CS07 - Imbracaminti Rutiere Bituminoase (MASF16m)

CAIET DE SARCINI
-7-
MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE
CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
Lucrari de Reabilitare DN76 5 R14 Beius - Oradea Caiet de Sarcini
MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,

EXECUTATE LA CALD
CUPRINS
CAPITOLUL I
.................................................................................................
4
GENERALITTI
.................................................................................................
4
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
....................................................................................................................
4
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
....................................................................................................................
4
C A P I T O L U L II
.................................................................................................
5
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
.................................................................................................
5
ART.3. AGREGATE
....................................................................................................................
5
ART.4. FILER
....................................................................................................................
5
ART.5. LIANTI
....................................................................................................................
5
ART.6. ADITIVI
....................................................................................................................
8
ART.7. FIBRE
....................................................................................................................
9
ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE
....................................................................................................................
9
C A P I T O L U L III
.................................................................................................
10
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
.................................................................................................
10
ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR
....................................................................................................................
10
ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
....................................................................................................................
18
ART.11. STATIA DE ASFALT
Pag. 2 / 51
....................................................................................................................
23
ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
....................................................................................................................
25
ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
....................................................................................................................
25
ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
....................................................................................................................
26
ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI
....................................................................................................................
26
.................................................................................................
28
MODUL DE PUNERE N OPER
.................................................................................................
28
ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
....................................................................................................................
28
ART.17. LUCRRI PREGTITOARE
....................................................................................................................
28
ART.18. ASTERNEREA
....................................................................................................................
29
ART.19. COMPACTAREA
....................................................................................................................
30
ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI
....................................................................................................................
31
ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER
....................................................................................................................
31
CAPITOLUL V
.................................................................................................
34
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE
.................................................................................................
34
ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI
....................................................................................................................
34
ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT
....................................................................................................................
35
C A P I T O L U L VI
.................................................................................................
36
RECEPTIA LUCRRILOR
.................................................................................................
36
ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
....................................................................................................................
36
Pag. 3 / 51
ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)

....................................................................................................................
36
ART.26. RECEPTIA FINAL
....................................................................................................................
36
ANEXA NR. 1
.................................................................................................
37
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON
ASFALTIC
.................................................................................................
37
ANEXA NR. 2
.................................................................................................
40
MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE
.................................................................................................
40
TESTUL SCHELLENBERG
.................................................................................................
40
ANEXA NR. 3
.................................................................................................
41
MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA
CALD
.................................................................................................
41
ANEXA NR. 4
.................................................................................................
44
UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
.................................................................................................
44
ANEXA NR. 5
.................................................................................................
45
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI
MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE
.................................................................................................
45
Pag. 4 / 51
CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind
mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice
preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile
tehnice de calitate prevzute n SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie s fie ndeplinite la
prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si
straturilor executate.
1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea
drumurilor publice si a strzilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare.
1.3. Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabileste n
proiect de ctre Proiectant.
1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic mbrcmintilor
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice
recuperate.
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor
asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alctuite, n general, din dou straturi si
anume:
- stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi
asfaltice:
MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
MASF8m si MASF 16m, mixturi asfaltice cu bitum modificat stabilizate cu
fibre;
BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblur,
BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.
- stratul inferior, de legatur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi
asfaltice:
BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblur;
BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;
BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.
2.2. n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-
un singur strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate conditiile cerute pentru stratul
de uzur.
2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos
pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.
mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor
executa conform urmtoarelor normative:
AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloz;
AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
Pag. 5 / 51
C A P I T O L U L II
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
ART.3. AGREGATE
3.1. Pentru mbrcminti bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din
agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile
de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662,
tabelul 10.
Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de carier, n functie
de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667,
tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a agregatelor naturale
de carier trebuie s fie conform SR 667, tabelul 2.
Agregatele naturale artificiale vor respecta prevederile SR EN 13043.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate
n totalitate, nainte de a fi introduse n instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevzute
cu platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti desprtitori, pentru
evitarea amestecrii si impurificrii agregatelor.
3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea
certificatelor de conformitate care atest calitatea acestora.
ART.4. FILER
Filerul care se utilizeaz la mbrcminti rutiere bituminoase este de calcar sau
de cret, conform SR EN 13040 si/sau STAS 539, care trebuie s ndeplineasc
urmtoarele conditii:
- finetea (continutul n parti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund
prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm
s fie de 20%.
Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu
ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
ART.5. LIANTI
5.1. Liantii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n
prezentul caiet de sarcini sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Acestia se aplic n conformitate cu indicatiile din tabelul 1.
Pag. 6 / 51
Tabelul 1
Tipul mbrcmintii bituminoase Tipul liantului
mbrcminte bituminoas din
mixtur asfaltic stabilizat cu
fibre:
- strat de uzur (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR
754:
tip D 60/80
sau
Bitum modificat cu polimeri
- strat de legtur (fr fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
tip D 60/80
mbrcminte bituminoas cu bitum
cu polimeri:
- strat de uzur Bitum modificat cu polimeri
- strat de legtur Bitum modificat cu polimeri
sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
tip D 6080
aditivat: Bitum aditivat:
- strat de uzur si strat de legtur - tip D 60/80a - zona climateric cald
- tip D 80/100a - zona climateric rece
neparafinos pentru drumuri: Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
- strat de uzur si strat de legtur - tip D 60/80 - zona climateric cald
- tip D 80/100 - zona climateric rece
Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.
Pag. 7 / 51
Pag. 8 / 51
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie s

ndeplineasc conditiile prevzute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate
de minimum 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz
contrar se utilizeaz bitum aditivat.
5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul cresterii
rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare
la temperaturi sczute, mbrcmintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII
si pe strzi de categorie tehnic I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri
speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente, etc.) se vor
executa cu bitum modificat cu polimeri.
n cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului
AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini.
5.3. n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n cadrul testelor
preliminare se va stabili utilitatea aditivrii bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur
fat de agregate naturale este mai mic de 80%, indiferent de clasa tehnic a
drumului sau de categoria tehnic a strzii, la care se foloseste.
Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D
80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie s corespund
prevederilor SR 754 si Normativului AND 537.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ AND 553.
5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz
separat, pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de
nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de
aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipienti metalici verticali,
prevzuti cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent,
pentru evitarea separrii componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se
recomand ca perioada de stocare s nu depseasc maximum 2 zile, iar
temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s fie de minimum
140oC;
- bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de
nclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru
ulei si bitum), gur de aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu
depseasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie
de (120140)oC.
5.5. Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie bituminoas cu rupere
rapid sau bitum tiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare metalice verticale,
curtate n prealabil, prevzute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de
nclzire.
ART.6. ADITIVI
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia
mbrcmintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structur
specific polar-apolar, conform celor prevzute n declaratia de conformitate a
calittii emis de productor.
Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform reglementrilor n vigoare.
Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii de baz:
- se fie compatibili cu bitumul;
- s fie stabili termic pn la minimum 200oC;
- s amelioreze adezivitatea bitumului fat de agregatele naturale, fr a afecta
celelalte caracteristici ale acestuia;
- s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Pag. 9 / 51
Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu

preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii Inginerului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calittii.
ART.7. FIBRE
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,
pentru executia mbrcmintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz,
bitumate sau nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor
n vigoare.
Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu
preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor conditii
tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de intensitatea
de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementrilor n vigoare, iar
ncercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.
ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile
bituminoase, se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale
materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la
art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.
Pag. 10 / 51
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR

9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct si pentru stratul de
legtur, pot fi realizate integral din agregate naturale de carier sau din amestec de
agregate naturale de carier si de balastier, functie de tipul mixturii asfaltice
conform tabelului 2.
Tabelul 2
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
- criblur sort 4-8 si 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblur sort 4-8 si 8-16
Beton asfaltic rugos - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25
Betoane asfaltice bogate cu criblur - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
Beton asfaltic cu pietris concasat - nisip natural sort 0-4
- filer
- criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu criblur - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris - nisip de concasare sort 0-4
concasat - nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris - nisip de concasare sort 0-4
sortat - nisip natural sort 0-4*)
- filer
*) Conform notei de la tabelul 4.
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar

aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n
prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat, sau l
comand la un laborator autorizat.
9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur,
sustinut de studiile si ncercrile efectuate mpreun cu rezultatele obtinute se
supune aprobrii Inginerului.
Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitatea la 60 oC;
indicele de curgere-fluaj - la 60 oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci
continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit.
La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor
fi de 75 pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I, II, III
(respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de mbrcminte
pentru celelalte clase si categorii.
Pag. 11 / 51
Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul,

dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula
propus de Antreprenor.
9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt
stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv
prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii.
9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n
tabelul 3.
9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat pentru
fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n tabelul 4 si n figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
si 8.
Pag. 12 / 51
Tabelul 3
Strat de uzur Strat de legtur
Fractiuni de agregate Tipul mixturii asfaltice
naturale din amestecul BA 8 BA 16 BA 25 BAR 16 BAD 25 BADPC25 BADPS 25
total BA 8a BA BA 25a BAR MASF MASF 16 BAPC BAD 25m BADPC BADPS
16m 16m 8 MASF16 16 BAD 25a 25a 25a
BA 16a BAR 16a MASF m
8m
Filer si fractiuni din 814 813 613 811 1114 1014 913 27 27 27
nisipuri sub 0,1 mm, %
Filer si nisip fractiunea Diferent pn la 100%
(0,14) mm, %
Cribluri cu 2244 3458 3960 4761 4560 6375 - 5572 - -
dimensiunea peste 4
mm, %
Pietris concasat cu
dimensiunea peste 8 - - - - - - 1834 - 3958 -
mm, %
Pietris sortat cu
dimensiunea peste 8 - - - - - - - - - 3958
mm, %
NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.
Tabelul 4
Tipul mixturii asfaltice
Mrimea ochiului sitei, BA 8 BA 16 BA 25 BAR 16 MASF 8 MASF 16 BAD25, BAD25m, BAD
conform SR EN 933-2 BA 8a BA BA 25a BAR MASF8 MASF16 BAPC 25a, BADPC 25, BADPC
16m 16m m m 16 25a, BADPS 25, BADPS
BA 16a BAR 16a 25a
Treceri prin site cu ochiuri ptrate - SR EN 933-2
25 mm - - 90 - - - - 90100
100
16 mm - - 7290 90100 - 90100 95100 7390
8 mm 90 6685 5480 6174 95 4459 6682 4261
100 100
4 mm 5678 4266 4061 3953 4055 2537 4266 2845
2 mm 3055 3055 3050 3042 1928 2025 3055 2035
1 mm 2242 2242 2040 2131 1622 1922 2142 1432
0,63 mm 1835 1835 1535 1825 1320 1320 1835 1030
0,20 mm 1125 1125 825 1115 1216 1115 1125 520
0,10 mm 913 913 613 911 1114 1014 913 27
Zona de granulozitate a Figura Figura Figura Figura 4 Figura Figura 6 Figura 7 Figura 8
amestecului de agregate 1 2 3 5
naturale
NOTA:
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de
legtur se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n
proportie de maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.
Pag. 14 / 51
Pag. 16 / 51
Pag. 17 / 51
Pag. 18 / 51
9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator

conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele recomandate n
tabelul 5.
Tabelul 5
Continutul de Clasa Categoria
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice liant din masa tehnic a tehnic a
mixturii asfaltice drumului strzii
%
MASF 8, MASF 8m 6,77,5 IV IIV
MASF 16, MASF 16m 6,57,5 IV IIV
BAR 16m, BAR 16a 5,76,2 IIII IIII
BAR 16 5,76,2 IIIII IIIII
Strat de uzur BA 16m 6,07.0 III III
6,37,3 III III
6,07,0 II II
BA 16, BA 16a 6,37,3 III III
6,57,5 IVV IV
BA 8, BA 8a 6,57,5 IVV IV
BA 25, BA 25a 5,57,0 IVV IV
BAPC 16, BAPC 16a 6,07,5 IVV IV
BAD 25m 4,05,0 IIII IIII
Strat de BAD 25, BAD 25a 4,05,0 IV IIV
legtur
BADPC 25, BADPC 25a 4,05,0 IIIV IIIIV
BADPS 25, BADPS 25a 4,05,0 IVV IV
9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este

conform tabelului 6.
Tabelul 6
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant
(recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1,61,8
Betoane asfaltice bogate n criblur:
Strat de uzur - cu dimensiunea maxim a granulei de 1,31,8
16 mm
- cu dimensiunea maxim a granulei de 1,11,8
25 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,61,8
Strat de Betoane asfaltice deschise 0,51,4
legtur
9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si

MASF 16 va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul
fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de
ctre un laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice prevzute.
ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE
10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe
corpuri de prob tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate n
laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau
Pag. 19 / 51
de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata

executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrrilor,
precum si din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.
10.2. n lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie s ndeplineasc, n timpul studiului de
laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.
Pag. 20 / 51
Tabelul 7
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Tipul mixturii Tipul Clasa Categoria Stabilitatea Indicele de Raport S/I, Densitatea Absorbtia
asfaltice bitumului tehnic a tehnic a (S) la 60oC, curgere (I), aparent de ap,
drumului strzii kN, min mm kN, mm kg/m3, % vol
minimum
BA 8 D 60/80 IVV IV 6,0 1,54,5 1,34,0
BA 25 D 60/80a 2300 25
BA 8a D 80/100 IVV IV 5,5 1,54,5 1,23,6
BA 25a D 80/100a
D 60/80 II II 8,5 1,53,5 2,45,6
D 60/80a III III 7,5 1,54,0 1,85,0
BA 16 IVV IV 6,5 1,54,5 1,44,3 2300 25
BA 16a D 80/100 II II 8,0 1,54,0 2,05,3
D 80/100a III III 7,0 1,54,0 1,74,6
IVV IVV 6,0 1,54,5 1,34,0
D 60/80 I I 9,0 1,53,0 3,06,0
D 60/80a II II 8,5 1,53,0 2,85,6
BAR 16 III III 8,0 1,53,0 2,65,3 2300 35
BAR 16a D 80/100 III III 8,5 1,54,0 2,15,6
D 80/100a III III 7,5 1,54,0 1,85,0
D 60/80 IVV IV 6,0 1,54,5 1,34,0
BAPC 16 D 60/80a 2300 25
BAPC 16a D 80/100 IVV IV 5,5 1,54,5 1,23,6
D 80/100a
D 60/80 IV IIV 5,0 1,54,5 1,13,3
BAD 25 D 60/80a 2250 25
BAD 25a D 80/100 IV IIV 4,5 1,54,5 1,03,0
D 80/100a
D 60/80 IIIV IIIIV 4,5 1,54,5 1,03,0
BADPC 25 D 60/80a 2250 25
BADPC 25a D 80/100 IIIV IIIIV 4,0 1,54,5 0,92,6
D 80/100a
D 60/80 IVV IV 4,5 1,54,5 1,03,0
BADPS 25 D 60/80a 2250 25
BADPS 25a D 80/100 IVV IV 4,0 1,54,5 0,92,6
D 80/100a
Tabelul 8
Tipul mixturii asfaltice
Caracteristica BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a,
BA 16, BA 16a, BA BADPC 25, BADPC
8, BA 8a, BA 25, BA 25a, BADPS 25,
25a BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, - 9,5
max
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 7600 -
mm, max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min:
- zon climateric cald 4200 3600
- zon climateric rece 3600 3000
Rezistent la oboseal: numrul de cicluri - 4x105
pn la fisurare la 15oC, min
10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum

modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9.
Tabelul 9
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
BA 16m BAR 16m BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip
Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5
- Densitate aparent, kg/m 3, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de ap, % vol 25 35 36
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa
de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, 2900 2800 -
max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri - - 4x105
pn la fisurare, la 15oC, min
10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10.
Lucrari de Reabilitare
DN76 5 R14 Beius - 5 R14 Beius Oradea Caiet de Sarcini
Oradea Caiet de Sarcini
Tabelul 10
MASF8, MASF8m MASF16, MASF
16m
Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2
Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,53,5 1,53,5
- Densitate aparent, kg/m 3, min 2300 2300
- Volum de goluri, % 34 34
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 10000 10000
mm, max
- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), Temperatura Temperatura
mm/h:
Numrul mediu de vehicule1): 45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)
< 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0
15003000, max 4,0 6,0 4,0 6,0
30006000, max 2,0 3,5 2,0 3,5
> 6000 < 2,0 < 3,5 < 2,0 < 3,5
- Adncimea fgasului, mm:
Numrul mediu de vehicule1):
< 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0
15003000, max 5,0 8,0 5,0 8,0
30006000, max 4,0 7,0 4,0 7,0
> 6000 < 4,0 < 7,0 < 4,0 < 7,0
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4000 4500
Deformatia permanent la oboseal (3600 1200 1000
impulsuri) la 15oC, 10-4, max
NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de

perspectiv.
2 - Zon climateric rece
3 - Zon climateric cald
Mixturile asfaltice stabilizate cu fibra pentru stratul de uzura se realizeaza din

agregate naturale de cariera. Procentul de suprafata sparta (concasata) a agregatelor
va fi, =100. Limitele procentelor de agregate naturale si de filer din cantitatea
totala de agregate sunt prezentate n tabelul 4. Zona de granulozitate a amestecului
de agregate naturale este cuprinsa n tabelul 4. Bitumul, filerul, fibra, alti aditivi (cu
exceptia celor incorporati n bitum) se vor raporta la 100% mixtura.
Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin

metodologii prevazute de reglementarile tehnice n vigoare, de catre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator n vederea

stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 4 si au la baza o masa
volumica medie a agregatelor de 2,650 Mg/m3 . Pentru alte valori ale masei volumice
a agregatelor continutul de bitum se va corecta cu un coeficient a=2,650/d, unde d
este masa volumica reala (medie) a agregatelor, in Mg/m3 si se determina cf.SR
EN1097/6. Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibra se va utiliza bitum
Pag. 23 / 51
pur/aditivat sau bitum modificat/modifcat si aditivat cu penetratie de maxim 80

(0,1mm).
Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16

variaza n limitele 0,3... 1,0% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul si eficienta
fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un

laborator de specialitate autorizat sau acreditat pe baza testului Schellenberg (max.
0,2%) si a stabilitatii Marshall, care trebuie sa fie de min.7,0 KN.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se

ncadreze n limitele din tabelul 10.
Pentru mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, volumul de goluri se determina conform

SR EN 12697-8, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confectionate conform SR EN
12697-30, cu mentiunea ca se aplca 75 lovituri.
10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip

Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face
conform SR EN 12697/34.
10.6. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se determin conform
metodologiilor prevzute de reglementrile tehnice n vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei 2.
10.7. Bitumul continut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei
lucrrilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere
IB cu maximum 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii
asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip
MASF.
Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea
probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltic se
face conform SR EN 12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru determinarea acestuia,
se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. n cazul n care nu
se dispune de aparatura prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4,
recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.
ART.11. STATIA DE ASFALT

Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care
s permit obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi
prevzute de Caietul de sarcini.
11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si dotate cu
dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor
naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului, precum si
dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor cu liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu.
n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea
cantittii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor
se face automat, pe computer.
11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de
nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii
Pag. 24 / 51
asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de

+2% pentru bitum si filer.
n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c
densitatea acestuia, variaz cu temperatura astfel nct la 150 oC180oC, 1 kg de
bitum rutier are un volum de (1,091,11) l.
11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea
de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.
11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului
11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei
cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu media zilnic de consum. Fiecare
dintre rezervoare trebuie s aib un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de
nclzire a liantului pn la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea
acestuia.
Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 oC, n scopul
evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic.
11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum
si echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a cror functionare
trebuie verificat frecvent. Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru
specific.
11.2.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un
sistem automat de alimentare si dozare a bitumului.
Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat
de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.
11.3. Stocarea si dozarea filerului
La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu
dispozitive de alimentare si extragere corespunztoare (pneumatic), care s permit
dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta
aprobat de Inginer.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor
11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o treime din
agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea contaminrii sorturilor.
Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu
scurgerea apelor asigurat.
Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de
late, astfel nct s permit depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor,
avnd n vedere c depozitele nu trebuie s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de
lungime/ltime de 3.
11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de
echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel nct
s se mentin o productie constant.
Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s
permit alimentarea agregatelor conform retetei aprobat de Inginer privind
compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fat de granulozitatea prescris din
tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Tabelul 11
Fractiunea, mm Abateri admise fat de doxaj, %
2531,5 +5
1625 +5
816 +5
Pag. 25 / 51
48 +5
14 +4
0,200,63 +3
0,10,2 +2
00,1 +1,5
11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu

echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor.
11.5. Malaxarea
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor
capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este
nchis, ea trebuie s fie prevazut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului
prin dispersie.
Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea
golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de
mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea
nceperii fabricatiei.
11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate msuri speciale
pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n
mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit.
ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii
Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n
functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea
amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a
temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr
pierderi de materiale.
Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si
amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces
la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a
depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre
sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si
ndeprtrii apelor, etc.).
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor
completa sau se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer.
ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va
trebui realizat numai n statii automate de asfalt.
13.1. O atentie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind
continutul de liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari
granule s fie asigurat ntr-un mod corespunztor.
13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de
bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele
valori:
165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80
160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia
mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9).
Pag. 26 / 51
Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC.

Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiasi bitum
de mai multe ori.
Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea
bitumului, atunci este necesar determinarea penetratiei acestuia. Dac penetratia
bitumului nu este corespunztoare se renunt la utilizarea lui.
13.2. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul instalatiei de
preparare a mixturilor asfaltice.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n
usctor trebuie s fie ntre urmtoarele valori:
170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;
165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Se interzice nclzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului.
Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si
trebuie verificat cel putin odat pe zi.
13.3. Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe
ciururile instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n
malaxor unde se amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul
nclzit, dozat n prealabil si se continu amestecarea.
Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie s fie
suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale
si a filerului cu liantul bituminos.
13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la
iesirea din malaxor trebuie s fie ntre urmtoarele valori:
160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80
155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de
+5%.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilit astfel ca,
tinnd seama de rcirea care are loc n timpul transportului si a asteptrilor n
conditiile climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si
compactarea mixturii.
ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE
14.1. nainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de
preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri, astfel nct curba de
granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinut, s corespund celei
calculate n laborator, n limitele de tolerant din tabelul 11.
14.2. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Beneficiarul lucrrii,
Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:
- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de msurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea functionrii malaxorului.
14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer dup ce va
constata c debitele fiecrui constituent permit s se obtin amestecul prescris n
limitele tolerantelor admise.
Pag. 27 / 51
14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se
dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou
reglajul, dup care s supun din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n
exploatare.
14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea
utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile
pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de
anulare a autorizatiei.
ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI

Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare,
verificri de rutin n timpul executiei si verificri n cadrul receptiei la terminarea
lucrrilor, cu frecventa mentionat n tabelul 12.
Pag. 28 / 51
Tabelul 12
Categoria Frecventa
Faza Natura controlului sau * controlului sau
controlulu
i
verificrii A B C a verificrii
Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tip de
produs
Executi Controlul reglajului instalatiei de x x naintea nceperii
e preparare a mixturii, inclusiv stabilirea fabricatiei fiecrui
duratei de malaxare tip de mixtur
ncadrarea agregatelor n zona de x la nceputul
granulozitate indicat n caietul de sarcini campaniei de lucru
pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat, sau ori de cte ori
inclusiv starea de curtenie (continutul de se utilizeaz alte
impuritti) a agregatelor agregate
Temperatura liantului la introducerea n x permanent
malaxor
Temperatura agregatelor naturale uscate x permanent
si nclzite la iesirea din toba de uscare
Functionarea corect a dispozitivelor de x la nceputul fiecrei
cntrire sau dozare zile de lucru
Granulozitatea amestecului de agregate x zilnic sau ori de cte
naturale la iesirea din malaxor, nainte de ori se observ o
adugarea liantului (aceasta trebuie calitate
corelat cu dozajul de bitum stabilit necorespunztoare
pentru mixtur, inclusiv abaterile a mixturilor asfaltice
admisibile la continutul de liant)
Temperatura mixturilor asfaltice la x n fiecare or a
preparare programului de
lucru
ncadrarea dozajului de bitum n dozajul x zilnic, prin extractii
stabilit n laborator
Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: x zilnic
granulozitatea agregatelor si dozajul de
bitum, care trebuie s corespund
dozajelor stabilite de laborator, cu
tolerantele admise indicate n tabelul 11
si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini
Caracteristicile fizico-mecanice: x cte o prob de 20
Stabilitatea la 60oC kg la fiecare 200-
Indicele de curgere, Fluaj 400 to de mixtur,
Densitatea aparent Marshall n functie de
Absorbtia de ap Marshall productivitatea
statiei
* A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor

asfaltice.
B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei.
C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei.
Pag. 29 / 51
MODUL DE PUNERE N OPER
ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu
autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de
temperatur, care trebuie s fie curtate de orice corp strin si uscate nainte de
ncrcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30
minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10 oC+15oC),
autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu
acesta (motorin, pacur, etc.) este interzis.
16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea
instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie
evitate ntreruperile procesului de executie a mbrcmintii.
ART.17. LUCRRI PREGTITOARE

17.1. Pregtirea stratului suport
17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat.
Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si
mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat.
n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se mtur,
urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
17.1.2. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie
conform proiectului de executie.
n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti existente,
aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de executie se realizeaz, dup caz,
fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform
prevederilor din proiectul de executie.
17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata
stratului suport.
17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.
17.2. Amorsarea
17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de
lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de natura stratului suport.
17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri:
- pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul
suport din mbrcminti asfaltice existente;
- pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur se execut la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatur.
Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei
bituminoase.
17.2.3. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas
dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie
efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant maxim de
100 m.
17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate pe strat suport de beton de
ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea total a straturilor rutiere din mixturi
asfaltice este mai mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm
Pag. 30 / 51
cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport
de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi se recomand acoperirea total a
zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur asfaltic n
grosime de minimum 2 cm.
Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va
face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5.
ART.18. ASTERNEREA
18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la
temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea
bitumului tip D 60/80 asternerea se face pn la 15 septembrie.
18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu
repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de
clasa tehnic I, II si III si care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n
spatii nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual.
Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei
benzi programat a se executa n ziua respectiv.
18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii
mixturii ramas necompactat n amplasamentul repartizatorului, pn la 120 oC, se
procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz
imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul
benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea buncrului si grinzii vibratoare a
repartizatorului.
Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se
asterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru
transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10.
18.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de
tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 13.
Tabelul 13
Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la
Tipul liantului asfaltice la asternere compactare
o o
C C
mm
min. nceput sfrsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul

finisorului.
Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut n tabelul 13 vor
fi refuzate si evacuate urgent din santier.
n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc n buncrul
finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale.
18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod uniform, att din
punct de vedere al grosimii ct si cel al afnrii.
Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest
lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobrii Beneficiarului, ltimea benzilor
de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate.
18.6. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea
fixat de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului,
dup realizarea unui sector experimental.
Pag. 31 / 51
18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire

a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total ntreruperile.
18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material
proaspt depus nainte de compactare.
18.9. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n permanent,
suficient mixtur necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va
acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie
foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului,
astfel nct s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd
benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar.
Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura pentru banda
adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtur
repartizat, mpingndu-se napoi cu o raclet, astfel nct s apar rostul, operatie
dup care se efectueaz compactarea pe noua band.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor
decala cu minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor.
Atunci cnd exist si strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant
hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntretesut.
18.11. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt
existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o
lungime variabil n functie de grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o
grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se
recomand s fie n form de V, la 45 o. Completarea zonei de unire se va face cu o
amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice,
pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).
ART.19. COMPACTAREA
19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare,
care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru
fiecare tip de mixtur asfaltic si fiecare strat n parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu
pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare
adecvate, astfel nct s se obtin un grad de compactare conform tabelului 15.
19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un
sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate,
n functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte.
Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n
lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele
stabilite pentru productia curent.
ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele
de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj;
- planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct
posibil constant, n fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecrui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului;
- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat
n articolul precedent.
Pag. 32 / 51
19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se

obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.
19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de
compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor
uzuale este cel mentionat n tabelul 14.
Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte.
Tabelul 14
Ateliere de compactare
Tipul stratului A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
pneuri de 160 kN rulouri netede de rulouri netede de
120 kN 120 kN
Numr de treceri minime
Strat de uzur 10 4 12
Strat de legatur 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea
Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de
asternere-compactare.
19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat
astfel nct s se obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de
deformabilitate si suprafatare.
19.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n
zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat.
Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n
urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput,
pentru a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n
spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul
bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz
cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
19.6. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri
care apar pe suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor
compactoare pe toat ltimea benzii.
19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI

Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate nainte de
aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata
mbrcmintei va fi protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea
Beneficiarului, pe baza constatrilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere
rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap
curat nealcalin) si rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de
praf, sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- rspndire de nisip (de preferint de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap (0,8-1) kg/mp;
- rspndire nisip 3...5 kg/mp.
Pag. 33 / 51
ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER

21.1. n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase, trebuie s se
verifice cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele:
- pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de
dou ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic.
21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face
pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de
compactare: cte o prob de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic,
indiferent de tipul mixturii, n functie de productivitatea instalatiei.
21.3. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face pe o plac de
minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m 2 suprafat executat (conform SR 174-
2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele caracteristici:
la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si stratul de
legtur:
- densitatea aparent
- absorbtia de ap
- gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15.
Tabelul 15
Tipul mixturii asfaltice Densitatea Absorbtia de Grad de
aparent, kg/m3, ap, % vol compactare, %,
min min
Mixtur asfaltic stabilizat cu
fibre:
MASF 8, MASF8m 2300 26 97
MASF 16, MASF16m
Beton asfaltic rugos:
BAR 16m 2300 47 96
BAR 16a 2250
BAR 16
Beton asfaltic bogat n
criblur:
BA 16m 2300 26 96
BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 2250
16a
BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16
Beton asfaltic deschis:
BAD 25m 2250 38 96
BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 2200
25a
BAD 25, BADPC 25, BADPS 25
la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, pentru

clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic a strzii, I, II:
- rezistenta la deformatii permanente.
Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de
deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 45 oC pentru zona
climateric rece si respectiv de 60 oC pentru zona climateric cald, conform
metodol;ogiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare.
Pag. 34 / 51
Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16.

Tabelul 16
Viteza de deformatie la ornieraj Adncimea fgasului, mm,
Numrul mediu (VDOP), mm/h, max max
de
vehicule1) Temperatura Temperatura
45oC 60oC 45oC 60oC
< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0
15003000 4,0 6,0 5,0 8,0
30006000 2,0 3,5 4,0 7,0
> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0
NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de

perspectiv.
21.4. Controlul compactrii

21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s vegheze n
permanent la:
- etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri;
- utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n
functiune continu si regulat;
- elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul
de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor
si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient din
partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va
lua msurile necesare de remediere.
21.4.2. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor bituminoase, se va
determina de ctre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator
sau in situ.
Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete
formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin
determinarea densittii aparente pe plcute sau carote si raportarea acesteia la
densitatea aparent a aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau
asternere (nainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a
mixturii asfaltice din strat si densitatea aparent determinat pe cilindrii Marshall
pregtiti n laborator, din aceeasi mixtur asfaltic.
n cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia de
ap si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate
mbrcmintile. Determinrile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la
aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele
s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al mbrcmintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile,
stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare,
care vor purta o mentiune special.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15.
21.5. Reglarea nivelmentului
Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n
raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este fcut n
contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine
Pag. 35 / 51
(ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale

ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru
ambele straturi (de legatur si/sau de uzur) este +/- 1,5 cm.
Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este
considerat convenabil.
Pag. 36 / 51
CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE
ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI

mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile
din tabelul 17.
Tabelul 17
Caracteristica Conditii de Metoda de ncercare
admisibilitate
Planeitatea n profil longitudinal. 1)
Indice de planeitate, IRI, m/km:
- drumuri de clas tehnic III < 2,5 Reglementri tehnice n
vigoare
- drumuri de clas tehnic III < 3,5 privind msurtori cu
analizorul
- drumuri de clas tehnic IV < 4,5 de profil longitudinal (APL)
- drumuri de clas tehnic V < 5,5
Uniformitatea n profil longitudinal. 1)
Denivelri admisibile msurate sub
dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clas tehnic I si < 3,0
strzi de categoria tehnic IIII SR 174-2
- drumuri de clas tehnic II si
strzi de categoria IV n alte zone < 4,0
dect cele
din zona rigolelor)
- drumuri de clas tehnic IIIV < 5,0
Rugozitatea2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT,
unitti SRT:
drumuri de clasa tehnic III > 80 STAS 8849
drumuri de clasa tehnic III > 70
drumuri de clasa tehnic IVV > 60
- Rugozitatea geometric, HS, mm:
drumuri de clasa tehnic III > 0,7 STAS 8849
drumuri de clasa tehnic III > 0,6
drumuri de clasa tehnic IVV > 0,55
- Coeficient de frecare (GT): Reglementri tehnice n
vigoare cu
drumuri de clasa tehnic III > 0,95 aparatul de msur Gip
Tester
drumuri de clasa tehnic IIIV > 0,7
Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fr Vizual
degradri sub
form de exces de
bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite
NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de

planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.
Pag. 37 / 51
Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax la

drumuri si n ax si la rigole la strzi.
2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin
msurarea rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea
cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n

termen de o lun de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea
lucrrilor.
ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT

Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate
pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n
conformitate cu prevederile STAS 6400.
23.1 Grosimea straturilor trebuie s fie cea prevzut n profilul transversal tip
din proiect.
Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de datele nscrise n
buletinele de analiz ntocmite pe baza ncercrii probelor din mbrcmintea gata
executat, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum dou sondaje pe km,
efectuate la 1 m de marginea mbrcmintii.
Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n proiect,
pentru fiecare strat n parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile n plus nu constituie
motiv de respingere a lucrrii.
23.2. Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect. Eventualele abateri
limit locale admise pot fi de maximum +50 mm.
23.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate n
proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse n
intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatur ct si pentru stratul de uzur la
drumuri si n intervalul +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
23.4. Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fat
de cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii pasului de proiectare prevzut.
Pag. 38 / 51
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRRILOR
ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de
legatur si de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat
al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul
statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n
Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.
ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)

Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform
Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia
tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei.
Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum
10% din lungimea traseului.
La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar
cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale
declivittilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru
verificarea calittii mbrcmintii.
Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din
documentatia de control a receptiei preliminare.
n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care
este de un an de la data receptiei preliminare a mbrcmintii, toate eventualele
defectiuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor.
ART.26. RECEPTIA FINAL

Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa
expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrarilor definitive.
Pag. 39 / 51
ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON
ASFALTIC
1. DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceast anex se refer numai la acele materiale
(adaosuri) care sunt ncorporate n compozitia bitumului si la orice alte conditii pe
care trebuie s le ndeplineasc agentul modificator (polimeri) sau amestecul care
contine bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regsesc n paragrafele
respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmtoarele dou metode
de modificare a compozitiei bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi n statia de asfalt si
anume n malaxor. Aditivul va fi introdus n ordine dup agregatele concasate si
nainte de bitum precum si n cantitatea indicat de fabricant, dar supus mai
nti aprobrii Beneficiarului.
(ii) bitum gata modificat n fabric si transportat apoi pe amplasament.
n ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare n legatur
cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicat n vederea
verificrii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de
preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adic a bitumului
modificat.
n programul su de executie a lucrrilor, Antreprenorul va specifica termenele
la care urmeaz s se fac toate ncercrile necesare pe probe de bitum, bitum
modificat si mixtur asfaltic, precum si perioada de timp necesar considerat
rezonabil pentru aprobarea produsului de ctre Beneficiar.
2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunztor, realizat
pe baz de polimeri, astfel nct dup modificare, bitumul modificat rezultat s
respecte cerintele mentionate n tabelul de mai jos.
Caracteristica Conditii de Metoda de
admisibilitate verificare
o
Penetratie la 25 C, 1/10 mm 5570 STAS 42
Punctul de nmuiere, oC, min 55 STAS 60
Ductilitatea la:
13oC, cm, min 40 SR 61
25oC, cm, min 100
Punct de rupere Fraas, oC, max -15 STAS 113
Revenire elastic la 13oC, %, min 60
Stabilitate la nclzire n film subtire a
bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT):
- pierdere de mas, %, max 0,8
- penetratie rezidual (Pf/Pi.100), %, min 50
- cresterea punctului de nmuiere, oC, max 9 Reglementri
- ductilitate rezidual la 13oC, cm, min 40 tehnice n
vigoare
o
- revenire elastic la 13 C, %, min 60
Omogenitate (microscop cu lumin
fluorescent):
- particule sub 5, %, min 80
Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de
163oC:
Pag. 40 / 51
- diferenta ntre punctele de nmuiere, oC, 5

max
Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, 85 STAS 10969/3
min
Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D

80/100 si trebuie s corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si
conditiei suplimentare:
- Indice de instabilitate coloidal: maximum 0,5
Indicele de instabilitate coloidal se determin conform reglementrilor n
vigoare.
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia
mbrcmintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii
trebuie s fie agrementati conform reglementrilor n vigoare.
Tipul de polimer sii dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu
preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice prevzute n tabel.
Att tipul de agent modificator, ct si procentul necesar, exprimat n greutate,
vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea
efectuarea probelor de laborator necesare.
Aprobarea final intr n sarcina Beneficiarului, care-si rezerv dreptul de a
executa si alte ncercri pe care le consider necesare, utiliznd propriile sale
echipamente, n vederea obtinerii unor rezultate ct mai exacte n ceea ce priveste
calitatea bitumului modificat propus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum
modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul de mai jos.
BA 16m BAR 16m BAD 25m
Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5
- Densitate aparent, kg/m 3, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de ap, % vol 25 35 36
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa
de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, 2900 2800 -
max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri - - 4x105
pn la fisurare, la 15oC, min
NOTA:
- Epruvetele de laborator necesare ncercrilor vor fi realizate n conformitate cu
cerintele din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind
temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie s
fie ntre 170oC si 180oC
- ncercrile se vor executa n conformitate cu cerintele din STAS 1338/2
- Beneficiarul si rezerv dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si
alte ncercri n vederea stabilirii efectelor utilizrii materialului pe termen lung.
Pag. 41 / 51
Totusi, rezultatele ncercrilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate n

scopul lurii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calittii executiei
lucrrilor, conform conditiilor contractului, dar pot s contribuie la adoptarea
unor modificri fat de solutiile mentionate n Caietele de sarcini, modificri ce
pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). ncercrile ce
pot fi executate de Beneficiar sunt urmtoarele:
Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare

ncercarea "ORNIERAGE" (privind Proiect de norme
rezistenta la formarea fgaselor) la 60 oC, max. 8 frantuzesti
la 30.000 cicluri (%) NF 98 141
Rezistenta la oboseal la 10oC, 25 Hz, E6 min. 100 Metoda LPcPC
(10-6)
Costul tuturor ncercrilor, efectuate att n Romnia, ct si n laboratoarele

aflate n strintate, va fi suportat de Antreprenor.
3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE

Operatiunile de transport si depozitare se refer la bitumul modificat produs n
fabric.
Transportul La nceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum
160oC. Bitumul modificat va fi transportat n conditii
corespunztoare de la fabric pn pe amplasament. Mijloacele de
transport vor fi containere izolate termic.
Depozitarea Bitumul modificat pe baz de polimeri va fi depozitat n containere
speciale, asezate pe vertical si care se rotesc cu o vitez
adecvat, pentru a mpiedica aparitia separrii materialelor
componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140 oC.
Temperatura va fi urmrit permanent, prin intermediul unor
dispozitive speciale care pot fi verificate n orice moment de
personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat
depozitat trebuie s fie egal cel putin cu cantitatea medie
prevzut a fi consumat zilnic.
4. CONTROLUL CALITTII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI
MODIFICAT PE AMPLASAMENT
n timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi
verificate urmtoarele:
(i) Temperatura de amestecare
(ii) Dozajul aditivului pe baz de polimeri
(iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut.
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestat prin eliberarea unui
certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dup efectuarea analizelor si ncercrilor de
ctre un laborator aprobat.
Pag. 42 / 51
ANEXA NR. 2
MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE
TESTUL SCHELLENBERG
1. PRINCIPIUL METODEI
Se determin procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltic
stabilizat cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, n prezenta temperaturilor ridicate.
2. APARATURA
- etup care asigur temperatura de 170o+2oC;
- balant cu exactitatea de 0,1 g;
- pahar Berzelius;
- capsul de portelan;
- sticl de ceas.
3. PREGTIREA PROBEI DE MIXTUR ASFALTIC TIP MASF

Se prepar n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtur asfaltic tip
MASF, la temperatura de 150oC.
4. MOD DE LUCRU
Proba de mixtur asfaltic se cntreste cu exactitate de 0,1 g si se introduce
ntr-un pahar Berzelius, nclzit n prealabil la temperatura de 170 oC.
Paharul Berzelius cu proba de mixtur asfaltic se acoper cu o sticl de ceas,
se introduce n etuv, nclzit n prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se
mentine la aceast temperatur timp de (1 h + 1 min).
Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuv si mixtura asfaltic se rstoarn n
capsula de porterlan, cntrit n prealabil.
Se cntreste capsula de portelan cu mistura asfaltic si se determin, prin
diferent, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.
5. EXPRIMAREA REZULTATELOR
5.1. Se calculeaz procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius,
cu relatia:
m1 - m2
p= x 100 (%)
m1
n care:
m1 - masa mixturii asfaltice introdus n paharul Berzelius, n grame;
m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, n grame.
5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cntrire a paharului Berzelius
nainte de nclzire (m) si dup rsturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a
probei de mixtur asfaltic (m 1). Procentul de material aderent la peretii paharului
Berzelius se calculeaz cu relatia:
m - m
p= x 100 (%)
m1
5.3. Rezultatul este media a dou determinri.
6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
n functie de valoarea procentului (p) de material rmas pe peretii paharului
Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaz astfel:
Pag. 43 / 51
p < 0,2 % bun;

p = 0,2% acceptabil.
Pag. 44 / 51
ANEXA NR. 3
MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a

drumurilor de interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea

si modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice

a drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie n vederea executrii
de lucrri n zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si ntretinerea

drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii

pentru lucrri de ntretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor

bituminoase stabilizate cu fibre de celuloz,
destinate executrii mbrcmintilor
bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind mbrcmintile bituminoase

cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat
cu polimeri.
AND 553 - Normativ privind executia mbrcmintilor

bituminoase cilindrate la cald realizate din
mixtur asfaltic, cu bitum aditivat.
Pag. 45 / 51
AND 559 - Normativ privind executia mbrcmintilor

bituminoase cilindrate la cald, realizate din
mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
III. STANDARDE
STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere.

Metoda cu inel si bil.
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilittii.
STAS 113 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere

Fraass.
SR 174-1 - Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase

cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de
calitate.
SR 174-2+ - Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase

SR 174-2/C1 cilindrate, executate la cald. Conditii
tehnice pentru prepararea si punerea n oper
a mixturilor asfaltice si receptia
mbrcmintilor executate.
STAS 539 - Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins
n pulbere.
SR 662 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de

balastier. Conditii tehnice de calitate.
SR 667 - Agregate naturale si piatr prelucrat pentru

lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate.
SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 863 - Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale

traseelor. Prescriptii de proiectare.
SR EN 933-2 - ncercri pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometric. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor.
STAS 1338/1 - Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si

mbrcminti bituminoase executate la cald.
Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si
confectionarea epruvetelor.

Metode de determinare si ncercare.
Pag. 46 / 51

Tipare si accesorii metalice pentru
confectionarea si decofrarea epruvetelor.
STAS 6400 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de

fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 8849 - Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de

rulare. Metode de msurare.
STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid

pentru lucrrile de drumuri.
STAS 10.969/3 - Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor

pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda
de determinare cantitativ.
SR EN 12.697-1 +
+ SR EN 12.697-1/AC - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru
mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1:
Continutul de bitum solubil.
SR EN 12.697-3+
Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.
SR EN 12.697-4 +
Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare.
SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru

Prelevarea probelor.
SR EN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru

Pregatirea probelor pentru determinarea
continutului de bitum, a continutului de ap si
a compozitiei granulometrice.
Pag. 47 / 51
ANEXA NR. 4
UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
nainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate msuri speciale de pregtire a
suprafetelor pe care urmeaz s se aplice geogrilele.
Nu va fi permis circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata
geogrilelor.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregtirea suprafetei
Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularitti.
Neregularittile suprafetei mai mari de 10 mm att pe directie transversal ct si pe
directie longitudinal, constatate n urma msurtorilor efectuate cu un dreptar
standard cu lungimea de 3 m, ca si crpturile cu o ltime mai mare de 6 mm, vor fi
corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin.
O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor asfaltice pe care
degradrile sunt rspndite, sau n cazul n care aceast metod este indicat n
proiect, const n asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minim de
20 mm si care va fi asternut nainte de amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinut va trebui s fie perfect curat. Acest lucru se
realizeaz prin ndeprtarea materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau
altele.
2.2. Asternerea geogrilelor
Pe suprafata pe care urmeaz s se astearn geogrilele, se va pulveriza un
strat de bitum pur, nclzit la maximum 150 oC, sau o emulsie bituminoas cu
concentratia de 0,8-1,2 l/m 2, nclzit tot la o temperatur maxim de 150oC.
Cantitatea de bitum se va corecta n functie de tipul materialului aprovizionat.
Ltimea de aplicare este conform proiectului.
Suprapunerea fsiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.
Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare
tip de material geosintetic, existnd anumite particularitti de asternere.
Se va asterne apoi stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, cu
interzicerea total a circulatiei direct pe materialul geosintetic.
3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se execut geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste
180oC.
Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, msurat att pe directie
longitudinal ct si pe directie transversal.
Alungirea maxim a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.
Grosimea materialului nu va depsi 3,5 mm.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un
anumit tip de geogrile. n acest scop, Antreprenorul va supune aprobrii Beneficiarului
rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile
tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea n scris a
materialului, nainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament.
n cazul n care crede de cuviint, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor
ncercri suplimentare realizate ntr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.
Costul aferent acestor ncercri va fi suportat de Antreprenor.
Pag. 48 / 51
Antreprenorul rspunde de naintarea, foarte din timp, a propunerilor sale

privind materialul utilizat, astfel nct s nu apar ntrzieri n legatura cu turnarea
suprafetei mbrcmintii rutiere.
Pag. 49 / 51
ANEXA NR. 5
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI
MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
nainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate msuri
speciale de pregtire a suprafetei suport.
Numai utilajele prevzute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejat a
materialului geotextil combinat. n consecint, este permis asternerea stratului
urmtor de binder asfaltic sau a stratului de baz, fr a mai fi nevoie de nici un alt
strat protector.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregtirea suprafetei
Vor trebui luate msuri ca marginile drumului existent s fie drepte si paralele
cu axul drumului.
Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularizati.
Denivelrile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate n urma
msuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crpturile mai largi de
6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a
altor materiale corespunztoare.
O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor mai degradate,
sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea unui
strat de asfalt de egalizare, care trebuie s aib o grosime minim de 20 mm si care
va fi turnat nainte de aplicarea materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui s fie perfect curat n urma
ndeprtrii materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea materialului geotextil combinat
Pe suprafata suport obtinut asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de
bitum pur, nclzit la o temperatur de 150 oC (sau o emulsie bituminoas) cu
concentratia de 0,8-1,2 l/m 2. Tratamentul se aplic succesiv, pe cte o fsie cu o
ltime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata n jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dac apare o cantitate de
bitum n exces, aceasta va fi ndeprtat prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe
minimum 0,20 m.
Stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, se va asterne reducnd
numrul de accelerri si frnri ca si numrul operatiilor de schimbare a directiei de
deplasare a utilajelor care actioneaz direct pe suprafata neprotejat de material
geotextil.
Temperatura maxim de asternere va fi de 150 oC. Stratul de asfalt de deasupra
nu trebuie s acopere n ntregime materialul geotextil pentru a permite derularea n
continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minim de
suprapunere a straturilor de material.
3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilen 100%.
n cazul geogrilelor, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici tehnice:
(i) Rezistenta maxim la tractiune a geogrilei pe directie longitudinal si
transversal va fi de minimum 30 KN/m
(ii) Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,400 kg/m 2
(iii) Alungirea maxim la curgere a materialului va fi de 11%
Pag. 50 / 51
(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si

materialul pe ambele directii (grosime nominal de 3,5 mm).
n cazul materialului geotextil, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici
tehnice:
(i) Materialul realizat din polipropilen va avea o structur netesut si perforat
(ii) Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,140 kg/m 2 iar greutatea
maxim de 0,160 kg/m2
(iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un
anumit tip de geogrile si va supune aprobrii Inginerului rezultatele ncercrilor si
caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitnd aprobarea n scris a
Inginerului nainte de procurarea materialului respectiv, n vederea utilizrii acestuia
pe amplasament.
Beneficiarul poate solicita n cazul n care crede c este necesar, efectuarea
unor ncercri suplimentare n laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar.
Costul aferent acestor ncercri suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul rspunde de naintarea la timp a propunerilor sale, astfel nct s
nu apar ntrzieri n legtur cu operatiile de turnare a suprafetei mbrcmintii
rutiere.
Pag. 51 / 51

CS07 - Imbracaminti Rutiere Bituminoase (MASF16m)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS07 - Imbracaminti Rutiere Bituminoase (MASF16m)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,

ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie s

Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu

ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE

ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR

*) Conform notei de la tabelul 4.

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar

Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul,

9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator

9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este

9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si

ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata

10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum

10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de

Mixturile asfaltice stabilizate cu fibra pentru stratul de uzura se realizeaza din

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator n vederea

pur/aditivat sau bitum modificat/modifcat si aditivat cu penetratie de maxim 80

Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se

Pentru mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, volumul de goluri se determina conform

10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip

ART.11. STATIA DE ASFALT

asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de

11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu

ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC.

ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI

* A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor

ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

ART.17. LUCRRI PREGTITOARE

Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul

18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire

19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI

ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, pentru

Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16.

NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de

21.4. Controlul compactrii

(ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale

ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI

NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de

Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax la

Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n

ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT

ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)

ART.26. RECEPTIA FINAL

- diferenta ntre punctele de nmuiere, oC, 5

Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D

Totusi, rezultatele ncercrilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate n