EXPUNERE DE MOTIVE ind la propunerea legislativa de modificare a Legii 3/2000 pri organizarea si desfagurarea referendumului Propunerea legislativa de modificare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfagurarea referendumului, are drept obiectiv alinierea la normele europene, respectarea Recomandarilor Comisiei de la Venetia si, nu in ultimul rand, punerea in acord a normelor referendare cu Deciziile Curtii Constitutionale a Roméaniei (Decizia nr. 70/1999; Decizia nr.567/2006; Decizia nr. 147/207; Decizia nr. 420/2007, Decizia nr. 34/2013; Decizia nr. 471/2013, Decizia nr. 361/2016 etc.) Eforturile tot mai sustinute ale Romaniei de consolidare a statului de drept modem gi alinierea la democratiile europene, precum gi adaptarea legislatiei interne la reglementarile comunitare, vizand respectarea recomandarilor Comisiei de la Venetia - Codul bunelor practici in materie de referendum, adoptat la cea de a 19a reuniune a Consiliului pentru alegeri democratice, impun fundamentarea solutiilor legislative referendare, pentru o cat mai mare predictibilitate gi eficienta legislativa. Curtea (Decizia nr. 70/1999, Decizia nr.471/2013) a constatat ca ,in condi care prin legea c cata sunt reglementate masuri insuficient elaborate, uneori imposibil de realizat, dar cu efect neconstitutional, este necesara inlaturarea acestora’. O lege clara si precisA nu trebuie interpretatd, ci pur si simplu aplicata! Curtea European& a Drepturilor Omului, a subli jurisprudenta sa importanta respectarii principiului securitati juridice (accesibilitatii si previzibilita legii), considerat ca fiind in mod necesar inerent atat dreptului Conventiei, cat si dreptului comunitar. CEDO mentioneazA cA ,nu poate fi consideraté «lege» decat 0 norma enunfata cu suficient& precizie, pentru a permite individului s&-si regleze conduita, motiv pentru care este elaborata si prezenta modificare a Legii Inr. 3/2000 privind organizarea gi desfagurarea referendumului + prevederile legii in vigoare generand o incertitudine juridica, inducand o stare de confuzie in randul electoratului, netinand cont de prevederile constitufionale si de Decizille Curtii prin asigurarea compatibilitatii legislatiei romane cu standardele impuse de CEDO. in considerarea acestor obiective, este necesara elaborarea gi dezbaterea propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului prin aplicarea procedurii parlamentare de urgenta, respectiv prin imediata aplicabilitate a legii, data fiind complexitatea in ansamblu a problematicii gi faptul c& urmeaz& s& se Indeplineasca o serie de proceduri printre care cele mai importante privesc corelarea cadrului legislativ si normativ in vigoare cu recomandarile Comisiei de la Venetia, aducerea imediata la cunostinta publica a unor reglementari in materia referendumului, clare, inteligibile, stabilite expres de norma constitutionala si reglementarile comunitare. Importanta dezbaterii cu celeritate a propunerii legislative are in vedere lipsa de accesibilitate si previzibilitate a dispozitilor legale specifice Legii nr. 3/2000, invocaté de Curtea Constitutional care s-a pronuntat, de fiecare data, asupra incalcarii acestor exigente si obligatia punerii in acord a normelor referendare cu Deciziile Curtii Constitutionale Romania este stat de drept, in care respectarea Constitutiei, a suprematiei sale, a legilor sia Deciziilor Curtii Constitutionale este obligatorie. Prin urmare, prevederile prezentei propune! legislative sunt in limitete si in concordanté cu legea fundamentala a {arii si in acord cu Decizile Curtji Constitutionale, fiind suficient de precise gi previzibile, oferind securitate juridica destinatarilor sai, indeplinind conditiile de accesibilitate si mai ales de previzibilitate impuse. Constitutia Romaniei a consacrat institutia referendumului reglementand, pe de o parte, referendumul decizional, in doua situatii concrete si anume: pentru aprobarea legii de revizuire a Constitutiei (art. 150 - art.152) si pentru demiterea Pregedintelui RomAniei (art.95) suspendat din functie de catre Parlament, si pe de alta parte, referendumul consultativ, la initiativa Pregedintelui Romaniei, intr-o problema de interes national (art.90). Referendumul declansat de Presedintele Roméniei cu privire la problemele de interes national, este consultativ, (Decizia .CCR nr. 334/2013): ,Dreptul constitutional al Presedintelui de a recurge la referendum nu fi poate conferi acestuia posibilitatea legiferarii, Intrucat in conformitate cu vointa Constituantului roman, Presedintele nu poate initia un referendum logistatly, cl numai un referendum consultativ’. Aceasta rezulta cu clatitate din prevedenile art 58 alin.(1) din Constitutie, in conformitate cu care Parlamentul este unica autonitate: legislativa, De asemenea, Curtea (DCCR 799/2011) apreciaza necesard completarea dispozitulor art. 90 in sensul exceptarii de la referendumul cerut de Presedinte a problemelor de interes national care, aprobate prin exprimarea voinfei poporului, ar impune revizuitea Constitutiel Astfel, prin eliminarea acestei posibilitati s-ar evita o dubla consultare a poporulut pontu una si aceeasi problema: organizarea unui prim referendum prin care acesta gar exprina punctul de vedere cu privire la o anumiti problema de interes national a carol rezolvare necesita revizuirea Legii fundamentale, declansarea proceduri de revizuire in sensul cylor statuate In urma consultarii populare gi, in fine, organizarea unui now referendum penta aprobarea legii de revizuire. Problemele concrete de interes national pentru care este consultat poporul potrivit art. 90 din Constitutie, nu pot fi enumerate limitativ, avand in vedere ca, In timp, interesul national poate diferi, oricand putand interveni situatii noi, Once: enumerare a_ situatiilor considerate ca fiind ,interes national” la momentul reglementarii se poate transforma ulterior intr o ingradire, fntr o limitare - dar, in legea referendumului, nu trebuie ignorat atat litera, cat si spiritul principiulut constitutional ale art. 74 alin.(2) si art. 148, aceea ca nu pot face obiectul unui referendut revizuirea Constitutiei, problemele fiscale; cele cu caracter international; amnistia si gratierea, acest drept apartinand exclusiv democrativi reprezentative care are parghiile necesare unei fundamentarii reale si corecte. intr un sistem reprezentativ, Parlamentul e cea mai democratic’ si la vedere” institutie dintr-un stat. Curtea mentioneaza (Oecizia ne 4712013) ca »Parlamentul poate, chiar trebuie s& intervind in aceasta materie a legislatiol referendare .) dac& o lege ce vizeaz& substanta dreptului referendar este adoptata de o majoritate parlamentara(...), Se poate spune cd ea reflectd in mod real © majoritate electorala gi cA democratia nu ar putea fi in nici un fel afectata’,Totodata, avand in vedere ca normele constitutionale ale 73 alin (3) lit. d), prevad ca organizarea si desfagurarea referendumului se reglementeaza de Parlament prin lege organica, iar o recomandare a Codului de bune practici in materie de referendum (Oecizia CCR nr. 334/2013), stipuleazd ca:, Aspectele fundamentale in materia dreptului referendar (nu trebuie modificate cel putin un an inainte de referendum) sau (daca se face) trebuie reglementate prin Constitutie ori la un nivel superior legii ordinare” - adic prin lege organica Reglementarile care institutionalizeaza referendumul sunt intr-o stransa corelatie cu prevederile constitutionale si in interpretarea lor trebuiesc coroborate in primul rand cu principiul fundamental potrivit caruia ,suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative precum si prin referendum (art.2 din Constitutie). Prin acest principiu se consacra ideea cd poporul este detinatorul suveranitatii nationale, pe care o exercita de regula in cadrul democratiei reprezentative si doar in mod exceptional in cadru! democratiei directe. Referendumul, desi constituie o forma a democratiei directe, este gi poate fi utilizaté destul de restrans, cu multé precautie si cu caracter exceptional, constituind 0 exceptie de la regula principiului reprezentativitatii, a democratiei indirecte, reprezentative. Suveranitatea apartine najiunii, adica poporului organizat in forma de stat gi nu poate fi exercitata de catre un individ sau de cativa (JJ Rousseau) Solutiile normative pe care propunerea legislativa le prevede, facdndu-se cu respectarea cerintelor de tehnica legislativa, consultare si transparenta decizionala, sunt temeinic fundamentate si reprezinté un demers firesc si necesar pentru realiti file social-politice ale tari. in considerarea celor expuse supunem, in procedura de urgenta, dezbaterii gi aprobarii plenului Parlamentului, prezenta initiativa legislativa privind modificarea Legii 3/2000 privind organizarea gi desfagurarea referendumului.