea A SA avand ca obiect de activitate productia de tabla

a incheiat cu societatea L SA un contract de leasing. Societatea A SA avea calitatea de
utilizator, iar societatea L SA calitatea de finantator. Potrivit contractului, societatea A SA
dobandea in sistem de leasing un utilaj industrial ce urma a fi folosit la sediul sau secundar
din Targoviste. Contractul de leasing a fost incheiat pe o durata de 4 ani.
Dupa un an de executare, societatea A SA primeste din partea societatii B SA o
oferta de a incheia un contract de leasing cu privire la utilajul mentionat, pentru o perioada
de 2 ani. Societatea B SA oferea o rata de leasing mai mare decat aceea pe care A SA o
datora societatii L SA. Astfel incat societatea A SA s-a hotarat sa incheie contractul. Pe data
de 1 martie 2014 a fost incheiat contractul de leasing intre societatea A SA in calitate de
finantator si societatea B SA, in calitate de utilizator.
Pe data de 1 septembrie 2014, societatea L SA trimite societatii A SA o notificare
conform careia in ziua urmatoare va veni un reprezentant al sau pentru aefectua verificarea
modului de exploatare a utilajului. Neputand sa asigure prezenta utilajului la sediul sau si
nici sa justifice absenta acestuia in alt fel, societatea A SA a aratat societatii L SA faptul ca
a incheiat la randul sau un contract de leasing cu privire la bunul mentionat.
Fata de situatia constatata, societatea L SA doreste sa identifice mecanisme
juridiceprin care sa se asigure ca societatea B SA nu mai are vreun temei juridic pentru a
utiliza bunul mentionat.
a)Identificati mecanismele juridice prin aplicarea carora bunul reajunge in
patrimoniul societatii A SA (utilizator)
c1- A SA(utilizator/ locatar)----------------------L SA(finantator/ locator)----uneori
apare un Furnizor al finantatorului
c2- A SA-------incheie si ea un contr de leasing cu-------B SA
OG 51/1997- art.19 alin. 2
Prima actiune introdusa de L in constatarea nulitatii absoluta:art.1 pct.11- lipsa
acordului prealabil al locatorului Daca societatea A SA era o societate de leasing nu
puteam sa aplicam regula incapacitatii de folosinta + constatarea nulitatii absolute => in
acest caz am avea o nulitate absoluta! pentru ca se vatama interesele unui tert fata de
contractul de leasing incheiat de A SA cu B SA ; Art 1 alin 1 1- incheierea este legata de
obtinerea acordului prealabil scris.

Subleasingul- in ce ipoteza e posibil- necesitatea acordului este o cerinta legata de

conditiile necesre pentru incheierea contractului de subleasing-tine de formarea vointei
societatii A SA(care nu poate sa isi dea consimtamantul in lipsa acordului lui L SA). Daca
mergem pe nulitate relativa ajungem la o ipoteza absurda, aceea in care interes in cauza are
L SA , dar acesta nu are capacitate procesuala pentru ca nu e parte la contractul de
subleasing.
Profa zice ca e o problema de capacitatea de folosinta a lui A SA(daca A nu are
acordul lui L => A nu poate sa incheie contractul cu B, sanctiunea fiind nulitatea absoluta a

1
 contractului lui A cu B in lipsa acordului) si nu o problema de consimtamant (pt ca A isi
explima vointa potrivit legii)!! In acest fel bunul va ajunge in patrimoniul lui A SA.

Schimbarea locului bunului

Art.3 calitatea de locator o poate avea doar o societate de leasing (incapacitatea de
folosinta lui A SA de a incheia c2 => sanctiunea nulitatea absoluta). L SA poate sa intoduca
o actiune in constatarea nulitatii absolute a contractului dintre A SA si B SA.

b)Identificati mecanisme juridice prin care bunul ajunge in patrimoniul

societatii L SA

L SA ar putea introduce actiunea din art 1 alin1 1 teza a doua- desfiintarea titlului
locatorului
L SA ar putea introduce actiunea din art 10 lit. i) schimbarea locului bunului de la
locul indicat in contract, adica de la sediul din Targoviste.
Remitand A bunul catre B in baza contractului de leasing, L SA nu mai are
posibilitatea de a verifica starea bunului in baza art 10 lit.g).
!!Legea speciala precizeaza ca nu poate oricine sa incheie contracte de leasing in mod
valabil in calitate de finantator: calitatea de societate de leasing.

2. La data de 1 septembrie 2013, doua societati de leasing A si B incheie un contract de leasing,

A SA in calitate de finantator, iar B SA in calitate de utilizator. Obiectul contractului de
leasing este reprezentat de doua autoturisme marca X. Contractul a fost incheiat pe o perioada
de 4 ani.
Pe data de 15 decembrie 2014, societatea A SA a vandut unul dintre autoturisme societatii de
leasing C SA. La finalul perioadei de lesing, societatea B SA isi exprima intentia de a
cumpara bunul, dar societatea C SA respinge oferta, cu motivarea ca nu este parte la
contractul de leasing incheiat intre A si B. In aceste conditii, societatea B sesizeaza instanta in
vederea obligarii societatii C sa respecte dreptul sau de optiune.
a)Stabiliti ce va decide instanta
c1-A(finantator)-----------------------B(utilizator)-1 septembrie 2013
c2-A(vazator al autoturismului)--------------------------C(cumparator)- 15 dec 2014

Art 16-locatorul datoreaza daune-interese egale cu totalul prejudiciului, iar instanta

judecatoreasca poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare.
B(utilizator), s-a adresat altei persoane - C
Art. 17- daca locatorul instraineaza bunul , este legat de aceleasi obligatii contractuale.=> C e
legat de aceleasi obligatii de care ar fi putut fi tinut A, respectiv de a respecta dreptul de
optiune al lui B(utilizator).+ art 1
Un temei juridic in bazza caruia A ar fi putut sa vanda bunul in perioada de leasing A este
proprietar, are prerogariva dispozitiei asupra bunului, el transmitand doar celelalte doua

2
 prerogative catre B(dreptul comun) + art 9 lit.c). Dobanditorul este tinut de aceleasi drepturi si
obligatii de care era legat finantatorul.

b)Pornind de la premisa ca B ar avea nevoie de lichiditati, configurati un

mecanism juridic pentru a se atinge scopul propus exclusiv pe baza datelor din speta si
pe baza mecanismelor specifice contractului de leasing.
B a cumpatar bunurile, exercitandu-si dreptul de optiune. Avand nevoie de bani.
Art 22 , B poate vinde altei persoane D(societate de leasing)-B face rost de bani.
D devine finantator, B este furnizor, dar si utilizator (pt ca incheie un contract intre
D(furnizor) si B(utilizator) .

La sfarsitul contractului de leasing:

-cumpararea bunului (exercitarea dreptului de optiune la finalul
contractului);
-rascumpararea bunului (promisiune de cumparare- care se
stabileste de la incheierea contractului de leasing).
Mecanismul se numeste leaseback??:))

3. Societatea A SA a incheiat in calitate de utilizator cu societatea L SA in calitate de finantator

un contract de leasing privind un spatiu comercial- teren + cladire. Contractul a fost incheiat
pe o perioada de 4 ani si includea printre clauzele sale faptul ca la finalul perioadei de leasing,
societatea A SA urma sa cumpere spatiul comercial. Pe parcursul executarii contractului de
leasing, societatea L SA a inregistrat in contabilitate cheltuielile cu amortizarea bunului, iar
societatea A SA cheltuielile constand in rata de leasing.
Spre finalul celor 4 ani de contract, societatea A si L au solicitat biroului notarial X
stabilirea costurilor implicate de incheierea contractului de vanzare cu privire la spatiul
comercial. Biroul notarial a eliberat o nota de calcul din care rezulta calcularea taxelor de
timbru si timbrul judiciar la valoarea de intrare a bunului.

a)Stabiliti daca societatile L si A au respectat reglementarile legale

A(utilizator)--------teren+cladire-----------L(finantator)
Art 1 alin 11- Locatorul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de
sfarsitul perioadei de lesing, dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca
se achita toate obligatiile asumate prin contract. Trebuie interpretat in sensul ca cele 12 luni se
calculeaza de la inceputul(incheierea) contractului de leasing (dupa un an de derulare a
contractului de leasing).
Codul fiscal face diferenta intre contractul de :
-leasing financiar(in situatia de la art 7 pct.7- exercitarea dreptului de optiune si
transferul propreitatii la momentul expirarii contractului + art 1 OG 51) si
-leasing operational(pag 136 din culegere)-seamana cu o inchiriere.
=> Nu e nicio problema de validitate a acestei clauze incluse in contract.
A a obtinut cheltuielile cu rata de leasing si B a obtinut cheltuielile de amortizare
Legea fiscala nu il lasa sa treaca intreaga suma pe cheltuieli, ci trebuie sa le
repartizeze pe o perioada mai mare. Cheltuielile de amortizare se scad din impozit.
Amortizarea trebuie sa existe in contabilitatea proprietarului (in cazul leasingului financiar

3
 finantatorul si in cazul leasingului operational tot finantatorul. Doar din punct de vedere fiscal
proprietar este utilizatorul!! Amortizarea ar fi trebuit sa apara la utilizator, nu la finantator!! )
Amortizarea ar fi trebuit sa fie in proprietatea utilizatorului art 25 Codul fiscal
Rata de leasing e platita de utilizator si e inregistrata in contabilitate - art 25 Codul
fiscal => In speta noastra trebuie sa deduca strict dobanda. Art 2 din OG rata de lasing la
leasingul financiar cuprinde valoarea de intrare si dobanda. In consecinta, cealalta bucatica,
valoarea de intrare-e valoarea cu care a fost achizitionat bunul- e dedusa pe calea amortizarii.
=> A ar fi trebuit sa deduca o cota parte din valoarea de intrare. A a dedus in contabilitate
cheltuielile cu rata de leasing (x% din valoarea de intrare+dobanda), nu a facut bine, deoarece
x% din valoarea de intrare se deduce pe cale de amortizare. Daca mai deducea inca o data rata
de leasing, compusa din amandoua , ar fi dedus de doua ori valoarea de intrare.

Lasand la o parte ce sa intampla in speta, legal era :

A deduce chelt. de amortizare =>x%din valoarea de intrare
A deduce din rata de leasing doar dobanda, deoarece x%din valoarea de intrare am
dedus-o deja la cheltuielile de amortizare si nu pot sa o deduc de doua ori!!
Nu este corect la utilizatorul sa deduca intreaga rata de lesing(x%din valoarea de
intrare si dobanda), pentru ca se inregistreaza din conturi diferite in contabilitate.

La leasingul operational aceeasi persoana este proprietar (finantatorul), in consecinta

el va deduce amortizarea, iar chiria revine utilizatorului, adica acesta o inregistreaza in
contabilitate.

b)Stabiliti daca biroul notarial a respectat reglemantarile in vigoare

Art 21 alin (3) OG 51-taxele de timbru si timbrul judiciar se vor calcula in functie de
valoarea reziduala a bunului art 2lit.c). Diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea
reziduala a bunului.Valoare reziduala este mai mica!!Ratiunea pentru care inchei un contract
de leasing, voi plati cheltuielile la o valoare mai mica decat daca as fi luat un imprumut si as
fi folosit banii in integralitate pentru a cumpara bunul respectiv.

4. Societatea A SA a incheiat in calitate de utilizator cu societatea L SA in calitate de finantator

un contract de leasing privind un spatiu comercial teren +cladire. Contractul a fosst incheiat
pe o perioada de 2 ani, fiind prevazuta obligatia de plata a unei sume de bani (1000 lei pe luna
cu titlu de chirie). Societatea A SA a transmis lui L o notificare prin care si-a exprimat dorinta
de a prelungi contractul cu inca 2 ani, cu includerea in actul aditional de prelungire a
contractului a unei clauze in temeiul careia exercitarea dreptului de optiune la finalul celor 2
ani suplimentari se va face in sensul cumpararii bunului de catre societatea A SA. In aceste
conditii, societatea L a refuzat prelungirea contractului de leasing. In fata refuzului societatii
L, A s-a adresat instantei solicitand obligarea societatii la incheierea actului aditional
mentionat.
a) Stabiliti ce va decide instanta

4
 Instanta respinge cererea art.1 alin 1 permite prelungirea fara a modifica natura
leasingului (In speta modificarea schimba natura din leasing operational in leasing financiar).

La leasingul operational exista posibilitatea cumpararii bunului (dreptul de optiune)!!!