ROMANIA

Localizare geografica: sud-estul Europei Centrale, nordul

Peninsulei Balcanice, in bazinul inferior al Dunarii, cu iesire la Marea
Neagra.

Vecini:
- Est: Ucraina, Republica Moldova si Marea Neagra;
- Sud: Bulgaria;
- Sud si sud-vest: Iugoslavia;
- Vest: Ungaria;
- Nord: Ucraina.

Suprafata: 238.391 km (locul 12 ca marime in Europa).

2

Lungimea granitelor: 3.190,3 km

Relief: Munti (31%), dealuri si podisuri (33%), campii (36%).

Hidrografie: Fluviul Dunarea in sudul tarii, lungime - 1.075 km (din

totalul de 2.850 km de la izvoare pana la varsarea in mare).
Alte rauri: Mures, Olt, Prut, Siret, Ialomita, Somes, Arges, Jiu, Buzau,
Bistrita etc.
Lacuri: aproximativ 2.300 de lacuri si peste 1.150 de iazuri (2.650
km ). Cele mai cunoscute sunt Razelm (415 km ), Sinoe (171 km ),
2 2 2

Brates (21 km ), Tasaul (20 km ), Techirghiol (12 km ) and Snagov

2 2 2

(5,8 km ).
2

Clima: Temperat continentala, cu influente oceanice in vest,

mediteraneene in sud-vest, excesiv continentale in nord-est.
Temperaturi medii anuale: intre 8C in nord si 11C in sud. Media
anuala a precipitatiilor nu depaseste 700 m.
Populatie: 19.96 mil locuitori.

Capitala: Municipiul Bucuresti (1.521 km , impartit in sase sectoare

2

administrative, cu o populatie de 2.066.723, situat in the sud-estul

tarii, in Campia Romana (altitudine 85 m). Asezarea dateaza din
secolul XIV, prima atestare scrisa datand din 1459, ca resedinta a
domnitorului Vlad Tepes. Capitala Tarii Romanesti in secolele XVII-XIX
si apoi a Romaniei din 1862, Bucurestiul este cel mai important
centru politic, economic, cultural si stiintific al tarii. Este traversat de
raul Dambovita si marginit de pitorestile lacuri de pe valea
Colentinei. Bucurestiul este un oras cu vegetatie bogata si parcuri
intinse, fapt ce i-a atras denumirea de 'oras-gradina'.
Bucurestiul este un oras activ, cu cladiri monumentale, remarcabile
valori arhitectonice, muzee de interes, teatre, opera, sali de
expozitie, case memoriale, universitati, institutii publice si
administrative centrale. Palatul Parlamentului, de exemplu, este cea
de-a doua cladire din lume ca marime, dupa Pentagon. Bucurestiul
este totodata cel mai important centru industrial al Romaniei, cu
numeroase fabrici si uzine (metalurgie, constructii de masini,
mecanica fina, pielarie, industrie alimentara).

Diviziuni administrative: 41 judete si municipiul Bucuresti (cu

rang de judet), 260 orase (din care 57 municipii), 2.688 comune (cu
aproximativ 13.000 de sate).
Orase principale: Constanta, Iasi,Timisoara, Cluj-Napoca, Galati,
Brasov, Craiova
 TURISMUL IN ROMANIA

Vestigii arheologice

ceti dacice: Sarmizegetusa, Costeti i Blidaru din munii

Ortiei

ceti daco-romane:
Monumentul Tropaeum Traiani de
la Adamclisi, Drobeta, unde se afl
i ruinele podul lui Traian,
Dierna Orova; Napoca, Potaissa (Turda)

ceti medievale: Sighioara, Neam, Su

ceava, Curtea Veche Palatul Voievodal din
Bucureti, Alba Iulia, Trgovite

ceti rneti fortificate: Depresiunea Braovului, ara

Brsei, Rnov, Bod, Feldioara, Prejmer, Teliu Maierus.

Monumente istorice i de art

mnstirile din Bucovina - Sucevia, Moldovia, Vorone,
Humor, Putna, Arbore, Dragomirna, Neam Agapia, Varatec,
Neam, Oltenia Tismana, Horezu, Govora, Cozia

biserici: Biserica Neagr din Braov, Biserica Trei

Ierarhi din Iai; bisericile de lemn din
Maramure, Dragomireti,Rozavlea
 castele i palate: Bran, Pele, Corvinet
ilor, Mogooaia, Cotroceni etc.

monumente de art: Ansamblul Sculptural al lui Brncui de

la Mreti, Turnul Chindiei de la Trgovite .a.

Castelul
Bran

Elemente de etnografie i folclor

arhitectura i tehnica popular specific: Bucovina, ara

Moilor, Maramure, ara Dornelor etc

creaie artistic, producia meteugreasc i

artizanat: ceramic de Horezu, Corund, ceramic
de Oboga, Marginea; centrele de prelucrare
a lemnului, ncondeierea oulor, esutul covoarelor, cojocritul;

obiceiuri, tradiii populare : Trgul de Fete de pe Muntele

Gina, Festivalul datinilor i obiceiurilor de iarn de la Sighetu
Marmaiei;

costumele populare din toate zonele rii

Instituii i evenimente cultural artistice

edificiile unor instituii culturale: Ateneul Romn, operele
din Bucureti, Timioara, Cluj, Iai Palatul Culturii din
Iai,bibliotecile din Oradea, Alba Iulia, Casa Sfatului din Braov

muzee i case memoriale cu profile diverse: tiinele naturii,

istorice, tiina i tehnic etnografic i art,

festivaluri muzicale: George Enescu, Cerbul de Aur, ale filmului,

ale teatrului, expoziii si trguri, serbri (Serbrile Mrii, Serbrile
Zpezii) etc

case memoriale: Ipoteti, Mirceti, Stupca etc

muzee: Muzeul Brukenthal, Muzeul Antipa etc

palate: Palatul Culturii din Iai

biblioteci: Biblioteca Batthyaneum

sate turistice: Rucr, Bran, Fundata, Moeciu, Bogdan

Vod, Brdetu, Corbi, Nucoara, Mrginimea Sibiului.

sate cu tradiii folclorice: Huda, Certeze, Prislop.

Transfgranul

Alte obiective
baraje de acumulare: Izvorul Muntelui, Vidra,Vidraru, Porile de
Fier

poduri: Podul de la Cernavod

Transfgranul.

Staiunea Bile Herculane

Cascad n Munii Retezat

Valoarea potenialului turistic al Romniei, caracterizata prin

varietatea si armonia formelor de relief, diversitatea obiectivelor
turistice naturale si antropice, precum si existenta unor resurse cu
caracter de unicat, situeaz Romnia printre tarile cele mai
favorizate, avnd posibiliti de practicarea a unui turism total.
Munii Carpai
Complexitatea si atractivitate potenialulului turistic al Carpailor
Romneti se poate materializa in organizarea unor programe
turistice specifice
Delta Dunrii
Bogia i varietatea potenialului turistic din Delta Dunrii, poate
genera o multitudine de programe turistice:
Marea Neagr
Litoralul romnesc al Mrii Negre reprezint prin valoarea i
diversitatea atraciilor, o important destinaie artistic.

MUNII CARPAI
Altitudinea medie a Carpailor este de circa 1000 m, nlimile maxime depind rar 2500 m
(n Bucegi,Munii Fgraului, Parngului, Retezatului). n Carpaii Occidentali, nlimile culmilor
coboar frecvent sub 800 m (n Munii Codru-Moma, Pdurea Craiului, Banatului etc). L imea
sistemului muntos carpatin pe teritoriul Romniei variaz ntre 120 km (n Munii Rodnei) i 70 km (n
Munii Parngului).

Carpaii sunt caracterizai prin prezena unor numeroase depresiuni intramontane i vi transversale,
totale sau pariale (Dunrea, Jiul, Oltul, Rul Bistria, Mure, Criul Repede, etc.) Ei au o vechime de
204 milioane ani.

Potrivit deosebirilor geomorfologice i geologice, lanul carpatic romnesc se mparte n trei mari
uniti morfotectonice:

Carpaii Orientali - cu 3 grupe mai mari i 40 de grupe montane, care sunt distincte
morfologic, geofizic i geografic:

Carpaii Maramureului i Bucovinei

Carpaii Moldo-Transilvani

Carpaii de Curbur

Carpaii Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate n 24 de grupe montane, ce sunt

distincte geografic:

Munii Bucegi

Munii Fgra
 Munii Parng

Munii Retezat-Godeanu

Carpaii Occidentali Romneti- cu 3 grupe mai mari, mprite la rndul lor n 18 grupe
montane distincte morfologic, geofizic i geografic:

Munii Banatului

Munii Poiana Rusc

Munii Apuseni

Imagine din satelit a Munilor Carpai

Cele mai nalte 12 vrfuri ale Carpailor romneti sunt:

1. Moldoveanu (Munii Fgra) - 2.544 m.

2. Negoiu (Munii Fgra) - 2.535 m.

3. Vitea Mare (Munii Fgra) - 2.527 m.

4. Parngul Mare (Munii Parng) - 2.519 m.

5. Lespezi (Munii Fgra) - 2.517 m.

Clima
Din punct de vedere climatic, Carpaii se nscriu n zona climatic temperat-continental, prezentnd
nuane diferite, ca urmare a desfurrii n latitudine, longitudine i altitudine.

Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinal, ceea ce genereaz o

scdere a temperaturii i o cretere a cantitii de precipitaii, pe msur ce altitudinea cre te.
Temperaturile medii anuale oscileaz ntre 8 C la poalele munilor i -2 C pe culmile cele mai
nalte.

Turismul in Muntii Carpati

Excursii, drumeii, trasee i itinerarii turistice pe trasee montane:

Buteni Cabana Diham Poiana Izvoarelor, Diham Predeal Bucureti

Bucureti Sinaia Predeal Prul Rece Rnov Bran Rucr - Trgovite

Bucureti;

Bucureti Sinaia Buteni Predeal Braov Victoria Podragu Blea

Lac Cascada Blea Lacul Vidraru Curtea de Arge Bucureti

Bucureti Piteti Curtea de Arge Blea Lac Crtioara Avrig Sibiu

Rmnicu Vlcea Piteti Bucureti

Oradea Beiu Stna de Vale Cabana Lasu Cabana Valea Drganului Aled
Oradea

Cluj Napoca - Cheile Turzii Cmpeni Albac Huedin Cluj Napoca.

turul mnstirilor din Bucovina, Maramureul inut de legend, pe urmele

lui Dracula etc

alpinism n munii Bucegi, Piatra Craiului, Retezat.

aciuni de orientare turistic;

speoturism n Munii Apuseni, Munii Bucegi, Munii Cernei, Munii Mehedini

sejururi de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarn, pentru odihn i tratament, sau
pentru sfrit de sptmn cu ocazia diferitelor srbtori

turism rural n diverse areale montane