PROIECT

PROGNOZA SI
AVERTIZARE

STUDENTA: DRAGA DIANA MARIA

COORDONATOR: sef lucrari MOLNAR LEVENTE
Asistent VIRTEIU ANA-MARIA
 MOLIA VERZEI

PLUTELLA MACULIPENNIS,
PLUTELLA XYLOSTELLA
Distribuie

Moliei verzei este, probabil, de origine european, dar acum este gsit n
ntreaga America i n Europa, Asia de Sud-Est, Australia i Noua Zeeland.
Acesta a fost observat pentru prima dat n America de Nord n 1854, n
Illinois, dar sa rspndit n Florida i Munii Stncoi de 1883, i a fost
raportat de la British Columbia de 1905. In America de Nord, molia este
acum nregistrat pretutindeni c varza este cultivat. Cu toate acestea,
este foarte rspndit, i este adesea gsita n zonele n care nu se poate
ierna cu succes, inclusiv in Canada.

Descriere

Ou: ou de molia sunt ovale i aplatizate, i se msoar 0,44 mm lungime

i 0,26 mm lime. Oule sunt galben verde pal sau de culoare, i sunt
depozitate individual sau n grupuri mici de dou pn la opt ou n
depresiuni pe suprafaa frunzelor, sau ocazional pe alte pri ale plantei.
Femelele pot depune la 250 la 300 de ou, dar producia medie total de
ou este, probabil, 150 de ou. timp de dezvoltare medie 5,6 zile.
Larv: Molia verzei are patru faze. Medie i intervalul de timp de
dezvoltare este de aproximativ 4,5 (3-7), 4 (2-7), 4 (2-8) i 5 (2-10) zile,
respectiv. De-a lungul dezvoltrii lor, larvele rmn destul de mici i activi.
n cazul n care deranjat, de multe ori se furia violent, a muta napoi, i de
spin n jos de la planta pe un fir de mtase. Lungimea total a fiecrui
eclozari rareori depete 1,7, 3,5, 7,0 i 11,2 mm, respectiv, pentru faza
1 pana la 4. Limile capsulei cap pentru aceste faza sunt de aproximativ
0,16, 0,25, 0,37 i 0,61 mm. Forma corp larvar se ngusteaz la ambele
capete, i o pereche de picioare iese din captul posterior, formnd un "V"
distinct. Larvele sunt incolore, n prima faza, dar, ulterior, sunt de culoare
verde. Corpul are relativ puine fire de pr, care sunt scurte n lungime, iar
cele mai multe sunt marcate de prezena unor pete mici albe. Exist cinci
perechi de picioare. Iniial, obiceiul de hrnire a primei larve este mineritul
de frunze, cu toate c ele sunt att de mici nct minele sunt dificil de
observat. Larvele ies din minele lor, la ncheierea primei faze, mult sub
frunza, iar apoi se hrnesc cu suprafaa inferioar a frunzelor. Rezultatele
lor de mestecat in petece neregulate de deteriorare, iar epiderma
superioar a frunzei este adesea lsat intact.
larva moliei verzei, Plutella (Linnaeus). Fotografie de Lyle Buss,
Universitatea din Florida.

Pupa: are loc ntr-un cocon de mtase n vrac, de obicei formate pe

frunzele inferioare sau exterioare. n conopid i broccoli, pot s apar n
bucheelele. Larva galbui este de 7 pn la 9 mm n lungime. Durata
mediilor coconului circa 8,5 zile (limite de cinci pn la 15 zile).

Foto. original
Pupa a molia, Plutella (Linnaeus). Fotografie de Lyle Buss, Universitatea din
Florida.

Pentru aduli:

Adultul este un, subire, molii mici-cenuiu brun, cu antene pronunat.

Este lung de aproximativ 6 mm i marcate cu o crem sau o band larg
de culoare maro deschis de-a lungul spatelui. Banda este uneori
constransa pentru a forma unul sau mai multe diamante de culoare
deschis pe partea din spate, care este baza pentru numele comun al
acestei insecte. Atunci cnd este privit din lateral, vrfurile aripilor pot fi
vzute la rndul su, n sus, uor. brbai aduli i femei triesc
aproximativ 12 i 16 de zile, respectiv, i oule femele de depozit timp de
aproximativ 10 zile. Moliile sunt zburatori slabe, de obicei, zboar n
termen de 2 m de la sol, i nu zboar pe distane lungi. Cu toate acestea,
ele sunt uor de purtat de vnt. Adultul isi petrece iarna n zonele
temperate, moliile nu supravieuiesc ierni reci, cum se ntmpl n cele
mai multe din Canada. Ei au n mod obinuit re-invada aceste zone n
fiecare primvar, evident, ajutat de vnturile sud.

Adult Molia verzei, Plutella (Linnaeus). Fotografie de Lyle Buss,

Universitatea din Florida.biologie detaliata a molia pot fi gsite n Marsh
(1917) i Harcourt (1955, 1957, 1963). Un studiu al literaturii mondiale a
fost publicat de Talekar et al. (1985).
Ciclul de via

Foto. Original

timpul de dezvoltare total de ou la pupa medii etapa 25 la 30 de zile, n

funcie de vreme, cu un interval de aproximativ 17 pn la 51 zile.
Numrul de generaii variaz de la patru n zonele cu clim rece, cum ar fi
sudul Canadei, probabil, opt pn la 12 n partea de sud. supravieuirea de
iernare este corelat pozitiv cu abundena de ninsoare n climatele
nordice.

Plante gazd
Foto. Original

Atacul moliei doar plante din familia Cruciferae. Practic, toate culturile de
legume crucifere sunt consumate, inclusiv broccoli, varza de Bruxelles,
varz, varz chinezeasc, conopid, varz, gulie, mutar, ridichi, napi, i
macris. Mai multe tipuri de buruieni crucifere sunt gazde importante, mai
ales la inceputul sezonului culturile inainte cultivate sunt disponibile.

Daune
Daunele plantelor sunt cauzate de hrnirea larvar. Cu toate larvele sunt
foarte mici, ele pot fi destul de numeroase, avnd ca rezultat ndeprtarea
complet a esutului foliar cu excepia nervurilor frunzelor. Acest lucru este
deosebit de duntor pentru rsaduri, i pot perturba formarea capului n
varz, broccoli i conopid. Prezena larve n bucheelele poate duce la
respingerea complet a produsului, chiar dac nivelul de ndeprtare a
esutului de plant este nesemnificativ.
Molia a fost considerat mult timp un duntor relativ nesemnificativ. Cu
toate acestea, n 1950, nivelul general de abunden a nceput s creasc,
iar prin anii 1970, a devenit suprtoare pentru crucifere n unele zone.
rezisten la insecticidul a fost mult timp suspectate de a fi o component
a problemei. Acest lucru a fost confirmat n 1980 ca insecticide piretroidele
au nceput s eueze, i curnd dup aceea, practic, toate insecticidele au
fost ineficiente. Relaxare de utilizare insecticid, i n special eliminarea
utilizrii piretroid, se poate ntoarce molia la statutul minor al organismelor
duntoare prin favorizarea supravieuirii parazitoizi.

Dumanii naturali

Larve mari, prepupae i pupelor sunt adesea ucii de parazitoizi Microplitis

plutellae (Muesbeck) (Hymenoptera: Braconidae), Diadegma insulare
(Cresson) (Hymenoptera: Ichneumonidae) i Diadromus subtilicornis
(Gravenhorst) (Hymenoptera: Ichneumonidae). Toate sunt specifice pe P.
xgloslella. Nectarului produs de flori slbatice este important n
determinarea ratelor de parazitism de D. insulare. paraziii de ou sunt
necunoscute. Ciupercile, virusul granulozei i virusul poliedrozei nucleare
apar, uneori, n mare densitate Molia verzei populaiilor larvare.

Meteo

O mare parte din larvele tinere sunt adesea ucise de ploi. Cu toate
acestea, cel mai important factor determinant tendine ale populaiei este
considerat a fi mortalitatea pentru aduli. supravieuire pentru aduli a fost
considerat a fi n principal o funcie de vreme, cu toate c aceast ipotez
nu a fost examinat riguros.

Prelevarea de probe
Populaiile sunt de obicei monitorizate prin efectuarea numrului de larve,
sau de nivelul de deteriorare. n Texas, densitate medie a populaiei de
pn la 0,3 larve per plant sunt considerate ca fiind sub nivelul de
tratament. n Florida i Georgia, tratamentul se recomand numai atunci
cnd deteriorarea este egal sau depete o gaur pe plant. Atunci cnd
cultivatorii monitorizeaz cmpurile i s v abonai la aceste praguri de
tratament, mai degrab dect ncercarea de a preveni orice insecte sau
pagube la care apar n domeniile lor, considerabil mai putine aplicatii
insecticide sunt necesare pentru a produce o recolt satisfctoare. O
dimensiune minim a eantionului de plante de 40 pn la 50 este
recomandat, cu excepia etapei de ou, n cazul n care 150 de plante ar
trebui examinate pentru estimri exacte ale populaiei.

capcane cu feromoni pot fi folosite pentru a monitoriza populaiile adulte i

pot prezice populaiile larvare 11 la 21 de zile mai trziu. Cu toate acestea,
din cauza variaiei ntre locaii, fiecare cmp de cultur necesit
independent.
Insecticide: Protecia culturilor crucifere de daune necesit adesea
aplicarea de insecticid pentru frunzele plantelor, uneori la fel de frecvent
ca i de dou ori pe sptmn. Cu toate acestea, rezistenta la insecticide
este foarte rspndit, i include cele mai multe clase de insecticide,
inclusiv unele produse de Bacillus thuringiensis. Se recomand Rotaia
claselor insecticide, precum i utilizarea de B. thuringiensis este
considerat deosebit de important, deoarece favorizeaz supravieuirea
parazitoizi. Chiar i B. Produsele thuringiensis trebuie schimbate prin
rotaie, iar recomandrile actuale, n general, sugereaz alternnd kurstaki
i Aizawa tulpini, deoarece rezistenta la aceste insecticide microbiene are
loc n unele locaii. Amestecuri de insecticide chimice, sau substane
chimice i antimicrobienii, sunt adesea recomandate pentru controlul
molia. Acest lucru se datoreaz n parte apariiei pe scar larg a
rezistenei, ci i pentru c complexele de duntori de multe ori ciuma
culturi de crucifere, iar insectele variaza in sensibilitatea la insecticide
individuale.
Pentru recomandri specifice insecticid vezi:
Ghid Florida insectelor de gestionare pentru culturi de varzCultural
practici: Precipitatii a fost identificat ca fiind un factor major de mortalitate
pentru larve tinere, deci nu este surprinztor faptul c culturile de
crucifere cu irigarea se presar deasupra capului tind s aib mai puine
larve de Molia verzei dect prin picurare sau a culturilor irigate brazd.
Cele mai bune rezultate au fost obinute cu aplicaii n fiecare sear.
Diversitatea culturilor poate influena abundena molia. Larvae sunt n
general mai puine la numr i mai puternic parazitate, atunci cnd
culturile sunt crucifere intercalat cu o alt cultur sau atunci cnd
buruienile sunt prezente. Acest lucru nu duce neaprat la reducerea
daunelor, cu toate acestea. Culturile din jur varza cu dou sau mai multe
rnduri de gazde mai preferate, cum ar fi Collard i mutar poate ntrzia
sau preveni dispersarea molia n culturile de varz.
transplanturi crucifere sunt adesea transportate pe distane lungi, nainte
de plantare, i molia pot fi incluse cu transplanturi. In Statele Unite, in mai
multe transplanturi sunt produse n statele din sud, iar apoi sa mutat n
nord, pentru vremea permite. insecte criptice, cum ar fi de tineri Molia
verzei larve sunt uneori transportate, i inoculat n acest mod. Transportul
populaiilor rezistente la insecticide, de asemenea, pot s apar. Ar trebui
depuse toate eforturile pentru a se asigura ca transplanturi sunt libere de
insecte nainte de plantare.

Gazde Rezistena plantelor

Culturi crucifere difera oarecum in susceptibilitatea lor la atacul molia.
Mutar, nap i crea sunt printre cele mai rezistente la crucifere, dar
rezistena nu este la fel de pronunat ca este pentru cabbageworm
importat i graifrului varz. De asemenea, soiuri difera in
susceptibilitatea la deteriorare prin molia, i o component major a
acestei rezistene este prezena cear de frunze. soiuri lucioase, lipsite de
floare de cear normal i, prin urmare, mai degrab dect verde gri
verde, sunt oarecum rezistente la larvar. Larvae aparent petrec mai mult
timp cutarea i hrnire mai puin timp, pe soiuri lucioase. soiuri lucioase,
de asemenea, tind s aib mai puine larve de cabbageworm importate i
afide varz, dar mai mult de varz gandaci purici.Selected References

Bibliografie

1. Capinera JL. 2001. Manualul de Duntori de legume. Academic Press, San

Diego. 729 pp.
2. Cartwright B, Edelson JV, Chambers C. 1987. praguri de aciune compozite pentru
combaterea duntorilor lepidopterous pe varz pia n stare proaspt n partea de
jos Valea Rio Grande din Texas. Journal of Economic Entomology 80: 175-181.
3. Etebari K, Palfreyman RW, Schlipalius D, Nielsen LK, Glatz RV, Asgari S. adnc
Analiza transcriptome bazate pe secvenierea Lutella- larve de xylostella parazitate
Diadegma semiclausum. BMC Genomics, 2011, 12: 446
4. Harcourt DG. 1955. Biologie al molia, Plutella maculipennis (. Curt) (Lepidoptera:
Plutellidae), n estul Ontario. Rpt. Quebec Soc. Prot. Plante. 37: 155-160.
5. Harcourt DG. 1957. Biologie al molia, Plutella maculipennis (. Curt) (Lepidoptera:
Plutellidae), n estul Ontario. II. Life-istorie, comportament, i gazd relaii. Entomolog
Canadian 89: 554-564.
6. Harcourt DG. 1963. Factorii de mortalitate majore n dinamica populaiei a molia,
Plutella maculipennis (Curt.) (Lepidoptera: Plutellidae). Memoriile Societii
Entomologice din Canada 32: 55-66.
7. Marsh HO. 1917. istorie Viaa de Plutella maculipennis, molia de diamant-spate.
Journal of apicol Research 10: 1-10.
8. McHugh Jr. JJ, Foster RE. 1995. Reducerea molia (Lepidoptera: Plutellidae)
infestrile cu varz cap prin irigare deasupra capului. Journal of Economic
Entomology 88: 162-168.
9. Stoner KA. 1990. cear de frunze lucioase i rezistena plantelor la insecte n
Brassica oleracea sub infestare natural. Entomologie de mediu 19: 730-739.
10. Talekar NS, Yang HC, Lee ST, Chen BS, Sun LY (ed.). 1985. Bibliografie adnotat
de Molia verzei. Cercetare de legume din Asia i Centrul de Dezvoltare, Taipei,
Taiwan. 469 pp.
11. Wilkerson JL, Webb SE, Capinera JL. (2005). De legume Duntori III:
Lepidoptere. UF / IFAS CD-ROM. SW 182.
Workman RB, Chalfant RB, Schuster DJ. 1980. Managementul al graifrului varz i
molia pe varz prin utilizarea a dou praguri de daune i cinci tratamente cu
insecticide. Journal of Economic Entomology 73: 757-758.