Puin ca tot ce-i bun, i bun ca tot ce-i rar, aa e vinul din

Moldova

Industria vinicol din Republica Moldova este prin tradiie cel mai puternic sector al economiei
naionale, i indiscutabil este ramura cu care ara i-a obinut un renume internaional. Vinul a
fost, chiar i n perioada de tranziie de la economia de comand la o economie de pia, unul
dintre foarte puinele produse moldoveneti care au nregistrat i nregistreaz de fapt o balan
comercial excedentar, exportul vinului reprezentnd peste 30% din valoarea total a
exporturilor moldoveneti. Suprafaa plantaiilor viticole din Moldova este evaluat la cca 150
mii ha, dintre care 45 mii hectare constituie plantaiile din gospodriile auxiliare. Acestea ocup
6% din suprafaa terenurilor agricole i asigur cca 35% din valoarea produciei obinute n
sectorul agroindustrial.

Exportul vinului din Moldova a nregistrat pe parcursul ultimilor ani o cretere de 24%, n timp
ce creterea exportului mondial al vinului constituie cca 8% anual. Mai mult ca att, statistica mai
spune c Moldova ocup locul 11 n topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume, iar
ponderea vinurilor moldoveneti n exportul mondial de vinuri este de 1,2%. Actualmente,
fabricarea produselor vitivinicole este o ramur care asigur securitatea economic a rii i
mijloace financiare pentru acumularea veniturilor la bugetul de stat. Potrivit statisticilor
preliminare exporturile vinicole au nregistrat n 2005 o cretere cca 14%.

Spre deosebire de alte ri, mari productori de struguri i vinuri, Moldova comercializeaz pe
piaa intern doar 1011% din volumul total destinat comercializrii vinurilor, cea mai mare
parte fiind destinat exportului. Pe de alt parte, trebuie s fim contieni de faptul c
promovarea exportului se face dificil din cauza mai multor bariere tarifare, a unor msuri
protecioniste ce poart de multe ori un caracter netarifar aplicate la import, sau cantitile relativ
mici de vinuri de calitate superioar competitive pe pieele de desfacere.

Piaa-int, ca de altfel i cea mai atractiv pentru exportul vinurilor moldoveneti, rmne a fi
Federaia Rus cu o cot de cca 70% din export. De fapt, aceast structur a exporturilor vdete
o pronunat dependen unilateral fa de piaa din Rusia, fcnd ca aceasta din urm, pe
alocuri destul de frecvent, s ia atitudini destul de ostile dictnd de una singur regulile pieei.
Este cazul s ne amintim i despre pretinsele sanciuni economice ale autoritilor ruseti cu
privire la importurile de vin din Moldova, care pn la urm au pus n eviden importana
capitalului rusesc n ntreprinderile vinicole moldoveneti.

Dei Moldova rmne cel mai mare furnizor pe piaa ruseasc de vin, vinurile moldoveneti au
pierdut din cota de pia de la 57% n 1999 la 45% n 2004. Constrngerile legate de
aprovizionare cu materie prim, probabil c ar fi o cauz; n 20022003, Moldova a importat vin
neambalat din Romnia n volum echivalent cu 10% din exporturile sale ctre Rusia. n acelai
timp, problemele snt i mai profunde: piaa ruseasc este supus unor transformri radicale, n
ceea ce privete structura cererii, preferinele consumtorilor i reaciile concurenilor. Probabil
c consumatorii rui snt tentai s ncerce ceva diferit, exact ce ar putea oferi productorii de vin
cu gusturi din Lumea nou cum ar fi cei din Chile sau Argentina.

Pe de alt parte, exportul ctre UE are o pondere foarte mic de doar 0,7% din valoarea total a
exportului de vinuri din Moldova. Volumul pieei unice pentru importul produselor vinicole i
apropierea geografic a acestei piee, ar face din ea un spaiu important de desfacere a vinului din
Moldova. n plus, dac Moldovei i se va acorda un regim preferenial de comer asimetric cu UE,
regim care ar elimina mai multe bariere tarifare la accesul pe aceast pia, apoi aceasta ar
schimba radical situaia.

Analiza practicilor rilor din regiune demonstreaz c regimul preferenial de comer cu UE se

manifest prin acordarea cotelor, n limita crora nu se aplic taxe vamale. Spre exemplu, pentru
Romnia a fost stabilit cota de 300 mii hectolitri, iar pentru Bulgaria 681,8 hectolitri. Dac
Republica Moldova ar beneficia de aceleai faciliti, exportul vinurilor moldoveneti pe piaa
UE ar putea creste exponenial. Pentru comparaie, n anul 2004 Republica Moldova a exportat
42,3 mii hectolitri de vinuri pe piaa UE, cantitate ce constituie doar 14,1% din cota de care a
beneficiat Romnia. Dac Moldova ar beneficia de o cot similar, exportul vinurilor
moldoveneti pe piaa UE ar putea creste de 7 ori n cazul utilizrii complete a cotei de 300 mii
hectolitri. Este absolut real de acoperit aceste cote, dat fiind faptul c Moldova este calificat ca
un exportator mai important pe plan mondial dect Romnia i Bulgaria.

O pia, care este puin valorificat ns extrem de important pentru vinurile moldoveneti, este
cea din Romnia. Intrarea acesteia din urm n Uniunea European nu este cel mai fericit
eveniment pentru productorii vinicoli romni. Preurile se afl n plin proces de cretere, pentru
a se alinia la cele din UE, iar poziia privilegiat a exportatorilor vinicoli, probabil, va disprea
ncet, dar sigur. Costurile de operare ale multor companii vinicole care acum funcioneaz n
Romnia vor fi net superioare celor din Moldova, iar exportatorii moldoveni n cazul n care
vor beneficia de un regim special n relaiile comerciale cu Romnia din momentul ce aceasta va
fi deja n UE vor avea numai de ctigat. Pe de alt parte, aderarea Romniei la UE va face
din aceasta o pia strategic i n acelai timp o cale sigur a vinurilor moldoveneti spre
Occident.

Potrivit statisticilor oficiale, anual romnii consum cca 37 litri de vin pe cap de locuitor. Pentru
2005 valoarea exportului de vin moldovenesc pe piaa romneasc se estimeaz la peste 1,2
milioane USD. Mai muli experi din Romnia snt de prerea c avantajele pieei proprii se vor
diminua n urmtorii ani, deoarece vinarii romni au cheltuieli mari pentru a respecta cerinele
europenilor, lucru care se reflect preponderent n preuri. Nefiind obligai la astfel de cheltuieli,
moldovenii vor putea miza tot mai mult pe preuri mai mici pentru a-i tenta pe consumatorii
romni. n timp, probabil acetia ar putea aprecia tot mai mult aroma vinului de peste Prut.
Preurile difer i acum pe cele dou maluri ale Prutului, ns ecartul se va accentua, pe msur
ce data aderrii Romniei la UE se apropie.
Despre vinuri n cifre
Cota de pia a vinurilor moldoveneti n Federaia Rus e de cca 70%.
Republica Moldova ocup locul 11 n topul exportatorilor mondiali de vinuri.
Exporturile medii de vin ale Moldovei se cifreaz la cca 150 milioane litri pe an.
n 2005 exporturile de vin moldovenesc n Romnia se estimeaz la cca 1,2 milioane USD.
Concentraia de zahr a vinurilor din Moldova este de 4 ori mai mare dect cea a vinurilor din
Romnia.
Republica Moldova este singurul productor de vin din Europa de Est care a intrat in topul
exportatorilor mondiali.
Adaptate la piaa rus, vinurile moldoveneti au o concentraie alcoolic medie de 13%, fa de
media romaneasc, de 10%.
Combinatul de vinuri Cricova are un depozit de calcar n care snt pstrate la temperatur
optim cca 1 milion de sticle de vin, din 600 de sortimente.
n localitatea Miletii Mici din suburbia Chiinului se afl cea mai mare colecie de vinuri din
lume peste 1,5 milioane sticle care n 2005 a fost introdus n Cartea Recordurilor
Guinness.
Sectorul vinicol este unul dintre cele mai importante pentru Republica Moldova producator
traditional de vinuri, afirmat pe parcursul mai multor ani. Pe seama vinificatiei revine o patrime
din exportul tarii si 9% din Produsul Intern Brut, in ramura sunt antrenate 25% din resursele de
munca industriale. Viile moldovenesti cu suprafata totala de 147 de mii de hectare ocupa 7,4%
din terenurile agricole ale republicii, constituind in acelasi timp 2,3% din totalul pe glob al
spatiilor plantate cu vita-de-vie.

La momentul actual exist perspective de dezvoltare a ramurii vinicole din aspecte economico-
legislativ si tehnologice.

Referitor la prima directie este stricta necesitate de reorganizare sau restructurare a relatiilor
dintre viticultori si vinificatori, care astazi sunt contrarii. Astazi este nevoie de a crea o noua
sistema de cooperare dintre producatorii de struguri, vinificatori si cei care comercializeaza
vinurile pe pietele de Est si Vest. Experienta tarilor europene demonstreaza viabilitatea
structurilor cooperatiste , care unesc intr-un singur organism viticultorii si vinificatorii.
Asemenea experienta este si in Moldova si a fost bazata pe sovhoz-fabricile din a.a.1970-1980 si
a aratat perspectivele si avantajele acestor formatii.

Tot la aceasta directiie se refera si intrebarile legate de sistema de impozitare a productiei

alcoolice, care astazi nu este indreptata spre producatori. Cresterea in fiecare an a impozitelor la
productia alcoolica stopeaza procesele de perfectionare tehnologica si dezvoltarea in intregime a
intreprinderilor vinicole. Schimbarea regulilor de joc legate de exportul productiei vinicole in
Federatia Rusa, face ca biznesul cu vinurile din Moldova sa fie riscant si nu permite patrunderea
investitiilor de peste hotare in ramura vinicola a Moldovei.

O datorie importanta a statului fata de ramura vinicola este lupta cu falsificarea vinurilor si
divinurilor, precum si vinurilor spumante. Astazi activitatea industriei vinicole ilegale aduce
cheltuieli enorme statului si stopeaza in mare masura activitatea intreprinderilor vinicole legale.

Printre prioritatile si perspectivele cu caracter tehnologic pentru dezvoltarea ramurii vinicole

trebuie de mentionat urmatoarele:
Restabilirea bazei materiei prime, sadirea soiurilor europene pretioase de struguri si obtinerea
unor recolte de struguri la nivelul de 80-100 chent/ha. Aceasta va permite de a comercializa
strugurii si vinul la preturi convenabile pe pietele de Vest si de Est.
Urgenta reutilare tehnologica a intreprinderilor de vinificatie primara. Astazi este imposibila
producerea vinurilor calitative la utilajul invechit produs in a.1970-1980.
Cresterea volumelor de producere a vinurilor de calitate superioara si mai ales a vinurilor cu
denumire de origine. Prioritate au vinurile rosii si cele albe cu un grad inalt de alcool (12-13 %
vol.) obtinute din soiuri pure europene.
Perfectionarea procedeelor tehnologice si elaborarea unor noi tehnologii de tratare a vinurilor
naturale in scopul asigurarii stabilitatii garantate pe un termen indelungat (2-3 ani) a vinurilor
destinate exportului.
Ameliorarea produsului igienic si indicilor de securitate a productiei vinicole finite conform
cerintelor internationale si asigurarea controlului calitatii la toate etapele tehnologice.
Valorificarea rationala a produselor secundare vinicole in scopul micsorarii sinecostului
produselor vinicole.

Realizarea acestor directii prioritare va permite dezvoltarea ramurii vinicole, care va ramine
faima Republicii Moldova.