Evaluarea intreprinderii

Studiu de caz - S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Tema nr. 1

1.1. Descrierea obiectivului si procesului evalurii

S.C. Automobile DACIA S.A., societate pe actiuni, a fost infiintata in anul 1990 si isi are
sediul social in strada Uzinei, nr. 1 din orasul Mioveni, judetul Arges, Romania. Societatea este
inregistrata la Camera de Comert si Industrie avand numarul de ordine J/03/81/13.12.1991
in Registrul Comertuiui si cu certificat de inregistrare in scopuri de TVA RO160796,
seria B Nr.0125591.
S.C. Automobile DACIA face parte din Grupul RENAULT SA care detine
pachetul majoritar de actiuni la S.C. Automobile DACIA S.A. (99.43%). RENAULT S.A cu
sediul social in Franta este detinatoare a multiple filiale, impreuna constituind un grup
multinational (Renault, Dacia, Samsung).
Domeniul de activitate pentru S.C. Automobile DACIA este industria autovehiculelor de
transport rutier, pincipala sa activitate fiind productia si comercializarea pe piata Romaniei
de vehicule particulare si utilitare.

Obiectul de activitate al societatii il constituie producerea si comercializarea de

automobile, piese de schimb, masini unelte si instalatii pentru industria de automobile, de agenti
energetici si tehnici pentru societatile comerciale de pe platforma industriala Colibasi si terti,
promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national, in domeniul fabricatiei
de automobile si domenii conexe si realizarea de beneficii.
Obiectivul Dacia este de a produce la standarde de calitate Renault si la costuri romanesti
o gama de vehicule robuste, fiabile si accesibile ca pret pentru clientii romani si straini. Planul
comercial actual al Dacia este ambitios si este integrat economiei nationale. Dacia este a doua
marca a Grupului Renault, iar Romania reprezinta a sasea piata a Grupului. Dacia contribuie la
modificarea imaginii Romaniei in lume.
CAEN: fabricarea autovehiculelor de transport rutier

1
1.2. Descrierea afacerii indicatorii de activitate

Nomenclatorul de produse si servicii al S.C. Automobile DACIA se prezinta

astfel :

autovehicule DACIA in variantele Logan Berlina, Logan MCV si utilitare pe

benzina si motorina, Logan VAN, Logan Pick-up, Dacia Sandero, Dacia Duster
piese schimb pentru autovebiculele produse
activitati de studii si proiectare pentru industria de automobile
Piese de prim montaj utilizate in cadrul Grupului

Oferta de produse a societii const n:

Dacia SupeRNova

Dacia Solenza

Dacia Logan

Dacia Logan
MCV

Actionari
Societatea Renault SA detine pachetul majoritar de actiuni la S.C Automobile Dacia S.A
(99.427%). Renault S.A. cu sediul social in Franta este detinatoare a multiple filial, impreuna
formand un grup multinational, Dacia fiind a doua marca a Grupului Renault.

2
Modalitatea de finantare

La sfarsitul anului 2013 activul net se ridica la 3.633 mil. Lei, in crestere cu 2,19% fata de
sfarsitul anului 2012.

Perioada Total active Total pasive NFR Activ net

31.12.2012 6.594 3.039 -1.329 3.555
31.12.2013 7.291 3.658 -1.242 3.633

3
4
Societatea are in desfasurare un contract de natura unui leasing financiar (165 mil. Lei datorie ce
trebuie platita pe termen mai mare de un an) pentru deposit logistic situat in Oarja, juudetul Arges.
Durata totala a contractului este de 15 ani, cu posibilitatea prelungirii cu 14 ani (2x7 ani). Conform
contractului, societatea plateste o chirie anuala de 3,8 mil. Euro, pltibil trimestrial, in avans si care
este indexata annual pe baza indicelui EU HCIP; valoarea reziduala este zero, iar societatea are
dreptul de a achizitiona mijloacele fixe la scadenta contractului.

Conform tratamentului de leasing financiar, societatea a inregistrat in contabilitate cladirea si terenul

afferent, in valoare totala de 163 mil. Lei, care sunt amortizate liniar pe durata contractului. Pana la
inchiderea exercitiului financiar current, societatea a platit primele 14 rate si dobanda aferenta in
suma totala de 61 mil. lei.
Tema nr. 2

2. Diagnosticul juridic

S.C. Automobile DACIA S.A., societate pe actiuni,

Forma de proprietate: mixta, 51 % din actiuni le detinde grupul Renault, iar restul de 49%
apartin statului roman

Primele nceputuri ale viitoarei uniti industriale care astzi produce autoturisme au fost legate de
fabricarea avioanelor militare IAR pe platforma terasei superioare situat deasupra satului Colibai, n
perioada celui de-al doilea rzboi mondial. n 1952, aceste cldiri industriale au fost folosite cu
scopul de a se fabrica piese i subansamble pentru autocamionul romnesc SR 101.
De la aceast dat, noua ntreprindere industrial ia fiin sub numele de Uzina de piese
auto Vasile Tudose Colibai. Colectivul restrns de muncitori, ingineri, tehnicieni trebuiau s
fac fa att sarcinilor complexe de pregtire a fabricaiei, ct i a condiiilor mediului geografic.
Aici trebuiau s fie produse integrat camioane, motoare i cutii de vitez aferente, urmnd a se
coopera i cu alte ntreprinderi care trebuiau s livreze echipamente electrice, rulmenii, sculele,
garniturile i alte repere.
Datorit fondurilor de investiii puse la dispoziie, n perioada 1953-1955 s-au pus n
funciune mai multe secii, executndu-se totodat i lucrri necesare asigurrii cu energie electric,
ap, nclzire, ci de acces uzinale.
Astfel, n 1955, numrul salariailor ajunge la 1108, din care 772 muncitori, iar producia
global crete de peste 8,5 ori fa de anul 1953.
n 1953 se nfiineaz la tefneti, Grupul colar Profesional, principala surs de muncitori
calificai a uzinei, iar n 1962 ia fiin a coal tehnic postliceal i o coal tehnic de maitri
seral, ce a reuit s asigure parial necesarul de cadre specializate.
Problematica creterii i promovrii cadrelor tinere a avut ca rezultat recrutarea i trimiterea
n perioada 1959-1963, a 21 de muncitori la facultate, care dup ncheierea studiilor s-au rentors ca
ingineri.
n anul 1963 ntreprinderea ia denumirea de Uzina de piese auto Colibai.Uzina a cunoscut
n perioada urmtoare o mare dezvoltare, produsele realizate fiind cunoscute att n ar ct i peste
hotare.
Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966. Dupa semnarea unui contract de
licen ntre Renault i statul romn n 1968, ncepe fabricaia modelului Dacia 1100 sub licena R8,
urmat n 1969 de Dacia 1300 sub licena R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolt o ntreag gam
de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. i dup anul 1978,
Automobile Dacia continu autonom producia de autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul
1995 este marcat de lansarea primului autoturism de conceptie 100% romaneasca, Dacia Nova.
n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil
Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2.000.000. n acelai an ntreprinderea a
obinut Certificatul de Atestare a Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001.

1966 - Construcia Uzinei de Automobile Mioveni

1968 - Semnarea contractului de licen ntre Dacia i Renault
- Lansarea modelului Dacia 1110 (licena Renault R8)
1969 - Lansarea modelului Dacia 1300 (licena Renault R12)
1973 - Lansarea modelului Dacia 1300 Break
1975 - Lansarea modelului Dacia 1302 Pick-Up
1978 - ncetarea contractului de licen
1987 - Lansarea modelului Dacia 1320
1991 - Lansarea modelului Dacia 1325 Liberta
1992 - Lansarea modelului Dacia 1307 si 1309 Dubl Cabin
1995 - Lansarea modelului Dacia Nova, prima main de concepie romneasc 100%
1998 - Calificativul ISO 9001
- Autoturismul cu numrul 2.000.000

1999 - Renault achiziioneaz 51% din capitalul ntreprinderii Dacia

2000 - Lansarea modelului Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup de motopropulsor Renault
2002 - Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare Diesel Renault
2003 - Lansarea automobilului Dacia Solenza.
 - Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99%
- Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb
2004 - Lansarea autoturismului Logan
- Incetarea fabricatiei modelelor Berlina si Break
- 1.959.730 unitati produse din anul 1968); Scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 i 68
 La 2 iulie 1999 se semneaz contractul de privatizare al societii i Dacia devine o marc a
Grupului Renault, avnd ca principal misiune susinerea dezvoltrii Grupului pe pieele emergente.
n 2000 are loc lansarea modelului Dacia Super Nova, prima concretizare a colaborrii franco-
romane, un autoturism echipat cu motor i cutie de viteze Renault. n noiembrie 2002 este lansat
gama de vehicule utilitare echipat cu motor Diesel Renault. n aprilie 2003 are loc lansarea
modelului Dacia Solenza, mai nti n versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzina, iar din
septembrie 2003 i n versiunea diesel, 1.9D. n 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan n
dou versiuni de motorizare: 1.4MPI si 1.6MPI. In 2005 este inaugurat Centrul de Export CKD
(ILN) i este lansat cea de-a treia versiune de motorizare din gama Logan - 1.5dCi. Datorit
modelului Logan, Dacia si depete n 2005 toate recordurile sale anterioare de productie (172.000
de unitati) i vnzri (164.000 de unitati).

CP (2.527.155 unitati produse din anul 1971

2005 - Lansarea modelului Logan diesel
- Obtinerea certificatului ISO 14001 pentru mediu
- Fabricarea automobilului cu numarul 2.500.000
- Inaugurarea Centrului de Export CKD
- Record absolut de productie: peste 172.000 de unitati
2006 - Lansarea Noii Colectii Logan si a versiunii Logan Prestige, echipata cu motorul 1.6 16V (105
cp) (in septembrie)
- Lansarea versiunii Logan MCV la Mondialul Automobilului de la Paris (in octombrie)
- Oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (in decembrie)
2007- Lansarea modelului Logan Van (ianuarie)
- Lansarea modelului Logan GPL(mai)
- Lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP (septembrie)
- Autoturismul Logan cu numarul 500.000 (septembrie)
- Lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti (octombrie)
- Autoturismul Dacia 3.000.000 cu numarul (octombrie)
Departamentarea pornete de la premisa c munca specializat este mai eficient realizndu- se astfel
mprirea activitilor i gruparea lor n posturi i departamente.
Ca i condiie preexistent necesar implementrii, departamentrii, n cadrul organizaiei,
este aptitudinea conceptual a top managerului.

n urma privatizrii Automobile Dacia n anul 1999, firma adopt structura organizaional
Renault..
Problema existent nainte i n timpul implementrii departamentrii a fost sistemul
centralizat existent n cadrul activitilor inginereti, de cercetare, organizarea produciei,
administrarea personalului i pregtirea lui.
n urma descentralizrii dup 1989, departamentarea capt o nou form mult mai
complex (marketing, export, resurse umane, IT i comunicare) i dinamic, schimbrile fiind mai
uor de realizat la nivelul structurii organizaionale.
Consecine ale implementrii acestui instrument sunt: mbuntirea relaiilor de cooperare
ntre personalul organizaiei, permite folosirea experienei asociat cu specializarea funcional,
eficientizarea activitilor de rutin i cu grad mare de repetare n cadrul activitii de producie,
rspunderea prompt la cerinele pieei, adaptarea strategiei la necesitile fiecrei ri (Romnia,
Italia, Austria, Bulgaria i Israel ).
Persoanele implicate n utilizarea intrumentului sunt top-managerii.

Criteriile de decizie pot fi urmrite pe mai multe planuri precum strategiile de

dezvoltare ale firmei, de dezvoltare a produsului si a pieei de desfacere.
Referitor la dezvoltarea firmei, top-managerii vor analiza factorii mediului extern direct:
concurena, clienii, furnizorii i mediul extern general: macroeconomic, social, tehnologic,
politic i internaional.

n acest sens, managerii de la Automobile Dacia S.A au decis deschiderea a 5 fabrici de

producie Logan n anul 2007.
Pentru dezvoltarea produsului managerii vor lua in considerare cerinele clienilor, produsele similare
existente pe pia ale concurenilor i vor ine pasul cu evoluia tehnologic.
Pentru stabilirea mrimii pieei de vor fi analizate unele coordonate ale mediului
macroeconomic(situaia economic general), cota de pia att a firmei ct i a concurenilor, ct i
cererea nregistrat de firm.
 Aceti factorii favorabili au constituit premisa implementrii deciziei de comercializare a
modelului Logan n 35 de ri, avnd consecine pozitive precum o cifr de afaceri de 1,2 mil.euro i
creterii vnzrilor cu 70,6% fa de 2004.
Rolul criteriilor de decizie este acela de a asigura o imagine clar asupra posibilitilor de
dezvoltare a firmei ct i un profit ridicat. Astfel vor fi analizate toate alternativele i vor fi alese
cele mai bune soluii n concordan cu obiectivele generale ale organizaiei.
Condiiile preexistente necesare lurii deciziei sunt:
Identificarea i cunoaterea detaliat a factorilor de mediu, capacitile de producie proprii,
posibilitile de aprovizionare i de desfacere,nivelul cererii, etc.
S avem n vedere urmrile deciziilor viitoare i eventualele riscuri ce ar putea s apar pe
parcursul implementrii deciziei.
Problemele posibile n timpul implementrii deciziei sunt:

-Schimbarea opiunilor clienilor ca urmare a apariie pe pia a unui model de autoturism

mai performant i la un pre mai avantajos dect al Daciei
-Incapacitatea unor furnizori de a-i onora contractele de livrare a unor piese
-Unele reglementri guvernamentale sau schimbarea nefavorabil a cursului valutar sau a
mririi excesive a taxelor de export la automobile i la piese de schimb
Ca i consecine al implementrii deciziilor enunate anterior, n 2005, vnzrile Dacia au
crescut cu 70,6% fa de anul 2004, pn la nivelul de 164.406 uniti. La aceast cretere au
contribuit att rezultatele comerciale din Romnia, cifrate la 113.276 uniti (+ 68,9% fa de 2004),
ct i cele nregistrate la export, unde, cu 51.130 vehicule nmatriculate, vnzrile au crescut de 2,7
ori.

n ceea ce privete producia, aceasta a atins nivelul record de 172.021 vehicule, din care
146.456 Logan. Impulsionat de cererea comercial puternic pentru modelul Logan, activitatea de
fabricaie a uzinei de la Mioveni a depit practic volumul cumulat al anilor 2003 i 2004.
Persoanele implicate n stabilirea criteriilor de decizie, ct i n luarea hotrrilor sunt top-
managerii, managerii superiori, ct i cei de prim linie.
.
Tema nr.3
3. Diagnosticul mediului de afaceri

CONCURENTA DACIA PE CATEGORII DE

MODELE
Potenialii concureni la categoria SUV pentru Dacia Duster sunt urmtorii:

1.Skoda Yeti

Noul model koda Yeti este caracterizat printr-o simbioz ntre designul unic,
siguran, funcionalitate i confort.
Noul model este prevzut cu motoare i soluii tehnice noi, precum regimul off-road, care
adapteaz setrile sistemelor electronice la conducerea pe teren accidentat, o trap panoramic cu
dou seciuni, controlat electric i un sistem de fixare cu bare orizontale i crlige mobile n
spaiul pentru bagaje.

2.Hyundai Tcson

Tucson este un autoturism din gama suv-urilor, produs de ctre firm coreean Hyundai i lansat
n anul 2005. Interaciunea uoar cu lumea nconjurtoare este vital pentru a te bucura de via.
De aceea ergonomia modelului Tucson a fost conceput pentru a iei imediat n eviden.

3.Renault Koleos

Una dintre caracteristicile importante ale modelului Koleos este uurina cu care poate fi
manevrat. Koleos i este alturi n toate cltoriile tale, fie ele on sau off-road. Poziia nalt de
condus i ofer o vizibilitate excepional, iar plana de bord reunete toate inovaiile care au fcut
din Renault referin n materie de confort i siguran.Multiplele aptitudini ale lui Koleos
reprezint succesul excelenei aliane Renault-Nissan. Astfel, vei beneficia de confortul unei
berline, de habitabilitatea unui monovolum i de tehnologia unui 4x4.
La bordul modelului Koleos vei descoperi confortul n toate dimensiunile sale, exprimat prin
interiorul spaios, suprafeele vitrate mari, completate de tehnologia modern.

4.Chevrolet Captiva

O combinaie unic: versatilitatea unui SUV + stilul i funcionalitatea unei maini de

familie Captiva este creat pentru a satisface nevoile familiei moderne. Disponibil cu 5 sau 7
locuri,
Captiva ofer flexibilitate i soluii inteligente de depozitare, un interior spaios cu echipri
standard generoase cum ar fi sistemul ABS, 6 airbaguri, sistem audio cu MP3 i 6 boxe i aer
condiionat. Dotrile de siguran activ i pasiv asigur c Chevrolet Captiva este n acelai timp
puternic i sigur.

5.Ford Kuga

Noul Ford Kuga se bazeaz pe arhitectura clasei C care i-a dovedit calitile att n cazul
lui Ford Focus, ct i n cazul lui Ford C-MAX. Prin Kuga, proiectanii i inginerii Ford au
integrat cu succes cerinele principale ale oferului i pasagerilor pentru un model de nisa ntr-un
concept nou, distinctiv.
Exteriorul este atrgtor i sportiv, demonstrnd cum limbajul formelor kinetic design poate
fi aplicat cu succes segmentului crossover.

Echilibrat i bine proporionat, dinamicul Ford Kuga ofer un spaiu confortabil pentru ofer
i pasageri, chiar dac se bazeaz pe un model compact.
Ford Kuga este disponibil n dou niveluri distincte de serie Trend i Titanium cu
opiuni suplimentare.
15
 6.Nissan Qashqai

. Pe lng cele dou culori disponibile i noile jante, Nissan Qashqai 2010 a primit modificri
substaniale ale prii frontale, i anume o nou grila, bar de protecie, capota i noi faruri. La
partea din spate, crowssover-ul a primit noi faruri spate care mbuntesc aerodinamic modelului.
La interior, Nissan Qashqai 2010 se bucura de noi cadrane mai uor de citit, iluminat de
slab intensitate n zona picioarelor i mai mult spaiu de depozitare

Potenialii concureni la categoria berlina(maina de familie) pentru Dacia

Logan sunt urmtorii:

1.Citron C4

Stilul noului C4 hatchback este un amestec de putere, vitalitate i

elegant. C4 Berlina - confortul este dat de funciile inovative ce au fost introduse pentru a uura
condusul.
C4 hatchback introduce o gam de echipamente ce sunt de regul disponibile pentru
segmentele superioare de autovehicule, cum ar fi faruri cu Xenon, asistent la parcarea cu faa,
limitator de vitez sau sistem de cruise control.

2.Renault Symbol

Cu un design exterior remprosptat, noul Renault Symbol afieaz o linie mai modern prin
adoptarea n partea frontal i spate a unor bare de protecie n ton cu caroseria, o nou gril a
calandrului, baghete laterale i mnere exterioare de ui n ton cu caroseria, o gam nou de jante
de aluminiu.
n ceea ce privete partea din spate, noul Symbol se nscrie n linia noii identiti vizuale
Renault prin poziionarea logo-ului pe mecanismul de blocare a portbagajului (tip Laguna).La
interior, noul
16
 Symbol ctig, n principal, la capitolul
rafinament prin apariia unei noi plane de bord i
o gam nou de tapierii i ambiante interioare.
Pentru o mai bun lizibilitate, grafica tabloului de
bord a fost rennoit, iar fondul cadranelor este
acum alb.
Culorile nou introduse Gri Olive, Bleu Gris, Bleu Methyl, Bej Poivre - continu
seria noutilor prezente pe noul Symbol.

3.Fiat Linea

Preurile pentru Fiat Linea vor ncepe de la 12.550 Euro cu toate taxele incluse, iar dac aruncm
o privire pe imaginile puse la dispoziie de Fiat ajungem la o singur concluzie: avem de-a face cu
un concurent serios!
Dimensiunile sunt la limita superioar a clasei compacte: 4.56 metri lungime, 1.73 metri lime i
1.50 metri nlime.
Desenat la Fiat Style Centre, Linea arata foarte bine, mult mai bine dect oricare alt concurent
n aceast gam de pre. i nu doar la exterior, ci i la interior! Aici st poate i atuul acestei
maini, pentru c are suficiente argumente s plac att n Europa de Est ct i n Vest.

4.Fiat Albea

Fiat Albea este un automobil produs de ctre uzinele Fiat din Turcia, fiind rezultat al aa-
numitului proiect Fiat 178. n anumite ri, acelai model este cunoscut sub numele de Fiat Siena.
Se afl n producie ncepnd din anul 2002.
Dei n uzin din Turcia Fiat Albea este produs cu mai multe tipuri de motoare, n anumite
ri automobilul este disponibil cu un singur tip de motor.
n anul 2006, Fiat Albea a "suferit" un facelift.
5.Hyundai Accent

17
 Hyundai Accent (n multe ri este vndut sub numele Verna) este un autoturism din clasa
subcompact produs n Korea de Sud, India, Pakistan i Turcia. Acesta a nlocuit modelul
Excel.
n 2006, Hyundai prezint noua generaie (nume de cod MC), la Salonul Auto Internaional de
la New York (2005). Acesta avea un nou exterior, la interior dispunea de un spaiu considerabil i
dispunea de un nou motor numit CVVT. Pentru acest model s-a anunat c n 2006 va fi disponibil
i un motor hibrid.
Hyundai Accent a ajuns s ocupe locul trei n topul celor mai bine vndute subcompacte n Statele
Unite

6. Chevrolet Aveo

Chevrolet Aveo 4 ui este un sedan compact creat n stil contemporan, cu dotri standard
cuprinztoare, un interior spaios i cu o gam de motoare dinamice, dar n acelai timp
economice.
Echiparea standard este impresionant iar preul cu adevrat atractiv transform acest
automobil ntr-o alegere inteligent.
7.Kia Rio Sedan

KIA Rio a fost automobilul de vrf pentru export al productorului Kia Motors, de la lansarea sa
n ianuarie 2001, cnd a surclasat popular Sportage pentru prima dat. Noul Rio este proiectat
pentru consumatorul "strns" la buget i aduce o serie de dotri care ridic standardul de lux i
confort n sectorul automobilelor de clasa mic.
Interiorul lui Rio se axeaz pe funcionalitate i ergonomie. Habitaclul este bine iluminat, datorit
marii suprafee vitrate i destul de ncptor n ceea ce privete confortul. Structura sasiului a fost
proiectat pentru a reduce zgomotul i vibraiile, realiznd un habitaclu mai silenios i implicit
condiii plcute n timpul mersului. Discurile ventilate ale roilor fata previn acumularea cldurii
i asigur o frnare stabil. Airbagul oferului este o dotare standard, protejndu-l n cazul unei
coliziuni frontale..
18
 8.Skoda Fabia

Versiunea sedan a modelului Skoda Fabia reprezint o ofert deosebit pentru toi cei care prefer
varianta de caroserie tradiional i portbagajul spaios, nchis separat. Versiunea sedan ofer ns
nu numai un portbagaj mare i n caz de necesitate cu spaiu extensibil (de la 438 la 789 l), ci
nainte de toate mult loc pentru pasageri, att pe locurile din fa ct i pe cele din spate.
Att n privina asiului, a variantelor de dotare ct i n privina standardului nalt de siguran
(patru stele la Crashtest Euro NCAP), versiunea sedan pstreaz caracteristicile de standard
ridicat ale ntregii game Fabia.

Potenialii concureni la categoria Hatchback pentru Dacia Sandero sunt urmtorii:

1.Skoda Fabia

Noua Fabia dispune de un design matur i dimensiuni mai mari, fr ca acestea din urm s
afecteze manevrabilitatea sau plcerea de a conduce. n interior, Fabia este impresionant din
punct de vedere al spaiului generos pentru fiecare pasager.
Materialele de calitate precum i finisajele deosebite transforma habitaclul ntr-un mediu
deosebit de relaxant. Toate instrumentele sunt amplasate ergonomic, iar operarea acestora este
facil.
Sigurana i confortul la volan au reprezentat un aspect prioritar n proiectarea noului model
Skoda Fabia. O gam vast de elemente ce contribuie la siguran i confortul pasagerilor satisface
i cele mai mari pretenii. Acestea includ inovativele airbag-uri pentru cap, sistemul de climatizare
automat Climatronic precum i farurile adaptive sau proiectoarele de cea cu funcie Cornering.

2. Citron C3
19
 Noul C3 i afirm personalitatea din primul moment. Dei pstreaz la baza rotunjimile i
senzaia de protecie ale versiunii anterioare, acestora li se asociaz un caracter mai dinamic datorit
liniilor ferme i mai fluide. Stilul su ctiga dinamism. Noul C3 seduce prin stilul su, prin
rafinament. Materialele utilizate sunt de cea mai bun calitate, dovada fiind i plana de bord,
subliniata disctret de o band transversal gri satinat sau aluminiu strlucitor i de diferitele
elemente de decor cromate.Interiorul noului C3 a fost inspirat de vehiculele premium, CITRON
oferind astfel clienilor si cel mai nalt nivel de confort. Tabloul de bord opteaz pentru un design
retro, chic i sugereaz nalt tehnologie.

3.Peugeot 206

Francezii au prezentat noul Peugeot 206 Plus i nu v gndii la un facelift minor. Designerii au
grefat practic partea frontal a lui 207 pe 206 Plus. Vorbim de aceleai faruri i aceeai gril, ba
chiar i sigla Peugeot repozitionata c la modelul 207. Difer doar amplasarea proiectoarelor, o alt
diferanta fiind fanta de aer de pe capota lui 206, care a fost pstrat. Oricum, cineva care nu
cunoate foarte bine modelul 207, poate confunda fr probleme cele dou maini.

4.Hyundai I20

Stilul su, cu geamurile laterale curbate i linia inferioar reflectorizant, este att expresiv
ct i atractiv. Farurile i stopurile de nalt calitate i tehnologie aduc rafinament ntregului
design, mbuntind vizibilitatea pe osea. Pe scurt, modelul i20 combina un design proaspt cu
integritate i inovaie.
i20 este pentru oameni independeni, pentru aceia care nu ateapt pentru a face ceea ce
au nevoie sau ceea ce vor. Din acest motiv, i20 este flexibil. Este foarte uor s rabatezi scaunele
din spate pentru un spaiu larg de ncrcare.

5.Seat Ibiza

20
 SEAT Ibiza este un supermini produs de Grupul Volkswagen i vndut sub marca SEAT.
Au fost lansate trei generaii, iar modelul este nc n producie. Ibiza a fost disponibil de-a lungul
timpului cu mai multe tipuri de caroserie: hatchback, sedan, coup i break.
Faceliftul din 2006 a adus cteva modificri de natur estetic att la interior ct i la
exterior, dar cu toate acestea este foarte similiar modelului original din 2002. Ibiza este totodat cel
mai popular model produs de constructorul spaniol, cu aproximativ 200 000 de uniti vndute
anual.
n 2009 acesta a suferit un nou facelift preucm i mbuntiri tehnice.

6.Ford Fiesta

Ford Fiesta este o main supermini cu traciune pe fa conceput de Ford Europa, o filial a Ford
Motor Company, i produs n Europa, Brazilia, Argentina, Mexic, Venezuela, China, India i
Africa de Sud. Modelul este comercializat n ntreaga lume, inclusiv n Japonia, Australia i
continentul american.

Fiesta este unul dintre cele mai comercializate modele ale Ford, cu peste 12 milioane de uniti
vndute ncepnd cu 1976. Din 2010, a asea generaie Fiesta este disponibil i n Statele Unite
(din ianuarie) i Canada (din martie).

7.Opel Corsa

Noul Opel Corsa are ca dotare standard un motor cu o putere de 65 cai putere. Inginerii
germani au lucrat pentru mbuntirea consumului, mai sczut acum cu 13% la ntreaga gam
de

21
 motorizri, dar i pentru a-i mulumi pe ecologiti,
deoarece noile modele polueaz mai puin mediul
nconjurtor, toat gama fiind compatibil cu
normele Euro 5.
n plus, a fost creat o nou ediie special "111 Limited Edition", pentru celebrarea a
111 ani de existen a mrcii. ns doar n Germania au fost introduse i o serie de ediii speciale,
din seria "Color Lines": Color Race, Color Edition i Color Wave presupun nuane speciale
pentru vopseaua caroseriei mpreun cu jante de 17" standard.

Potenialii concureni la categoria 7 locuri pentru Dacia MCV sunt urmtorii:

1. CITRON C4 Picasso

Stilul modelului C4 Picasso este definit de liniile sale dinamice i estetice. Caroseria
noului CITRON C4 Picasso este un mix compact, practic i elegant.
Conceptul Visiospace combina vizibilitatea de excepie ("visio")cu un spaiu interior extrem
de mare("space"). C4 Picasso ofer vizibilitate i luminozitate puternic, mai ales datorit
parbrizului panoramic lat, cel mai mare spaiu interior i pentru depozitare din clasa lui i
posibilitatea de reconfigurare a spaiului interior datorit designului modular al habitaclului.

2.Ford S-MAX

inuta sportiv, usurina n condus, maximizarea spaiului i flexibilitatea interiorului sunt

cteva dintre atuurile care l recomand pe noul Ford S-MAX publicului european. Ford S-MAX
este versiunea de producie a deja faimosului concept SAV i se ncadreaz n categoria sport.
Ford S-MAX i dorete s dovedeasc faptul c piaa auto e deschis s primeasc modularitatea
unui monovolum clasic, cu design i proporii special dedicate unui consumator cu un stil de via
activ. n premier, acest model lrgete gama Ford deschizandu-i porile spre un segment de pia
n care nu a mai activat pn acum. Cumprtorii vor avea de ales ntre varianta S-MAX cu 5
locuri, sau cea cu 5+2 locuri.

3.Opel Zafira
22
 Sistemul unic de scaune Flex7 ii ofer toat versatilitatea i confortul, de care o
familie poate avea nevoie. Descoper sinteza designului dinamic i ndrzne,
versatilitatea ingenioas i experiena extraordinar de condus.
Sistemul interactiv de conducere (IDS) Opel ofer noului Opel Zafira abiliti cu
adevrat impresionante pe osea, indiferent de motorul pe care l alegei. Astfel, este bine de
tiut c plcerea de a conduce poate fi trit chiar i cu un model cu emisii reduse cum este
noul Opel Zafira ecoFLEX.
Design perfect aliniat cu performana:motor turbo cu un exterior rasat i un
interior somptuos, spaios i practic.

4.Peugeot 307 SW

Inovaia i noutatea sunt principalele atribute pretinse de modelul 307 SW prin

varietatea de dotri tehnice .O mai mare manevrabilitate i mobilitate, mai multe idei de
confort, o clas mai mare i siguran, 307 SW debordeaz de nalt tehnologie pentru a
impresiona.
Reteaua comerciala Dacia in Romania

Piata auto in Romania

Productia, piata si concurenta in domeniul autoturismelor din Romania se afla inca de la inceputurile
lor sub influenta exigentelor interne si totodata, international de cantitate, calitate si structura. In
prrzent, Romania, ca membru al Uniunii Europene are in fata noi perspective economice.
Piata auto
In orice colt al lumii, piata auto reprezinta un barometru pentru mersul economiei unei tari. Constructia de maini reprezinta una
dintre cele mai importante industrii din lume. Aceste companii sunt multinaionale. Ele fac sau importa pari fcute de companii
din alte tari. Numeroase alte industrii susin industria automobilelor. Acestea includ asigurri, protecie, produse petroliere,
proiectri de autostrzi si strzi si industria de construcii. Si alte industrii precum motelurile, cinematografele si fast food-urile ,
isi datoreaz existenta mobilitatii asigurate de automobil.
Atat pe plan mondial, cat si in Romania piata constructiei de automobile este apreciata ca avand un dinamism uimitor. Romania a
fost una dintre primele zece tari din lume care a introdus automobilul in circulatie, de la inceputurile constructiei acestuia.

In 2013 piata auto a scazut cu 8,1% in primele 11 luni, la 73.946 de unitati, la autoturisme fiind inregistrat un
declin de 7,2%, pana la 62.033 de unitati. Chiar daca in ultimii ani masinile electrice au fost la mare cautare,
specialistii din domeniul auto preconizeaza ca ritmul de crestere pentru automobilele autonome il va depasi pe
cel al masinilor electrice. Acestia spun de asemenea ca exista posibilitatea ca in anul 2035, vanzarile de
masini autonome sa ajunga la 11,8 milioane, circa 9% din cele 129 de milioane de automobile care se vor
vinde la nivel mondial in acel an.

Romania este din februarie 2009 a treia piata de desfacere pentru automobilele Dacia, dupa Franta si
Germania, dupa scaderea cererii pe piata locala.
In ansamblu, piata auto a crescut in primele trei luni ale anului. Din aprilie, vanzarile de masini
autohtone au scazut, iar ale marcilor de import au mai crescut. De fapt, individual, unele marci au
continuat sa creasca, in timp ce altele au sczut.
Performerele sunt in majoritate firmele care au sustinerea companiilor producatoare.
Ca toate celelalte piete pentru produse de folosinta indelungata, si cea a masinilor mici a
cunoscut un reviriment odata cu relaxarea fiscala. In multe cazuri, castigul rezultat din reducerea
impozitului era perfect pentru o rata la masina mult visata. In plus, anuntatele mariri la accize pentru
autoturismele de import i-au facut pe multi sa se grabeasca, respectandu-se mentalitatea celebra deja
in Romania. Cam astea ar fi premisele generale ale cresterilor spectaculoase de pe piata
autoturismelor. In particular insa, analiza cifrelor furnizate de importatori si producatori, prin
intermediul APIA, scoate la iveala o evolutie diferita a marcilor.
La producatorii autohtoni, situatia este oarecum previzibila. Dacia a cunoscut un boom
explicabil tinand cont de lansarea modelului Logan. Dupa un varf inregistrat in martie, numarul de
Loganuri vandute lunar s-a stabilizat, urmand sa creasca, probabil, odata cu lansarea versiunilor
diesel.
Deocamdata, primele concluzii arata ca piata auto este in stadiul de reorganizare, e drept ca
una dezechilibrata. Cresterile totale de anul acesta demonstreaza ca exista bani si clienti dispusi sa-i
cheltuiasca pe masini. Importatorii si distribuitorii incep sa se dezmeticeasca si sa treaca de la faza
de comercializare pasiva - asteptand clientii sa treaca prin fata magazinului - la cea activa. Asta
inseamna investitii in extinderea retelelor de dealeri, in marketing si publicitate inteligenta si, nu in
ultimul rand, in PR. Un studiu al bugetelor de publicitate pe ultimele sase luni ar demonstra ca
succesul in vanzari a fost direct proportional cu banii cheltuiti, dar nu este singurul element care face
delimitarea. Capacitatea fiecarui importator de a se adapta specificului pietei locale poate fi un
bonus. Si aici am putea include si viteza cu care modelele lansate in tarile de origine ajung in
Romania.
 Punerea n aplicare a sistemului de management al calitii const n a transmite, a explica
personalului ntreprinderii, procedurile ce trebuie aplicate i a forma personalul pentru aplicarea
acestor proceduri.
Urmrirea indicatorilor de performan ai produsului i / sau proceselor este principala
metod de urmrire a calitii.
Pentru fiecare proces, sunt stabilii unul sau mai muli indicatori de performan pentru a
urmri eficacitatea procesului n raport cu obiectivele de calitate definite.
Activitatea comerciaia a S.C. Automobile s-a concretizat la 31.12.2006 in realizarea unei
cifre de afaceri de 5.554 mil RON cu 27,15% mai mare decat la 31.12.2005. Cresterea inregistrata
se datoreaza in special vanzarilor auto care au contribuit la cresterea cifrei de afaceri cu 74,97%.
mil RON
Decembrie Decembrie Decembrie
2004 2005 2006
VANZARI AUTO 2880 3.505 4.164
Intern 1755 2.428 2.598
Extern 1125 1.077 1.566
VANZARI PIESE 400 427 442
SCHIMB
Intern 230 407 394
Extern 170 20 48
ALTELE 360 436 948
Intern 280 357 712
Extern 80 79 236

Situatia vanzarilor in perioada decembrie 2005- decembrie 2006 se prezinta astfel:

 VEHICULE Decembrie Decembrie 2005 Decembrie
2004 2006
DACIA SOLENZA 5920 6.190 -
Utilitare 31000 20.193 11.751
DACIA Logan Berlina 120000 144.551 168.505
DACIA Logan MCV - - 6.997
Total 156920 170.934 187.253
Vanzarile totale de autovehicule DACIA se ridica in anul 2006 la 187.253 unitati in crestere
cu 16.319 unitati fata de anul 2005.
Un segment important de piata il ocupa vanzarile la DACIA LOGAN care este eel mai
vandut model , acoperind in anul 2005, peste 89,99% din totalul vehiculelor comercializate de marca
Dacia.
Situaia clienilor
Tarile in care exporta Dacia la sfarsitul anului 2006
sunt principalii clieni i anume :Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bielorusia, Bosnia si
Hertegovina, Bulgaria, Camerun, Coasta de Fildes, Croatia, Elvetia, Estonia, Etiopia, Franta
(inclusiv Tahiti, Guadelupa, Martinica, Guyana, Runion, Noua Caledonie), Gabon, Germania,
Ghana, Italia, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Madagascar, Mali, Maroc,
Moldova, Nigeria, Olanda, Polonia, Republica Ceha, Romania, Senegal, Serbia si Muntenegru
(inclusiv Kosovo), Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Togo, Turcia, Ucraina, Ungaria
Anul 2006 a fost caracterizat de o crestere importanta a vanzarilor Dacia pe plan
international. Modelul Logan a devenit leader pe numeroase piete: in Maroc, in Algeria, in Bulgaria
si in Moldova. Peste 40% dintre vehiculele Logan vandute la export in 2006 au fost inmatriculate
in Europa Occidentala.
Reteaua Logistica Internationala ( ILN, "International Logistics Network"), noua denumire
oficiala a centrului CKD, este o adevarata trambulina pentru expansiunea geografica a proiectului
Logan, un proiect care prevede fabricarea, in fiecare an, a sute de mii de automobile Logan in locatii
de productie raspandite pe patru continente.

Principalii clieni interni sunt reprezentai de urmtoarele segmente:

Populaia rii care locuiete n mediul urban i se ncadreaz n
segmentul cu venituri medii i mari.
Instituiile statului: coli, spitale, ministere, primrii, etc.
 Instituii private
Alte societii comerciale
Pentru realizarea produselor sale, SC Automobile Dacia SA are relaii contractuale cu o
serie de furnizori pentru scule, semifabricate, uleiuri, emulsii, maini unelte, aparate de
masur si control, dispozitive, etc.
Pentru realizarea produselor sale Dacia utilizeaza o gama variata de tipuri de scule (care
acopera toate procedeele de prelucrare prin achiere), o mare parte dintre acestea fiind
scule speciale (in funcie de materialele i dimensiunile cotelor pieselor care se
prelucreaz).
ntreinerea i asigurarea bunei funcionri a mainilor unelte este asigurat prin
utilizarea produselor furnizate de firme cu tradiie n acest domeniu.

Echipamentele folosite n liniile de asamblare sunt furnizate de ctre 188 de furnizori:

134 furnizori externi

54 furnizori in Romnia, din care 6 furnizori ZIF (zona industriala furnizori):
o ACI (punti)
o VALEO (cablaje)
o JCI (scaune)
o EURO APS (piese plastice si termoformate)
o CORTUBI (esapamente)
o VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)

1.7. RESURSELE UMANE

 n prezent SC Automobile Dacia SA este condus de un director general i un comitet de
direcie compus din efii de departamente:
Fabricaie;
Resurse umane ;
Financiar ;
Calitate ;
Mentenan ;
Tehnic ;
Protecia muncii i a mediului ;
Progres continuu;
Sistemul informatic;
Logistic (Aprovizionare).

Departamentul Calitate are n componen urmtoarele compartimente:

calitate furnizori are ca responsabiliti:
- asigurarea conformitii produselor recepionate;
- lansarea fielor de neconformiti ctre furnizori n caz de incidente calitate;
- urmrirea i validarea planului de aciuni;
- recuperarea costurilor noncalitii.
calitate clieni constituie interfaa pentru problemele de calitate la clieni i pentru validarea
proiectelor de noi produse aflate n derulare.
- gestioneaz analizele i valideaz planurile de aciuni pentru incidentele de calitate
la clieni ;
- verific dac sunt respectate toate criteriile impuse de procedur precum i
exigenele specifice ale clienilor pentru proiectele produselor noi ;
- are autoritatea de a opri livrrile atunci cnd se constat neconformiti care
afecteaz produsul livrat.

laboratoare msurtori i contaminare :

 - laboratoarele de msurtori asigur msurtorile necesare pentru controlul n
recepie, pentru auditul de produs, pentru proiecte de noi produse precum i la
solicitarea compartimentului calitate clieni pentru analiza unor incidente ;
- laboratorul contaminare este responsabilul cu determinarea gradului de impurificare
(numr de particule, dimensiune, greutate i natur) pentru piese primite n recepie
ct i pentru produsele realizate n procesul de fabricaie.
asigurarea calitii are ca responsabiliti controlul i actualizarea sistemului calitii
(manuale, standarde, proceduri) precum i de audituri de sistem, procedur, proces.

Nr. 2004 2005 2006

Categorii de personal
crt. Nr. % Nr. % Nr. %
1 Personal direct productiv 6000 55,3 6427 56,4 5881 55,1
4 8 8
2 Personal indirect productiv 1542 14,2 1656 14,4 1690 15,8
3 9 5
3 Personal administrativ si de conducere 3300 30,4 3340 29,2 3085 28,9
3 1 5
4 Total personal la sfritul perioadei 10842 100 11423 100 10656 100
CAP. II. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

1. Elementele bilanului contabil;

2006 2007
A.Active imobilizate: 1.876.599.436 2.408.268.735
I.Imobilizari necorporale: 13.796.872 13.551.094
II.Imobilizari corporale:
1. Terenuri si constructii 491.244.287 742.575.471
2. Instalatii tehnice si masini 1.065.013.112 1.317.685.863
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 24.501.282 27.558.461
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs 267.832.236 292.223.643
Total imobilizari corporale: 1.848.590.917 2.380.043.438
III.Imobilizari financiare: 14.211.647 14.674.203
B.Active circulante: 882.971.967 1.239.466.540
I.Stocuri:
1. Materii prime si materiale consumabile 193.849.582 205.435.575
2. Productia in curs de executie 56.405.564 55.905.935
3. Produse finite si marfuri 170.104.169 185.799.306
4. Avansuri pentru cumparari stocuri 0 637.837
Total stocuri: 420.359.315 447.778.653
II.Creante: 401.161.046 780.695.732
III.Investitii financiare pe termen scurt: 0 0
IV.Casa si conturi la banci: 61.451.606 10.992.155
C.Cheltuieli in avans: 4.143.265 4.709.222
D.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an: 958.167.011 1.296.839.878
E.Active circulante, respectiv datorii curente nete: (88.334.897) (71.122.054)
F.Total active minus datorii curente: 1.780.319.519 2.330.118.236
G.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an: 0 0
H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 43.823.031 78.759.628
I.Venituri in avans: 25.228.138 25.486.383
J.Capital si rezerve: 1.736.496.488 2.251.358.608
Total capitaluri proprii din care: 1.736.496.488 2.251.358.608
I.Capital: 2.541.719.939 2.541.719.939
II.Prime de capital: 1.767.432 1.767.432
III.Rezerve din reevaluare: 125.806.365 263.337.933
IV.Rezerve: 423.995.272 42.395.272
V.Rezultatul reportat: 1.273.486.847 975.135.169
VI.Rezultatul exercitiului: 298.294.327 377.273.201
Sold Creditor-PROFIT 298.294.327 377.273.201
Sold Debitor-PIERDERE 0 0
Repartizarea profitului 0 0

2. Elementele contului de profit i pierderi;

2004 2005
1.Cifra de afaceri neta 4.367.606.636 5.554.373.911
Venituri din exploatare 4.504.003.782 5.580.013.492
Cheltuieli din exploatare 4.280.127.055 5.205.608.349
Rezultatul din exploatare
Rezultatul din exploatare Profit 223.876.727 374.405.143
Rezultatul din exploatare Pierdere 0 0
Venituri financiare 85.375.035 207.829.622
Cheltuieli financiare 63.340.678 162.663.925
Rezultatul financiar
Rezultatul financiar Profit 22.034.357 45.165.697
Rezultatul financiar Pierdere 0 0
Rezultatul current
Rezultatul curent Profit 245.911.084 419.570.840
Rezultatul curent Pierdere 0 0
Venituri extraordinare 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0
Rezultatul extraordinary
Rezultatul extraordinar Profit 0 0
Rezultatul extraordinar Pierdere 0 0
Venituri totale 4.589.378.817 5.787.843.114
Cheltuieli totale 4.343.467.733 5.368.272.274
Rezultatul brut
Rezultatul brut Profit 245.911.084 419.570.840
Rezultatul brut Pierdere 0 0
Rezultatul net
Rezultatul net Profit 298.294.327 377.273.201
Rezultatul net Pierdere
 II.1. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE

1. Producia exerciiului

QC = QV + QS + QI

QC producia exerciiului
QV producia vndut
QS producia stocat
QI producia imobilizat ( producia folosit pentru consumul propriu )

2005
QE = 4.216.382.262 + 420.359.315 + 991.242 = 5.057.100.892 LEI

2006
QE = 5.554.373.911 + 447.778.653 + 4.011.966 = 6.449.931.217 LEI

Se observa o evolutie pozitiva a productiei exercitiului in anul 2006 fata de anul 2005
respectand astfel clientii, sporind si vanzarile ceea ce a dus si la cresterea profitului. Aceast cretere
de 27,55% se datoreaz n special creterii produciei vndute, ct i a stocurilor .
Se poate afirma c societatea are un risc redus de vandabilitate a produselor sale, cererea
este n cretere.

2. Marja comerciala

MJC = CA CC

MJC marja commercial

CA cifra de afaceri
CC costul de cumprare

2005
MJC = 4.367.606.636 129.492.304 = 4.108.622.028
2006
MJC = 5.554.373.911 230.510.421 = 5.323.863.490

Se observa ca marja comerciala este in crestere ceea ce reprezinta un lucru pozitiv .Marja
comerciala inregistreaza o rata de crestere de 29,58% fata de 2005

3. Valoarea adaugata

VA = MJC + QE + CT
VA valoarea adugat
MJC marja comercial
QE producia exerciiului
CT consumuri provenind de la teri

2005
VA = 4.108.622.028 + 5.057.100.892 + 2.631.999.943 = 11.797.722.863

2006
VA = 5.323.863.490 + 6.449.931.217 + 3.467.808.334 = 15.241.603.041

4. Soldurile intermediare de gestiune

a) Rezultatul brut al exploatrii

RBE = VA + SE Impozite, taxe i cheltuieli cu personalul

RBE rezultatul brut al exploatrii

VA valoarea adugat
SE subvenii pentru exploatare

2005
Rbe = 11.797.722.863 + 0 2.631.999.943 = 9.165.722.920
2006
Rbe = 15.241.603.041 + 0 3.467.808.334 = 11.773.794.707

Nr INDICATORI 2005 2006

crt
1. CA 4.367.606.636 5.554.373.911
2. Qe 5.057.100.892 6.449.931.217
3. Marja comerciala 4.108.622.028 5.323.863.490
4. Consumurile de la terti 2.631.999.943 3.467.808.334
5. VA(2+3+4) 11.797.722.86 15.241.603.04
3 1
6. Venituri totale, din care: 4.589.378.817 5.788.353.529
6.1. Venituri din exploatare 4.504.003.782 5.580.013.492
6.2. Venituri financiare 85.375.035 208.340.037
6.3. Venituri excepionale 0 0
7. Cheltuieli totale din care: 4.343.467.733 5.368.782.689
7.1. Cheltuieli din exploatare 4.280.127.055 5.205.608.349
7.2. Cheltuieli financiare 63.340.678 163.174.340
7.3. Cheltuieli excepionale 0 0
8. RBE=VA-(Impoz.+Ch. Pers) 9.165.722.920 11.773.794.70
7
9. Rezultatul exploatrii 223.876.727 374.405.143
10. Rezultatul financiar 22.034.357 45.165.697
11. Rezultatul current 245.911.084 419.570.840
12. Rezultatul excepional 0 0
13. Rbrut 245.911.084 419.570.840
14. Impozitul pe profit 52.383.24 42.297.63
3 9
 15. Rezultatul net al ex. 298.294.327 377.273.201
ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Nr. INDICATOR ANUL

crt. 2005 2006

1 Rc 100
R 1
c 1 Rp unde Rc = creterea anual a indicatorilor
Rp = creterea anual a preurilor

4.367.606.636
Ran = ( x 100) 100 = 27,18%
5.554.373.911

1 0,2718 100 = 127,93%

Rca = 1 0,0656
1
 II.2. ANALIZA RATELOR DE PROFITABILITATE

1) Rata rentabilitii globale a capitalului investit

Rn Dobnzi Ipzprofit * 100

RGI =
Ki
RN rezultatul net
KI capital investit

KI = KPR + DTL + DTS

2005
KI = 1.736.496.488 + 0 + 958.167.011 = 2.694.663.499
2006
KI = 2.251.358.608 + 0 + 1.296.625.950 = 3.547.984.558

2005
298.294.327 5.949.588 52.383.243 x 100 = 251.860.672 x 100 = 9,34 %
RGI =
2.694.663.499 2.694.663.499
2006

377.273.201 523.965 42.297.639 x 100 = 335.499.527 x 100 = 9,46 %

RGI =
3.547.984.558 3.547.984.558

Se observa ca in ambii ani capitalul angajat este rentabil, rata rentabilitatii in 2006
fiind in crestere fata de 2005 cu un procent de 0,12%.

2) Rata rentabilitatii comerciale

Rn
RC = x 100
Ca

Rn - rezultatul net
Ca cifra de afaceri

2005
298.294.327 x 100 = 6, 83 %
RC = 4.367.606.636

2006
377.273.201 x 100 = 6,80 %
RC = 5.554.373.911
 Se observa ca rata rentabilitatii comerciale este in descrestere ceea ce inseamna ca
firma nu a adoptat o politica comerciala foarte buna.

3) Rata rentabilitatii economice

Re
RE = x 100
At

Re rezultatul exploatarii
At = Imob. Necorp. + Imob. Corp. + Imob. Fin. + Capital de lucru + Disponib.

2005
At = 13.796.872 + 1.848.590.917 + 14.211.647 + 61.451.606 = 1.938.051.042
2006
At = 13.551.094 + 2.380.043.438 + 14.674.203 + 11.515.103 = 2.419.783.838

2005
223.876.727 x 100 = 11,56%
RE = 1.938.051.042

2006
374.405143. x 100 = 15,48%
RE = 2.419.783.838

Un lucru bun se intampla si in acest caz datorita faptului ca activele totale au fost
utilizate eficient astfel incat sa asigure o crestere a rentabilitatii economice.

4) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu

Rn x 100
RF =
Kpr

Rn rezultatul net
Kpr capital propriu

2005
298.294.327 = 17,18%
RF = 1.736.496.488

2006

377.273.201 = 16.76%
RF =
2.251.358.608

Datorita faptului ca rata rentabilitatii financiare este in descrestere , se poate spune ca

investitiile nu au fost efectuate eficient .
 II.3. ANALIZA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR AL
FIRMEI

1. Rata solvabilitatii generale

Ac
RSG =
Dts

Ac active circulante
Dts datorii pe termen scurt

2005
882.971.967 = 0,93
RSG = 958.167.011

2006
1.239.252.612 = 0,96
RSG = 1.296.625.950

Dupa cum se observa, rata solvabilitatii generale nu este cuprinsa in valoarea optima, adica 2
si 2,5, fiind mai mica ceea ce inseamna ca firma nu are posibilitatea sa isi acopere datoriile pe
termen scurt din activele circulante ale firmei.

2. Rata solvabilitatii partiale

Ac S
RSP =
Dts

S stocuri

2005
882.971.967 420.359.315 = 0,49
RSP =
958.167.011
2006
1.239.252.612 447.140.817 = 0,62
RSP =
1.296.625.950

Aceasta rata este inferioara intervalului optim de 0,8 si 1, asta insemnand ca intreprinderea
nu are capacitatea sa isi achite datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

3. Rata solvabilitatii curente

T Dts
RSC =
T = casa + conturi curente plasamente pe scurta durata

2005
T = 61.451.606
2006
T = 11.515.103
2005
61.451.606 = 0.07
RSC =
958.167.011
2006
11.515.103 = 0.008
RSC =
1.296.625.950

Se observa ca firma nu isi poate acoperi datoriile curente din disponibilitati.

4. Solvabilitatea patrimoniala

Kpr x 100
RAFG =
PasivTotal

2005
1.736.496.488 x 100 = 62,84 %
RAFG = 2.763.714.668
2006
2.251.358.608 x 100 = 61,65%
RAFG = 3.652.230.569

5. Rata de indatorare globala

D x 100
RIG =
PasivTotal

D datorii totale
2005
958.167.011 x 100 = 36,67
RIG =
2.763.714.668
2006
1.296.625.950 x 100 = 35.51
RIG =
3.652.230.569

III. ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI DE MASURARE A

PERFORMANTELOR ACTIVITATILOR SI PROCESELOR
1. Productivitatea muncii

Ca
W= Ns

Ns numar salariati

2005
4.367.606.636 = 409.873
W= 10.656
2006
5.554.373.911 = 486.245
W=
11.423

Se observa ca productivitatea muncii este in crestere deci firma utilizeaza resursele umane
eficient .

2. Eficienta utilizarii activelor

Ca
E= x 100
At

2005
4.367.606.636 x 100 = 158,04
E=
2.763.714.668

2006
5.554.373.911 x 100 = 152,09
E=
3.652.230.569

3. Rata de uzura a activelor corporale

Am
RN = x 100
Ic
2005
233.772.280 x 100 = 12,65%
RN =
1.848.590.917
2006
298.201.439 x 100 = 12,53%
RN =
2.380.043.438
4.Rata de rotatie a stocurilor

Ca
Rs =
S
2005 Rs =
 4.367.606.636
= 20,79 rotatii
210.179.658

2006
5.554.373.911 = 24,84 rotatii
Rs = 223.570.409

5. Rata de rotatie a creantelor comerciale

Clienti x 365
Rc =
Ca

2005
278.724.469 x 365 = 24 zile
Rc = 4.367.606.636
2006
459.522.403 x 365 = 31 zile
Rc = 5.554.373.911

II.5. ANALIZA ECHILIBRULUI PATRIMONIAL

1. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE A EXERCITIULUI

 Caf = Rezultatul brut al exploatrii + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de
exploatare+Venituri financiare (cu excepia veniturilor din provizioane)- Cheltuieli financiare (cu
excepia cheltuielilor financiar privind amortizrile i provizioanele)+ Venituri excepionale (cu
excepia veniturilor din vnzare de active, subveniilor pentru investiii virate n rezultatul
exerciiului, veniturilor excepionale din provizioane)- Cheltuieli excepionale (cu excepia valorii
nete contabile a activelor cedate, cheltuielilor excepionale privind amortizrile i provizioanele) -
Impozitul pe profit.

2005
CAF = 9.165.722.920 + 95.694.837-1.026.781.066 + 85.375.035
- 63.340.678 + 0 -0 52.383.243 = 8.204.287.805
2006
CAF = 11.773.794.707 + 17.049.138 -825.446.700 + 208.340.037
- 163.174.340 +0 0 42.297.639 = 10.968.265.203

Se observa ca firma are o mare capacitate de autofinantare, avand in vedere faptul ca

inregistreaza o crestere de 25,20%.

2. Fondul de rulment

FR = AC - DTS

AC- activele circulante;

DTS-datoriile pe termen scurt.

2005
Fr = 882.971.967 958.167.011 = - 75.195.044
2006
Fr = 1.239.252.612 1.296.625.950 = -57.373.338

3. Nevoia de fond de rulment

NFR = stocurile +creanele + activele de regularizare (exclusiv primele de rambursare)

datoriile pe termen scurt, exclusiv cele financiare venituri n avans pasivele de regularizare

2005
NFR = 420.359.315 + 401.161.046 + 0 923.994.011 25.228.138 0 = - 127.701.788
2006
NFR = 447.140.817 + 780.596.692 + 0 1.274.288.491- 25.486.383 0 = - 72.037.365

4. Trezoreria neta

Trezoreria net = fondul de rulment nevoia de fond de rulment

2005

29
 TN = - 75.195.044 + 127.701.788 = 52.506.744
2006
TN = -57.373.338 + 72.037.365 = 14.664.027

II.6. ANALIZA SWOT

Matricea MEFI ( matricea de evaluare a factorilor interni)

Nr. Factori interni Coeficient de Nota Scor

Crt. importan
1 Pre atractiv 0,1 2 0,2
2 Reeaua de livrare 0,2 3 0,6
3 Calitatea produselor 0,1 2 0,2
4 Utilaj nvechit 0,05 1 0,05
5 Amplasament favorabil 0,05 2 0,1
6 Timp mare de ateptare 0,05 1 0,05
7 Pregtirea personalului 0,05 1 0,05
8 Satisfacerea nevoilor 0,1 2 0,2
clienilor
9 Reea de comercializare 0,3 4 0,12
TOTAL 1 - 1,57

Matricea MEFE (matricea de evaluare a factorilor externi)

Nr. Factori externi Coeficient de Nota Scor

Crt. importan
1 0,1 2 0,2
Impunerea pe pia a unor
firme cu utilaj performant
2 Preuri de vnzare mai mici 0,15 2 0,3
3 Varietate a produselor 0,3 4 0,12
4 Reea de livrare 0,1 2 0,2
5 Controlul calitii 0,2 3 0,6
6 Ridicarea gradului de utilizare A 0,15 3 0,45
capacitii de producie
TOTAL 1 - 1,87

4
 Cadranul 2 Cadranul 1
Strategie de redresare Strategie agresiv

2
Puncte

Cadranul 3 Cadranul 4
Strategie defensiv Strategie de diversificare

0 Amenin2rile

In functie de rezultatul matricilor putem afirma ca firma se incadreaza in cadranul 3.

Cadranul 3 reprezint situaia in care se afla firma SC AUTOMOBILE DACIA SA relativ
slab i trebuie s fac fa unor ameninri majore din partea mediului. n acest caz se recomand o
strategie defensiv.

III. MODALITATI STRATEGICE DE ACTIUNE

 III.1. MISIUNEA FIRMEI

Misiunea principal este reprezentat de vnzarea de autovehicule DACIA pe o pia

aflat n plin extindere.
Formularea misiunii are drept scop principal personalizarea, individualizarea firmei Dacia
att n plan naional ct i internaional.
Definirea misiunii firmei permite nelegerea i specificarea afacerii n care este implicat
firma i precizeaz momentul n care se d un alt curs orientrii strategice.
nelegerea unei afaceri este primul pas fcut de Dacia n definirea afacerii.
Procesul de definire a misiunii este orientat asupra identificrii grupurilor de consumatori
(persoanele cer doresc achiziionarea unui autoturism), definirii nevoilor ce sunt satisfcute
(vnzarea de autoturisme), procedurile i metodele pe care firma le aplic pentru satisfacerea
nevoilor clienilor (vnzarea de autoturisme pe o pia aflat n extindere).
Definirea misiunii firmei Dacia este orientat att pe produs ct i pe pia.
Misiune orientat pe produs: vnzarea autoturismelor Dacia
Misiune orientat pe pia: activitate pe o pia aflat n plin extindere
n anul 1999 dup privatizarea Dacia de ctre Renault misiunea orientat pe pia a ntregii
organizaii a fost reformulat,vizndu-se extinderea pe piaa internaional.
Comunicarea misiunii este simpl, concis i expus cu claritate. Ea arat cursul pe care
managementul firmei l va lua n viitor (extinderea pieei).
Pentru a-si duce la capat misiunea aceasta urmareste intotdeauna:
asigurarea unui mediu concurenial onest
asigurarea unui mediu nconjurtor sntos
realizarea profiturilor pe cale legal
mpiedicarea discriminrii la locul de munc a angajailor
asigurarea egalitii de anse angajailor, exercitarea corect a autoritii de ctre manageri.

III.2. OBIECTIVELE STRATEGICE

 Obiectivele organizaionale ale firmei vizeaz performanele pe care firma le va obine n
urmtoarele domenii:
-dezvoltarea pieei
-inovarea, productivitatea
-resurse fizice i financiare
-profitabilitatea

a. Dezvoltarea pieei
Cresterea vanzarilor cu peste 50% odata cu lansarea colectiei CKD Logan .
Obtinerea unei cote de piata de aproximativ 30%
n ceea ce privete activitatea comercial, Dacia miza pe un nivel de aproximativ 200.000 de
autovehicule vndute n 2006, din care 112.000 n Romnia i 88.000 la export. Expediiile de
colecii CKD Logan au cunoscut o cretere important n 2006, pe msur ce au nceput livrrile
ctre Iran iar uzinele din Rusia, Maroc i Columbia i-au mrit ritmul de producie. Pentru
ansamblul anului 2006 volumul estimat al exporturilor de colecii CKD Logan era de 120.000 ns
au reuit s vnd un total de 154529 att n Romnia ct i exportate. Italia, Austria, Bulgaria i
Israel s-au numrat printre rile n care s-a comercializat modelul Dacia Logan. Pn la sfritul lui
2006, lista destinaiilor de export ale Logan a ajuns s cuprind 50 de ri.

b. Inovare i productivitate

Cresterea productiei cu 80% fata de anul 2004.

In anul 2006 se va incerca cresterea productiei cu pana la 90% fata de 2005.

Producia a atins nivelul record de 172.021 uniti, cu 82% mai mult fa de 2004.Dacia
prevede producia a ceva mai mult de 200.000 de autovehicule, la care se vor aduga 100.000 de
colecii CKD in anul 2006. Capacitatea de producie a uzinei de la Mioveni a fost majorat la
235.000 uniti pe an ncepnd din luna septembrie 2006.

b. Resurse fizice i financiare

 Cresterea investitiilor , o crestere care sa depaseasca 150 mil. de euro in 2005

In 2006 se va investi, mult mai mult decat in 2005 , tinand cont ca se adauga si prima
transa din investitia in viitoarea uzina de cutii de viteze, in val de 28 mil de euro.

c. Profitabilitatea

Cresterea cifrei de afaceri cu peste 60% in anul 2005

In anul 2006 mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri care a crescut fata de 2004 cu
75%

III.3. OPTIUNILE STRATEGICE, RESURSELE SI TERMENELE

Dacia defineste si pune in aplicare o strategie de crestere rentabila:

isi conserva si isi consolideaza pozitia de lider pe piata automobilelor din Romania se
impune pe noile piete ale automobilului prin modalitati proprii si de succes, care
reprezinta sursa principala de crestere pentru urmatorii zece ani. In aceasta perspectiva,
Logan genereaza o crestere a vanzarilor la export si contribuie astfel la realizarea
obiectivelor Renault
isi amelioreaza in mod constant calitatea produselor sale pentru a asigura satisfacerea
nevoilor clientilor sai
asigura rentabilitatea investitiilor sale
 Evaluarea performanei S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. nainte i dup
schimbarea strategic.
TAJ (P) Ponder Coeficien Nivel de realizare(note) 2005 2006
Indicatori ea i de 1 2 3 4 5 X O
indicat importa
ori-lor (P x p) /
(p) % 100
1.Axa financiar- 200
1.1.Rezultat net . 20 40 X O 80 160
1.2.Cifra de afaceri. 20 40 X O 120 200
1.3.Rentabilitatea economic. 15 30 X O 60 120
1.4.Rentabilitatea financiar. 20 40 X O 120 160
1.5.Solvabilitatea general. 15 40 X O 30 120
1.6.Rata autonomiei financiare 20 40 O X 160 200
globale.
2.Axa clieni- 200
2.1.Cota de pia absolut. 30 60 X O 240 300
2.2.Gradul de satisfacie al 40 80 XO 400 400
clienilor.
2.3.Numrul de clieni noi 30 60 XO 300 300
atrai.

3.Axa operaii-activiti- procese- 300

3.1.Productivitatea muncii.
3.2.Eficiena utilizrii activelor. 10 30 X O XO 30
120 90
120
3.3.Rata de modernizare a 10 30 X O 120 150
activelor corporale.
3.4.Rata de rotaie a stocurilor. 20 60 XO 180 180
3.5.Ponderea rebuturilor n 15 45 XO 90 90
numrul total de produse.
3.6.Rata noirii portofoliului de 20 60 XO 300 300
produse.
3.7.Numrul de intervenii ale 5 15 XO 15 15
serviciilor de depanare, n
perioada de garanie la 1000
produse livrate.
3.8.Gradul de adaptare al 10 30 XO 150 150
sistemului informaional la
structura organizatoric a
firmei.
3.9.Gradul de utilizare a 10 30 XO 150 150
capacitii de producie.
4.Axa manageri - executani- 150
4.1.Gradul de motivare a 40 60 XO 300 300
personalului.
4.2.Indicii de corelaie. 30 45 X O 135 180
4.3.Ponderea timpului alocat 30 45 XO 135 135
pentru formarea continu n
timpul total de munc.
5.Axa reponsabilitate social- 150
5.1.Valoarea contractelor de 60 90 XO 450 450
sponsorizare.
5.2.Ponderea cheltuielilor 40 90 O X 270 360
pentru programele de protecie
a mediului n cifra de afaceri .
TOTAL- IGP 1000 3955 5080
 ncadrarea tipologic a firmelor dup indicatorul
performanei globale

Nr. Caracterizarea Necesitatea efecturii

crt. Numr de puncte performanei globale a schimbrilor strategice
firmei
1. 0 - 1500 Foarte slab Foarte mare
2. 1500 - 2500 Slab Mare
3. 2500 - 3500 Satisfctoare Medie
4. 3500 - 4500 Bun Mic
5. 4500 - 5000 Foarte bun Foarte mic

Firma se afla pe locul 4 in anul 2005, caracterizata de o performanta globala buna si cu o

necesitatea schimbarii strategiei mica evoluand in anul 2006 pe locul 5 cu o performanta globala a
firmei foarte buna si o necesitate a efectuarii schimbarilor strategice foarte mica.
Informaiile furnizate de tablourile de bord pot constitui fundamentul aciunilor de reperaj
strategic, de mbuntire continu a activitilor i proceselor i de regndire a strategiei firmei i a
modului de implementare a acesteia.
1 CA (mii ron) 4.367.606.636 5.554.373.911
Creterea anual a cifrei
2 27,18
de afaceri (%)
Creterea anual a
3 +9 +6,56
preurilor (%)
Creterea real a cifrei
4 127.93
de afaceri (%)
Cifra de afaceri
5
corectat (mii ron)