Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti

PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR

DE HIDROCARBURI FLUIDE

Student:
Anul: IV

Grupa:4

Ploiesti 2016
CUPRINS PARTEA 1
INTRODUCERE

CAPITOLUL I. MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI

1.2 FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA


1.3 INTRODUCEREA SECTIUNILOR GEOLOGICE
1.4 DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
1.5 CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
1.6 CALCULUL GROSIMII MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA

CAPITOLUL II. PROPRIETATILE MEDIULUI POROS

2.1 CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI CARACTERISTICI


COLECTORULUI
2.1.1 POROZITATEA - m
2.1.2 PERMEABILITATEA k
2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA
2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII
2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

CAPITOLUL III. PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID

3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR


3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI RATIA DE SOLUTIE
3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI
3.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE A TITEIULUI
3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT
3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT
3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE

CAPITOLUL IV. STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI


SONDELOR DE EXPLOATARE

4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA LINIARA CU


ACVIFER ACTIV
INTRODUCERE

Petrolul, in pofida unor previziuni, a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane probabil o
perioada insemnata de timp si de acum incolo ori se stie resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile. Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme
ritmul epuizarii resurselor cunoscute in prezent de altfel in Romania productia de hidrocarburi
fluid este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte factorii de extragere realizati astazi in Romania si chiar si pe plan
mondial, au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei
proprii, dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei
de zacamant. Cauzele sunt atat de natura obiectiva, legate de conditiile de zacamant cat mai ales
de natura subiectiva asociate de variante de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania, dar
numai in cazul miscarii mai active a ingineriei de zacamant. Aceasta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina exact capacitatea energetica a acestora, forma predominanta a energiei de zacamant,
cea care va determina fixarea regimului de exploatare. Daca conditiile de zacamant o impun este
preferabil sa se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se
evite pe cat posibil intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ceea ce priveste zacamintele aflate in fazele secundare sau tertiala a exploatarii,
zacamintele epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi , se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode conventionale sau
neconventionale in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficenta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata nu in mica
masura, de modul de traversare a stratului productive, de modul de constructie, amplasarea
sondelor de extractie si a celor de injectie, de aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai. Prezenta la care este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la facultatea de inginerie a Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.
CAPITOLUL .I.
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra.
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din 2 zone distincte, zona
saturata cu hidrocarburi numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa-acviferul adiacent
care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal )
cat si grosimea stratului. De asemenea trebuie facuta o delimitare exacta a celor 2 zone zona
productiva si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme
masive delimitate litologic, combinate si subtile indiferent de tipul capcanei, in proiectarea
exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de baza.
zacaminte in forma de banda liniara,care admit o simetrie liniara
zacaminte de forma circulara care admit o simetrie radiala.

n natura nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din


cele doua forme geometrice de baza mentionate, in aceasta situatie se va
aproxima forma reala a zacamantului la una din cele doua forme geometrice
de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de zacamant.

1.1 HARTA STRUCTURALA ( CU IZOBATE ) A ZACAMANTULUI


Harta structurala ( harta cu izobate ) reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de
intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper, ca plan reper se va lua intrarea in stratul
productiva.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. In acest caz s-a adoptat motoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea in stratul productive, intrarea ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adancimile reperului citite pe diagrafii sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper unic,
adica nivelul marii. Astfel din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin
cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intodeauna perfect cu
cele reale din strate,abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat de
grosimea stratului poros, de marimea rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in
parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea corectiilor
necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.

Modul de lucru:
Se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;
Se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele 2,3), pentru
fiecare sonda in parte;
Se unesc punctele cate trei;
Se cauta puncte de valori egale pentru aceste drepte ( linii paralele )

CALCULUL ADANCIMILOR IZOBATICE

Cote absolute (m) Cote izobatice (m)


Sonda E h
(m) (m)
Ha Hc H a/t Ha Hc H a/t
641 1580 1618 1605 300 1280 1318 1305 38
676 1497 1542 1548 243 1254 1299 1305 45
656 1507 1544 - 307 1200 1237 - 37
605 1548 1593 - 341 1207 1252 - 45

Ha cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;


Ha* cotele izobatice n acoperis;
Hc cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* cotele izobatice n culcus;
Ht/a cotele limita apa/titiei absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* cotele izobatice apa/titei;
E elevatiile sondelor;

Sonda 641.

H a=H a E=1580300=1280m

H c =H c E=1618300=1318 m

Sonda 676.

H a=H a E=1497243=1254 m

H c =H c E=1542243=1299 m
Sonda 656.
H a=H a E=1507307=1200 m


H c =H c E=1544307=1237 m

Sonda 605.
H a=H a E=1548341=1207 m


H c =H c E=1593341=1252m

1.2 FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI/APA.


Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de
rezistivitate. In realitate nu exista un plan orizontal de saturatie intre care fluidele respective, ci
mai degraba o zona de tranzitie hidrocarburi/apa, a carei grosime este in functie de structura
spatiului poros si de diferenta de masa specifica dintre cele 2 fluide din zacamant. Totusi pentru
simplificare se admite existenta planurilor orizontale de separare a fluidelor existente in
zacamant.
Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul de productie, un
contact pe acoperis si un contact pe culcus. Protectia acestor doua contacte pe harta cu izobate
prezinta la randul ei doua contururi: un contur interior ( pe culcus ) si unul pe exterior ( pe
acoperis ). intre cele doua contururi se gaseste asa numita zona de contact in problemele de
evaluare a resurselor si rezervelor de hidrocarburi, de urmarire a deplasarii liniei in timpul
exploatarii, se opereaza cu un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa
nr.5)
Se traseaza limita titei-apa la adancimea Ht/a = 1305 m
1.3 DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE.
Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial

spontan ( PS ) ct i dup cea de rezistivitate ( ) , apoi se face media .

Sonda 641
Sonda 676

Strat hef hef*


Ps
a 16,5 19 17,75 Strat hef hef*
b 27,7 18,1 22,9 Ps
c 22,3 19,5 20,9
20,51 a 25,2 24,5 24,85
b 27,8 16,5 22,5
c - - -
Sonda 656 23,67
Sonda 605

Dupa
Stratdeterminarea hgrosimii
ef
efectivehef
acestea
* se Strat hef hef*
Ps
pe sectiunile geologice.
vor reprezenta Ps
a 4 6 5 a 6,5 9,2 7,85
1.4 bCALCULUL
4,5 ARIEI ZONEI
7 5,75 b 9,6 10 9,8
cPRODUCTIVE.
5,5 6 5,75 c - - -
16,5 17,65
Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria
trapezului cuprins intre faliile F1, F2, F3 si limita apa-titei calculata.
Pentru determinarea ariilor s-au mpartit zonele respective in triunghiuri iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:
i
A=
2
Unde: - i ipotenuza triunghiului;
- inaltimea triunghiului;
Tinand cont de scara hartii cu izobate rezulta aria zonei productive.

Sonda 641.
147 72
A 641 I = 25=32300 m2
2
147 52
A 641 II = 25=95550 m2
2
2
AT 641 =227850 m =22,78 ha

Sonda 676.
219 79
A 676 I = 25=216262,5 m 2
2
219 94 2
A 676 II = 25=257325 m
2
2
AT 676 =473587,5 m =47,3 ha

Sonda 656.
124 54 2
A 656 I = 25=83700 m
2
124 57
A 656 II = 25=88350 m2
2
AT 656 =172050 m 2=17,2 ha

Sonda 605.
165 85 2
A 605 I = 25=175312,5 m
2
165 74
A 605 II = 25=152625m2
2
AT 605 =327937,5 m2=32,79 ha

Aria zonei productive:


A p= AT 641 + AT 676 + AT 656 + AT 605
A p=227850+ 473587,5+172050+327937,5=1201425m2=120,14 ha

1.5 CALCULUL GROSIMI MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA.


Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se foloseste relatia:

A i h i
hmed . z= i=1n
Ai
i=1

227850 20,51+473587,5 23,67+172050 16,5+327937,5 17,65


hmed . z=
227850+ 473587,5+172050+327937,5
hmed . z=20,401 m

CAPITOLUL.II.
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1. CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului ( porozitate,


permeabilitate, saturatia in apa ireductibila, coeficent de compresibilitate al rocii) se vor folosi
datele din carote din tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice ( anexele 2 si 3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice ( anexele 6 si 7 ). Se calculeaza o marime medie ponderata cu

grosimea punctului ( ha , hb , hc ). Daca intr-un pachet avem mai multe carote se face media

aritmetica a parametrului fizic respectiv.


Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitati si a
saturatiei in apa ireductibila.

2.1.1 POROZITATEA m

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri.
Acest parametru masoara capacitatea rocii de a nmagazina fluide. n probleme de proiectare se
lucreaza cu doua tipuri de porozitati;

Porpzitatea efectiva ( mef ) definite ca raportul dintre volumul de pori si volumul brut

al sistemului roca-pori
Porozitatea dinamica ( md ) utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt

fluid. Acesta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al


utilizarii spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca n conditii reale de zacamant
agentul de dezlocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de
hidrocarburi, la stabilirea capacitatii energetice a zacamantului. La alegerea metodei de
intensificare sau inbunatatire a recuperarii, porozitatea se poate determina prin metode fizice
( masuratori pe carote ) si prin metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ).
n

mi hi
ms= i=1n
hi
i=1

mi porozitatea masurata pe carote ;


higrosimea stratului permeabil ;

Sonda 641:

22,0 0,2+ 21,8 0,3+24,2 0,6+13,1 0,3


m s= =20,993
0,2+ 0,3+0,6+ 0,3
Sonda 676
24,8 0,8+22,4 0,8
m s= =23,6
0,8+0,8
Sonda 656.
22,3 0,4 +21,0 0,2
m s= =21,867
0,4 +0,2
Sonda 605.
23,1 0,2+21,8 0,1+25,1 0,9
m s= =24,492
0,2+0,1+0,9
POROZITATEA MEDIE PE ZACAMANT
n

mi Ai
M medz= i=1n
Ai
i=1

- m porozitatea pe sonda
- Ai aria suprafetei din jurul sondei

20,993 227850+ 23,6 473587,5+ 21,867 172050+24,492 327937,5


M med. z =
1201425
M med. z =23,101

2.1.2 PERMEABILITATEA k

Permeabilitatea poate fi definita in general ca proprietatea unui


mediu ce permite curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se
opereaza cu toate cele trei categorii de permeabilitate cunoscute: absoluta,
efectiva, relativa.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea
masurata fata de o faza cand porii rocii sunt saturati numai cu fluid.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea masurata fata de o
anumita faza cand in porii rocii sunt prezente doua sau mai multe faze. Din
acest motiv i se mai spune si permeailitate de faza.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea
efectiva si cea absoluta, pentru acelasi zacamant, se poate vorbi de
asemenea de o permeabilitate relative fata de apa si e permeabilitatea
relative faza de gaze
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii
absolute pe zacamant. In general rocile prezinta anizotropie ce priveste
permeabilitatea , adica permeabilitate prezinta valori diferite si diverse
directii in zacamant. Astfel, se va defini permeabilitatea paralela cu directia
de sedimentare (stratificare) numita adesea permeabilitatea orizontala si o
permeabilitate perpendicular pe directiile de stratificare numita si
permeabilitatea verticala.
In cele mai multe cazuri valorile celor doua permeabilitati difera
sensibil. Cum curgerea fluidelor in zacamant este spatiala in ecuatiile de
miscare se utilizeaza o valoare medie pe zacamant, intre cele doua
permeabilitati. Ca si in cazul porozitatii determinarea se va face in vazul de
fat ape baza determinarilor din carote.

PERMEABILITATEA PARALELA PE STRATIFICATIE

k i hi
II

ks =
II
h i
Sonda 641:
570 0,2+ 818 0,3+ 868 0,6+ 87,1 0,3
ks =
II =647,379 mD
0,2+0,3+ 0,6+0,3

Sonda 676
1050 0,8+695 0,8
ks =
II =872,5 mD
0,8+0,8
Sonda 656.
688 0,4+726 0,2
ks =
II =700,667 mD
0,4+0,2
Sonda 605.
670 0,2+780 0,1+980 0,9
ks =
II =911,667 mD
0,2+ 0,1+ 0,9
PERMEABILITATEA PERPENDICULARA PE STRATIFICATIE

h i
ks =

hi /k i

Sonda 641:
0,2+0,3+ 0,6+0,3
ks =
=107,094 mD
0,2 0,3 0,6 0,3
+ + +
389 676 346 28,9

Sonda 676:
0,8+0,8
ks =
=671,756 mD
0,8 0,8
+
798 580

Sonda 656:
0,4 +0,2
ks =
=527,943 mD
0,4 0,2
+
578 450

Sonda 605:
0,2+0,1+0,9
ks =
=615,72mD
0,2 0,1 0,9
+ +
438 629 675

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA

k s + ks
II

k med =
2
Sonda 641:
647,379+107,094
k med = =377,236 mD
2
Sonda 676:
872,5+671,756
k med = =772,128 mD
2
Sonda 656:
700,667+527,943
k med = =614,305 mD
2
Sonda 605:
911,667 +615,72
k med = =763,694 mD
2

PERMEABILITATEA PE ZACAMANT
k s Ai
k z= i

Ai
377,236 227850+772,128 473587,5+614,305 172050+ 763,694 327937,5
k z=
1201425
k z=672,334 mD

2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA Sai


In pori rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze, prin urmare
se poate vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei si o saturatie in gaz. Numeric saturatia se
exprima ca raport intre volumul de fluid din pori si volumul respectiv din pori si pot lua valori
intre 0 si 1 respectiv intre 0% si 100%. Intr-un anumit volum deseori pot coexista toate cele trei
faze. Saturatia in apa ireductibila pentru un anumit zacamant ramane invariabila in procesul de
exploatare.

Cunoasterea saturatiilor in fluide este foarte importanta la evaluarea resurselor si a


rezervelor de hidrocarburi, la prevederea comportarii zacamintelor in exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice ( determinari in laborator, carote mecanice ), prin
metode geofizice ( din curbele de rezistivitate sau prin calculi pe baza ecuatiilor de bilant
folosindu-se datele de productie ).

Saturatia in apa ireductibila ia valori cuprinse intr-un domeniu foarte larg in functie de
compozitia chimico-mineralogica a rocilor colectoare, de structura porilor si de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestor saturatii se apeleaza la niste relatii similar cu cele folosite
la determinarea porozitatii.

s( ai ) hi
s (ai ) = j

s
hi
Sonda 641:
22,8 0,2+20,1 0,3+19,8 0,6+ 25,2 0,3
s (ai ) = =21,45
s
0,2+ 0,3+0,6+0,3
Sonda 676:
20,3 0,8+ 21,1 0,8
s (ai ) = =20,7
s
0,8+ 0,8
Sonda 656:
23,2 0,4 +20,8 0,2
s (ai ) = =22,4
s
0,4 +0,2
Sonda 605:
24,0 0,2+22,0 0,1+20,0 0,9
s (ai ) = =20,83
s
0,2+0,1+0,9

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA PE ZACAMANT


s( ai ) Ai
s (ai ) = si

s
Ai

21,45 227850+20,7 473587,5+22,4 172050+20,83 327937,5


s (ai ) = =21,121
s
1201425

2.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCI - r

Coeficentul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se exprima


elasticitatea rocilor colectoare, elasticitatea ce are o pondere importanta in cadrul fortelor care
determina deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficentul de compresibilitate este definit ca
raport al variatiei volumului si presiunii volumului insusi si anume:

1 dV
r=
V dP( ) T =ct

Se opereaza in mod usual cu un coeficent de compresibilitate al rocii si cu un coeficent


de compresibilitate al porilor intre cei doi exista o legatura.
r=mz p
Unde:
rcoeficentul de compresibilitate alrocii ;
pcoeficentul de compresibilitate al porilor ;
mz porpzitatea medie in zona productiva;
Valoarea coeficentului de compresibilitate pentru roca se poate lua in lipsa unor
determinari pe carote intre 1*10-10 1/Pa si 2*10-10 1/Pa in cazul rocilor plastice (nisipuri).
Pentru rocile elastoplastice (gresi, calcare )se poate utiliza diagram din fig.2 pentru determinarea
coeficentului de compresibilitate al porilor (10-10 Pa-1)
p=5 1010 Pa1

23,101
r= ( 5 1010 ) =1,155 1010 Pa1
100

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI


V b=hmed A p

3
V b=21,451 1201425=25771767,68 m

2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI


Roca colectoare are proprietati de a prezenta pori si fisuri. Determinarea volumului de pori
al rocii rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea in continuare a resursei geologice de
gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formula:

V p=V b M med . z

V p=25771767,68 0,23101=5953536,052m3

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI

1
N=V p ( 1Sai )
bt0
1 6 3
N=5953536,052 ( 10,21121 ) =4,3 10 m
1,087

2.1.8 CALCULUL REZERVEI DE GAZE


M =N r so

6 6 3
M =4,3 10 45=194,4 10 Nm

CAPITOLUL III
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI - RATIA DE SOLUTIE rs
Ratia de solutie se defineste ca find cantitatea de gaze in m 3 N/m3 dizolvata intr-un m3
de titei in conditii de zacamant.
Se citeste din diagram din anexa 4

FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI - bt

Factorul de volum monofazic al titeiului bt se defineste ca fiind raportul dintre volumul


ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant ( deci cu gaze in solutie) si volumul
ocupat ce aceasi cantitate de titei in conditii standard (fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional supraunitar, valoarea lui depinzand de
marimea ratiei de solutie in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare avea si un factor de volum
mare. Din diagrama din anexa 4 se citeste valoarea pt:

bts factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, ps


bt0 factorul de volum la presiunea initiala, p0
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI - t

Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre P0 si Psi


vascozitatea titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru orice lichid sub presiune de
saturatie, vascozitatea creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Vascozitatea dinamica a titeiului se citeste din diagram din anexa 4.

Temperatura de zacamant.
t z=t s +C H

t ztemperatura de zacamant

Cgradient geotermic

Hadancimea la limita apatitei

t s=9,8

C=0,03 /m

t z=9,8+0,03 1305=48,95

p bt t 10 rs b g 103 g 103

(bar) (-) (cP) ( N m3 /m3 ) (-) (cP)


10 1,02 66 8 110 100
20 1,03 67 14 55 101
30 1,04 51 20 47 102
40 1,044 44 23 35 105
50 1,048 42 30 20 107
60 1,062 38 33 18 110
70 1,071 37 39 15 115
80 1,081 36 43 11 120
90 1,09 35 45 10 125
100 1,088 36 45 - -
110 1,087 37 45 - -
3.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI - t

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficentului de compresibilitate al


titeiului t
Coeficentul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu relatia:

b tsb 1,091,087
t= = =13,76 105
bts ( p o psat ) 1,09 ( 11090 )

3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT


3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT

Solubilitatea gazelor in apa din zacamant este mult mai redusa


decat in titei dar nu este de neglijat
Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza
cu relatia:
Y
G' =G(1 X )
10000
Unde:

X mineralizatia (salinitatea )apeimg . ecv /ldeterminata prin analiza de laborator .


Y corectia salinitatii cu temperatura care se citeste din diagramafunctie de

temperatura de zacamant .

Gsolubilitatea gazelor apa distilata care se citestediagrama functie de

presiunea si temperatura de zacamant .

Smineralizatia( salinitatea)apei

G=1,90 m 3 N /m3
Sonda 641:
X =1394,26+128,96+35,27+1539,00+ 9,49+ 10,00=3116,98 mg . ecv /l

Sonda 676:
X =2194,03+225,05+120,51+ 2537,25+0,64+1,70=5079,18 mg. ecv /l

Sonda 649:
X =1311,79+115,64 +39,64+1449,22+6,65+11,2=2934,14 mg . ecv /l

Y =0,06

Corectia salinitatii cu temperatura


Sonda 641:
0,06
(
G' =1,9 13116,98
10000 )
=1,864 m3 N /m3

Sonda 676:
0,06
(
G' =1,9 15079,18
10000 )
=1,842m3 N /m3

Sonda 649:
0,06
(
G' =1,9 12934,14
10000 )
=1,866 m3 N /m3

' 3 3
G =1,857 m N /m

3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT - a

Vscozitatea dinamic a apei de zcmant este un parametru


sensibil n special la variaia structurii. Ea scade cu creterea temperaturii i
crete cu creterea concentraiei n sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom
determina:


2+ HCO 3
+ SO 4
2++C l
2++ M g

++C a

++ K
M a =N a

Sonda 641:

M a=32067,98+2584,36+ 428,90+54572,92+455,83+610,00=90719,99 mg/l

Sonda 676:

M a=50462,69+ 4510,12+1465,46+ 89971,88+30,85+103,70=146544,7 mg/l

Sonda 649:

M a=30171,17+2317,58+ 482,22+51389,91+ 319,25+ 683,2=85363,33 mg/l


Sonda 641:
3 2
a=0,65 10 N s /m

Sonda 676:

a=0,68 103 N s / m2

Sonda 649:

a=0,61 103 N s /m 2

3 2
a=0,64 10 N s /m

Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea

3.2.3 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE - Ia

Compresibilitatea apei este influentata de presiune, de temperatura, de concentratia in


electroliti ( mineralizatie ) si de prezenta gazelor in solutie.
Coeficentul a variaza cu temperatura, cu presiunea si cu gradul de saturatie al apei
mineralizate cu gaze.
Coeficentul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se
poate calcula cu relatia:

'a= a ( 1+0,05 G' ) ,

unde:
acoeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze solutie

( se citeste intro diagramafunctie de presiune si de temperatura ) ;


'
G solubilitatea gazelorapa de zacamant .

t z=48,95

pz =100

1
m2 / N=4,32 105
10
a=4,32 10

' 3 3
G =1,857 m N /m

1
'
=4,32 ( 1+ 0,05 1,857 ) =4,721 105
a
Coeficientul de compresibilitate al apei distillate.
CAPITOLUL IV
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasarea care asigura productia maxima de
titei si cheltuieli minime in acest sens . In practica exploatarii apar doua situati:

Se da cumulativul pe zacamant si se cere sa se amplaseze sondele de extractie in asa fel


incat sa avem cheltuieli minime.
Se dau resursele materiale si se cere sa se amplaseze sondele in asa fel incat sa obtinem
valoare maxima de productie de titei cu aceste resurse.
Amplasarea sondelor de titei se face in functie de modul de manifestare a energiei de
zacamant, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuratia geometrica a
zacamantului.

4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA LINIARA CU


ACVIFER ACTIV.

Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara cu acvifer activ ( fig 4.1 ) se
face in siruri ( randuri ) paralele in raport cu conturul interior ( limita titei/apa pe culcus ),
aceasta deoarece sondele se inunda mai intai pe culcus. Numerotarea sirurilor incepe dinspre
conturul petrolifer( limita titei/apa pe culcus )catre conturul de incheiere(C.I.).
Amplasarea incepe cu fixarea ultimului sir de sonde ( sirul k ): acesta se fixeaza
parallel cu conturul de inchidere al zacamantului la o distanta de circa 80-100m
O apropiere prin mare a sirului k de conturul de incheiere conduce la accentuarea
fenomenului de interferenta a sirului cu falia respectiva. O indepartare prea mare a sirului de
respectivul contur ar face ca in volumul situate intre sirul k si conturul de incheiere sa ramana o
cantitate substantial de titei nedrenat de sonde.
Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta d, dintre ultimul sir si conturul titei/apa
pe culcus.
Amplasarea sondelor de extractie pe un zacamant tip banda liniara, cu acvifer activ.
Se determina distanta dintre siruri:
d
a=
k

ddistanta de la ultimul sir lalimita titeiapa de pe culcus .

k numarul total de siruri .