Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
manipilare
Modul cum trimbitati antipatia dv. fata de d-l Basescu e
ineficient din cel putin doua motive:
1. Fiind antibasescian recunoscut chiar daca ati spune lucruri
adevarate despre d-l, Basescu, nu sunteti credibil.
2.Promovarea unui antimodel (metoda practicata de dv.)
este ineficienta .
calitati
Astfel, nemii au cele mai multe caliti i cele mai puine
defecte, n ochii romnilor, germanii sunt percepui ca
harnici, cinstii i serioi. n plus, respect legea, sunt
politicoi i au ncredere n ei. Singurul lor defect pare s fie
zgrcenia. Principalele trsturi pe care romnii le atribuie
germanilor din comunitile unde triesc sunt unitatea (34%
din intervievai) i hrnicia (24%).
Principala calitate pe care i-o atribuie romnii i pe care i-o
recunosc i ceilali este hrnicia. Urmeaz celelalte cliee
tradiionale: tolerani, ospitalieri i generoi. Principalul
defect este dezbinarea.
manipulare
Poi prosti pe toat lumea un timp i pe civa tot
timpul. Dar nu poi prosti pe toat lumea tot timpul
furt legal
Logica acestor contracte ciudate semnate de "privilegiatii"
cancerul clientelar.
Datorita noilor realitati de la noi au trebuit schimbate unele
provebe:
Houl neprins e negustor cinstit
se complteaza cu:
Houl neprins are un avocat bun
"Din pacate, grosul lor este format din bugetari care, ori n-au
muncit niciodata serios pe proprie raspundere fiind din tata-n
fiu lefegii,
ori sunt pensionari prefacuti care "se faceau ca muncesc pt.
ca i comunistii se faceau ca-i platesc ",
sunt chemati sa hotarasca prin vot cine i cum sa imparta
bugetul facut din contributia altora, activi, harnici
,economi ,dar intotdeauna mult mai putini."
"
Plecand din vremuri istorice, cineva a fost mai tare cand a
dat in bot alcuiva.
asa a fost i cu oamenii, asa a fost i cu imperiile, asa a
fost i este i cu companiile medii, asa a fost i este i
cu multinationalele.
La fel cred eu ca e i cu tarile.
"
'Ce manager accept s conduc o companie cu mii de
angajati, cu buget de milioane de euro, pentru 1.200 de euro
pe lun?
Aceeasi psihologie de" bugetar", care va duce Romania de
ripa.
Nu numai numarul angajatilor,si cifra de afaceri ca i
diploma de magistrat, profesor.... pot fi criterii de salarizare.
CFR-ul , CET-urile, exploatarile miniere, i alte sute(mii ) de
firme de stat ,la care nu s-au impus criterii de performanta
cu beneficii i penalizari ferme pentru manageri ,
sunt ruine i gauri negre pentru bugetul statului .
Nu sunt suficiente salariile magistratilor , de asta e atita
coruptie?
O tineti din manipulare in manipulare.
Cit despre guvernul Boc, el actioneaza pompieristic , i ca
pompier nu poate face strategii cu privire la unde va mai lua
foc economia sau nemultumirile bugetarilor.
Asa s-au comportati toti de 20 de ani.Cine a dat cu pumnul
in masa mai tare sau cine a avut influenta mai mare la
guvern au obtinut salarii i sporuri.
pe principiul , dupa noi potopul.cit despre alegeri , ele nu se
cistiga cu fapte , ci cu strategii de imagine .
Noi alegem politicienii, de parca am alege vedete de cinema
sau de manele.
Daca omul vrea mai mult decat are va avea i mai putin
dupa imprumut.deci lacomia este de ambele parti cu
deosebire ca cel ce imprumuta este un destept lacom.Statul
nu are nici un rol in acest joc doar suntem in
capitalism.Pentru stat nu exista decat doua categorii de
fraieri contribuabili i asistatii de orice tip.Statul este
lacomul destept deci este un Provident.
THE SOCIETY WANTS YOU TO BE STUPID, not intelligent.
Intelligence is dangerous. Intelligence means you will start
thinking on your own, you will start looking around on your
own. You will not believe in the scriptures; you will believe
only in your own experience.
50 de ajutoare de la stat
Dinu Patriciu
Dac mprumui de la banc 1.000 de euro, e problema ta.
Dac mprumui 10 sau 100 de milioane, e problema bncii.
Suma minim nu depinde dect de dimensiunea bncii. i
cu ct e suma mai mare, eti considerat i tu prea mare
pentru a cdea. Banca i-a dat banii din micile economii ale
unei mulimi de depuntori. Cderea ta nseamn srcirea
lor.
Grecia are o datorie de vreo 50.000 de dolari pe cap de
locuitor. Serviciul datoriei e de vreo 3.000 de dolari pe cap
de locuitor. Sumele acestea nu vor fi pltite niciodat. Nu i-
am ajutat la timp! S i ajutm repede! Suntem noi n i ne
n pericol!
Asear l auzeam pe fostul preedinte Bill Clinton, la o
recepie la care primea o prestigioas distincie, povestind
cum a convins Congresul ca America s ajute Mexicul n
timpul crizei grave prin care a trecut n anii '90. Trebuia
ajutat pentru c altfel milioane de mexicani ar fi trecut
grania. Nivelul de via al americanilor ar fi fost ameninat,
comerul cu droguri ar fi nflorit, crimele s-ar fi nmulit.
Fostul preedinte era contrazis de nite hispanici pe care i
vzusem cu o sear nainte prin Georgetown, rscolind ntr-
un tomberon de gunoi. Dezastrul tot se ntmplase, dar mai
trziu. n acela i timp, n Mexic, lupta cu traficanii e un
adevrat rzboi civil.
Pe greci i ajutm i apoi le impunem disciplina fiscal. Ei
vor numra mai cu grij petii, mslinele i turitii ca s
plteasc mai multe impozite. La fel va fi i la noi cu casa
de marcat a aei Maria n pia. S fim serio i . i unora,
i altora ne-ar trebui un sistem fiscal flexibil, impozite mai
mici, puine i uor de controlat.
Nu de ajutor au nevoie grecii, ci de un faliment din care s
ias cu un alt tip de organizare a statului, mai eficient i
mai adaptat culturii i tradiiilor proprii. De altfel, nu e
numai problema lor, ci i a Italiei, Spaniei i Portugaliei.
Muli spuneau acum 2-3 sptmni c nu vom ajunge aici!"
i iat c am ajuns. A le acorda grecilor un mprumut de 40
de miliarde de euro (52 de miliarde de dolari) cu o dobnd
mai mic, din banii contribuabililor europeni, atunci cnd
datoria lor e de aproape 400 de miliarde de euro (520 de
miliarde de dolari) sunt bani aruncai.
Prelungim boala. Soluia radical ar fi ie i rea rilor
bolnave din zona euro, n aa fel nct piaa s le ia cu
adevrat temperatura i s le pun diagnosticul. Altfel,
procedm ca medicii medievali, le dm o sup cald i
apoi vine FMI-ul i le pune lipitori. Cineva mi va spune:
Bine, dar Romnia are o datorie de aproape zece ori mai
mic dect grecii pe cap de locuitor".
Problema noastr este c din mprumuturi pltim pensii,
salarii i sporuri (de stres, de folosire a calculatorului, de
cutat cocoul de ou). Problema noastr e c ne prefacem
c facem autostrzi, canalizri, aduciuni de ap, amenajm
parcuri, facem locuri de joac i punem borduri de vreo
patru ori mai scump dect ceilali europeni. Problema
noastr e demagogia i crd i a. i mai avem o
problem. Stm la coad i pn la noi se vor termina
banii. Suntem o margine ndeprtat a imperiului. Unii or s
i ia lumea n cap, cei rma i se vor descurca ei cumva.
Nu suntem prea mari pentru a cdea. Prins cu altele mai
importante, birocraia de la Bruxelles i politicienii
europeni nu vd c Grecia, involuntar, a aprins fitilul bombei
din Balcani. Ea a mai explodat de cteva ori n istorie.
n Romnia, activele bncilor greceti reprezint 28% din
cele ale ntregului sistem bancar. Crede cineva c ele vor
finana economia romneasc cnd le arde casa? Alte 35%
din activele bancare sunt deinute de bncile austriece.
Pericolul este ca percepia pieelor s le afecteze i pe ele.
Noi ne amgim c ar fi semne bune, statul cheltuiete ca
disperatul n ateptarea minunii cereti. ntre timp, cheltuiala
medie a romnului cnd intr ntr-o prvlie cu de-ale gurii
este de doi euro pe zi. O btrn cumpr un mr sau o
portocal pentru nepot. O gospodin ia un litru de lapte i
o pine.
Economia romneasc, liber de jugul birocratic al
statului, ar putea s i hrneasc pe toi. Statul ns
este o vcu ciudat, cu multe e pe ceaf, supte
de politicienii care o clresc. i vaca european e
la fel. Politicienii, acolo, sunt preocupai de imagine
i realegere. Ai notri, n plus, sunt i lacom""
"GOGU
Pachet de salvare economica!!!
Sa presupunem ca...
Guvernul acorda fiecaruia din noi cam 100.000 de roni.
Cresterea consumului nu ajuta de loc economia romaneasca!
Ideea ca daca primim i cheltuim mai multi bani in
economie ajutam economia romaneasca e falsa!
1.Daca cheltuim acesti bani prin hypermarketuri,pe textile,
jucarii, bunuri de larg consum..... ei vor ajunge in China .
2.Daca cumparam benzina, vor ajunge la Arabi, austrieci,
rusi.....
3.Daca cumparam calculatoare, vor ajunge in India i
Hong Kong, china .
4.Daca cumparam fructe i legume, vor ajunge in
Turcia, Spania, Italia, Egipt sau Iran .
5.Daca cumparam autoturisme mici i economice,
vor ajunge in Franta, Jponia sau Germania .
6.Daca cumparam unul din multele gadgeturi electronice,
vor ajunge in Taiwan ,etc...
Orice marire de venituri ajuta in primul rind economiile
tarilor dre unde importam
si nu vor ajuta cu NIMIC economia romna!!!! "
Un articol documentat.
Cind e vorba de bani , cifrele spun mai mult decit vorbele.
Cu exceptia celor citeva procente de pensionari de lux,
"speciali, a celor ce ies la pensie pe la 40 -50 de ani ,
majoritatea pensionarilor sunt victimele mitei electorale a
sistemului clienteler-mafiot ce guverneaza Romania de 20 de
ani.
Ne vor ajunge 40 de ani de ratacire prin desertul moral i
oaza de prostie ?
Probabil nu.
Poate generatia urmatoare, care va trebui mai intii sa
plateasca , inconstienta, lacomia unora i prostia
celorlalti(multi din pacate).
Sper sa nu-i transformam in sclavii creditorilor nostri de azi
D-le Cartianu,
Multumesc pentru invitatie!
1.De vreme ce imi multumiti , sa inteleg ca v-ati insusit
critica. Nu sunt de acord cu modul dv de abordare:
-corupti , mafioti buni( ai nostri) , ceilalti sunt mafioti,
coruptii ,...cei rai
"ministrii ce ne dau pe pe mina mafiotilor",
"joaca i ei in aceeasi Liga politica a coruptiei.
Nu ati citit atent , sau am fost prea subtil?
2.Nu mi-ati raspuns la intrebarea "care sunt principiile dv de
jurnalist", bazata pe o afirmatie facuta de dv.
3. Un jurnalist de talia dv., de la inaltimea functiei de
redactor sef,
ar trebui sa-si invite toti cititorii/forumistii, indiferent daca il
critica sau nu. Asa va dovetiti caracterul.
Multumesc inca o data pt invitatie .
Frumos articol.
Numai ca se canta aceasi arie a constatarii
situatiei ,a lui "asta e" i a asteptarii ca altii sa
rezovlve problema.
Cine sa o rezolve?Politicienii de la centru sau locali,
directorul scolii, profesorii....?
Cred ca parintii ar trebui sa fie cei mai constienti , mai
interesati de sanatatea fizica a copiilor lor.
Si ar trebui sa impuna directorilor, autoritatilor locale,
profesorilor...interesul copilului.
Nu s-a inteles ca la noi institutiile statului sunt niste locuri in
care te duci la serviciu sa iei o leafa, cu minim de probleme,
sa profiti , sa tragi sfori,....
Exista vreo institutie a statului , organizata eficient i
care sa-si indeplineasca menirea pentru care a fost
creeata: sa serveasca cetateanul , in domenil
respectiv?
Nu ne-am saturat sa tot asteptam ca altii sa ne rezolve
problemele?
@MIHAIDOI(Cartianu)
La sfarsitul articolului apare "Adauga comentariu"
1.Cei ce nu va impartasesc ideile i metodele
neaparat sunt paltiti de "agenturi". Probabil ca asa
gindesc i cei pe care dv ii criticati.
Dv de ce-i criticati, de ce nu-i lasati in pace?
(Il detest pe dl Iliescu mai mult decit dv.)
2.Puteti pune in practica orice strategie de a va vinde cartea,
este dreptul dv, dar nu va folositi de revolutia de la
Timisoara pentru asta.
Nu se face! Putina decenta.Asta m-a deranjat.
CREDITE
http://www.youtube.com/watch?
v=2_oDhPxylRc&feature=digest
http://www.youtube.com/watch?
v=RFunkF8WsUE&feature=related
http://www.youtube.com/watch?
v=qT9fkHrvaNY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?
v=N8UGWVO7UuY&feature=related
NU VA PLINGETI, nu fiti prea optimisti-fiti realisti
http://www.youtube.com/watch?v=13-H-
_P8Ju4&feature=player_embedded
http://www.youtube.com/watch?v=13-H-
_P8Ju4&feature=player_embedded
Gindirea pozitiva , ca i gindirea negativa sun forme
de manipulare .
Abordarea corecta este realismul:avem o lume sau o situatie
data , in general independenta de noi.
Trebuie sa o analizam cu realism i luciditate , daca
vrem sa luam decizii corecte.
http://www.ted.com/talks/lang/rum/james_randi.html
Nu exista presa .
Exista jurnalisti angajati la trusturi media.
Si fiecare trust , are interese "specifice", favoriti i
dusmani.
Daca un trust , are potitica "contra " sau altul "pro" ,
jurnalistii se aliniaza corspunzator.
Mai este politica ratingului , pe care o fac toti, fara sa le pese
de agresiunea morala, agresiunea prin subcultura ,
mahalagism... asupra cetateanului.
Scopul(ratingul i interesul economic) scuza
mijloacele ,este regula de aur a jurnalismului
romanesc.
Cit despre raportul politicieni -juralisti ,se sustin unii pe altii.
Daca uneori,politicienii " maninca singuri", "nu impart " ( ca
sa-l citez pe colegul dv Bogdan Chireac), atunci se sare la
beregata politicianului, pina ce acesta se da pe brazda.
STEFY
E clar ca sistemul actual e asa de putred, incat a
devenit de nereformat. Ce spuneti despre cifrele
reale, ascunse populatiei, aveti dreptate. Calculele
mele aproximative sunt bune de creat panica, dar
totusi mai exista speranta. In primul rand, trebuie
oprita hemoragia de la buget i stabilizat pacientul,
Romania, care tocmai se pregateste sa intre in
fibrilatie datorita socurilor la care a fost supus de
acesti felceri care se cred doctori. Cresterea TVA i a
impozitelor, impozitarea tichetelor de masa ( care
erau atractive tocmai pentru ca erau deductibile din
impozit), i multe alte masuri marunte vor crea unde
de soc . Prima va veni in august, al doilea in
octombrie, finalmente cel mai dur il vom simti in
februarie, anul viitor.Caci iarna asta se intrvede a fi
mai rece ca oricare din ultimii 8 ani. i cand ti-e
foame, ingheti in casa i n-ai curent ca ti l-au taiat
pentru neplata intretinerii ce faci? Cunoscuta situatia
de undeva?
Deci, masura 1, trebuie redata puterea ANI i DNA,
precum i CNSAS, pentru a deconspira toti securistii,
de la grad de agent in sus, precum i a activistilor de
partid i a celor de deasupra lor. Legea care le
interzice sa faca politica deja exista, e timpuls a fie i
aplicata. Doar sa stim cine sunt, cu hartia in mana sa
putem dovedi. Nu doar din considerente ideologice,
mai mult practice. Drtagii de ei au trait toata viata pe
spinarea altora, nelucrand nici o zi, asteptand ciubuc
de peste tot. Nu pe mentalitatea aceasta trebuie sa
ne reconstruim tara, se vede unde ne-a adus in 20 de
ani cand a avut timp sa se manifeste liber.
STEFY27.Jun.10-08:15hs
masura 2 .DNA i ANI reincarcate vor verifica
declaratiile de avere a tuturor bugetarilor, de sus in
jos, i unde vor constata neconcordante, vor sesiza
curtea de conturi care sa determina quantumul
diferentei dintre averea realizabila prin veniturile
declarate pentru impozitare din 90 pana acum i
averea propru-zisa. Actualizarea cu inflatia n-ar trebui
sa fie prea dificila. Masura are rolul de a:- da semnale
pozitive populatiei ca se face ceva
- va da un semnal celorlalte categorii tentate de ilicit sa se
gandeasca de 2 ori inainte de a mai lua spaga.
Diferenta deintre averea declarata i cea constatata
( verificarile se vor extinde pana la rudele de gradul
3) va fi confiscata i inclusa la buget, ca i amenzile
date de fisc acuma.
3 Oricat de dureros suna, Romania trebuie sa scoata
gunoiul de sub pres i sa se declare in insolventa i
sa ceara ajutorul organismelor europene.In acest fel,
declarand insolventa inghetam dobanzile, i ne
punem la adapost de la inrautatirea accelerata a
situatiei, desi inflatia care o sa urmeze vor face
ravagii oricum.
4 refacerea administratiei regionale a tarii bazat pe
regiuni istorice, astfel vor fi desfiintate automat miile
de posturi de sefuti i sefuleti aciuiati pe langa
consiliile judetene i prefecturi, infiintand
parlamente regionale dupa modelul scotian i basc.
Nationalisti, nu va temeti, nu cumpara ungurii
ardealul, oricum n-au bani de asa ceva acum, dar
centralizarea administratiilor locale va eficientiza
administratia. Primariile i consiliile locale vor
ramane la fel.
5 introducerea raspunderii pecuniare i judiciare
pentru judecatori, functionari din administratie,
parlamentari , primari, prefecti, intr-un cuvant,
pentru toate categoriile de bugetari cu putere de
decizie. Modelul actual in care mereu mortul e de vina
e falimentar i in plus incurajeaza un comportament
defetist i las.
STEFY27.Jun.10-08:30hs
masura 6 introducerea alegerilor uninominale,
100%!!!!. oamenii sa voteze persoane, cacia sta e
pana la urma baza democratiei: dai mandat sa
actioneze in numele tau cineva pe care cunosti i ai
incredere, nu unui venetic pe care nu l-ai vazut la fata
niciodata. Criterii de a candida, dovedirea sustinerii a
10% din populatia localitatii in care va candida,
dovedita prin semnaturi raportate la numarul
populatiei.Ca va candida din partea unui partid sau
independent, nu conteaza, populatia hotaraste pe
cine trimite mai departe. Numarul de mandate se
determina proportional cu populatia colegiului
electoral raportata la populatia totala a tarii,
mandatele atribuidu-se in oridea clasarii lor, fara
redistribuiri dubioase.
masura 7 modelul georgian. Concedierea
judecatorilor, magistratilor i politistilor, de la
tyablagiu la chestor, i apoi reangajarea altora pe
baza de examen condus de organisme internationale.
Da, internationale, caci s-a dovedit ca nue xista
examen pe care romanashii sa nu gaseasca mod sa-l
fraudeze, daca e condus de ei. Pot fi reangajati chiar
i cei concediati, cu conditia sa treaca de ciur, i sa
dovedeasca respectivei comisii ca sunt competenti ,
nu interesati. Sistemul PCR, chiare daca nu ca
disparea, trebuie redus, restrans, incoltit i vanat
dion toate partile.
Deocamdata atat, pe burta goala i de inceput ajung
aceste 7 masuri. Rumegati-le, imbunatatiti-le, sau
propuneti altele mai bune. Acest dialor nu mai e doar
un duel de orgolii, in joc e insasi viitorul nostru i
mai ales al copiilor nostrii. Pe bune, in ce fel de lume
vrem sa creasca? Mizeria de acum vrem s-o lasam
mostenire, sau ne punem sa construim o lume mai
buna, in care sa poata fi fericiti?
( pt domnul Iaru , bravo pentru initiativa, imi regasesc unele
din urletele de mai demult in vorbelede acum. uitati un mic
clip, care parafrazeaza situatia actuala. cu putina fantezie,
veti intrezari samanta de realitate din ea care poate inspira
http://www.youtube.com/watch?v=DeNBJ5o-
b7s&feature=related
Numai bine)
In China veche, Medicul unui sat era platit doar daca oamenii
acelui sat erau sanatosi. Punct. Asa si cu presedintii... Ar
trebui "platiti" doar daca tara merge bine si intr-o directie
OK(in limitele viziunii umane). Sigur ca toti cei care am furat,
am scuipat pe jos sau am aruncat gunoiul in strada suntem
vinovati... dar suntem vinovati de aceste lucruri si trebuia sa
fim amendati. Nu suntem noi vinovati ca tara a fost condusa
prost. Eu nu am candidat nicaieri si nici nu am fost ales in
vreo pozitie platita gras ca sa va fac bine la prostime. Deci,
cine au papat cascavalul si au facut conturi grase (marii
talhari) si au lasat tara la mana nespalatilor (micii talhari),
aceia au o responsabilitate covarsitoare pt ca ei au condus
iar eu nu (am fost frate cu ei la cascaval). Si in Germania
oamenii arunca pe jos, si in SUA se deverseaza deseuri
toxice in lacuri... Dar daca esti prins, "ras-platesti" bani la
buget pt curatenie.
EMIGRAREA CREIERELOR
Zimbabwe 9,7
Unul din cinci zimbabweni a fugit din ar n ultimul deceniu -
muli dintre ei profesori, medici, ingineri, avocai i jurnaliti.
SERVICII PUBLICE
Niger 9,7
Niger e poate cea mai srac ar din lume. Guvernul nu are
capacitatea de a furniza servicii precum educaia i
sntatea; analfabetismul extins i rata mare a mortalitii
infantile sunt rezultatele devastatoare.
INEGALITATEA
RDC, Sudan 9,5
Elitele restrnse din Congo i Sudan au profitat enorm de pe
urma bogiei n resurse naturale. Majoritatea covritoare a
populaiei din ambele ri rmne, n acest timp, DECLINUL
ECONOMIC
Coreea de Nord, Somalia, Zimbabwe 9,6
Dictatorii din Coreea de Nord i din Zimbabwe i-au
organizat economiile astfel nct profitul s fie canalizat n
minile regimului - chiar n condiiile n care pieele lor
FACUNI ALE ELITELOR
Somalia 10
Organizaiile islamiste i clanurile se lupt pentru control n
ntreaga ar, iar turbulenele interne fac ca guvernul s fie
spectaculos de instabil.
INTERVENIA EXTERN
Afganistan 10
Forele NATO nu sunt singurele care ncearc s contureze
viitorul Afganistanului: Pakistanul, India, Iranul, Rusia i
China i urmresc i ele diferitele interese n aceast zon.
Cartianu "ilustru" "formator de opinie"
""Cine sunt postacii ale cror arme sunt mitocnia, minciuna,
diversiunea, pornografia, xenofobia, anarhismul, rasismul,
ura i - la concuren - fascismul sau comunismul?
-mesajele porcoase ori produse din mini demente
-Vizate sunt n special editorialele, semn c avem de-a face
cu o specie colocvial.
-sal de teatru invadat de maneliti i cocalari.
-n autobuz, ai fi nconjurat de gheroi care-i plesnesc n nas
baloanele de gum de mestecat. Mai ntlneti asemenea
specimene i pe strad (unde-i arat miestria n a proiecta
flegme pe trotuar)
-gndaci online.
-web-ul ofer posibilitatea oricrui frustrat s se simt viteaz
-cetean tulburat la minte, care pe la trei noaptea
st cu o mn pe tastatur i cu cealalt n pantaloni,
-fie un borfa pltit de partide, de servicii secrete sau
de interlopi s fac atmosfer
-gheroi online.
""nevoia de a servi doi stapani ( cel care iti da painea
in gura, si propria constiinta)""
Libertatea
"n via, apar cel puin dou situaii legate ntre ele,
uor de constatat de ctre oricine.
nti, cu foarte rare excepii, nimeni nu se recunoate pe sine
drept ticlos.
Apoi, ticloii nii nu se sfiesc deloc s vorbeasc cu
sincer indignare chiar de era ticloilor i de sistemul
ticloit.
Ei snt, fr ndoial, mai iui n reacie i mult mai inventivi
dect adversarii reali: oamenii stpnii de frne i inhibiii
morale elementare. Oricum, ei simt instinctiv c pot fi crezui
cu uurin, dintr-un motiv extrem de simplu: ntre a califica
i a proba, prima induce senzaia de adevr, iar pn la fapt
i concordana ei cu autodefinirea se ntinde plasa uitrii, a
autoamgirii sau... a iertrii.
Prin urmare, aceeai logic elementar nu se poate s nu
consemneze o stare paradoxal: i neticloii vorbesc despre
ticloi, dup cum i ticloii incontestabili invoc mereu,
fr obosire, tot ticloia semenilor (i a lumii ntregi, de ce
nu).
Omul moral pur i simplu, omul Decalogului, nu vorbete din
decen despre sine; se revolt c exist ticloie i ticloi,
dar nu-i poate opri pe ticloii in nuce sau pe cei probai s
nu recurg cu succes la stratagema lor: strigi c ceilali snt
ticloii, ceea ce nseamn c tu nu eti i c nici nu poi fi
aa ceva.
Evident c la mijloc este o nelciune i o pcleal, iar
condiia minimal ca aceasta s prind ine de esena
omului cinstit: nevinovatul nedreptit este ndreptit s-i
strige condiia ingrat."
"El, micul ticlos, este doar un mecher nc necrescut, deci
aflat la nceput de carier; se mulumete cu puine avantaje
i, de aceea, e pus doar pe ciupeal, pe mrunte chilipiruri i
ciubucuri. Toate snt mici atenii, iar ceea ce este mic este,
nu-i aa, inofensiv, este chiar simpatic i nostim. Prin
urmare, cum s te superi pe asemenea fleacuri i lucruri
mici Ar nsemna c eti tu nsui un om mrunt, dac te pot
deranja asemenea nimicuri. Micul ticlos, mai ales cnd se
cere i se impune forma diminutival micuul pare a fi
considerat, aproape unanim, o form benign. De aceea,
printre altele, tot ce-i dorete micuul ticlos este s cad
peste el o pleac. Acesta poate chiar admite, la limit, c
este mic; important este, totui, ca bafta sau pleaca s fie
pentru el mari. n fapt, trebuie s constatm, n acest caz, c
are loc n contiin, n zona incert moral a acesteia, un
anumit tip de contaminare estetic." - acelai domn Vasile
Morar
INTERVIU CU DUMNEZEU
Dumnezeu a raspuns:
Se plictisesc cu copilaria, se grabesc sa creasca
mari si apoi iarasi tnjesc sa fie copii.
si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si
cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea.
""Plesu
Asistm, cu alte cuvinte, la o criz fr precedent a
discernmntului. Orice impostur poate fi
idolatrizat, orice performan poate fi batjocorit.
Virtutea respectului e inactual. Grania dintre public
i privat e aruncat n aer de dragul senzaionalului,
calomnia i antajul se cheam talent gazetresc".
Patronul suspect al unei televiziuni de gang se
declar Larry King, cutare biniar (patriot) devine
parlamentar european, cutare flanetar de duzin
devine tribun" al naiei. Moartea unei artiste devine
un interminabil spectacol mediatic pentru
sensibilitatea telenovelitilor. O specialist n
spiritism terge diferena dintre moarte i via.
Religia devine o afacere i comerul, sau rating-ul, o religie.
Preedintele rii vorbete la telefon, glume, cu un jurnalist
de scandal aflat n anchet
Taberele politice cultiv excomunicarea reciproc, dei, n
fond, sunt o ap i-un pmnt.
Cel mai usor este sa vedem paiul din ochiul altuia si cel mai
greu sa ne uitam cu sinceritate in oglinda interioara, sau cea
pe care ne-o pune aproapele ,sau societatea in care traim.
Romania este oglinda a ceea ce suntem . Degeaba cautam
explicatii care sa ne absolve de vina, sau care sa ne
excluda.
n Romania cor?
Cor inseamna armonie, sincronizare, dirijor, partitur.
E o behaiala pe 20 de milioane de voci ,
peste care se aude din cnd n cnd urletul lupilor
conductori.
CE TARA E ASTA?
TU CINE ESTI ? TU SI CU TOTI AI TAI?
SI CE VRETZI DE FAPT?
Kant,"In tot ceea ce faci gandeste-te daca ar face toti acelasi
lucru ar fi bine?Ar fi bine sa iti faca si tie ceea ce ii faci tu
lui?"
AU MURIT COPILASHI NEVINOVATZI IN SPITAL ! N-AM VAZUT
PE NIMENI IN STRADA PROTESTAND!
N-AM VAZUT UN MINISTRU SAU UN DIRECTOR DEMISIONAND
SAU DAT AFARA?
Poporul n-a ieit sa protesteze, pentru ca au pito "alii" nu
noi.
Conducatorii nu ii dau demisia , pentru ca la noi nu exista
noiunea de responsabilitate, onoare, respect de sine i
pentru ceilalti....
Principiile morale de "dreptate", corectitudine, ....bunul
sim... nu ni se par importante.
Ba din contra sunt piedici, handicapuri.
"A te descurca", a te "nvrti", a ne fura cciula, "pup-l in bot
i pap-i tot" sunt "principiile" dupa care traim aici in
Romania.
Cei corecti, competenti, serioi sunt apreciati de straini sau
de companiile straine , la noi sunt invizibili in sistemul corupt
si clientelar .
Raskolnicov
obtinerii salvrii prin suferint
Mndria ti intelectualismul su l conduc spre dispretuirea
restului
el se crede parte integrant a unui grup de super-oameni ti
c n acest mod poate nclca legile morale n scopul
atingerii unui scop mret, ca acela al binelui utilitarist.
Piata imobiliara
""Exist ns civa factori care pot oferi investitorilor
anumite indicii pentru elucidarea acestor dileme. Printre
acetia se numr evoluia Produsului Intern Brut (PIB),
omajului i creditrii. Concret, cum trebuie corelai aceti
indici cu piaa imobiliar?
16. Alea iacta est (Caesar) - Zarul este aruncat (riscul este
acceptat). Dei frecvent citat sub forma aceasta, citatul este
greit. Forma corect a citatului este Iacta alea est.
26. Ars longa, vita brevis - Arta este lung, viaa este scurt.
34. Aut Caesar, aut nihil (Cezar Borgia) - Sau Cezar, sau
nimic.
Sursa: WikiPedia
Scopul vietii este dezvoltarea personala. Intelegerea
perfecata a naturii fiecaruia-iata de ce ne aflam aici. In zilele
noastre oamenilor le este frica de ei insisi.
oscar wilde
Viaa este un spital n care oamenii te trateaz cu pastile de
sictir.
DINU PATRICIU27.Aug.10-08:45hs
@ANDREI Am povestit intimplarea aceea inca din 2004 intre
cele doua tururi de scrutin si am afirmat public intr-o
emisiune la Antena1 Ploiesti ca in turul al doilea nu voi mai
vota cu Traian in ciuda disciplinei de partid in care in
naivitatea mea mai credeam pe atunci. Apoi nu am vrut sa
transform conflictul intr-un razboi personal atita vreme cit
aveam responsabilitatea unor mii de oameni care lucrau
pentru intreprinderile pe care le gestionam.P.S. Va rog nu
mai fiti asa de violent in a ma apara. Imi faceti un deserviciu!
S-auzim numai de bine!Dinu Patriciu
"Oameni raman oameni si nu-i intelept sa-i ispitesti nici pe
cei mai cinstiti dintre ei."
SPIRITUL NEAMTULUI SE VEDE SI IN VALS, MARSURU, CORURI
AL NOSTRU IN SARBE, CIULENDRA, DOINE
"""ANDREI NECRUTATORUL20.Aug.10-23:27hs
@Menumorut Pai, eu ce vorbeam de clone?
Am cautat in arhiva si am gasit: 2.130 de exemplare vandute
de Cartianu, lider absolut al trgului de carte. Pe locul doi, la
mare distan, "Ghidul fetelor obraznice" (Editura Nemira) a -
909 vnzri. Ce sens are? Pai, are sens sa mai vorbeasca
despre carte? Pai, are sens, sigur ca da! Ideea articolului
arata altceva: tot ceea ce e moca e bun, nu-i asa? Pai, daca
e adevarat ca zaceau cartile in depozit, nu crezi ca era mai
normal sa le dea gratis? Tocmai aia e, ca nu!
La articolul lui Cartianu cu cartile lui si pomanagii, la discutia
dintre Menumorut si AN am ppostat si eu:
""PAUN20.Aug.10-23:44hs
@AN, daca intradevar vrei sa vii cu argumente credibile
atunci calculeaza:
-cheltuieli de editare, hirtie,...... tiparire.... a tututror
exemplarelor cartii
-suprafata de ziar ocupata cu articole care au costituit
reclama directa si mascata, inmultita cu cu pretul reclamei la
Adevarul pe unitatea de suprafata.
-costul promovarii prin tara :masini, benzina, oameni platiti,
spatii inchiriate.....
-etc..etc
Sa fi costat doar 2130 X 15=31950 lei.
Eu nu cred.
Zici ce esti om de afaceri
Iar raspunsul a fost instantaneu:
""ANDREI NECRUTZATORUL20.Aug.10-23:58hs
Hai mai da-te in kkt, ma Paun, pasare fudula, jumate om
jumate sula!!
Pe cine a afectat comentariu meu?
18. Daca iti vine sa plangi, plangi. Daca vrei sa razi, razi. E
mai bine sa ierti decat sa te razbuni.
'''voi continua
asa cum fac de ani si ani in propria-mi singuratate
sa te iubesc
poate mai mult decat oricand
taman acum cand ochi in ochi ne-am transmis
atatea dorinte neimpacate cu aspiratiile mele de cand eram
copil
si ochii tai sublimi sunt materializarea tuturor idealurilor si
intuitiilor mele''
Omul se naste liber, dar unii vor neaparat stapan , mai ales
pe la noi
BARAKA 5 http://www.youtube.com/watch?
v=8LnUNMLm9rE&feature=related LUMEA MODERNA
6 http://www.youtube.com/watch?
v=y8hyptHo164&feature=related
7 http://www.youtube.com/watch?
v=_fh_ICey5QI&feature=related ARMA
KUVEIT SONDE ARZAND. RAZBOI GOLF HOLOCAUST
8 CIVILIZATII http://www.youtube.com/watch?
v=2qoVnb98m2o&feature=related
uN ANUMIT MOD DE GANDIRE un anumit modede a vedea
universul GENEREAZA un anume tip de societate, de
civilizatie.
http://www.youtube.com/watch?
v=2qoVnb98m2o&feature=related baraka 8
9 http://www.youtube.com/watch?v=3sJNqFZIefA&NR=1
simboluri , forme de manifestare credinte
"La asa popor, asa jurnalisti, asa politicieni, asa tara. Dar cei
mai de blamat (dintre cele trei categorii de mai sus) mi se
par jurnalistii fiindca se preteaza, sa manipuleze prostimea,
perfect constienti ca fac un lucru prin care le limiteaza
acestora libertatea si le compromit in buna masura
interesele. (da, ca sa le fure votul, singurul lucru pe care-l
mai poseda - cam o data la 4 ani !)"
damiunbip pe yahoo.com
relaxare http://www.youtube.com/watch?
v=cO5GI_K2Psw&feature=channel
http://www.youtube.com/watch?
v=PYs5zyM9zk8&feature=related
relaxare Enya http://www.youtube.com/watch?v=xf8-
KtfDcAY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=qtCxyYBuQYc&NR=1
Angels
Nicolae Iorga.
Acesta comenteaz: Idealul educaiei e s
dezvoli ceea ce exist ca nclinaie n om i s nu
ncerci a-i da nsuiri ce nu se gsesc, ca punct
de plecare n nsi fiina lui1.
coala are datoria de-a ajuta societatea,
de-a merge mn-n mn cu ea, i nu de a-i sta
n cale. Fiecare coal trebui s ias din (s reflecte
n.n.) nevoile societii, care trebui cunoscute i
nlate, ca s ajung la forma pe care s-o
serveasc coala2.
zztop http://www.youtube.com/watch?
v=cmWKJlahO_M&feature=related
www.descopera.ro
MELOSNEGROS03.Oct.10-11:38hs
Cnd n-o s mai fie (miliardele de) oameni cu timp liber,
atunci n-o s mai fie nici televiziunea asta!
n familiile de miliardari nu exist televizor, dect eventual i
cel mult ntr-o ncpere ncuiat unde copiii nu au acces de
capul lor. De internet nu mai zic! Cnd prof. Giurescu, dup
perindrile lui prin universitile americneti, ne-a spus
(prin '95) c exist acolo tinere care nu au mai auzit de
cuvntul local format din 4 litere, studentele noastre au
zmbit ca nite ae, cu nasul n jos: n-aveau cum s cread
una ca asta.
Totui deja americanul mijlociu nu mai accept niciun
televizor n crea unde-i duce copilul zi de zi.
Ei, dar grosul, srcimea, de peste o sut de milioane la
americani, i de miliarde din lume, ce s fac? Dac nu are
pic de educaie, deci pic de automicare? Baca nenorocirea
nenorocirilor, t i m p u l l i b e r! Fie c e angajat fie mai ales
c e omer pe jumate sau...plin!
Cu toi acetia nu se mai poate face absolut nimic dect
taman ceea ce se face de peste o mie de ani: pine i circ.
Adic rate i televiziune. Baca turismul, autoturismul,
Madona cl.
Acum, la toat povestea-teorie de mai sus se poate reproa
c nu toi sunt (la fel de) dotai. n cazul de fa cu "ureche
muzical".
Ceea ce-i pe ct de adevrat n privina urechii, pe-att de fals
n privina dotrii: fiecruia Dumnezeu i d o nzestrare
excepional: afar de muzic mai exist i pictura,
sculptura, arhitectura, poezia, proza, cizmria, fotbalul,
tenisul, etc etc etc. Totu-i s ai condiii de instrucie intens,
respectiv s ai - ceea ce e mult mai greu, curajul de-a face
ceea ce-i place mai mult i mai ales te pricepi cel mai bine!
C de unde nu e nimic din toate acestea, nici Dumnezeu nu
cere. (Aici prinii sunt cei mai mari i mai incontieni
criminali).n srit, ca s nchei, trebuie precizat c cele de
mai sus se refer doar la modul cum p r e v e n i m boala, i
nicidecum la cile, metodele de vindecare, pentru cei deja
bolnavi. Care reprezint majoritatea zdrobitoare.
Aici nu e de spus dect un singur lucru: c instituia
confesiunii s-a cam dus dracului pe la noi. Mcar imediat
dup 90, pe valul de entuziasm de atunci, s-au inmulit zeci
i sute de emisiuni radio sau tv, unde orice om i putea
spune orice fel de ps.
Acum nici astea nu prea mai sunt. Poate fiindc nu aduc
profit.
Oricum, fr confesiune nu se poate! Trebuie, dac mai vrei
s ai habar de adevr, de realitate, s te mrturiseti n
permanen - ie ca i mai ales aproapelui. Duhovnicul meu
spunea c nu ai cum s faci aa ceva de unul singur! i abia
dup ce a murit, mi-am dat seama c el mi-a mrturisit toate
pcatele lui, n modul cel mai discret, dezvluindu-mi totul n
principiu.
MELOSNEGROS03.Oct.10-17:04hs
"Clive obinuia s cread c prin civilizaie se nelege suma
tuturor artelor, la care se adaug designul, gastronomia,
vinul bun i alte cteva lucruri asemntoare". De fapt,
constat el, civilizaia nseamn mai mult, mai tragic, mai
trist, ceea ce se vede din tren: mile dup mile de locuine
moderne standardizate, al cror scop principal era s
serveasc drept suport antenelor de televiziune, simple sau
parabolice; fabrici producnd gunoaie inutile crora s li se
fac reclam la televizor; iar tot restul spaiului era ocupat
de osele i de tirania circulaiei". Firete, peste tot la fel. n
Romnia noastr paradoxal e la fel, dar mai mult."
- nici vorb c treaba asta cu "locuinele ca simple suporturi
ale antenelor tv", cu "fabricile producnd gunoaie inutile
crora s li se fac reclam la televizor", baca cu
autostrzile pe care 75% din automobile sunt absolut inutile
(cf. "Arnold Toynbee "Oraele n micare") deplasndu-se doar
de...plictiseal (de la Bucureti la Sinaia sau Constana, i
invers!) este una din cele mai colosale fraze ale literaturii
ultimei jumti a veacului XX! i este cea mai
anticapitalist! i pe cale de consecin, cea mai (adevrat)
comunist.
Calde felicitri pentru junele jurnalist care a ciugulit-o pentru
noi netiutorii ce nu mai citim atta ct forumim, i mai puin
calde apostrofri pentru c dac ar fi vzut la un prlit de
forumist ca mine fraza 'ceea, ar fi tcut...mlc.
Pe scurt, a fost dictatura celor muli i nicidecum a unor
mecheri de comuniti, baca securiti!
A fost epoca neamurilor proaste, a impostorilor i
analfabeilor, a delatorilor i duplicitarilor, d-le Liiceanu! i
nicidecum a "nomenclaturitilor"!
A fost epoca celei mai mari laiti i ticloii din comuna
primitiv i pn-acu. (i nc nu s-a terminat!)
A fost epoca celui mai mare jaf din isorie, i corepunztor, a
celor mai mari pomeni date celor muli.
i pe cale de consecin, a fost epoca cnd s-a muncit cel
mai puin, mai exact cel mai n batjocur, dat fiind c pentru
prima dat n istorie unealta nu a mai avut...stpn i ca
atare munca adevrat fos practic interzis (Cezar).
Aa c nu mai mncai atta rahat patriotic p-aici biei, c nu
v mai merge: sunt vinovai cu toii, pn i...nevinovaii!
Sunt vinovai nu doar cei care erau nscui atunci, ci i cei
care s-au nscut pe urm!
Adic toi care-au avut un ce profit.
Adic toi care au stat, s-au uitat, i au...tcut.
omul nu e un sac n care se pot turna la ngrmdeal tot
felul de adevruri, fr nicio legtur!
Poate c cea mai legitim i mai bun emisiune din tot ce s-a
fcut pe lumea asta, rmne "Cum se fabric" de pe
Discovery.
Dar i n acest caz rmne forma pervers, diabolic,
antiuman n care const televiziunea prin nsi esena ei:
reducerea subiectului uman la un receptor mut i pasiv (aici
e i deosebirea dintre ascultarea muzicii acas n chiloi, i
participarea la concert).i obiceiul e a doua natur.
Pe scurt, a fost dictatura celor muli i nicidecum a unor
mecheri de comuniti, baca securiti!
A fost epoca neamurilor proaste, a impostorilor i
analfabeilor, a delatorilor i duplicitarilor, d-le Liiceanu! i
nicidecum a "nomenclaturitilor"!
A fost epoca celei mai mari laiti i ticloii din comuna
primitiv i pn-acu. (i nc nu s-a terminat!)
A fost epoca celui mai mare jaf din isorie, i corepunztor, a
celor mai mari pomeni date celor muli.
i pe cale de consecin, a fost epoca cnd s-a muncit cel
mai puin, mai exact cel mai n batjocur, dat fiind c pentru
prima dat n istorie unealta nu a mai avut...stpn i ca
atare munca adevrat fos practic interzis (Cezar).
In fiecare dimineata, daca n-ai chef sa te dai jos din pat, adu-
ti aminte ca nu esti inca printre cei bogati, care-si permit sa
doarma cit vor, si-o sa vezi ce chef de munca te apuca
imediat.
Autor: Bill Gates
Femeia a fost facuta din barbat; nu din capul sau pentru a-l
putea domina, nici din picioare, pentru a fi sclava sa; ci din
trupul sau pentru a-i fi egala, sub bratul sau pentru a o
proteja si langa inima sa pentru a o iubi
Autor:
i-acum ia de la mama:
- cantitatea de pcate este aceeai la toi oamenii (Isus)
- deci nu n funcie de acestea te mntui sau ba!
- ci n funcie de modul n care te raportezi la ele.
globalizare http://www.youtube.com/watch?
v=vLpFjZqaceA&feature=related
Rugaciune Amerindiana
O Mare Spirit,
A carui voce o aud printre vanturi,
i a crui suflare d via ntregii lumi,
Asculta-m! Sunt mic si slab.
Am nevoie de puterea i nelepciunea Ta.
Las-m s merg n frumusee,
i fa ca ochii mei sa retina de-a pururi
Rosul si purpuriul apusului de soare.
Fa ca minile mele sa respecte lucrurile de Tine create
i urechile mele sa fie ascuite pentru a auzi vocea ta.
F-m nelept ca s pot nelege
Lucrurile care i-ai invatat pe oamenii mei.
Las-m s nva leciile
Pe care le-ai ascuns n fiecare frunz i piatra.
Caut putere,
Nu pentru a fi mai mare ca fratele meu,
Ci pentru a lupta mpotriva inamicului meu cel mai mare eu
insami.
F-m ntotdeauna gata s vin la tine
Cu minile curate i privirea dreapta.
Astfel incat atunci cnd viaa isi pierde stralucirea, precum
se ofileste apusul de soare,
Spiritul meu sa poata veni la Tine
Fr ruine.
orcan
Pentru justitie aceste stenograme nu au nici o importanta.
Justitia oricum nu functioneaza. Si nu se va intampla nimic.
Stenogramele sunt foarte importante pentru populatie.
Daca o fi capabila sa inteleaga ceva.
Ele arata cum functioneaza sistemul politic, cum
functioneaza masmedia in Romania , cum se trag sforile si
cine sunt unii dintre papusari.( sunt si altii sus pusi)
Cum se face politica si presa in Romania. Cat de manipulati
suntem . De toti.
Un asemene sistem corupt , clientelar , ce a sugruma
Romania, ar trebui extirpat in totalitate.
"Moare cate putin cine isi plinge in fieare zi de mila " Neruda
Iisus,
9. Catre unii care se credeau ca sunt drepti si priveau cu
dispret pe ceilalti, a zis pilda aceasta:
10. Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul
fariseu si celalalt vames.
11. Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti
multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti,
adulteri, sau ca si acest vames.
12. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din
toate cate castig.
13. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice
catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv
mie, pacatosului.
14. Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa,
decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar
cel ce se smereste pe sine se va inalta.
Psalmii lui David ( 24:7)
Puric,
Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt,
cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai
vechi, greu de mbracat, greu de dat jos, care trebuie
mpaturit ntr-un fel anume si pus la loc n lada de zestre
mpreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca
poate l va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii
astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, n schimb, o varianta moderna de credinta, cu
fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul
burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si nmormantari, la
alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de
masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se
accesorizeaza cu cruci facute n graba si cu un "Tatal nostru"
spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze,
domnu parinte, e urgent.
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul
sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam
bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se
nmultesc, credinciosii se mputineaza, sfintii de pe pereti se
gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada .
Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran
si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate,
joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor
ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc
un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa
culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem
infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de
securistii nostri.
Suna-ti bunicii, pune o samanta ntr-un ghiveci si aprinde o
lumanare pentru vii si pentru morti.''''
Femeia http://www.youtube.com/watch?v=-
vctmYQFtY0&feature=related
deformatorii de opinie.
Convingerile sunt dumani ai adevrului mai mari
dect minciunile", spunea Nietzsche.
""Legile oglinzii
1. Tot ceea ce ma deranjeaza la altul, nu-mi place, cred ca eu
as face
mai bine, l-as schimba, etc.-TOTUL ESTE IN MINE, deci tot
ceea ce eu
critic in celalalt, luptand impotriva lui- ESTE IN MINE.
adrian georgescu
"""Urmrind programele TV, mai c-i vine s te
ntrebi: care e, de fapt, spaiul rezervat publicitii?
Cele cteva minute pe or, mpnate cu minciunele
vesele, sau celelalte, grosul?
Ce face marea parte a presei, n aceste zile i-n cele care vor
urma, nu este tot publicitate sub deghizarea jurnalismului?
Instituii media vnd produse politice cu competena i rvna
unor agenii de specialitate. Mcar n publicitate, prin
convenie, exagerarea, rolul jucat i rsplata financiar sunt
asumate. n plus, nu ai voie s te referi direct la concurent.
Ce rost are ns, n lumea teleshoppingului politic, s
vorbeti despre calitile produsului pe care-l vinzi cnd ai
minunata ocazie de a-l umili pe cellalt, scondu-i n
eviden doar punctele slabe, cderile, greelile? Aa cum se
ntmpl cnd moare un om: n cteva minute apar corbii
primelor preri. Se practic, aici, pe buza catafalcului, ori
sanctificarea lcrmoas, ori scuiparea justiiar, n acea
perioad n care, totui, ar fi trebuit s se aud S-i fie
rna uoar".
Aceast ar triete doar din lupt oarb i din sentine
aprige. Totul e mprit n dou, de la stadion pn la CNA,
de la Curtea Constituional pn la publicul din jurul
sicriului lui Adrian Punescu. i ce ocazie fabuloas e
moartea - evident, a altuia -, de a-i face ie reclam, de a te
ataa la brcinarul celui de-abia dus, fie printr-o mic
povestioar, fie printr-o critic fioroas! i ce metafor
ascunde aceast grab: ntr-o ar care se trezete la via
numai cnd moare cineva cunoscut, producem doar preri,
adic o form de neant.
Asistm, n diferite forme i puneri n scen, la aceeai
comparaie, ntre produsul cellalt", obinuit", decrepit i
noul produs, modern, deplin curtor. Celui vechi i se pune
cruce i mai rmne prin coluri de debara sau de bibliotec,
cel nou ncepe s-i njghebe acum o carier, dar noutatea
revoluionar pe care o aduce este c, aidoma periuei de
dini, are o spinare un pic mai flexibil sau, asemenea pastei,
ptrunde pn mai departe, spre subcontient.
Rufele noastre nu vor ajunge niciodat impecabil de
curate" i nici mcar curate. Ele vor rmne mpuite,
cci pe acelai jeg al idolatriei interesate i, prin
ricoeu, al egolatriei se ntemeiaz noii barzi. Dosurile
i buzele sunt perisabile, principiul activ rmne ns
acelai."""""
''' paunescu -Cci i compromisurile sale cu regimul
ceauist au fost determinate de nevoia organic de a
electriza masele, de a fi lsat s magnetizeze
mulimile, de a se hrni cu energia lor.
texte spam:
-scrieti textul in Notepad sau Wordpad
-selectati EDIT apoi FIND si cautati in text grupul de litere
pul a , cu r plapuma somer, coi sau alte grupuri
de litere pe care softul de protectie le detecteaza
niciun link: fara cei trei w. Si fara terminatia cu ht..
problema, somer,
''RAMONA URSU09.Nov.10-21:05hs
@ MIRELA PREDAN Doamna,
FAPTE:
1.LA TOTI ACTIVISTII DE PARTID, SECURITATE, ARMATA
In decembrie 89 Iliescu le-a dat vreo 4-5 luni salariile ca nu
cumva sa sufere
2.Apoi pe usa din dos i-a introdus in sistem cu lefuri mari,
pentru ca aveau "experienta"
3.Si acum se pensioneaza cu pensii nesimtite pentru ca nu,
au sevit patria.!!
4.In timp ce cei pe care i-au tortutat, schinjuit sau si-au batut
joc , iau cel mult vreo pesie de mizerie sau eventual un
ajutor social.
Pentru ce au murit tinerii in 89???
De ce./
De ce ne aflam atat de dispretuiti?/
Pentru ca/
Suntem/
O/
Adunatura/
De/
Iude,/
Vamesi/
si/
Pilati,/
Jigniti/
Cand ni se refuza/
Diploma si pensia/
De Hristosi.
Ipocrizia jurnalistilor
Vezi zilnic in presa, tv... jurnalisti ce pling pe umarul
pensionarilor, bugetarilor sau depling alocatiile mici .In
schimb se considera mari "artisti" ai natiei romane si
lucreaza pe "drepturi de autor", fentind statul de plata
tuturor taxelor si impozitelor, ca orice muritor de rind.
"Productiile" lor , adevarate "opere de arta" vor ajunge in
marea majoritate la fosa aseptica a culturii romane.
insist
Tanase
"Gasesti aici oamenii cei mai influenti, cei care au acumulat
mari averi. 80% din ei - a afirmat un corespondent BBC,
saptamna trecuta, ntr-o transmisie realizata n fata cladirii
ex-CC al PCR asaltata de revolutionari - au apartinut vechilor
structuri ale serviciilor secrete interne si externe. Ce sa
nsemne asta? Ca la Londra, la Bruxelles etc, fenomenul se
cunoaste, nu e chiar un secret. Dupa 20 de ani cam aici am
ajuns, ca ne place, ca nu ne place. Oameni de afaceri
potenti, care fac azi jocurile, parlamentari, ministri, patroni si
sefi de mari companii si au radacinile aici.
FAPTE:
1.LA TOTI ACTIVISTII DE PARTID, SECURITATE, ARMATA
In decembrie 89 Iliescu le-a dat vreo 4-5 luni salariile ca nu
cumva sa sufere
2.Apoi pe usa din dos i-a introdus in sistem cu lefuri mari,
pentru ca aveau "experienta"
3.Si acum se pensioneaza cu pensii nesimtite pentru ca nu,
au sevit patria.!!
4.In timp ce cei pe care i-au tortutat, schinjuit sau si-au batut
joc , iau cel mult vreo pesie de mizerie sau eventual un
ajutor social.
Pentru ce au murit tinerii in 89???
De ce./
De ce ne aflam atat de dispretuiti?/
Pentru ca/
Suntem/
O/
Adunatura/
De/
Iude,/
Vamesi/
si/
Pilati,/
Jigniti/
Cand ni se refuza/
Diploma si pensia/
De Hristosi.
Ipocrizia jurnalistilor
Vezi zilnic in presa, tv... jurnalisti ce pling pe umarul
pensionarilor, bugetarilor sau depling alocatiile mici .In
schimb se considera mari "artisti" ai natiei romane si
lucreaza pe "drepturi de autor", fentind statul de plata
tuturor taxelor si impozitelor, ca orice muritor de rind.
"Productiile" lor , adevarate "opere de arta" vor ajunge in
marea majoritate la fosa aseptica a culturii romane.
insist
Tanase
"Gasesti aici oamenii cei mai influenti, cei care au acumulat
mari averi. 80% din ei - a afirmat un corespondent BBC,
saptamna trecuta, ntr-o transmisie realizata n fata cladirii
ex-CC al PCR asaltata de revolutionari - au apartinut vechilor
structuri ale serviciilor secrete interne si externe. Ce sa
nsemne asta? Ca la Londra, la Bruxelles etc, fenomenul se
cunoaste, nu e chiar un secret. Dupa 20 de ani cam aici am
ajuns, ca ne place, ca nu ne place. Oameni de afaceri
potenti, care fac azi jocurile, parlamentari, ministri, patroni si
sefi de mari companii si au radacinile aici.
FAPTE:
1.LA TOTI ACTIVISTII DE PARTID, SECURITATE, ARMATA
In decembrie 89 Iliescu le-a dat vreo 4-5 luni salariile ca nu
cumva sa sufere
2.Apoi pe usa din dos i-a introdus in sistem cu lefuri mari,
pentru ca aveau "experienta"
3.Si acum se pensioneaza cu pensii nesimtite pentru ca nu,
au sevit patria.!!
4.In timp ce cei pe care i-au tortutat, schinjuit sau si-au batut
joc , iau cel mult vreo pesie de mizerie sau eventual un
ajutor social.
Pentru ce au murit tinerii in 89???
De ce./
De ce ne aflam atat de dispretuiti?/
Pentru ca/
Suntem/
O/
Adunatura/
De/
Iude,/
Vamesi/
si/
Pilati,/
Jigniti/
Cand ni se refuza/
Diploma si pensia/
De Hristosi.
Ipocrizia jurnalistilor
Vezi zilnic in presa, tv... jurnalisti ce pling pe umarul
pensionarilor, bugetarilor sau depling alocatiile mici .In
schimb se considera mari "artisti" ai natiei romane si
lucreaza pe "drepturi de autor", fentind statul de plata
tuturor taxelor si impozitelor, ca orice muritor de rind.
"Productiile" lor , adevarate "opere de arta" vor ajunge in
marea majoritate la fosa aseptica a culturii romane.
insist
Tanase
"Gasesti aici oamenii cei mai influenti, cei care au acumulat
mari averi. 80% din ei - a afirmat un corespondent BBC,
saptamna trecuta, ntr-o transmisie realizata n fata cladirii
ex-CC al PCR asaltata de revolutionari - au apartinut vechilor
structuri ale serviciilor secrete interne si externe. Ce sa
nsemne asta? Ca la Londra, la Bruxelles etc, fenomenul se
cunoaste, nu e chiar un secret. Dupa 20 de ani cam aici am
ajuns, ca ne place, ca nu ne place. Oameni de afaceri
potenti, care fac azi jocurile, parlamentari, ministri, patroni si
sefi de mari companii si au radacinile aici.
FAPTE:
1.LA TOTI ACTIVISTII DE PARTID, SECURITATE, ARMATA
In decembrie 89 Iliescu le-a dat vreo 4-5 luni salariile ca nu
cumva sa sufere
2.Apoi pe usa din dos i-a introdus in sistem cu lefuri mari,
pentru ca aveau "experienta"
3.Si acum se pensioneaza cu pensii nesimtite pentru ca nu,
au sevit patria.!!
4.In timp ce cei pe care i-au tortutat, schinjuit sau si-au batut
joc , iau cel mult vreo pesie de mizerie sau eventual un
ajutor social.
Pentru ce au murit tinerii in 89???
De ce./
De ce ne aflam atat de dispretuiti?/
Pentru ca/
Suntem/
O/
Adunatura/
De/
Iude,/
Vamesi/
si/
Pilati,/
Jigniti/
Cand ni se refuza/
Diploma si pensia/
De Hristosi.
Ipocrizia jurnalistilor
Vezi zilnic in presa, tv... jurnalisti ce pling pe umarul
pensionarilor, bugetarilor sau depling alocatiile mici .In
schimb se considera mari "artisti" ai natiei romane si
lucreaza pe "drepturi de autor", fentind statul de plata
tuturor taxelor si impozitelor, ca orice muritor de rind.
"Productiile" lor , adevarate "opere de arta" vor ajunge in
marea majoritate la fosa aseptica a culturii romane.
insist
Tanase
"Gasesti aici oamenii cei mai influenti, cei care au acumulat
mari averi. 80% din ei - a afirmat un corespondent BBC,
saptamna trecuta, ntr-o transmisie realizata n fata cladirii
ex-CC al PCR asaltata de revolutionari - au apartinut vechilor
structuri ale serviciilor secrete interne si externe. Ce sa
nsemne asta? Ca la Londra, la Bruxelles etc, fenomenul se
cunoaste, nu e chiar un secret. Dupa 20 de ani cam aici am
ajuns, ca ne place, ca nu ne place. Oameni de afaceri
potenti, care fac azi jocurile, parlamentari, ministri, patroni si
sefi de mari companii si au radacinile aici.
Omul se naste liber, dar unii vor neaparat stapan , mai ales
pe la noi
Iisus n celul
(Radu Gyr)
(Lucian Blaga)
http://www.ted.com/talks/lang/rum/tim_jackson_s_economic_
reality_check.html
partile bune ale recesiunii
"
o combinat antidemocratic:putere politic-media-servicii
secrete contra societii romneti.
Ce face intelectualitatea romneasc,de ce nu ia atitudine
pentru aceast evident nclcare a libertilor sociale? "
http://www.youtube.com/watch?v=BQv6jxhC5Rk c and
oamenii devin cu adevarat liberi
""sasha ,Poporul asta solidar din care ma trag (si unde cand
nu avea mare lucru ,impartea cu ceilalti) ei bine,acest
popor a uitat sa se mai uite si la ce e adevarat in jurul
lui.....a uitat sa se bucure de tot ce inseamna
viata......s-a aruncat in telenovele care i-au adormit puterea
de discernamant,i-au fost date ca "valori" toate cliseele care
l-ar fi facut egal cu occidentalii.....In cei 20 de ani .....ca si in
orice educatie......primii ani traseaza totul.....ca cei 7 ani de
acasa..... La romani atunci nu s-au pus bazele solide pentru
orice edificiu rezistent....fie el
moral,economic,societal.....Raul vine de aici.....numai ca
noi ......am uitat si ce mai suntem :fiinte umane sau doar
indivizi ce reneaga orice realitate ?.....trecutul,de care nu
vrem sa stim nimic......prezentul de la care ne-am intors
privirea (cum e cazul acestei fetite-martir)......atunci ce ?
Cand un popor isi pierde orice reper al adevarului despre
trecut si prezent......e tare trist.....Cand poporul meu uita intr-
un sat de un copil martir timp de 15 ani......e halucinant ! si
de neiertat !
http://www.scribd.com/doc/23429657/Filip-Teodor-Secretele-
Usla-s
1. "Cea mai odioas crim a fost asasinatul din faa
sediului Ministerului Aprrii Naionale. La solicitarea
generalului (r) Nicolae Militaru, n seara zilei de 23
decembrie 1989, colonelul Ardeleanu cheam n
sprijinul Armatei uslaii din Serviciul Special de
Intervenie, pentru a-i neutraliza pe teroriti
infiltrai n cldirile din jurul Ministerului
Aprrii.eful de Stat Major, locotenent-colonelul
Gheorghe Trosca, cu trei grupe de intervenie,
mbarcai n trei ABI-uri (vehicule uor blindate),
pleac spre ministerul respectiv, n zona Grii de
Nord, un ABI rmne n pan. Ce i-e i cu soarta!..."
"Gheorghe Trosca hotrete s continue deplasarea cu
celelalte dou ABI-uri. Ajuns n zona respectiv, transmite
prin staie, la sediul U.S.L.A., c Ministerul Aprrii Naionale
este atacat de 7-8 TAB-uri, dou camioane cu militarii dou
ARO-uri.
http://www.neogen.ro/mel_negrescu/audio/dealul-cetatii-
5253356-520726
http://www.neogen.ro/mel_negrescu/audio/brasovul-ca-rio-
de-janeiro-liviana-5253356-520729
http://www.neogen.ro/mel_negrescu/audio/last-waltz-valsul-
revolutiei-5253356-520730
La fel cum orice computer folosete un limbaj pentru a
obine rezultate, computerul contiinei universului folosete
credina, pentru a-i vorbi substanei din care este alctuit
lumea i corpurile noastre. Recunoscnd faptul c totul de
la ADN, la succesul relaiilor noastre i la pacea n lume se
bazeaz pe ceea ce credem, observm c modul n care
gndim despre noi este mai important acum, dect oricnd.
Ca s ne schimbm credinele restrictive care, n trecut, au
condus la rzboi, boal i eecuri n carier i relaii, avem
nevoie de un motiv pentru a privi lucrurile diferit.
http://www.youtube.com/watch?
v=kd9TlGDZGkI&feature=related dire straits
figurantii
RAUL
Grbete-te s faci bine.
Dac eti ncet,
Mintea, complcndu-se n stricciune,
Te va prinde.
Alung cele rele.
Iari i Iari, alung-le,
nainte ca necazul s te ajung.
coincidente?
Povestea a aparut initial in revista Life. Weaver scrie: Toti cei
cincisprezece membrii ai unui cor bisericesc din Beatrice,
Nebraska, care trebuiau sa soseasca la pregatiri la ora 7:20,
au intarziat in seara de 1 martie, 1950. Preotul, sotia sa si
fiica au avut un singur motiv (sotia sa a intarziat, ca sa calce
rochia fiicei); o fata a asteptat sa termine o problema de
geometrie; unul nu a putut sa-si porneasca masina; doi au
zabovit sa asculte sfarsitul unui program radio extrem de
interesant; o mama si fiica au intarziat deoarece mama a
trebuit sa strige de doua ori dupa fiica sa, pentru ca aceasta
sa se trezeasca din somn; si asa mai departe.
Motivele au parut mai degraba obisnuite. Insa au existat
zece motive separate si fara legatura aparenta intre ele,
pentru care cele cincisprezece persoane au intarzat. A fost
un mare noroc ca nicunul dintre cei cincisprezece nu au
ajuns la timp, la 7:20, deoarece la 7:25 biserica a fost
distrusa intr-o explozie.
http://www.youtube.com/watch?
gl=US&hl=uk&v=GPWJc8sLhjo
spre limite corpului
CALEA INTELEPTILOR
Motto : Calea cea mai lunga
incepe tot cu un simplu pas.
(aforism oriental)
Primul pas
este sa stii ca Dumnezeu exista in toate lucrurile din viata ta
si, pentru aceasta, trebuie sa-L iubesti si sa-I fii recunoscator
pentru tot ce ai si pentru toate evenimentele care ti se
intampla; sa fii multumit cu ceea ce ai si cu ceea ce nu ai ;
acest pas se numeste DEVOTIUNE.
Al doilea pas
este sa te iubesti pe tine insuti, in fiecare zi. Cand te trezesti
si inainte de a adormi, spune: Sunt important, am valoare,
sunt capabil, sunt inteligent, sunt iubitor, astept mult de la
mine, nu exista obstacol pe care sa nu-l pot invinge. Acest
pas se numeste RESPECT DE SINE.
Al treilea pas
este sa pui in practica tot ceea ce spui ca esti si, daca tu
gandesti ca esti in stare, fa ceea ce iti propui;
daca tu gandesti ca esti inteligent, actioneaza inteligent;
daca tu gandesti ca esti capabil de iubire si devotament,
iubeste fara teama tot ceea ce a creat Dumnezeu in jurul tau
; daca tu gandesti ca nu exista obstacol pe care sa nu-l poti
depasi, atunci propune-ti obiective in viata si lupta pentru
realizarea lor, pana cand le vei obtine. Acest pas se numeste
MOTIVARE.
Al patrulea pas
este sa nu invidiezi pe nimeni pentru ceea ce are sau pentru
ceea ce este; ei vor obtine partea lor, tu o vei obtine pe a ta.
Sa nu pastrezi in inima ta ranchiuna impotriva nimanui, caci
acest sentiment nefast nu te va lasa sa fii fericit. Trebuie sa-L
lasi pe Dumnezeu sa faca dreptate si tu iarta si uita. Acest
pas se numeste ONESTITATE.
Al cincilea pas
este sa nu iei absolut nimic, de la nimeni, din ce nu iti
apartine; aminteste-ti ca, potrivit legilor implacabile ale
naturii, daca o faci, maine vei pierde ceva de mai mare
valoare. Acest pas se numeste CINSTE.
Al saselea pas
este ca nu trebuie sa faci pe nimeni sa sufere fizic, mental
sau spiritual; toate fiintele Pamantului au dreptul sa fie
respectate si iubite. Acest pas se numeste NON VIOLENTA.
Ultimul pas
este sa observi cu atentie ce este in jurul tau; sa descoperi
mereu in fiecare lucru, eveniment, fiinta, partea lui buna si
nu lipsurile. Ajuta-i pe cei care au nevoie, fara sa te gandesti
ca nu vei primi nimic in schimb. Iubeste adevarul, chiar daca
el te dezavantajeaza. Acest pas se numeste DISCERNAMANT.
Copile, secretul succesului pe calea care duce la fericire are
si un pret:
Trebuie sa renunti pentru totdeauna la desertaciunile acestei
lumi.
Este foarte greu, dar si rasplata e foarte mare.
''un Dumnezeu aspru i, uneori, mnios, aflat undeva n locul
numit cer, care nu tiu unde ar putea fi localizat altundeva
dect n contiina omului.''
Pentru noi, aceast zi nseamn mult mai mult; pentru noi
ziua aceasta nu semnific numai venirea n lume a lui Isus,
Christul, ci aceast natere simbolizeaz naterea lui Christ
n orice contiin omeneasc. Aceast Zi de Crciun
nseamn naterea Marelui Maestru i nvtor, Marele
Eliberator al omenirii din dependena i limitrile
materiale.Acest Mare Maestru, care a venit pe lume astzi,
a fost trimis s arate mai clar c Dumnezeu nu locuiete
numai n afara noastr, ci i nluntrul nostru, c El nu este i
nici nu poate fi vreodat desprit de noi sau de oricare din
creaiile Sale; c El este ntotdeauna un Dumnezeu drept i
iubitor; c El este toate lucrurile, tie toate lucrurile,
cunoate totul i este ntregul Adevr.
Poveste e veche.
Numai ca evreii nu o aplica pe pielea lor.
E usor sa dai sfaturi la ceilalti.
Ei , "popor ales" au inteles mai bine ca altii ca cea mai buna
afacere nu e munca pentru a castiga bani.(Cine munceste nu
are timp sa castige-proverb evreiesc)
Cea mai buna afacere este sa vinzi (imprumuti) bani si sa
controlezi afacerile ce produc multi bani.(banci, diamante,
metale pretioase.....)
Asemenea rabinului ,dl Cartianu , redactor sef la cel mai tare
ziar, autor de carti de mare succes, ne spune ca trebuie sa
strangem cureaua, iar apoi cand o vom largi din nou sa
avem iluzia ca e mai bine.
Pana acum nu-mi era clar cum sa iesim din criza. Acum m-
am luminat.
www.220.ro/documentare/Evolutia-Omenirii-In-Ultimii-200-
De-Ani/whYYTR1wzH/?
utm_source=Newsletter__Alerta_Speciala&utm_medium=&ut
m_campaign=newsletter_21519
evolutia omenirii in ultimii 200 de ani
http://www.220.ro/auto/Intersectie-In-India/UTZbXT5ut9/
Omul modern a ajuns mandru si ingamfat avand impresia
ca i se cuvine tot binele din lume, motiv pentru care se
supara foarte tare cand ii merge putin rau.
Daca noi, oameni fiind, daruim din iubire copiilor nostri toate
lucrurile pe care ni le cer, Dumnezeu care are pentru noi o
iubire infinit mai mare decat a celui mai iubitor parinte din
lumedin ce motiv nu ne-ar da ceea ce-i cerem?
i este de ajuns harul Meu,
cci puterea Mea se desvrete n slbiciune.
Iar Pavel a zis apoi:
De aceea m bucur n slbiciuni,
n defimri, n nevoi, n prigoniri, n strmtorri pentru
Hristos,
cci, cnd sunt slab, atunci sunt tare.
http://www.vindecator.com/msg-aroma-care-te-imbolnaveste/
Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau E621
Monoglutamatul de Sodiu(E621) face ca un salam, obtinut
din fie ce resturi de carne pe care oricine le-ar arunca la
gunoi, sa fie un aliment atat de gustos incat sa nu pe mai
poti opri din mancat. Ti se pare ca acel aliment este irezistibil
de bun.
Mai mult decat atat, te face sa iti doresti sa mananci acel
aliment si maine si poimaine si apoi in fiecare zi ITI DA
DEPENDENTA.
Aroma din MSG se numeste Umami sau Al cincilea gust.
Odata ce papilele tale gustative simt acest gust, transmit
creierului o sensatie de placere si euforie, motiv pentru care
incepi sa mananci din ce in ce mai mult si simti ca nu te mai
poti opri.
Oamenii care consuma regulat alimente care au MSG
adaugat, ajung sa dezvolte o asa mare dependenta de
alimente, incat mancatul devine pentru ei principala
satisfactie in viata.
Paradoxul este ca acesti oameni sunt nevinovati pentru
starea lor. Ei sunt doar victimele unei manipulari la nivel
biochimic, care are printre scopuri imbogatirea
producatorilor si indobitocirea consumatorilor.
Alimentele care au inscrise pe etichete urmatoarele
ingrediente contin INTOTDEAUNA MSG:
- Glutamat Glutamat de sodiu
- Aroma de fum - Potentiator de aroma
- Gelatina Extract de drojdie
- Acid Glutamic Potentiator de gust
- Glutamat Monosodic - Proteina vegetala
hidrolizata
- Cazeinat de Sodiu - Arome naturale
- Cazeinat de calciu Proteine texturate
- E621 - Aroma naturala de
pui, vaca sau porc
http://www.220.ro/video-news/Film-Interzis-Si-Socant-
Adevarul-Despre-Viata/9KTmhJr3Es/
Cultura nevoilor materiale, cultura consumului de bunuri
materiale,cultura barfei de mahala e tot ce se propaga in
masmedia contemporana.
Se induce in mintile oamenilor ca nevoile si realizarile
materiale sunt singurul lucru ce conteaza, care iti da
importanta si valoare.
Nu e nici un paradox
Cand te duci la o manastire poti devani calugar, cine se duce
la scoala de teatru devine actor, de la conservator....
muzicieni....
Exemplele date de dv arata ce "scoala" au urmat ...
Robert Negoi, Baniciu, Gu, Udrea, Roberta, Ponta,
etc, etc ..... si ce "maestri " , profesori ... au avut
Ei sunt unii dintre "premianti"
confortul emotional,
confort material,
confort psihic...
'''VALI07.Dec.10-23:19hs
Exist, ntr-adevr, o inflaie a budoarului, un libidinal
iure ipsatoriu n ambiana i cotidianul romneti.
Birocraii presteaz umoral, necunoscuii te tutuiesc
asediator, politicienii i exhib, electoral, caninii,
pectoralii i damblaua, moderatorii TV convertesc
studiourile n satrapii burleti, vedetele se rstignesc,
lubric, pe stlpii indiscreiei, Preedintele i dilat,
aspid, obsesiile... Trim printre fne spinoase, tumbe
egolatre, pislogeli dirigeniale i obsceniti vesele.
Unde ne sunt rezervele de pudoare, vitalitatea
construciei solitare, nelepciunea slujirilor fertile?
S ne fi smintit irecuperabil, pn la amnezia total a
beneficiilor discreiei? n fond, i problema fericirii
poate fi traversat rentabil pornind de la o igienic
uitare de sine. Fericirea nu o obii aruncnd n joc un
talent de strateg, ci o spontan prestaie de slujitor.
Cu alte cuvinte, poi atinge fericirea abia dup ce te-
ai lepdat de obsesia imaginii tale posednd suveran
fericirea la captul unei laborioase campanii de
cucerire a ei. Numai cei ce tiu renuna la ei nii n
favoarea unui lucru sau a unei fiine care i
transcende locuiesc firesc n premisele fericirii
absolute. Fericirea e mplinirea de sine obinut prin
arta de a te investi abandonndu-te fertil...''''
Povestiri zen
Petronela Untu
Gustul clipei
Un cltor ntlni un tigru. Fugi, urmrit de tigru, pn
ajunse la o prpastie. Se ag de corzile unei vie
slbatice i-i ddu drumul n prpastie. Tigrul l
atepta sus. Omul privi n jos i vzu c n fundul
prpastiei l pndea alt tigru. i doi oareci ncepur
s road corzile viei ... Atunci, omul vzu, crescut
ntr-o crptur a stncii, o frag. inndu-se de corzi,
se ntinse i o culese. O bg n gur, incet. Ce gust
minunat avea !
***
O ceac cu ceai
Nan-in, un maestru din epoca Meiji (1868-1912), a fost
vizitat de un profesor universitar, care dorea s cunoasc ce
nseamn filozofia Zen.
Nan-in l servi cu ceai. A umplut ceaca oaspetelui, dar a
continuat s toarne.
Profesorul l privi mirat i-i spuse:
- Ceaca s-a umplut, nu mai ncape nimic !
- Tu, ca i aceast ceac, eti plin de prerile tale, de
prejudeci. Cum s-i explic ce nseamn Zen, dac nu are
unde s intre ? Golete-i nti ceaca ...
***
Cel ce druiete trebuie s fie recunosctor
Pe cnd Seisetsu era maestru n Kamakura, a avut nevoie, la
un moment dat, de o cldire mai mare, iar Umezu Seibei, un
negustor din Edo, hotr s-i druiasc invatului cinci sute
de ryo, pentru cladirea noii coli. i duse maestrului, care-i
spuse:
- Bine. Primesc.
Umezu i ddu lui Seisetsu sacul cu aur, dar reacia
maestrului nu-i plcuse. Cu trei ryo se putea tri un an, iar
acolo erau cinci sute !
- Sunt cinci sute de ryo, remarc Umezu.
- Mi-ai mai spus, rspunse Seisetsu.
- Sunt o grmad de bani, chiar dac sunt un om bogat ...
- Vrei s-ti mulumesc ?
- Aa s-ar cuveni ...
- De ce ? spuse Seisetsu. Cel ce druiete ar trebui s fie
recunosctor !
***
Povestea ceaiului
Imaginai-v o potec ndeprtat care duce la locuina unui
nelept. Iat pavilionul ceaiului. Arhictectura sa este simpl,
este construit din lemn si din bambus. Nu este vorba de un
lucru care s se mpotriveasc timpului, s-l sfideze printr-o
eternitate derizorie de piatr. ncperea n care intrm are o
suprafa modest: aproximatv nou metri ptrai (dou
rogojini i jumtate); trei-patru prieteni pot sta aici n voie. O
pictur zen i un buchet de flori de cmp nveselesc
atmosfera. n vatr ard crbuni de lemn, ceainicul rotund e
din metal i poart patina timpului; i mai poi vedea
recipientul de ap, lingura din bambus, o pnz alb
imaculat, cutiile de ceai i bolurile tradiionale obinuite.
Maestrul ceaiului execut gesturile rituale cu eficacitate,
lentoare, atenie i dragoste. Conversaia curge domoal; se
vorbete despre poezie, despre istorie sau despre
arhictectur. ncetior, zgomotul uor al vocilor se stinge.
Contemplm n tcere bolurile familiare, o floare de cmp...
n deprtare se aude trilul unei psri. Timpul s-a oprit.
Armonie, senintate.
De-a lungul secolelor, ritualul s-a complicat, au fost fixate
sute de reguli referitoare la aranjarea florilor, modul de a
turna ceaiul, etc., dar Rikyu, cel mai celebru dintre maetrii
ceaiului, amintea:
Ceaiul este doar att:
Fierbi apa.
Infuzezi ceaiul,
i l bei
Asta este tot ce trebuie s tii.
***
Cltoria - Povestire de origine tibetan
Doi clugri plecaser n cltorie. De trei zile nu ntlniser
dect o femeie btrn n pragul colibei sale. Ea le-a oferit
puin orez prjit, amestecat cu ceai si unt rnced. Aceasta
tsampa modesta le fusese oferit cu o zi nainte. Acum le era
foame i frig. Deodat, a nceput s plou. Cel mai tnr
dintre clugri se proteja cum putea mai bine cu o parte a
vemntului su lung. Cel mai n vrst mergea mai departe
n tcere. La cderea nopii, la orizont nu se vedea nici un
adpost, nici templu, nici sihstrie, nici cea mai umil colib.
Poteca pe care mergeau se pierdea departe n muni. Tnrul
novice nu mai rezist. El nu cunotea inta acelei cltorii
interminabile. Templul zen nu poate s fie departe, i zicea
el. Mi se pare c ne apropiem de Kamakura. Dar oare
aceasta este destinaia noastr? nclcnd cerina strict de
a pstra tcerea, a ndrznit s-l ntrebe pe clugrul n
vrst, care mergea cu un pas egal:
- Maestre, unde mergem?
- Am ajuns, a rspuns maestrul.
- Vrei s spui c popasul e aproape? a insistat tnrul clugr.
- Aici, acum. Am ajuns.
Novicele, nspimntat, s-a uitat la poteca plin de pietre
care se pierdea n cea. n deprtare, piscurile munilor
dispreau deja n noapte. i era fric, frig i foame. i, brusc,
ntr-o strfulgerare, a neles. i-a amintit de cuvintele care i
fuseser repetate deseori la mnstire: Zenul este un drum
care duce n fiecare pas fcut pe acest drum se afl
eternitatea. n prezent se cuibresc viaa, oaza, infinitul.
Triesc prezentul, trecutul a zburat, viitorul este un vis; doar
prezentul este.
Egoul iese imediat la iveal,
E de ajuns un cuvnt de laud sau de critic.
n cazul n care crezi c eti
ceea ce spun prietenii sau dumanii ti c eti,
este limpede c nu te cunoti.
O fapt facut din dragoste i buntate poate c nu va
schimba cursul istoriei, dar dac va schimba viaa cuiva,
atunci merit tot efortul.
***
Cnd realizm c Dumnezeu ne iubete, tim c totul o s fie
bine.
***
Cnd ndrumi pe cineva pe calea cea bun, trebuie s mergi
i tu pe ea.
***
Nu putem controla tot ce se ntmpl n jurul nostru dar
putem controla modul n care alegem s reacionm.
***
Ca s ai success cu oamenii trebuie mai nti s i iubeti.
***
Nu este nimic mai desvrit i mai curat dect dragostea lui
Dumnezeu pentru tine, fr limite i condiii.
***
Nu judeca pe cineva dup cum este astzi, ci ncearc s
vezi ceea ce poate s devin mine.
***
Societatea are anumite zile destinate pentru oferirea de
cadouri, dar deseori darurile neateptate snt cele ce
nseamn cel mai mult.
***
Cu ct eti mai entuziasmat de via, cu att mai mult
bucurie vei gsi n ea.
***
Aceeai raz poate lumina dou obiecte i produce dou
efecte diferite, n funcie de ct lumin absoarbe i reflect
fiecare obiect.
Tot aa, o singur experien poate afecta dou viei n
moduri diferite.
***
Oamenii cu adevrat nsemnai nu se simt importani ci i fac
pe alii s se simt importani.
***
Puine lucruri snt mai frumoase dect o floare n deert.
Aceeai floare ar trece neobservat ntr-o pajite plin cu
flori.
***
Ai grij s nu adaugi la povara altora. Ceea ce ceri sau
atepi de la ei poate prea puin, dar pentru ei ar putea fi
ultima pictur.
***
Niciodat nu e un moment nepotrivit s faci ceea ce trebuie.
***
Eti nemulumit de felul n care i merge azi? Schimb cursul
zilei ncurajnd pe cineva care pare s aib o zi la fel de
proast ca a ta.
***
Cnd vei ajunge Acasa vei ti c drumul anevoios pn acolo
a meritat din plin.
***
Viaa e mai mare dect problemele ei.
***
Trandafirii i gseti doar n tufiuri pline cu epi. Poeziile cele
mai frumoase izvorsc din inimi frnte. Din coconul strmt se
nate fluturele n splendoarea lui. Doar dup ce ai ajuns n
vrf de munte poi admira un peisaj ca rupt din basme.
**
Credina vede invizibilul, crede incredibilul i primete
imposibilul.
*
Entuziasmul nu e un accesoriu la via, ci o necesitate.
***
Dac te strduieti s faci avere banii ti vor fi inui minte.
Dac te strduieti s obii glorie statuia ta va fi inut
minte. Dar dac trieti pentru alii tu vei fi inut minte i vei
tri venic n inimile celor crora le-ai dat dragoste i
speran.
***
Cind ajungem la capatul puterilor i acceptm c avem
slbiciuni i avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu atunci ne
descoperim adevratul potenial.
***
Accept ceea ce nu poi accepta, iart ceea ce nu poi ierta
i d ceea ce nu eti obligat s dai.
***
Omul face rachete s ajung pe Lun. Dumnezeu a fcut
Luna.
***
n orice moment se gsete cineva n preajm care are
nevoie de buntatea i ajutorul tu.
***
Alegerile pe care le faci i nu ansele pe care le ai i
determin destinul.
***
Orice om tie cel puin un lucru pe care tu nu-l tii.
***
Rostete numele oamenilor cu care stai de vorb. Pentru ei
este cel mai plcut sunet, dovedind n acelai timp
preocupare din partea ta fa de ei ca indivizi.
***
Cu ajutorul lui Dumnezeu ceea ce este dificil poate fi realizat
imediat, ceea ce este imposibil s-ar putea s-i ia un pic mai
mult.
***
O mare parte din ceea ce vezi depinde de ceea ce caui.
***
Fie ca ntotdeauna s-mi amintesc s ncurajez pe cineva. Fie
ca ntotdeauna s-i mulumesc Lui pentru prietenie i cei
dragi. i fie ca niciodat s nu consider nimic n zadar.
***
Un crpaci a venit la rabin i i-a spus:
- Spune-mi ce pot face n legtur cu rugciunea mea de
diminea. Clienii mei snt oameni sraci i nu au dect o
singur pereche de pantofi. mi aduc seara trziu pantofii i
snt nevoit s lucrez toat noaptea ca s i repar, pentru ca a
doua zi dimineaa s i pot napoia.
- Ce ai fcut pn acum? l-a ntrebat rabinul
- Snt zile cnd mi fac foarte repede rugciunea dup care
m grbesc s m ntorc la munca mea, dar m simt un
pctos. Alteori, renun la rugciune, dar i atunci m simt
un pctos. Ori de cite ori mi ridic ciocanul i bat cuiele n
pantof, mi aud inima oftnd: Ct de nefericit snt c nu mi
pot face munca de diminea.
Rabinul i-a rspuns:
- Dac eu a fi Dumnezeu, a preui acest oftat mai mult
dect rugciunea de diminea.
Povestiri Zen
&n 18518w2212s bsp; &n 18518w2212s bsp; Nan-in, un
maestru din epoca Meji, a fost vizitat de un profesor
universitar, care dorea sa cunoasca ce nseamna filozofia
Zen. Nan-in l servi cu ceai. A umplut ceasca oaspetelui, dar
a continuat sa toarne. Profesorul l privi mirat si-i spuse:
Ceasca s-a umplut, nu mai ncape nimic! Maestrul spuse:
Tu, ca si aceasta ceasca, esti plin de parerile tale, de
prejudecati. Cum sa-ti explic ce nseamna Zen, daca nu are
unde sa intre? Goleste-ti mai nti ceasca
&n 18518w2212s bsp; &n 18518w2212s bsp; Maestrul
Hakuin era admirat de vecini pentru puritatea vietii sale.
Alaturi locuia o fata frumoasa, fiica unor negustori de
alimente. ntr-o zi, ca un trasnet picat din senin, parintii
descoperira ca fiica lor era nsarcinata. Desi fata nu voia sa
spuna cine-i tatal, pna la urma marturisi ca era Hakuin.
Atunci, parintii furiosi, se dusera la maestru. Aaa, da? a
fost singurul lui raspuns. Cnd s-a nascut copilul, i l-au adus
lui Hakuin, care l-a ngrijit, fara sa-i pese ca-si pierduse
reputatia. Dupa un an, tnara mama nu mai rezista si spuse
adevarul. Tatal copilului era un tnar care lucra n trgul de
peste Dupa ce parintii se mpacasera cu ginerele, tinerii
parinti se dusera la Hakuin sa-si ceara iertare si sa-si ia
copilul napoi. Hakuin nu le reprosa nimic, ci spuse doar att:
Aaa, da?
Poveste Caligrafiata
In Japonia era un obicei, ca ori de cate ori intalneai un
calugar ZEN sa il opresti si sa il rogi sa iti caligrafieze cateva
cuvinte pe care apoi le pastrai ca pe un talisman aducator de
noroc si fericire, tie si familiei tale. Intr-o zi calduroasa de
vara, trecea un mare nobil dus de 4 slujitori intr-o lectica. Era
tare grea lectica aceea, pentru ca nobilul nu traia de loc rau,
desi daca l-ai fi intrebat pe el, ti-ar fi spus ca e tare
stramtorat si necajit Lectica trecu pe la amiaza pe langa un
calugar ZEN, care mergea linistit, privind in zare fara sa para
deranjat de praful de pe drum sau de fierbintelala aerului.
Slujitorii in graba lor de a ajunge la destinatie, mai ca il lovira
pe calugar, si astfel il cam leganara pe pasagerul sus-pus.
Acesta scoase capul din adapostul de matase si incepu sa ii
certe pe bietii carausi, doar ca ii cam ramasera cuvintele in
gat, cand isi dadu seama ca tocmai trecuse pe langa un
calugar ZEN.
- Opriti, netrebnicilor tipa el cu o voce gatuita de furie. Opriti
si intoarceti-va!Slujitorii intoarsera lectica dupa porunca
ajungandu-l repede din urma pe calugar.
- Hei, tu, zise marele nobil, te rog sa imi scrii si mie cateva
cuvinte aducatoare de noroc pentru mine si familia mea!
Calugarul se opri si fara vreun cuvant scoase de la brau
ustensilele trebuitoare scrisului si se aseza in praful
drumului, caligrafiind cu mare grija cateva cuvinte. Termina
in cateva minute care i se parura o vesnicie nobilului.
Presara cenusa pe hartia de orez proaspat asternuta scrisa, o
intinse nobilului cu o plecaciune, se scutura de praf si pleca.
Nobilul lua comoara cu degete nerabdatoare si le porunci
slujitorilor sa porneasca, lasandu-l in urma pe calugar. Dupa
o vreme nerabdarea nu ii mai dadu ragaz nobilului asa ca
desfacu cu grija hartia cea fina de orez spre a citi cuvintele
magice care aveau sa ii aduca si lui si famileiei lui fericire
vesnica.
INTAI MOARE TATAL, PE URMA MOARE FIUL SI PE URMA
MOARE NEPOTUL! citi cu mare mirare nobilul!
Furia il gatui si il facu sa strige pitigaiat: _ Intoarceti lectica
acum, va poruncesc sa alergati sa il prindem pe netrebnicul
care si-a batut joc de mine si de familia mea. Bietii slujitori
alergara cat putura de repede, manati de ploaia de injurii
care ieseau fara incetare din gura nobila a greutatii pe
care o aveau de dus. Ajunsera in cele din urma pe calugar
din urma. Nobilul se dadu jos si se repezi la calugar,
insafacandu-l de marginile chimonoului.
-Nenorocitule, cum ai indraznit sa scrii asa ceva. Cum adica
INTAI MOARE TATAL, PE URMA MOARE FIUL SI PE URMA
MOARE NEPOTUL?Imi doresti moartea mie si a lor mei?
Pentru asta vei plati cu viata ta netrebnica si zicand acestea
dadu sa isi scoata sabia sa ii taie gatul calugarului. Acesta cu
voce blanda si luminoasa il intreba senin pe nobil: AI FI
PREFERAT SA ITI MOARA MAI INTAI NEPOTUL SAU SA ITI
MOARE FIUL? Daca se va intampla asa cum am scris eu,
viata ta va fi una fericitavei trai sa te bucuri de ai tai, daca
se va intampla altfel Nobilul isi dadu seama de gresala sa,
si se pleca de trei ori in fata calugarului, strangand la piept
bucata de hartie pe care se afla scrisa cea mai de pret urare!
Cele mai simple bucurii ale vietii si mai ales cursul firesc al
curgerii sale sunt si cel mai usor de trecut cu vederea De
multe ori luam de-a gata viata si vedem mai ales ce ne
lipseste nu ce avem!
'''Este bine ca,din cnd n cnd,lucrurile frumoase i
bune s fie spuse.Numai c este insuficient,ar trebui
aciune n sens pozitiv i frumos/moral;dar la acest
capitol stm prost,
nu exist fore sociale,instituionale sau politice care s
ndrepte lucrurile.
Cred c suntem la o rspntie istoric:trebuie rapid
s vedem cine i cum mai suntem i,de-abia apoi,s
vedem cum ne "integrm" cu alii;deci:ce-i dorim noi
ie,dulce Romnie?!'''
sUNTEM SINGURILE FIINTE CE PRODUCEM GUNOI, MULT
MULT GUNOI.
Ceea ce ai vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaca
i totui, incontient, ai ales cele mai scumpe i bune
ceti. i apoi ai nceput s v uitai la ceaca celuilalt
gndindu-v c e mai frumoas dect a voastr.
Viaa e ca o cafea bun: jobul, banii, cariera, maina,
casa, hainele, poziia n societate sunt cetile. Doar
ne ajut s ne trim viaa, dar nu sunt VIAA
Sindromul Stockholm
Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei
victime rpite sau captive care, n timp, ncepe s
simpatizeze cu rpitorul. Persoanele captive ncep n
a se identifica cu rpitorii, ca i un mecanism
defensiv, din teama de violen. Micile semne de
buntate venite din partea rpitorului sunt
amplificate, ntruct intr-o situaie de captivitate,
lipsa perspectivelor este prin definiie imposibil.
ncercrile de evadare sunt i ele percepute ca i o
ameninare, ntruct ntr-o tentativ de evadare,
exist marele risc ca cel rpit s fie afectat i rnit.
'''
De altfel, lucrurile acestea nu tebuie privite mecanic - in fapt,
lumea este dusa inainte mai ales de arivismul pozitiv al celor
din clasele de jos, dornici sa se re-claseze, decit de
progeniturile celor de sus, care adesea se de-claseaza,
irosind averea agonista de inaintasi, cind nu se izbesc pur si
simplu cu mertzanul int-un copac! Asta, daca nu avem
ghinionul sa fim in casa lor si sa ne izbeasca pe noi mai intii!
Scuze pentru exemplul personal, dar toti bunicii mei au fost
tarani, iar toti copiii lor au facut carte, macar pina la nivelul
studiilor medii + ceva de calificare. Eu am mai facut un pas.
Fiica mea, dupa ce si-a icheiat studiile, decit sa se lase in
baza tatei, a preferat sa emigreze in State si sa o ia de la
capat. Dupa vreun an de munci in turism, au aplicat pentru
Air Force si au reusit... Ce vor face nepotii mei? Nu stiu, sper
ca isi vor depasi parintii, ce altceva pot face?'''
Iluziile romanilor:
-daca te porti slugarnic cu
MENUMORUT14.Dec.10-22:18hs
Asa e...si cum zici tu...si cum zic eu...
Uneori...constiinta noastra..construieste realitatea...
Probabil ca suntem forme de energie...care avem temporar
masa...
Probabil ca "dupa"...ne amestecam energiile....! Sau poate
suntem unde...si ne cautam frecventa de rezonanta...Sau
poate...
Impotant este ca suntem acum aici..si vrem sa fim
maine..acolo..!
Acolo...este de fapt comun....! Altfel nu vom avea niciun
acolo...!
"Constantin Tnase,
i cu asta ce-am fcut?
Ia corupia amploare,
Cum nicicnd nu s-a vzut,
Scoatem totul la vnzare?
i cu asta ce-am fcut?
O rugaciune superba...
Posted: 16 Dec 2010 07:31 AM PST
O iart-mi, Te rog, Doamne, attea rugciuni,
Prin care-i cer doar pine i paz i minuni,
Cci am fcut, adesea din Tine, robul meu,
Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu.
n loc s vreau eu, Doamne, s fie voia Ta,
i cer, i cer ntr-una s faci Tu voia mea!
i cer s-alungi necazul, s-mi lai un loc n rai
i s-mi slujeti n toate; s-mi dai, s-mi dai, s-mi dai!
Gndindu-m c, dac i cnt i te slvesc,
Am drept s-i cer ntr-una s faci tot ce-mi doresc.
O, iart-mi felul acesta nebun de-a m ruga
i-nva-m ca altfel s stau n faa Ta;
Nu tot cerndu-i ie s fii tu robul meu,
Ci Tu cerndu-mi mie iar robul s fiu eu,
S neleg c felul cel bun de-a m ruga
E s doresc ca-n toate, s fie voia Ta!
RSS
Primim daruri.
Ni se iau daruri dragi
primim...
Ni se iau...
Exprimari sofisticate
http://www.youtube.com/watch?
v=KaHhecYOnw4&feature=player_embedded
furtuna
http://www.youtube.com/watch?
v=2mOcxcH86JI&feature=related
perversa de la Tg Ocna
http://www.youtube.com/watch?v=924nfz7E-Tc&feature=fvw
video criza
Inutil de via
Un fermier ajuns att de batran c el nu ar putea
lucra mai domeniile. Deci, el va petrece ziua stand pe
pridvor. Fiul su, care lucreaz nc la ferm, ar privi
din cnd n cnd i vedea tatl su stnd acolo. "El
nu-mi mai este de
nici un folos , el nu face nimic! "Intr-o zi, fiul ajuns
att de frustrat de
acest lucru, c el a construit un sicriu de lemn, acesta trt
pe la pridvor, i a spus tatlui su pentru a obine inch Fr a
spune
nimic, tatl urcat interior. Dup nchiderea capacului, fiul
trt sicriul la marginea fermei
unde a existat o stnc mare. Cum sa apropiat de pictur, a
auzit o lumin atingnd pe capacul din interiorul
sicriu. El a deschis-o. nc culcat acolo panic, tatl uitat la
fiul su. "tiu c avei de gnd s
arunca-mi pe faleza, dar nainte de ai face, va pot sugera
ceva? "
"Ce este?" a rspuns fiul. "Arunca-mi peste stnci, dac v
place", a spus tatl, ", dar a salva acest lucru bun
sicriu din lemn. Copiii dvs. ar putea avea nevoie s-l
foloseasc. "
Moment Prezent
Un rzboinic japonez a fost capturat de ctre inamicii
si i aruncat n nchisoare. n noaptea aceea el a fost
n imposibilitatea de a dormi
deoarece se temea c a doua zi el ar fi interogat, torturat i
executat. Apoi cuvintele lui Zen
maestru a venit la el, "Maine nu este real. Este o iluzie.
Singura realitate este acum "ia n seam aceste cuvinte.,
rzboinic a devenit panice i a adormit
Paradis
"Dou persoane se ratacesc n deert. Aproape morti
de foame i de sete, au ajuns la un zid nalt.
In cealalt parte a zidului ei pot auzi sunetul unei
cascade i psri cntnd si sus vad ramurile unui
copac luxuriant cu fructe delicioase.
Unul dintre ei reuete s urce pe perete i dispare n
jos de cealalt parte.Celalalt, se ntoarce
n deert pentru a ajuta ali cltori ce s-au pierdut in
desert sa la arate drumul spre oaza."
''Natura fiintelor.
Doi calugari spalau vasele lor n ru cnd ei au
observat un scorpion ce aproape se inneca.
Unul clugr l-a prins , si l-a pus pe o scandura.
n timpul actiunii, el a fost nepat.
Si-a reluat munca , cand un alt scorpion cazu in apa.
Calugarul il salva si pe acesta si iarasi a fost intepat.
Celalalt calugar ii spuse:
"Prietene, de ce tot salvezi scorpionii, pentru ca ei te
vor intepa?
Pentru ca natura lor profunda este sa intepe."
"Pentru c, felu meu de a fi , natura mea este sa
salvez pe cel in necaz.
Fiecare ne comportam in functie de felul nostru profund de a
fi( natura noastra umana).
Care o fi natura umana majoritara a poporului roman?
Copacul adorat
Uneori, chiar si diavolul incearca sa ne lumineze, cum arata
aceasta povestire araba.
A fost odata un copac la care se inchinau o multime de
barbati si femei, care nu se supuneau cultului practicat de
neamul lor. Un barbat, scos din sarite de aceasta idolatrie, a
hotarat sa taie copacul. Cand s-a lasat intunericul, a luat un
topor si s-a indreptat spre locul unde se afla copacul, dar
diavolul, prefacut in om, i-a taiat calea si l-a intrebat:
- Ce vrei sa faci cu toporul?
- Sa tai copacul.
- De ce?
- Pentru ca o multime de barbati si de femei i se inchina si-L
uita pe Dumnezeu cel adevarat.
- De vreme ce tu nu i te inchini, ce-ti pasa? i-a zis diavolul.
- Vreau neaparat sa-l tai si am s-o fac! i-a raspuns omul,
ridicand toporul.
- Stai! a strigat diavolul, apucandu-l de brat. N-ai vrea mai
bine sa faci ceva folositor, in loc sa tai copacul?
- Ce anume? l-a intrebat omul, cam tulburat.
- Nu glumesc deloc. Daca te invoiesti sa nu tai copacul, ai sa
capeti doi galbeni.
- De la cine?
- Chiar de la mine.
- Cand?
- In fiecare dimineata, cand te trezesti.
Omul a dat drumul toporului si s-a intors acasa. A doua zi, un
cersetor mascat i-a batut la usa, i-a dat cei doi galbeni si s-a
facut nevazut.
In ziua urmatoare, s-a trezit dis-de-dimineata si l-a asteptat
pe cersetor. Dar a asteptat degeaba. N-a venit nimeni sa-i
dea galbenii fagaduiti.
Omul s-a maniat, si-a luat toporul si s-a repezit sa doboare
copacul. S-a intalnit iar cu diavolul, prefacut in om, care i-a
zis:
- Ce faci cu toporul acela?
- Tai copacul!
- N-ai sa-l tai. Nu mai esti in stare.
Omul a ridicat toporul. Diavolul l-a apucat cu un deget si l-a
azvarlit cat colo. Apoi l-a imbrancit pe om, care s-a lovit de
un zid atat de tare ca era sa moara.
- Cine esti tu? a intrebat el. De unde ai aceasta putere
nemaivazuta?
- De la cei doi galbeni pe care i-ai primit. Cand te gandeai sa
tai copacul ca nimeni sa nu i se mai inchine decat lui
Dumnezeu, nu aveam nicio putere asupra ta. Dar cand ai
vrut sa-l tai la manie, pentru ca n-ai capatat cei doi galbeni
azi dimineata, ai cazut in puterea mea. Iata de ce te-am
doborat.
http://www.youtube.com/watch?v=wrKHXr-
_sCk&feature=related smerenie adevarata
CRACIUN FERICIT!
@Gyll, iti multumesc mult pentru urari si iti doresc tie si celor
ce scriu , citesc si "combat'
ca Noul An
pace in suflete
si sanatate .
LA MULTI ANI !
@LA, ideea comentariului era raportul nostru "pe logica
inversa ", anormal ,intre noi platitorii de taxe si impozite si
politicienii "angajati" alesi de noi sa ne reprezinte interesele,
la care ar trebui sa gasim o solutie.
Solitarii..indeamna la Solidaritate...!
Hotzii..la cinste pe pagubasi...
Lenesii...la munca...pe boii din jug....
Violatorii...la orgasm pe violati....
Ce vremuri..domnule....ce vremuri....!
Si in final,
LEGEA DE BAZ A LUI MURPHY, CU APLICAIE LA 1989
Orice ncepe bine, sfrete ru. Orice ncepe ru, sfrete i
mai ru.
PROPORIONALITATEA NOSTALGIC
nainte era bine. napoi era i mai bine.
Totul fiind transformat intro mocirla morala, este tot mai greu
sa se faca distinctia intre protestul, cererile, doleantele,
problemele celor ce se urca pe macarale, pe stalpi de inalta
tensiune, pe acoperisul cladirilor , in balconul
parlamentului........
Vorba lui Menumorut, daca inainte existai eventual ca
"dusman de clasa", acum nu mai existi. Esti liber sa faci
orice , nu te mai ia nimeni in seama.
Dar vorba d-lui Plesu: nu da bine , si iesim prost.
In democratie , protestele individuale nu exista. De aceea
trebuie sa se maniveste presiunea, protestul celor multi, ca
eventual sa se miste ceva.
Biografie :
Lirismul cioranian
Viziunea originala se contureaza inca din primul eseu, A fi
liric, lirismul lui Cioran insemnand a nu putea ramane
inchis in tine insuti. Capacitatea omului de a fi liric este, in
viziunea filosofului, o efervescenta a vietii[], prin care
individualul se ridica in planul universalului.In alt eseu, pe
aceeasi tema, accentueaza ideea lirismului absolut, dorind
sa se contopeasca cu lumea, sa-si simta propria moarte ca
pe un triumf, insa este constient ca acest lirism absolut este
lirismul clipelor din urma
Cunoastere si naivitate
Fericirea
Fericiti sunt aceia care pot trai in moment , care pot trai
prezentul absolut, pe care nu-I intereseaza decat
beatitudinea clipei
Suferinta
Iubirea
Sinuciderea
Religia
stefanacrisan
damiunbip menumorut damiunbip/yahoo.com
damiunbip@yahoo.com
damiunbip@yahoo.com
STEFY PINAR
http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/matei/3/
muzica
Dire Straits & Eric Clapton ,
http://www.youtube.com/watch?
v=Z34ntdR6nCg&feature=fvw
VEDETELE CU CE SE PRODUC IN PUBLIC SUGESTIVA
PREZENTARE
Sven Hassel
.........................//)
......................,/..//
...................../..../ /
.............//'...'/`
........../'/.../..../......./\
........('(...(........,~/'...')
.........\.................\/..../
..........''...\.......... _.
............\..............(
..............\.............\
A fost odat ca niciodat, o perioad n care membrele
trupului s-au certat cu stomacul. Membrele erau furioase c
ele sunt cele care procur toat hrana, dndu-i-o apoi
stomacului, care nu face altceva toat ziua dect s o
devoreze.
De aceea, s-au decis s nu-i mai dea stomacului de mncare.
De pild, minile au refuzat s mai duc mncarea la gur.
Dinii au refuzat s o mai mestece, iar gtul s o nghit. n
acest fel, se gndeau ele, vor determina stomacul s fac i
el ceva.
Unicul lucru pe care au reuit ns s-l fac a fost s
slbeasc ntr-o asemenea msur trupul nct i-au dat
seama c sunt ele nsele ameninate cu moartea. n final,
membrele i-au nvat lecia i au nceput s se ajute unele
pe celelalte, contiente c n acest fel nu fac dect s i
amplifice propria bunstare.
Daca vrei s ai o csnicie fericit cu sotul/sotia ta trebuie
mai intai sa divortezi de tine insuti.
Capitolul 2. Deosebiri
Once you divide man in two, you create misery and hell for
him. He can never be healthy and can never be whole, the
other half that has been denied will go on taking revenge. It
will go on finding ways and means to overcome the part that
you have imposed upon yourself. You will become a battle-
ground, a civil war. That's what has been the case in the
past.
Only a tree that has lived wholly will flower. Man has not
flowered yet.
The past has been very dark and dismal. It has been a dark
night of the soul. And because it was repressive, it was
bound to become aggressive. If something is repressed, man
becomes aggressive, he loses all soft qualities. It was always
so up to now. We have come to a point where the old has to
be dropped and the new has to be heralded.
The old man's ideal was renunciation; the new man's ideal
will be rejoicing. And this new man is coming every day, he
is arriving every day. People have not yet become aware of
him. In fact he has already dawned. The old is dying, the old
is on its death-bed. I don't mourn for it and I say please don't
mourn for it. It is good that it dies, because out of its death
the new will assert. The death of the old will be the
beginning of the new. The new can come only when the old
has died utterly.
Help the old to die and help the new to be born! And
remember, the old has all the respectability, the whole past
will be in his support; and the new will be a very strange
phenomenon. The new will be so new that he will not be
respected. Every effort will be made to destroy the new. The
new cannot be respectable, but with the new is the future of
the whole of humanity. The new has to be brought in.
The West is suffering from too much science; the East has
suffered from too much religion. Now we need a new
humanity in which religion and science become two aspects
of one man. And the bridge is going to be art. That's why I
say that the new man will be a mystic, a poet and a scientist.
ROSAL-FORUM
"Stimai vizitatori
V rog s pstrai decena n exprimare
atunci cnd postai un comentariu pe site."
D-na psiholog Laura Buzatu stie ce postezi tu pe alte situri?
Vrei curatenie la tine pe site ,
dar in schimb vi sa -ti versi dejectiile pe siturile altora.
Rusinica!!
@Endre am inteles, nu iti spun eu ce cred, te citez:
"vedeau ...- dupa ORIGINEA MEA- un OM in mine, ..."
si totusi o multime de oameni care au aceeasi origine ca tine
.... fura, omoara , violeaza....
( nu exista politie, judecatori, politie inchisori in Ungaria ..?
De fapt la ce ar fi buna , daca toti au ORIGINE..
constientizarea riscului
mentalitate de turma
e mai usor de construit de la zzero decat de a construi pe
neincredere si dezamagiri
crist
'''Cei ce trebuie comptimii sunt acei romni rmai
acas pentru a beneficia de ciosvrta ajutorului social
azvrlit de statul oligarhic. Imensa majoritate a
romnilor au plecat la munc n strintate pentru a
se pricopsi peste nivelul minimei condiii de
supravieuire. Perioada petrecut n strintate e
pentru ei una a ctigului cu orice pre, dublat de
economii crncene, n aa fel nct, la ntoarcerea
acas, s aib o sum suficient pentru a trece n
rndurile micii burghezii.
Dar chiar i cei care au plecat ca s scape de srcie se
deosebesc de muli dintre cei rmai n Romnia. La
Florena, am stat la un hotel cu apartamente, de fapt, un
minihotel din Piaa Domului. Fcea curat dimineaa o tnr
din Cluj, venit n Italia numai de ase luni. Dup-amiaza era
de serviciu la recepie. N-avea mai mult de 20 de ani.
Subsemnatul, chiar i la onorabila vrst de 62 de ani, dup
numeroase cltorii n strintate, mai triesc plecarea din
ar ca pe o aventur, pentru care m pregtesc timp de o
sptmn. La doar 20 de ani, tnra din Cluj ajunsese n
Italia, i gsise dou joburi i locuin. Nu sunt lucruri prea
uoare. Pentru a le face, trebuie s fii descurcre, dac nu
chiar niel aventurier.
Ca fata de la Florena sunt milioane de romni care i-au luat
viaa pe cont propriu. Asemenea englezilor care au plecat n
America, ei sunt curajoi, ntreprinztori, harnici, dar mai
ales doritori de ctig. Ei alctuiesc partea activ,
descurcrea a naiunii noastre. Dac ne gndim c n
strintate lucreaz aproape 3 milioane de romni, vom
nelege drama Romniei din aceti ani. Partea cea mai
naintat a naiunii, cea mai pregtit pentru a face fa
concurenei, economiei de pia, e plecat din ar. Acolo, n
strintate, aceti romni urmeaz una dintre colile
indispensabile formrii unor ceteni care s poat
supravieui n capitalism: coala descurcrii pe cont propriu.
E greu de crezut c fata de la hotel i pune n vreun moment
problema c statul italian trebuie s-i dea ceva. E greu de
crezut c romnii din Italia stau de dimineaa pn seara ca
s vad fericii cum i bocesc televiziunile mogulilor i c -
lucru important - ateapt cu sufletul la gur venirea la
putere a unui guvern al proteciei sociale absolute, tipice
regimului comunist.
Prin aceasta, dar i prin adaptarea la exigenele
societii occidentale, romnii care muncesc n
strintate alctuiesc detaamentul de avangard al
unui popor care trebuie s se adapteze la democraie
i economia de pia. ntori n ar, innd cont i de
faptul c n majoritatea lor sunt tineri, aceti 3
milioane de romni vor bulversa scena politic
romneasc. Pentru c ei vor vota sedui i de alte
programe electorale, dect cele ntemeiate pe
fgduiala Statului Ttuc. ''''
Barfe.
Cred ca daca scria numai titlul, fara nici un text , cam tot
atatea accesari si comentarii avea dl Cartianu.
Situl este un fel de poiana fierariei lui Iocan in care forumistii
discuta , indiferent de ce scrie dl Cartianu.
De asta il tine dl Patriciu la bazarul "Adevarul" si nu pentru
calitatea comentariilor, sau orientarile lui politice.
( pentru cei ce tot ii cer sa-si schimbe orientarile ..., de texte
nu zic nimic)
Asa e in afaceri.
Ardealul
poezie [ ]
a cui e?
-------------------------
de Dumitrescu Constantin [mydinu ]
2004-08-20 | |
Ardealul
de Mircea Dem Radulescu
Al nostru e si nu al vostru,
Voi huni ce-ai nvlit de dincolo de Nistru,
Clcnd n goana cailor nebuni
Peste mormntul marilor strbuni,
i i-ai trezit cu al vostru rs sinistru.
@Gogu58, ai dreptate.
Insa eu sper sa se depaseasca nationalismele.
Intradevar acum pe timp de criza se va vedea daca
declaratiile
si documentele semnate au sau nu substanta.
GYLL14.Jan.11-14:39hs
us.mg4.mail.yahoo.com/dc/launch?.gx=1&.rand=711dhu09c
cpu4
Poezie
geometrie existentiala
sofism
Silogism sau rationament corect din punct de vedere formal,
dar greit din punct de vedere al coninutului (fiind bazat pe
un echivoc, pe utilizarea aspectelor neeseniale ale
fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce n eroare
rationament aparent corect, dar n fond incorect, construit
astfel n scopul de a induce n eroare
SOFISTIC, sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi n mod
contient raionamente false, care denatureaz
adevrul. 2. A da un caracter cutat, artificial,
complicat sau preios. Din fr. sophistiquer.
1.integrare sociala-separatism
Doctorul matale a spus-o , dar mai toti, sub o forma sau alta
ne consideram mai buni, mai competenti, mai deosebiti, mai
speciali....
Avem psihologia contrara functionarii unui sistem social.
Si ca sa ramanem la domeniul medical ,este ca si cum
neuronii s-ar crede mai importanti , mai superirioari inimii,
sau oasele mai "speciale " decat muschii...etc
Organismul uman are vro 50 de miliarde de celule organizate
in tesuturi, organe..... SI TOATE AU ACELESI SCOP:Ca omul, in
totalitatea lui sa functioneze perfect.
Daca vrem democratie ,trebuie sa inaintam impreuna si cu
cei "buni " si cu cei "rai" si sa ne schimbam mentalitatea :
sa ne tragem( ajutam) unul pe altul si nu sa ne saparam unul
de celalat.
Incapacitatea noastra de a impune si cultiva o conduita
civilizata in societate, reguli( si noua si romilor de ex), arata
nivelul la care suntem.
Mersul inainte al unei societati se face cu elite . Dar care
elita, ?
O mocirla generala, in care toti suntem plini de noroi.
2. Responsabilitate
Comunismul ne-a cultivat dependenta fata de stat si
iresponsabilitatea sociala.
Partidul , care "era in toate", ne dadea casa, "servici",
"salar"......
Noi trebuia doar sa ne supunem.
Dupa 89 politicienii nostri au speculat mentalitatea noastra
si ne-au promis care mai de care ca "o sa traim bine".
Suntem iresponsabili si imaturi dpdv al convietuirii sociale.
Realitatea:
...."n-am apucat s vd dect spatele unui brbat
relativ tnr care o mpingea cu brutalitate "...
Reactia intelectualului:
..." Am presupus c un tat i recuperase fiica"...
Actiunea intelectualului (constatarea):
...Nu pot spune c ipoteza, n fond, bnuiala c nu se
petrece nimic foarte grav, m-a fcut s m simt mai
bine"....etc
(Asemenea lui Marcel Proust - "In cautarea timpului pierdut
-" unde gustul unei prajituri, imaginea unor copaci, o piatra
din pavaj declanseaza in perceptia personajului amintiri
legate afectiv de aceste repere, secvente din cuprinsul
existentei..........)
Pe scurt daca intelectualul roman, asista la o violenta , la
un furt, la un viol...la prabusirea tarii .., face o presupunere si
apoi compune un articol ,un eseu...( in general pro putere ).
Acum am inteles rolul elitelor de la noi.
Stiti de unde va vine sensibilitatea excesiva la violenta? din
atitudinea pasiva in fata ei.
Frumos!
Parca am fi invatat la aceeasi scoala.
Am luat un doi la "Luceafarul", pentru ca la un moment dat ,
dupa multe strofe,m-am incurcat.
Aceleasi comentarii ,de invatat pe de rost...
Apoi l-am citit si-l citesc singur,fara "comentarii"
Si-mi "scanteie" sufletul.
Eminescu (r. ursu) S-i mplinim ultima dorint din
Od n metru antic": Ca s pot muri linistit, pe
mine/ Mie red-m!".
Poate c dac l vom reda" ct mai multi, vom nvta
si noi s ardem chinuiti ca Nessus" pentru ceva. S
fim mistuiti de propriile vise" si nu de surogate. S
nvtm a muri pururi tineri". i mai apoi s re-
nviem, luminosi, ca pasrea Phoenix".
''' ura, mai mult dect orice alt sentiment uman, are
rolul de a crea solidariti incredibile, dar i prpstii
de netrecut, de a terge diferenele sociale, dar i de
a le adnci. Depinde doar de ce parte a urii te afli.''
'''motivaiei reale a ntrebrii noastre. Poi ntreba din
curiozitate, din dorina de a fi interesant, de a epata,
sau de a fi confirmat n ideile tale de un altul, dintr-o
simpl nevoie de comunicare sau, pur i simplu, ca s
te afli n treab.
intrebarea s fie una autentic: s exprime un act de
reflecie proprie, o nelinite sincer, o nevoie de
edificare.
urare chinezeasca
'''"Fie sa nu traiesti timpuri interesante", adica sa ai parte de
pace si armonie.
"Generatia pierduta in tranzitie.
Oricum, ar trebui cumva refacut si readus la viata
mecanismul de control al natiunii asupra reprezentantilor ei,
si nu doar odata la 4-5 ani''
Sanatate.
Personalitate
11. Nu-ti compara viata cu a celorlalti. N-ai nicio idee cum
poate fi viata lor.
12. Evita gandurile negative, sau lucrurile pe care nu le poti
controla. Investeste mai degraba energia in momentul
prezent.
13. Nu face prea mult. Cunoaste-ti limitele.
14. Nu-ti pierde pretioasa ta energie in barfe.
15. Viseaza mai des cu ochii deschisi.
16. Invidia este o pierdere de timp. Tu ai deja tot ceea ce iti
trebuie.
17. Uita problemele din trecut. Nu le aduce aminte celorlalti
de erorile trecutului. Asta o sa distruga fericirea din prezent.
18. Viata este prea scurta pentru a o risipi detestand si
urand.
19. Impaca-te cu trecutul tau, ca sa nu-ti distruga prezentul.
20. Nimeni nu are grija de fericirea ta, decat tu insuti.
21. Fii constient ca viata este o scoala si ca tu esti aici pentru
a invata. Problemele fac, pur si simplu, parte din programul
tau, ele apar si dispar ca ora de algebra, dar lectiile pe care
le vei invata sunt pentru toata viata.
22. Surade si razi cat mai des posibil.
23. Nu trebuie sa castigi fiecare cearta. Accepta ca altii sa nu
fie de acord cu tine.
Societate
Viata
31. Comporta-te bine !
32. Arunca tot ce nu este util, pastreaza ce este frumos sau
vesel.
33. Natura vindeca totul, deci stai cat mai mult in natura.
34. Fie ca e o situatie buna sau una rea, fii sigur ca ea se va
schimba
35. Putin conteaza cum te simti, scoala-te, imbraca-te si du-
te unde ai treaba.
36. Ce este mai bun, urmeaza sa ti se intample.
37. Cand te trezesti dimineata, multumeste ca esti in viata.
38. Forul tau interior este intotdeauna fericit. Deci, Fii fericit!
http://www.saigonocean.com/nghenhacHoaTau/jukebo
x.swf muzica relaxanta
"Adevarul" si politica
este de fapt afacerea media si politica.
Care este raportul dintre masmedia si politica.
Ce vrea cititorul roman si cum il atrag eu sa cumpere ziarul?
Nu exista aici cale de mijloc.
Fiind o afacere, exista profit sau pierdere.
Ponderea politicului in afacerea media este redusa la noi.
Vedeti ce ziarele si emisiunile, subiectele... cu audienta
maxima
Intrebarea de fond a d-lui Patriciu este cat de mult poate
coborI nivelul ziarelor,
ca totusi sa se poata numi "Quality" si sa si aiba profit
Cata inconstienta.
In loc sa ne asumam si sa ne traim viata proprie, "traim "
imaginea vietii alora.
Aveti dreptate , probabil la noi nu gasim nimic interesant
si credem ca "inimitatea altora" viata e mai spectaculoasa.
Curiozitatea e o trasatura fundamentala a fiintelor ( si nu
numai oameni).
La noi curiozitatea este dirijata prost.
Dar exista o speranta .
Si plictiseala este in natura noastra.
Tabloidizindu-se totul , pana la saturatie , poate ne vom
plictisi si vom dori altceva.
constitutiamea.ro
Cartezianism:
Traditie filozofic si stiintific, de la Descartes pn n
zilele noastre (G. Bachelard, Ed. Husserl, N. Chomski),
pretinznd caracteristicile gndirii lui Descartes:
metod, origine, rigoare, recuperarea perspectivei
idealiste.
coordonate carteziene.
Orosanu:
''' Jumtate ine de voina politic, dar jumtate ine
i de capacitatea administraiei de a mpinge lucrurile
nainte. Eu am constatat cum unui ministru al
Transporturilor - n-am s-i dau numele c nu are
importan lucrul acesta - i-a luat dou sptmni s
astupe o groap n faa Palatului Victoria.Ramsfeld
care spune: Dac lucrezi din inbox, din ceea ce vine
ctre tine, nseamn c nu controlezi nimic. De fapt
lucrezi din prioritile altora".Pentru c avem o
administraie construit dup un model francez n anii
'60-'70. Noi, n Romnia, nu facem bugetare pe
proiecte cum ne cere Uniunea European, ci dup
ureche. Deci, nu arunc totul n crca politicianului
pentru c trebuie s vin i specialistul. Are un rol i
consilierul, are un rol i directorul de cabinet, are un
rol i funcionarul. S v mai spun ceva: mai mult de
jumtate din deciziile pe care le atribuii politicienilor
sunt luate fie de ctre directorul de cabinet, fie de
ctre consilieri.
lumea spune Hai s-i nlocuim pe toi cu nemi, c atunci o
s mearg administraia mai bine!" Nu, nu de asta merge
mai bine n Germania sau n Anglia, ci pentru c, dac l-ai
clcat pe bombeu pe un contribuabil francez, spaniol,
britanic, neam, contribuabilul la i-a fcut un scop n via
din a te face de rs. Vine cu pancarta, cu nas de Pinocchio,
te fugrete peste tot. Doi ani de zile te toac mrunt, i
scrie scrisori peste scrisori, te d n judecat. Tu ca politician,
nu pentru c eti simpatic nu-l calci pe bombeu pe
contribuabilul respectiv, ci pentru c nu merit efortul de a
plti oalele sparte.
la contractul Petrom ''' Exist un paragraf care spune
c nicio tax nu va putea fi modificat de statul
romn timp de zece ani din momentul semnrii
contractului.(pana in 2014)
''''i e ciudat ca tu, stat, s hotrti c pentru zece
ani i legi o mn la spate i renuni la puterea de a
taxa o resurs important a subsolului. V readuc
aminte c acum barilul a srit aproape la 90-100 de
dolari ori, la vremea privatizrii, preul barilului era
mult mai mic. Din aceast diferen exist
posibilitatea crerii unui profit pur.
Problema contractului cu Petrom este aceeai problem care
bntuie toat administraia: coerena. Deci, avem o
autoritate de reglementare a energiei care reglementeaz
gazul. Petrom produce i gaz. Avem o alt autoritate care
reglementeaz ce nseamn zcminte - este ANRM-ul
(Agenia Naional pentru Resurse Minerale). Avem o alt
instituie, n Ministerul Economiei, care gestioneaz o parte
din deinerile statului. Statul este acionar la Petrom, deci nu
poate s-o dea dup cire pentru c are o rspundere direct.
Dar nu poate influena deciziile board-ului Petrom...
Nu poate influena deciziile, dar le poate bloca i poate s
fac rapoarte foarte clare, din Consiliul de Administraie. n
opinia mea, trebuie vzut foarte atent dac cei care
reprezint statul n Consiliu de Administraie dorm n pantofi
sau nu.
presa
"Insumate tirajele celor 5 ziare "quality " din Romnia
(Adevrul, Jurnalul National, Romnia Liber, EVZ si Gndul)
reusesc s se apropie de tirajul celui mai vndut tabloid,
Iar daca cel mai vandut tabloid Click, nu ajunge la 250000
exemplare ,ponderea presei pare neinsemnata .
Batalia pe media a mogulilor , politicienilor,
oamenilor de afaceri arata contrarul.
Consumatorul de presa , ca si de TV sunt de fapt
consumatori
de lenjerie intima, de barfa, can-canuri..
Cred ca se exageraza puterea de penetrare a manip.
ularii, a propagandei, pentru care "mogulii, oamenii
de afaceri
se bat pe presa.
Cam astia suntem.
Nicolae Steinhardt
(1912 1989)
ACUM TIU
CER SI PAMANT
TRUP SI SUFLET CARE TREBUIE SA SE ARMONIZEZE.
http://www.youtube.com/watch?
v=bb_HyMvxqhQ&feature=related
Bartolomeu despre securitate -iubire
zen
"Lupta interioara (cu sine)
Intr-o seara, un batran indian ii explica nepotului sau ce
lupta teribila se da in interiorul fiecarei persoane. Si ii spunea
asa:
Exista in fiecare dintre noi doi lupi.
Lupul Raului. El este furia, gelozia, invidia, tristetea,
regretele, aroganta, cupiditatea, vinovatia, inferioritatea,
minciuna, orgoliul, superioritatea si egocentrismul..
Lupul Binelui. El este bucuria, pacea, iubirea, speranta,
linistea, modestia, bunatatea, bunavointa, generozitatea,
adevarul si compasiunea.
Dupa o clipa de gandire nepotelul il intreaba:
- Bunicule si care lup castiga?
La care batranul ii raspunde simplu:
- Cel pe care il hranesti."
Dorinta potrivita
Dupa ce pescarul i-a dat drumul unui pestisor magic, acesta
a rostit:
- Spune-mi trei dorinte si am sa ti le indeplinesc. Care ar fi
prima?
- Iat-o, a spus pescarul. As dori sa ma faci atat de istet incat
sa le pot alege cum trebuie pe celelalte doua.
- Prea bine, a spus duhul. Care sunt celelalte doua?
Pescarul s-a gandit o clipa si i-a raspuns:
- Multumesc. Nu mai am nicio dorinta.
Motive de recunostinta:
ca sunt
ca vad, ca aud, ca merg, ca respir
ca simt
ca iubesc
ca sunt iubit
ca atatia altii se gandesc cu drag la mine
ca atatia altii ma pun in rugaciunile lor
ca am primit asemenea parinti minunati in dar
ca am primit asa copil in dar
ca am primit asa prieteni speciali in dar
ca sunt intr-un loc plin de pace
ca vad soarele si luna si cerul in fiecare zi
ca Dumnezeu imi trimite mereu ajutoare
ca ingerii ma ghideaza mereu
ca am in buzunar mereu bani de apa si paine
ca am in buzunar mai mult decat multi altii
ca am si ca pot darui
ca darui si pot sa primesc
ca am invatat sa iert
ca pot sa ma ridic dupa ce cad
ca pot sa recastig dupa ce pierd
http://www.zf.ro/analiza/romania-tara-guvernata-de-95-000-
de-acte-normative-cum-scapam-de-nebunia-legislativa-
7944722
Prin acordul cu FMI sunt monitorizate Compania
Naional a Huilei (CNH), Termoelectrica, CFR SA, CFR
Cltori, Compania Naional de Autostrzi i Drumuri
Naionale din Romnia, Metrorex, CFR Marf,
Electrificare CFR, Compania Electrocentrale Bucureti
i Administraia Naional a mbuntirilor Funciare.
Citii mai mult despre
Datoriile la buget ale companiilor monitorizate de FMI au
urcat cu 34% anul trecut, la 6,86 mld. lei
O femeie intra intr-o bacanie si cere o duzina de oua.
- Face douazeci de copeici, ii spune bacanul.
- Douazeci de copeici! Dar laptarul de peste drum le vinde cu
cincisprezece copeici duzina!
- Atunci du-te si cumpara de peste drum!
- Din pacate, nu mai are.
- Asa, zice bacanul. Eu, cand nu mai am, le vand tot cu
cincisprezece copeici
Masura de precautie
Un discipol l-a intrebat pe maestrul Nansen:
- Unde ai sa fii peste o suta de ani?
- Am sa fiu bou si am sa stau pe malul unui rau, a raspuns
invatatorul.
Atunci discipolul l-a intrebat:
- Am sa pot veni cu tine?
- Daca vii cu mine, a raspuns inteleptul, nu uita sa iei o
legatura zdravana de fn.
Povara camilei
Un beduin, care calatorea calare pe o camila incarcata cu
doua desagi, a intalnit un om care i s-a alaturat si l-a
intrebat:
- Ce duce camila ta?
- O desaga cu grau si una cu nisip, a raspuns beduinul.
- Dar de ce anume?
- Ca sa nu se aplece intr-o parte.
- Mai bine ai fi impartit graul in doua desagi, a spus omul.
Camila ta ar fi avut de dus astfel o povara mai usoara.
Beduinul a fost izbit de intelepciunea acestui sfat.
- Ai dreptate, a strigat el. De o mie de ori ai dreptate! Ai o
minte ascutita si patrunzatoare! Haide, urca pe camila mea!
Dupa ce omul a urcat in spinarea camilei, beduinul a zis:
- Cine esti? Un om destept ca tine trebuie sa fie sultan ori
macar vizir!
- Nu, nu sunt nimic.
- Esti cel putin bogat?
- Nu uita-te la vestmintele mele.
- Ce fel de negot faci? Unde locuiesti? Unde ti-e pravalia?
- N-am nici pravalie, nici casa.
- Dar camilele? Dar vitele?
- N-am nici una, nici alta
- Dar ce ai, in afara de minte?
- Nimic, ti-am spus doar - n-am nici macar un codru de paine
sa-mi potolesc foamea. Iar hainele mele sunt numai zdrente.
- Da-te jos de pe camila mea! a strigat beduinul. Piei din
ochii mei! Du-te cu tot cu mintea ta primejdioasa, pentru ca
prostia mea este sfanta!
Cei doi s-au despartit pentru totdeauna, iar beduinul si-a
vazut de drum, calare pe camila care ducea o desaga cu
grau si alta cu nisip.
Secretul vietii
Un om a plecat sa mediteze in pustiu, intr-o singuratate
absoluta.
Cand s-a intors in lumea oamenilor, aureolat de o faima fara
pereche (aflase, in singuratate, toate misterele naturii, ale
oamenilor si ale sufletului omenesc), toti s-au inghesuit sa-l
intalneasca.
Un tanar care a fost primit in preajma lui l-a intrebat:
- Ce este viata?
Dupa o lunga chibzuinta, a primit raspunsul:
- E o fantana.
- O fantana? Esti sigur?
- Ma rog, daca nu vrei, nu-i o fantana.
Visul fluturelui
Ideea ca orice existenta este discutabila, ca orice perceptie
poate fi inselatoare, ca o judecata poate fi oricand
rasturnata, ca orice afirmatie care pare obiectiva are si o
latura ascunsa de arbitrar fiinteaza in lume inca de la
aparitia gandirii.
O poveste chinezeasca foarte cunoscuta, care infatiseaza
aceste indoieli ale mintii:
Un om se viseaza fluture. Zboara usor din floare-n floare,
deschizandu-si si inchizandu-si aripile, fara sa-si mai aduca
aminte ca a fost om.
Cand se trezeste, isi da seama cu uimire ca este om.
Dar este un om care s-a visat fluture? Sau un fluture care se
viseaza om?
Nimeni, se zice, nu a putut gasi raspunsul la aceasta
intrebare.
Alta confuzie
Un om cade de la etajul treizeci al unei cladiri si striga, in
cadere:
- Sfinte Antoane! Sfinte Antoane! Scapa-ma!
O mana puternica se iveste din nori si-l apuca.
- Oh, multumescu-ti tie, Sfinte Antoane! striga omul.
- Care Sfant Anton? intreaba un glas nevazut.
- Sfantul Anton din Padova!
- Nu sunt eu acela, spune glasul.
Degetele se desfac si omul se zdrobeste de caldaram.
Minciuna hienei
O hiena ajunge intr-un sat, gaseste un caprior mort si il duce
in viziunea ei. Cand se pregateste sa-l sfartece, vede
apropiindu-se o haita intreaga de hiene. Ascunde repede
capriorul, se intinde la marginea drumului si incepe sa ragaie
tare si sa caste, ca dupa un ospat imbelsugat.
- De ce ragai? Si de ce casti? o intreaba celelalte hiene.
- Cum, n-ati aflat? le raspunde hiena noastra. Acolo, in sat,
taranii au taiat toate vietele si au aruncat oasele! Am
mancat dupa pofta inimii! Si a mai ramas o multime!
Gramezi!
Hienele fac pe data cale-ntoarsa si se reped spre sat. Vazand
cum se grabesc si cum se ridica praful in urma lor, hiena se
gandeste:
- Nu se poate sa alergi asa degeaba! Trebuie sa fie ceva
adevarat in minciuna mea!
Si porneste degraba dupa ele.
Imnurile sacre, Pitagora
January 3rd, 2010
Cinsteste inainte de toate pe Zeii nemuritori, in ordinea ce
le-a fost randuita de Lege.
Respecta juramantul. Cinsteste apoi pe Eroii glorificati.
Cinsteste si pe Geniile pamantesti, implinind tot ce este
hotarat de lege.
Cinsteste pe tatal tau, pe mama ta si pe rudele ce-ti sunt
apropiate.
Dintre ceilalti oameni, fa-ti prieten pe cel incununat de
virtute.
Vei mai sti ca oamenii isi atrag relele prin propria si libera lor
alegere,
nefericitii; ei nu stiu nici sa vada, nici sa auda adevaratele
bunuri ce langa ei se afla.
Putini sunt cei ce-au invatat sa scape de suferintele lor.
Asta este soarta ce tulbura mintea muritorilor. Ca niste
cilindri,
ei se rostogolesc incoace si incolo, impovarati de rele fara
numar.
Caci, sadita in ei, necrutatoarea Vrajba ii urmareste si-n
somn, fara ca ei sa-si dea seama;
si ei n-ar trebui s-o starneasca, ci mai degraba sa o alunge
neintarziat.
O, Zeus, tatal nostru, vei izbavi pe oameni de nesfarsitele
necazuri ce ii coplesesc,
de le-ai arata tuturora Geniul de care se servesc!
Dar tu, fa-ti curaj, caci prea bine stii ca neamul omenesc
este divin,
si ca Natura sacra ii dezvaluie deschis toate tainele.
Iar de se va-ndura sa ti le infatiseze si tie, vei ajunge la tinta
de care ti-am vorbit;
caci lecuindu-ti sufletul, il vei izbavi de toata suferinta.
Dar infraneaza-te de la alimentele despre care ti-am
vorbit, folosindu-ti judecata
la tot ce ti-ar fi de folos pentru purificarea si eliberarea
sufletului. Mediteaza asupra fiecarui lucru,
lasandu-te condus de Inteligenta desavarsita din inalt
Iar dupa ce, parasindu-ti trupul, te vei inalta in liberul eter,
vei fi precum un zeu: nemuritor, etern, de-a pururi biruitor al
mortii.
Privighetoarea
O poveste japoneza spune ca au fost o data doi oameni. Unul
i-a spus celuilalt:
-De fiecare data de Anul Nou, canta privighetoarea.
Auzind aceste vorbe, privighetoarea a strigat:
-Cum as putea sti ca este Anul Nou? Cant si gata!
Strudelul
Se spune ca odata, intr-o familie de evrei, un fiu si-a intrebat
tatal, care era un om invatat, de ce strudelul se cheama
strudel.
Patruns parca de importanta intrebarii, tatal s-a gandit
indelung inainte de a-i raspunde:
- Ia spune: strudelul nu are marimea, forma si consistenta
strudelului?
- Ba da, a raspuns fiul.
- Nu are gust de scortisoara, ca strudelul?
- Ba da, asa e, are gust de scortisoara.
- Si nu contine mere coapte, moi si delicioase, ca strudelul?
- Ba da, a mai spus fiul.
- Pai atunci, i-a mai spus tatal, daca are toate astea in comun
cu strudelul, de ce l-am numi altfel?
Convertitul
Un musulman din Istanbul, convins de un misionar, se
converteste la crestinism si se boteaza. Apoi se pune pe citit
cartile sfinte ale crestinismului, Vechiul si Noul Testament.
Chiar din prima Scriptura, Evanghelia dupa Marcu, afla ca
evreii, in loc sa-l declare nevinovat pe Iisus, l-au dat pe mana
justitiei romane, care l-a rastignit.
Furios, neofitul insfaca un cutit si se duce la un negustor
evreu de pe strada lui, il doboara si, punandu-i cutitul la
beregata, ii spune:
- Caine pagan! O sa-ti tai capul, iuda, si o sa-l dau la caini!
- Sa-mi tai capul? Da de ce? izbuteste sa ingaime
negustorul.
- Indraznesti sa ma intrebi de ce? Stii foarte bine ca tu si
neamul tau l-ati dat pe Mantuitor pe mana romanilor, care l-
au rastignit pe cruce!
- Bine, raspunde evreul gafaind, dar asta e o poveste veche!
Foarte veche! S-a petrecut cu doua mii de ani in urma!
- Da, insa eu abia acum am aflat!
Luna de dedesubt
Intr-o noapte, un betiv se sprijinea de un pod, cand peste el
a dat un prieten. Cei doi au inceput sa sporovaiasca.
- Ce se vee acolo jos? a intrebat betivul.
- Luna, i-a raspuns amicul.
Betivul a privit din nou, a scuturat din cap cu neincredere,
dupa care a spus:
- Hmmm, bine, te cred, dar cum naiba am ajuns eu deasupra
ei?!
Noi nu vedem aproape niciodata realitatea asa cum este ea.
Tot ce vedem este o reflectie a ei in cuvintele si conceptele
noastre, pe care le confundam cu realitatea. Lumea in care
traim este in cea mai mare parte o constructie a mintii
noastre.
minte -ratiune
Sunt momente ale vietii sau imagini in special, muzica,
unele texte ....care actioneaza direct asupra inimii , a
sentimentelor.
Forta lor este extraordinara si pot genera transformari
profunde , vindecari, sau boli.....
Ele nu mai trec prin minte , prin ratiune.
Convergenta mintii cu inima, armonia lor este calea spre
desavarsire.
Daca mintea si imima actioneaza impreuna pozitiv, crezi si
simti se poate produce vindecarea bolilor.
http://www.youtube.com/watch?
v=mWTIWqvYRu0&feature=player_embedded
http://subtitrari.regielive.ro/zeitgeist_moving_forward-
16361.html
http://www.youtube.com/watch?v=nNffPB31v2E
zeitgeist_moving_forward cu subtitrare in romana
Adrian Punescu:
Ce frumoas eti
Ce frumoas eti n prag de iarn,
Ninge disperat asupra ta,
Cerul peste tine se rstoarn,
ururii n plete vor suna.
Si ar fi si forumul curat.
http://video.google.com/videoplay?
docid=4322204695426817889#docid=-
4031456065173859190 filme spirituale
http://dailymotion.com/video/x3x664_gregorian-vs-
antarctica_music
Vantu
Dei numele lui Vntu a fost legat de cderea FNI,
care a lsat peste 300.000 de oameni fr 300 mil.
dolari, dar i-a mbogit pe alii, procurorii au reuit
s-l rein numai n cazul Popa, acuzndu-l de
favorizarea infractorului. n acest caz, ieri au mai fost
audiate nc trei persoane: oferul lui Vntu (de altfel
i reinut), un om de afaceri din Republica Moldova i
cel mai puternic lider sindical, Liviu Luca, prietenul cu
care Vntu a fcut Realitatea TV i alte afaceri, din
banii sindicalitilor de la Petrom.
Cel puin trei ani de zile Fondul a mers bine, iar investitorii
erau mulumii. Faima lui Vntu plus calitile invocate de cei
care lucrau cu el, anume c este abil i poate convinge pe
oricine, dac i propune acest lucru, au fcut ca, spre finalul
lui 1999 - nceputul lui 2000 s recruteze, efectiv, o echip
de specialiti din BNR pentru a nfiina n jurul Gelsor un grup
financiar. Oferindu-le bani foarte muli, Vntu i-a recrutat pe
Vlad Soare, fost viceguvernator al BNR, actualmente
membru n Consiliul de supraveghere a pensiilor private,
Vasile Svoiu, fost director n BNR, George Mucibabici,
director n BNR i actualmente preedinte al companiei de
audit Delloite Romnia, i pe Daniel Dianu, fost ministru de
finane, actualmente profesor de economie, cruia i-a promis
c i face un institut economic de cercetare. I-a recrutat i pe
Nicolae Vcroiu, fost premier i actualmente preedinte al
Curii de Conturi, Florin Georgescu, fost ministru de finane i
actualmente prim-viceguvernator al BNR, plus un fost
viceguvernator al BNR, Corneliu Croitoru, pentru a crea i
conduce Banca de Investiii i Dezvoltare (BID). Vntu a
declarat c are capitalul necesar pentru BID din banii de la
FNI, ceea ce peste ani a fcut obiectul unui dosar n justiie
n care a fost achitat prin prescrierea faptelor. Numele lui
Vntu este legat i de Banca Romn de Scont care, de
asemenea, s-a prbuit. La BRS a lucrat i un fost director al
SIE din timpul lui Iliescu, Gheorghe Fulga. Vntu era att de
puternic nct l amenina pe Nicolae Cintez, eful
Supravegherii din BNR, pentru c i controla cele dou bnci.
A fost nevoie de intervenia public a guvernatorului
Isrescu pentru ca Cintez s i poat face treaba. Oricum,
cele dou bnci au fost lichidate, iar dosarele s-au prescris
dup amnri repetate. De dosarul Vntu n BNR (de
naintarea actelor ctre organele de anchet) s-a ocupat
Mihai Bogza, fost viceguvernator BNR, care n 2004, la
alegerea noului Consiliu de Administraie, a pierdut partida,
ironic, n faa lui Florin Georgescu, susinut de PSD.
povestire zen
Despre logica inalta (a d-lui Patriciu)
" Poti sa ne spui ce este logica inalta ?
Maestrul a zambit : " Bine.Va voi explica printr-un exemplu
concret .Doi oameni cad printr-un cos de fum intr-un camin
murdar .Unul ramane cu.r, dar celalalt este manjit de cenusa
.Care dintre ei se duce sa se spele ?"
"Cel murdar de cenusa , desigur ", a raspuns unul din
ucenici.
"Din contra " , a zis maestrul , "cel care ramane cu.se duce
sa se cu., intrucat il vede pe celalalt murdar si crede ca este
si el la fel. In schimb, cel acoperit de cenusa gandeste ca el
este cu., pentru ca asa il vede pe partenerul sau."
"Sa spunem ca cei doi oameni cad din nou prin cos ", a
continuat maestrul. "Cine va merge sa se spele de aceasta
data ?"
"Cel cu." , a exclamat un ucenic.
"Din contra" , a zis maestrul ."Va merge sa se cu.omul
murdar de cenusa. Intrucat el a inteles acum de ce celalalt s-
a dus sa se cu.si s-a intors apoi constatand ca este cu.. "
"Ei bine, sa zicem ca cei doi cad a treia oara prin cos.Cine se
va duce sa se cu.de asta data ?"
"Cu aceasta ocazie, va pleca se spele oamul murdar , fara
indoiala !" , a raspuns unul dintre ucenici , cu mandrie.
"Din contra" , a spus maestrul. "Ati auzit vreodata despre doi
oameni care sa cada prin acelasi cos de fum , iar unul din ei
sa fie cu., si celalalt murdar ? Vedeti voi, aceasta este inalta
logica"
bancuri//
SI ACUM, cateva bancuri (ce bine ca au reinceput!!!)
Profesoara: Care este opusul rasului?
Bula: Sexul.
Profesoara: Bula, cum poti sa spui asta?
Bula: Pai rasul este: ha ha ha si sexul este: ah ah ah!
- Alcoolul ucide.
- Si ce? Apa te face nemuritor?
spirit//
filozofie indiana BHAGAVAD GITA
De ce te ngrijorezi fr motiv?
Cine se teme de tine, fr motiv?
Cine te poate ucide?
Sufletul nu se nate; atunci cum poate s moar?.
societatea de consum
Surplus - Terorizati in a fi consumatori ....................min 13
despre papusi glonfabile....
http://video.google.com/videoplay?
docid=1757861338175343188&q=source:00545677439083
0585580&hl=en#docid=2906238239444663350
http://video.google.com/videoplay?
docid=1757861338175343188&q=source:00545677439083
0585580&hl=en#docid=2906238239444663350
Corporatiile multinationale devin mai puternice decat
guvernele, iar in tari din lumea a 3 a dicteaza practic
politica, economia
Sa ne obisnuim ( prin manip.ulare) ca ele sunt cele ce ne
aduc bunastarea , elimina exploatarea.......
Cat de prosti ne cred....
http://video.google.com/videoplay?
docid=8027530302398191157&hl=ro#docid=-
6565740721994217008
Deziluzia iluziei (romanian subtitle)
//PLESU//
Imbecilul superior crede sincer c toi cei care-l contest sau
au alte preri dect el snt imbecili. El mai crede c
intransigena opozant postrevoluionar e suficient ca s
ne fac s uitm dizgraioasa lui cuminenie
prerevoluionar. Imbecilul superior e un campion al
nesincronizrii, al inadecvrii, al suficienei lunatice.
Adeseori, sub aparena sa fragil i romanioas se ascunde
o dezmat poft de putere, pofta de putere a imbecilului
de rnd.
NU ati inteles.
Problema nu e sa nu avem dorinte.
Din contra avem.
Numai ca trebuie sa ne corelam dorintele cu veniturile. cu
posibilitatile financiare.
Asa cum banuiesc ca faceti si dv , functie de bugetul
familiei, de ce estimati ca veti castiga...etc.
Nu cred ca v-ati dus la angajatori sa le spuneti : doresc sa
traiesc cu standardul asta de trai, am rate , am copii ...etc,
deci am nevoie de atati bani.
Cred ca mai intai vedeti cati bani puteti obtine, apoi v-ati
facut o prioritate a dorintelor.
De ex dv nu aveti iaht pentru ca nu va doriti sau pentru ca
nu vi-l puteti permite?
Romansi
Sunt vreo 60.000 in toata Elvetia si isi spun, cu mandrie,
//romansi//: oamenii liberi ai muntilor, de alt neam decat
vorbitorii de limba germana si italiana care ii inconjoara din
toate partile. Candva, tara lor, asezata la aproape 4000 de
metri inaltime, se numea Retia. Azi se numeste Engadin si se
afla in cantonul elvetian Grison. Cu toate ca limba lor a fost
recunoscuta abia in 1938, ca cea de-a patra limba nationala,
ea e de fapt singurul grai nascut si vorbit pe actualul
teritoriu elvetian (germana, franceza si italiana fiind limbi de
imprumut, aduse de peste munti). Nicolae Iorga le spunea
"frati mai mici" ai romanilor. In studiul sau "Paralelisme
romano-helvetice", marele istoric ii socotea inruditi cu traco-
ilirii, dar si cu celtii, de la care au mostenit un fond de
cuvinte prezente si in limba noastra.
///Eliberarea Mintii :
Sistemul si societatea isi pun amprenta subtila asupra
mintilor tuturor oamenilor. Conditionarile subtile isi fac
aparitia, imitatia pentru apartenenta la grup devine cheia
socializarii. Deciziile oamenilor sunt defapt reflexii ale
influentelor exterioare foarte putini oameni aleg in viata sa
faca ce vor si simt ei exclusiv majoritatea prind din zbor
idealuri si arhetipuri surogaturi pe care le imita. Oamenii
au fost adusi sa nu mai aiba o viata ci un stil de viata (noua
himera care a inlocuit visul american).
Majoritatea oamenilor nu contientizeaz sistemul (bun sau
rau) i nu vor sa-l inteleaga, ei doar ncearc s-i gseasc
locul in acesta, fr s fie contieni c astfel contribuie la
perpetuarea sistemului. Lumea intotdeauna a fost impartita
intre cei manipulati si manipulatori, intre cei care muncesc si
cei care profita de munca primilor. Oamenii au ajuns sa
traiesca in eternul maine sacrficand prezentul spre beneficiul
baietilor destepti , guvernelor si corporatiilor care gandesc
cum sa-ti faca tie munca mai rentabila, in timp ce tu
muncesti fericit pe bani care iti sunt impozitati mai tarziu
Libertatea
Deci, da nu esti liber doar ai senzatia ca esti liber si asta
special ca sa nu te revolti direct impotriva lor. In Europa a
ajuns o normalitate ca impozitele, asigurile si VAT-ul sa iti
manance 60~70% din salariu, iar pretul caselor sa salte ca o
racheta dar aceasta este noua normalitate si securitate.
Normalul este dictat din ce in ce mai mult de societatea de
consum, iar noile generatii sunt din ce in ce mai dependente
de sistem si din ce in ce mai dezinteresate de insemnatatea
lucrurilor si consecintele lor.
Majoritatea sistemelor de organizare sociala sunt un
dezastru, iar fiecare individ se concentreaza pe raza sa de
libertate ; libertate care a devenit echivalentul de a face ce
vrei in limita posbilitatilor materiale -un paradox placerea
a devenit sensul existentei. Goethe afirma ca nimeni nu este
mai captiv decat cei care cred ca sunt liberi cata dreptate
avea.
Fiecare se autoexclude din multe categorii de manifestare
gresita si totusi facem parte din ele. Acum ai sa ma intrebi
cum poti sa scapi eternul ce-i de facut in primul am sa
arunc cu vopsea pe gratiile invizibile ale inchisorii mentale in
care sistemul ti-a intemnitat constiinta. Apoi sa-ti arat cine
sunt gardienii acestei puscarii globale de matase in care ne
jertfim zece ore pe zi zilnic. Mai intai trebuie sa stii raspunsul
intrebarilor de baza raspunsuri pe care nu le ai inca sau
crezi fals ca le stii.
Patriciu
logica inalta
nevoia de a fi si in lumea buna a intelecualtaii
Bacalaureat 2009
http://vimeo.com/20486099
bancherul http://www.youtube.com/watch?
v=2BKDnNmqhpY
//
Angajarea pe via, sporurile de vechime, repartiia
unei case erau instrumentele legrii de glie.//
Scopul corporatiilor,a capitalistilor este profitul.Pentru asta
vor sa plateasca cat mai putin salariatul, sa platasca
impozite cat mai mici, sa vanda cat mai scump, sa aiba
responsabilitati cat mai mici fata de angajat, sa existe
excedent de forta de munca...Iar criza fianaciara, economica
actuala a aratat ca societatile financiare, corporatiile,
capitalistii ..vor sa imparta doar pierderile cu toti ( vezi
ajutorul dat de stat ) nu si profitul . Cei ce muncesc ar vrea
sa castige cat mai mult ,in conditii cat mai avantajoase , sa
nu devina someri.... Nimeni nu se va imbogatii astfel...va
supravietui.
Care este raportul optim intre aceste realitati contrare?
Prin anii 90 vedeam dimineata intro piata dintro tara araba ,
cum se adunau cei de cautau de munca. Veneau niste
masini , din care coborau niste "patroni" si si -i alegeau pe o
parte din ei. Asta sa fie idealul de "flexibilizare a muncii"?
Sau un fel de ..."muncitorul ...universal"
Rugaciune
"Iarta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am
constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-
o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am
primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am
ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut mplini si nu le-am
implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din
teama, nu am indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am
exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat
pentru gloria Ta, Doamne si a Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne,
care esti Mila si Iubirea infinita,Te rog, iarta-ma si ma
imbraca cu nesfarsita Ta Iubire si Lumina!
Bancherul
"Noi controlam banii ce va controleaza viata"
adorati idoli falsi
adevarata putere sta in mainile la foarte putini oameni
banul si faima
asalt asupra mintilor influentabile
MelosNegros2011-03-11 16:01:58
i dac veti mai accesa si adresa de mai jos, atunci veti gsi
i prevederea Uniunii Europene, c pentru orice stat
membru, prevaleaz legislaia european, n orice conflict cu
legislaia naional! Deci poi s te stergi la cur cu tot acest
nou i mult ludat Cod al Muncii, mai ales c e...elastic, n
msura n care contravine prevederilor "Cartei europene a
drepturilor fundamentale (Un text esenial pentru drepturile
sociale i sindicale)" mai ales n chestiunea contractelor
colective i a concedierilor: etuc.org/IMG/pdf/BrochCharteRO-
2.pdf
Raspunde 10
MelosNegros2011-03-11 16:05:24
Daca ar fi vorba de noi, de Ro, cu cei 10%, atunci ar avea
dreptate. Dar numai partial, adic constatativ: fiindc
alminteri tot el se plange ca nu urmam modelul UE!
Raspunde 00
Adrian P2011-03-11 16:07:23
Domnul Patriciu vorbea despre dezechilibrele dintre viteza
de taiere a padurilor si viteza de regenerare a acestora,
despre dezechilibrul dintre un capital cu valoare productiva
si necesitatile umane de baza (hrana, caldura, lipsa
agresiunilor, afectivitate). Dinule, unde se regasesc
compasiunea si speranta unui viitor sanatos, sustenabil pt
toti locuitorii planetei in discursul tau? Si nu e important sa
fie in discurs, ci in constiinta...
Raspunde 00
rodica2011-03-11 15:55:38
dezactivati comentariile din motive de adevar....care dor...pe
susnumitul...
Raspunde 00
-- Comentariu dezactivat din motive de securitate/spam
--2011-03-11 17:27:53
////
MelosNegros2011-03-11 17:32:16
1. i'acum, ia s devoalm niel toate prafurile n ochi
aruncate de Patriciu prostimii amatoare de...Adevr, cu alte
cuvinte s vedem de unde i'a luat dnsul toate
argumentelede mai sus: - Forme de lupt ale puterii
capitaliste mpotriva micrilor sindicale
====================================
====================== n lupta mpotriva
micrilor sindicale, puterea face dovada unei versatiliti
deosebite aplicnd procedee diversificate directe i indirecte.
Principiul fals de care se folosete puterea urmrete
prescripiile dictonului Cine nu este cu noi este mpotriva
noastr !. Astfel, puterea poate recurge la urmtoarele: a)
Metode moi: - dezbinarea, procedeu prin care se caut a se
induce ideea intereselor diferite pentru organizaiile
sindicale;
2) - izolarea, procedeu prin care se urmrete restrngerea
capacitii de aciune sincron, n timp i/sau spaiu; -
dispersarea, procedeu prin care se urmrete eliminarea
concentrrii spaiale a micrii de protest; - nelarea,
procedeu prin care sindicatul este convins s accepte o
soluie contrar intereselor muncitorilor; - temporizarea,
procedeu prin care se caut ntrzierea declanrii aciunilor
sindicale pn la survenirea unor conjuncturi favorabile
puterii; - mpiedicarea (stnjenirea), este un procedeu prin
care puterea produce defeciuni n buna funcionare a
aciunilor sindicale de protest;
scribd.com/doc/28377323/Istoria-Sindicalismului-Si-Curente-
Contemporane
3) b) Metode dure: - interzicerea micrii prin lege -
mprtierea i dispersarea micrilor de protest prin
violen (bastoane, gaze, tunuri cu ap ); - arestarea pe o
durat limitat; - condamnarea juridic a aciunilor greviste;
- lichidarea fizic sindicatele militare; Problema existenei
sindicatelor militare este una strict legat de puterea politic
dintr-un stat. De obicei, cu scopul principal al evitrii
pericolului producerii unei lovituri de stat, puterea interzice
militarilor dreptul de asociere n organizaii profesionale. n
schimb, ca o compensare a restrngerii drepturilor civile,
militarii primesc diferite compensaii, nu speciale, nu
nesimite, ci legale, stabilite prin lege.
Ceea ce se nmpl acum, n toiul celei mai mari crize n Ro
nu e deloc ntmpltor:
paginapolitica.ro/component/content/article/1038-exemplul-
wisconsin-ansa-romaniei-sindicale-.html (1)"Dac ndrznim
s scoatem capul din realitatea rii noastre controlate de
bseboci, vom descoperi c 2011 ar putea rmne n istorie
drept anul revitalizrii sindicatelor. Nu, numele de care se va
lega acest fapt nu este nici Traian Bsescu, nici Emil Boc, i
probabil liderul de la Cotroceni i muc minile c a ratat
nc o ans de a deveni punct de referin. Scott Walker
este cel care a resuscitat micarea sindical, pentru c a
crezut asociaiile salariale prea slabe ca s i se opun."
(2) "Cu o lun n urm, puini oameni de pe planet auziser
de acest personaj. Chiar i dintre americani. El este ns
guvernatorul uneia dintre steluele de pe drapelul SUA -
Wisconsin. i a reuit s transforme capitala Madison n
epicentrul mondial al luptei sindicale. Prelund conducerea
statului, Walker a constatat ceea ce tia toat lumea, c
finanele sunt la pmnt. i, ca premierul Romniei, nu a
gsit alt soluie dect tierile. Concedieri din sistemul
bugetar, creterea contribuiilor la asigurrile de sntate, la
sistemul de pensii - aceasta a fost marea rezolvare gsit de
guvernatorul democrat. El ns a mers mai departe. i acest
lucru avea s enerveze profund. A decis s dea o lege pentru
a lua dreptul sindicatelor de a negocia contractul colectiv de
munc i drepturi."
(3) "Este un lucru care, n Romnia, ar fi trecut aproape
neobservat de cetenii pui deja cu botul pe labe de
bseboci i de opoziia politico-sindical ce se limiteaz,
deocamdat, la declaraii sforitoare. Dar, n Wisconsin,
acest atentat la drepturile greu ctigate de sindicate a
provocat o adevrat explozie. i asta n ciuda faptului c
ali guvernatori republicani l-au considerat pe Scott Walker
un adevrat erou al dreptei politice i s-au angajat s
procedeze, n statele lor, exact la fel. Fr s in seama de
aura pe care i-o cptase conductorul statului, funcionarii
publici au trecut la pichetarea instituiilor statului. Poliiti,
pompieri, profesori li s-au alturat, iar revolta a intrat ntr-un
nou stadiu: acela al grevei generale i chiar al confruntrilor
cu puterea"
(4) "Ameninarea guvernatorului c va aduce Garda
Naional i va declara stare de urgen nu a calmat spiritele
dup ocuparea Capitoliului. Cldirea a fost eliberat, dar
greva a continuat. O lun, vreme n care toat lumea a aflat
c sindicatele americane exist i lupt din nou pentru
drepturile cetenilor. Ca nu cumva legea s fie adoptat,
democraii lui Obama, minoritari n Senatul din Wisconsin, au
plecat n statul vecin, Illinois. Aa, nu puteau s participe la
vot i l mpiedicau pe Walker s aib cvorumul necesar,
ntruct n SUA este mai dificil s gseti o Roberta Anastase
care s numere dup o aritmetic proprie i nite ceteni
dispui s nghit gluca."
(5) "Politicul a cedat ns primul. Ameninai c li se taie
zilele lips, democraii s-au ntors cu coada ntre picioare. Nu
pentru mult timp, ns. Iar oamenii nu s-au speriat de
declaraiile guvernatorului i greva a continuat. Dar miercuri,
9 martie, legea a fost adoptat de politicienii republicani,
printr-un subterfugiu: au fost eliminate din proiect toate
articolele care implicau cheltuieli financiare, iar un comitet
special a aprobat versiunea revzut a actului normativ. Aa
nct cvorumul nu mai era necesar."
(6) "Subterfugiul gsit de republicani pentru adoptarea unei
legi controversate este considerat de Mark Miller, liderul
senatorilor democrai, a fi ters 50 de ani de drepturi civile n
Wisconsin i o sfidare la adresa poporului, care nu va fi
niciodat uitat. El ns a recunoscut c democraii nu
puteau mpiedica adoptarea legii. S-a ntmplat ns ceea ce
nimeni nu credea c se mai poate produce: protestatarii s-au
fcut imediat cteva mii, din sutele care erau, iar seara au
ocupat din nou Capitoliul. La fel cum fcuser n februarie."
(7) "Ce le-au strigat sindicalitii politicienilor spune multe
despre cum sunt vzui parlamentarii n toat lumea, mai
ales cnd gsesc scuze pentru incapacitatea lor de a-i feri
alegtorii de abuzuri. Gini plouate. Dou cuvinte care
zugrvesc totul, n termeni realiti. n mintea oricrui
cetean, politicul trebuie s i dea mna cu micarea
sindical cnd drepturile greu cucerite sunt n pericol. La fel
cum demonstraiile din lumea arab au fost alimentate din
SUA din incapacitatea actualei administraii de la
Washington de a anula proiectele republicanilor lui Bush,
chiar dac nu mai era momentul propice declanrii
planurilor respective, Wisconsin reprezint un exemplu
edificator. Mai ales pentru ce se ntmpl acum n Romnia."
(8) "Asemnrile sunt izbitoare. Scott Walker a acionat
exact ca Emil Boc, dei nu a dus insolena fa de popor att
de departe ca regimul Bsescu. Dar ameninrile cu
concedierea, cu tierea zilelor de grev, adoptarea legii prin
forarea limitelor democraiei se regsesc i acolo, i aici. Ca
i pretextul c statul este aproape de faliment i sunt
necesare msuri dure pentru a survola criza. O ipotez ar fi
c la Bucureti avem de-a face cu un plan depit, elaborat
dincolo de graniele rii i chiar ale Uniunii Europene. Un
plan n care dreapta politic i bate joc de masa salarial.
Poate tocmai pentru a provoca acea decompresie necesar
unei ieiri din criz, prin capacitarea revoltelor."
(9) "Din pcate, orict ar vrea actualii guvernani, care au
aservit complet Romnia marii puteri de peste Ocean, uitnd
s ntrebe i Washingtonul dac are nevoie de noi, ara
noastr nu este parte a federaiei americane. De aceea,
lucrurile pot evolua ntr-un mod cu totul diferit. Sigur c, la
Bucureti, Roberta Anastase se va descurca la vot, oricare ar
fi legea care trebuie adoptat prin decizia regimului Bsescu.
Dar faptul c am copiat un model prost ne face s ne
ngrozim. Pentru c, privind n jur, ne dm seama ct de
singuri i de dezorganizai suntem. Sindicatele noastre nu
sunt capabile s provoace o micare social. Opoziia noastr
nu tie s profite de momentul istoric pe care l trim i s
impun respectul fa de ceteni. n Parlament nu se poate
rezolva nimic."
(10) "Greva general este o opiune, dar reprezentanii
masei salariale sunt prea divizai ca s o ia n calcul. Ei vor
sprijin politic. Aa s-au obinuit. S triasc ntr-o simbioz
anormal, dar pentru ei lucrativ, cu puterea actual sau
viitoare. S nu sparg lanul trofic care i-a anesteziat. Din
ecuaie lipsete ns un factor: dac regimul Bsescu a
copiat un model american de austeritate, i sindicatele ar
trebui s rspund cu aceeai moned. Pentru c altfel nu-i
mai au rostul. Nici ele, nici politicienii de opoziie. Iar dac nu
profit de ansa ivit acum, atunci cnd vor mai putea face
acest pas?"
(11) "n Wisconsin, de exemplu, pop.ularitatea sindicatelor
dup declanarea grevei a crescut uluitor: 77%, de-a dreptul
incredibil pentru nite organizaii de care nu-i mai amintea
aproape nimeni c exist. Un procent care nu a fost atins
NICIODAT n istoria SUA. Iar micarea se extinde n toate
statele care vor s urmeze exemplul puterii de la Madison.
Scnteia s-a aprins deja n Ohio. Urmeaz i alte state n care
republicanii vor s impun cu fora renunarea la un drept
fundamental al salariatului: acela de a fi reprezentat n
negocieri. Poate c flacra va ajunge i la Bucureti. Este
vorba exact despre acelai lucru. Iar dac sindicatele noastre
nu sunt capabile s apere att membrii, ct i Romnia,
poate importm nite lideri din Wisconsin. i le-o dm n
schimb pe Roberta."
3) b) Metode dure: - interzicerea micrii prin lege -
mprtierea i dispersarea micrilor de protest prin
violen (bastoane, gaze, tunuri cu ap ); - arestarea
pe o durat limitat; - condamnarea juridic a
aciunilor greviste; - lichidarea fizic sindicatele
militare; Problema existenei sindicatelor militare
este una strict legat de puterea politic dintr-un
stat. De obicei, cu scopul principal al evitrii
pericolului producerii unei lovituri de stat, puterea
interzice militarilor dreptul de asociere n organizaii
profesionale. n schimb, ca o compensare a
restrngerii drepturilor civile, militarii primesc
diferite compensaii, nu speciale, nu nesimite, ci
legale, stabilite prin lege.///
Iluzie si realitate
http://www.youtube.com/watch?v=zMbK7ELU_xA
Educatia
O carenta a educatie la romani este ca se insista in toate
etapele vietii pe ...deosebirile dintre noi si practic deloc pe
asemanarile si pe faptul ca impreuna ne putem realiza
scopuri pe care fiecare individual nu le poate realiza.
Don Quixote
http://www.youtube.com/watch?
v=yq8k8vYtI3Q&feature=related "Interviu cu
Dumnezeu"
http://www.zf.ro/politica/cristina-traila-anrmap-am-prea-
putina-putere-sa-tin-in-frau-piata-achizitiilor-publice-19-
miliarde-de-euro-an-de-20-de-ani-exista-o-coniventa-frau-
duloasa-intre-institutii-ale-statului-si-firme-8102866
http://www.youtube.com/watch_popup?
v=6HfDeTVpinU&vq=medium
http://www.youtube.com/watch?
v=v_BJjkUoE2g&feature=player_embedded
//Specula, corupia, nvrteala, ciupeala, ntr-un
cuvnt, pcatele tipice mecheriei dmboviene in de
esena poporului romn.//
http://www.jurnaltv.ro documentare
http://www.jurnaltv.ro/video/Inside_Job
http://www.youtube.com/watch?
v=sKkXPyjgZqg&feature=related Iisus
http://video.google.com/videoplay?
docid=2906238239444663350&hl=en#
terorizati in a fu consumatori
///
Un kilogram de detergent este cu 33% mai scump n
Romnia fa de Polonia, un ampon cost mai mult cu 60%
la noi fa de Bulgaria, iar pentru un tub de past de dini
romnii pltesc cu 51% mai mult fa de vecinii bulgari.
Oamenii sunt ca un " fluid " care se pliaza mai mult sau mai
putin voit pe "matricea " de putere, politica, economica,
religioasa, pe functie....Constransi si constringatori.
bugetul invatamantului
Totodat, de la cinci miliarde de dolari alocai n 1985, s-a
ajuns la opt miliarde n 2008, pentru ca n 2009 s fie redus
la uor peste apte miliarde dolari.
\\\Mel2011-09-02 10:52:58
AC: "...S ne amintim singurul adevr la care se poate
ajunge: vom muri, oameni buni i mai puin buni. "
====================================
==================== Cel mai concentrat a
exprimat acest adevr crucial, Shakespeare: "Fiecare
om este dator lui Dumnezeu cu o...moarte!" i mai
'nainte, Biblia, prin parabola bogatului nenelept:
Luca 12:20,21 "Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule!
Chiar in noaptea aceasta ti se va cere sufletul
NAPOI..."
"ntelept este acela care traieste n fiecare zi ca si cum n
fiecare zi si n fiecare ceas ar putea sa moara." (Quevedo - El
Mundo par de dentro) "Murim cte putin n fiecare zi, trebuie
sa ne obisnuim cu asta." (Emile Zola) "N-am nceput sa simt
c triesc dect atunci cnd m privii ca [pe] un om mort."
(Rousseau - Confesiuni) "Poarta vieii este...moartea"
(Steinhardt) "Nu viaa care se prevaleaz de moarte, ci viaa
ce'i gsete locul n nsi inima morii, este adevrata
via!" (Hegel) "Cu ct este mai aproape de moarte, cu att
este viaa mai vie" (Engels)
i acum, o suit de citate pe care numai Steinhardt putea s
o dea (Jurnalul fericirii pag. 109): +Descartes: "Toate
greutatile provin din lipsa curajului." +Henry de Montherlant:
"Curaj! Ne intoarcem mereu la cuvantul acesta: curaj!"
+Saint-Just: "Imprejurarile nu sunt dificile decat pentru cei
ce se dau inapoi din fata...mormantului lor." +Fr. Rauh:
"Oricare ar fi morala sociala, nu trebuie oare sa fii
curajos?"... +Cel mai clar e insa Brice Parain: "Daca vrem sa
fim liberi, nu trebuie sa ne fie frica a...muri. Asta tot!"
Mai sunt i alte citate, la fel de grozave: "n afara omului,
toate animalele sunt nemuritoare: pentru ca ignora
moartea." (Borges - Nemuritorul). Din pcate, prea muli
oameni nu mai apuc s ias din...animalitate. Eclesiastul7:
"Mai bun este sfritul unui lucru dect nceputul lui; mai
bine cel bun la suflet dect cel ngmfat." "Mai bine s te
duci ntr-o cas de jale dect s te duci ntr-o cas de
petrecere; cci acolo i aduci aminte de sfritul oricrui om,
i cine triete i pune la inim lucrul acesta. Mai bun este
ntristarea dect rsul; cci, prin ntristarea feei, inima se
face mai bun. Inima nelepilor este n casa de jale, iar
inima celor fr minte este n casa petrecerii."
Ei, mulumesc, dar nc nici n'am apucat s intru pe fond, c
vd c alminteri nimeni nu spune ceva despre nuvela lui
Tolstoi, cea mai mare din toate (Maupassant la prima lectur,
a exclamat: "Pentru ce'am mai scris eu tot ce'am scris...!?").
Tolstoi rmne cel mai mare scriitor al lumii, pentru c spune
ca nimeni altul pe nume tuturor lucrurilor prin care trecem
toi, zi de zi, dar pe care le trecem...sub tcere. Nuvela
ncepe chiar cu aflarea vetii morii neateptate a
judectorului Ivan Ilici Golovin de ctre colegii lui cei mai
apropiai. Primul gnd al celor n cauz (n afar de obinuita
uurare c nenorocirea l'a lovit pe altul i nu pe...mine), este
pe ct de simplu i banal, pe'att de cinic (cinic vine de la
cine): ce'mi iese mie din...dispariia respectivului!
"Ivan Ilici era coleg cu toi cei de fa i toi l ndrgeau. Cu
cteva sptmni n urm se mbolnvise - se spunea c
boala era incurabil. Postul lui rmsese vacant, dar se
presupunea c n cazul morii sale, ar putea fi numit Alexeev,
iar n locul lui Alexeev, fie Vinnikov, fie tabel. Astfel c,
aflnd de moartea lui Ivan Ilici, primul gnd al fiecruia din
domnii adunai n cabinet a fost legat i de mutrile sau
promovrile - ale lor sau ale cunoscuilor - pe care aceast
moarte avea s le influeneze. "Acuma probabil c o s
primesc postul lui tabel sau al lui Vinnikov" i zicea Fiodor
Vasilievici. "Mi s'a promis de mult, iar avansarea asta o s'mi
aduc opt sute de ruble n plus, pe lng alocaia de
cancelarie".
Ei bine, uite'aa o ine Tolstoi pn la sfrit, cu toi, de la
Ivan Ilici i nevasta lui i pn la colegi - i oricine citete
prima pagin, dac e om, nu mai are cum s lase cartea din
mn, baca s se...trezeasc! Ai vzut ce simplu e s fii (cel
mai mare) scriitor? E suficient s dai pe fa gndurile cele
mai ascunse i ca atare mai mizerabile pe care le avem TOI
zi de zi, ca s nu zic clip de clip, gnduri pe care alminteri
nu le'am ncumeta s le spunem cu glas tare nici mcar
njunghiai! (n legtur cu primul gnd, acela al uurrii c a
murit altul i nu eu, vezi i "Povestirile din Sevastopol").
Uite'o coalea online: humanitas.ro/files/media/moartea-lui-
ivan-ilici.pdf/ Dect c nu poi s dai niciun copy-paste, cel
puin cu Adobe-ul meu prpdit. Aa c citatele trebuie s le
faci manual, de'aia dureaz la mine aa de mult.
Nu'mi mulmi nc: abia dup ce i'am dat adresa am vzut
c e vorba doar de nceputul nuvelei acolo! Uite aici nuvela
complet, chiar dac e prost pus n pagin:
scribd.com/doc/52478606/Tolstoi-Moartea-Lui-Ivan-Ilici
Bun. Mai departe: Ivan Ilici este un om ca toi oamenii, ba
chiar un om de succes, corespondent perfect al conceptului
de "homme comme il faut", dar care d de dracul, adic
rateaz totul fr nicio vin, adic...moare din senin, din cea
mai stupid ntmplare, la vrsta de 45 de ani. Omul nostru se
lovete de mnerul unei ferestre, i de aici ajunge s fac un
cancer galopant la ficat! Dndu'i treptat seama cum toat
lumea l minte cu senintate (de la doctori i pn la soie),
cu toate c el se topea pe picioare, judectorul face la un
moment dat dou descoperiri infernale, cele mai mari din
viaa lui: prima, c i el este muritor, ca toi oamenii; i a
doua, c c nu i'a trit viaa, unica lui via, dup cum a
vrut el, ci dup cum au vrut...cei din jur.
Gndul pe care-l chitim noi n fundul sufletului este, este de
fapt, nu doar c n'o s murim niciodat, dar nici mcar c
vom mbtrni vreodat! Dar cine poate s explice aa ceva
unui tnr!? Dect doar un scriitor ca Tolstoi: "n adncul
sufletului simea c moare, i nu numai c nu se putea
obinui cu acest gnd, dar nici mcar nu'l nelegea, nici nu
era n stare s'l neleag. Exemplul de silogism pe care n
nvase n cartea de logic a lui Kizeveter - Caius este om,
oamenii sunt muritori, deci Caius este muritor - i se pruse
toat viaa valabil numai pentru Caius, nu i pentru el. Acela
era Caius, un om n general, i raionamentul era cu totul
just; dar el nu era Caius, nici un om n general, el a fost
ntotdeauna o fiin deosebit, cu totul deosebit de alii..."
"...El a fost Vania, cu mama, cu tata, cu Mitia i cu Volodia,
cu jucriile lui, cu vizitiul, cu doica; apoi cu Katenka, cu tot
entuziasmul, cu toate bucuriile i tristeile copilriei,
adolescenei i tinereii. A simit oare Caius mirosul mingii
vrgate de piele care i'a plcut att de mult lui
Vania?...ntr'adevr, Caius e muritor i e firesc s moar, dar
eu, Vania, Ivan Ilici, eu cu sentimentele i cu gndurile mele,
eu sunt cu totul altceva. i e cu neputin s trebuiasc s
mor i eu. Ar fi prea groaznic." Aa simea..."Dac ar fi
trebuit s mor i eu, ca i Caius, atunci a fi simit, mi'ar fi
spus'o vocea mea luntric! Dar n'am simit nimic! Att eu ct
i toi prietenii mei ne'am dat seama c nu se poate ntmpla
cu noi ceea ce se ntmpl cu un Caius. i acum, iat!..."
Bineneles: nu poi fi mai viu dect atunci cnd ai puterea de
a'i privi moartea n fa! n clipa n care o recunoti i nu'i
mai pui mna la ochi, i apare automat ntreaga
deertciune proprie: adic c i'ai dat viaa numai i numai
pe nimicuri, adic pe NIMIC. Tocmai pentru c ai uitat cu
totul c, printre altele, TREBUIE s mai i...mori. Asta i este
marea descoperire a lui Ivan Ilici - Vania: c a trit de
poman c i'a dat singura lui via, care nu se va mai
ntoarce niciodat, pe lucrurile care sunt plcute n ochii
oamenilor, dar sunt urciune n ochii lui Dumnezeu (Sf.
Pavel)!
Apropo: ce'ar simi un mort renviat de Domnul care
i'ar spune: i druiesc o zi de via! Ar fi de'a dreptul
fericit*. Pe cnd dac Dumnezeu i'ar spune acelai
lucru unuia care triete bine-mersi, e clar c ar face
cel mai mare tmblu posibil! De ce? C doar situaia
e...aceeai.
====================================
=== *BTW, propun un chestionar pe ntrebarea: ce ai
face dac dup moarte (asta bineneles, dac
acceptai ideea morii domniei voastre) Domnul v'ar
drui nc o zi de via? Cam ce ai face cu ziua
aceea?////melos
ECONOMIA FERICIRII
http://www.trilulilu.ro/alonewolf/c5de44579c7308
http://documentare.digitalarena.ro/sfarsitul-saraciei-2008/
http://documentare.digitalarena.ro/razboiul-pe-care-nu-il-
vezi-2010/
http://filmedocumentare.com/cum-devii-vegetarian/?
utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaig
n=Feed%3A+FilmeDocumentareOnline+
%28Filmedocumentare.com%29
Sub lozinca " Europa libertilor", dl Patriciu ne
propune de fapt un model de lupta pentru existenta,
(jungla umana si socilala).
Ca un ring de box in care boxerii profesionisti, de categorie
grea , antrenati,hraniti, cu experienta competitionala, ... ,ce
vor sa intre in "competitie libera", dupa regulile impuse tot
de ei,.... cu amatorii.... care sunt , neantrenatii,
nealimentatii,....care nici macar nu cunosc tehnica boxului, si
nici nu pot sa faca ,sau sa influenteze regulile .
Saraci cu bogati, multinationale cu persoane individuale , tari
dezvoltate cu tari slab dezvoltate... toti in "competitie
libera".
....Iar ringul de "competitie " sunt nisipurile miscatoare ale,
bancilor si finantelor modiale , care te imprumuta, jongleaza
masa monetara, speculeaza datorii si bani virtuali dupa
propriile interese.Numai ca intro astfel de lume , pestele
mare inghite pestele mic.
http://www.youtube.com/watch?
v=cd44IfS4ZsM&feature=channel_video_title
bogatii nu te vor instruiti
http://www.youtube.com/watch?
feature=player_embedded&v=WoiYJOJOH50 PAMANTUL
PRIMORDIAL ARHITECTURA ACTUALA
http://www.youtube.com/watch?
v=cd44IfS4ZsM&feature=feedwll&list=WL - adevarul despre
lumea in care traim (capitalism, democratie...)
Eliana2011-10-13 23:38:43
ACUZAT DE MANEVRAREA BURSEI 1."Dinu Patriciu a
mai fost acuzat i de manevrarea pieei bursiere din
Romnia cu prilejul listrii aciunilor SC Rompetrol
Rafinare SA (fosta rafinrie Petromidia). Aciunile
Petromidia au fost listate pe Piaa Rasdaq pn la 11
noiembrie 2003, sub simbol PTRM, ultimul lor pre de
tranzacionare fiind de 75.000 lei vechi pe aciune (la
o valoare nominal de 214.220 lei). Ulterior,
Rompetrol a decis o splitare a valorii nominale a
aciunilor emise de Rompetrol Rafinare SA, care a
devenit 1.000 de lei, ceea ce echivala cu o nou
valoare pe piata de circa 350 lei/aciune."
2. "La data de 7 aprilie 2004, aciunile Rompetrol Rafinare
(RRC) au fost listat pe Bursa de Valori Bucureti, imediat (la
ora 10,14) societatea Rompetrol SA (fosta Rafinrie Vega)
scond la vnzare, prin intermediul Alpha Finance, un
pachet de 1.499.675.000 aciuni RRC la un curs mult
subevaluat de 116 lei pe aciune. Cu patru minute ns,
reprezentantul unui off-shore cipriot, Saltville Ltd., Colin Hart,
a lansat un ordin de cumprare, prin aceeai societate de
brokeraj, Alpha Finance, a unui pachet de 1 miliard de
aciuni."
3. "Dei Saltville Ltd. era un client nou, care nici nu-i
alimentase contul de numerar nainte de cumparare, SSIF
Alpha Finance Romnia SA decide s introduc ordinul de
cumprare a 1 miliard de aciuni. Pentru a-i acoperi datoria
fa de Alpha Finance, Saltville vinde 550 milioane din
aciunile proaspt achiziionate, dar la valoari cuprinse ntre
250 i 300 lei/aciune. Printre cumprtori aciunilor se
numr mai multe societi de brokeraj i cteva nume
cunoscute Camelia Voiculescu (fiica milionarului Dan
Voiculescu), senatorul Attila Verestoy. Saltville Ltd. devine
astfel deintorul a 450 4. "Dup o sptmn ns, la 15
aprilie 2004, SC Rompetrol SA rscumpr pe piaa Deal
(unde se tranzacioneaz pachete mari de aciuni) un pachet
de 252 milioane de aciuni RRC de la Saltville, dar la cursul
de 690 de lei/aciune. Daca sunt luate in calcul si
operatiunile anterioare, pierderea depaseste suma de 200
miliarde lei. Raportat la cursul BNR din 7.04.2004, este vorba
despre peste sase milioane de dolari. Pierderile SC
Rompetrol SA s-au cifrat astfel la 200 miliarde lei 5. "n prima
sptmn de dup listare, o alt societate a grupului, SC
Rompetrol Downstream SA, a vndut aciuni RRC la un curs
de 458-670 lei/aciune. De asemenea, tot la 15 aprilie, i
aceast societate i rscumpr un pachet de 59 milioane
aciuni de la Saltville la cursul de 690 lei/aciune. Ca urmare
a acestor operaiuni, Saltville Ltd. a ctigat 235 miliarde de
lei vechi i a rmas i proprietar a 138,8 milioane de aciuni
RRC (adic 1,0055% din capitalul social al Rompetrol
Rafinare SA). De asemenea, i persoanele fizice care
cumpraser aciuni de la Satville n 7 aprilie 2004, au
nceput s-i vnd aciunile ncepnd din 11 aprilie cu 650-
700 lei/aciune. Raportul CNVM consemneaz ctiguri de
7,7 miliarde de lei vechi i 28,5 milioane de aciuni pt.
Verestoy Attila."
Ce importanta are ce spune Vantu?
Intrun stat normal , cu justitie functionala , Vantu era arestat
si condamnat la prima infractiune ( vedeti pe nemti , care ne
cerceteaza... ei ...clanurile tiganesti din Timisoara. Justitia
noastra nu are nici o problema cu ei.Pentru statul roman
clanurile sunt la fel de "onorab.ile" ca si Vantu.) Nu apuca sa
devina multimiliardar, sa controleze media .... Iar pentru ca
zeul suprem al lumii de azi... este banul , cu el cumperi orice:
ziaristi , politicieni,politie , justitie, onoare,titluri , putere,
influenta.....
Ne arata odata in plus ...in ce tara traim
http://www.slideshare.net/vladalistar/180-filme-documentare-
de-vazut-intr-un-an FILME DOCUMENTARE
http://www.youtube.com/watch?
v=FOtvzbodnGw&feature=related o alta
viziune religie
exclusivismul faptul ca stiinta exclude trairea mistica ,
credinta , iar religia exclude ratiunea , intrebarine, nelinistile
pe care fiecare le pune.
Parintele Papacioc ne spune ca Dumnezeu apreciaza cel mai
mult sinceritatea, inima sincera
POPULATIA
7MILIARDE
In timp ce unii mor de foame, altii sunt obezi. Astfel se face
ca la 31 octombrie 2011 exista 1 miliard de oameni flamanzi,
iar alti 1 miliard care sufera de obezitate.
Aproape jumatate din populatia Terrei de abia pot supravietui
de pe o zi pe alta. 3 miliarde de oameni traiesc cu doar doi
dolari pe zi. Aceasta este saracie disperata. Daca vei incerca
sa supravietuiesti cu doi dolari/zi multa vreme, vei incepe sa
slabesti", este de parere Joel Cohen.
Un miliard de oameni traiesc in cartiere fara conditii minime
de trai. Populatia a crescut, insa nu si standardele de viata
pentru cei care isi duc zilele fara instalatii sanitare,
electricitate sau apa, explica Joel Cohen.
Peste 200 de milioane de femei nu au acces la metode
moderne de contraceptie. De aici decurge si lipsa de control
a populatiei asupra propriei reproductii
1,5 miliarde de oameni traiesc in tari bogate din Europa, mai
ales in partea sa vestica, SUA, Canada, Australia si Noua
Zeelanda, Japonia si in unele state asiatice,
4 miliarde de oameni traiesc in tari cu venituri medii, adica
in statele care au trecut de la saracie la economii cu un ritm
crescut de dezvoltare, precum China, India, Brazilia si alte
state din America Latina, exemplifica demograful.
1,5 miliarde de oameni au cele mai mici venituri. Cohen
spune ca ei locuiesc in Africa Subsahariana, Haiti, in provincii
din Asia de Sud si in Pakistan, Afghanistan, India si
Bangladesh.
Numarul batranilor este mai mare decat cel al copiilor, iar
aceasta tendinta va continua. In ultimii 10 ani, pentru prima
data in istoria sa, numarul persoanelor peste 60 de ani a fost
mai mare decat cel al persoanelor cu varste cuprinse intre 0
si 4 ani, explica demograful.
Mai bine de jumatate din locuitorii Pamantului locuiesc in
mediul urban. In 2000, mai putin de jumatate din populatia
globului traia in orase. In 2007-2008, locuitorii de la orase i-
au egalat pe cei de la sate. Pana in 2050, ne asteptam ca
doua treimi din populatia Pamantului sa locuiasca la oras,
Peste jumatate dintre femeile de astazi au mai putini copii
decat numarul necesar pentru a se inlocui pe sine si pe
partener in urmatoarea generatie. Tendinta se va pastra, in
conditiile in care femeile vor avea tot mai mult acces la
metode moderne de contraceptie
07: Trafigura
Tara: Elvetia
Venituri in 2010: 79 miliarde de dolari
Pietele pe care actioneaza: metale, energie
08: Mercuria
Tara: Elvetia
Venituri in 2010: 75 miliarde de dolari
Pietele pe care actioneaza: energie
05: ADM
Tara: SUA
Venituri in 2010: 81 miliarde de dolari
Pietele pe care actioneaza: porumb, cacao
Compania opereaza propriile fabrici, barje, camioane si linii
de cale ferata. Filmul "The Informant!" a fost bazat pe
scandalul de fixare a preturilor in care a fost implicata
compania. In 2003, ADM a platit o amenda de 100 milioane
de dolari in acest caz.
04: Koch Industries
Tara: SUA
Venituri in 2010: 100 miliarde de dolari
Pietele pe care actioneaza: petrol
Compania, condusa de fratii Charles si David Coch, opereaza
trei din cele mai profitabile rafinarii din SUA si este prezenta
in 60 de tari. Averea lui Charles Koch este estimata la 22
miliarde de dolari.
03: Cargill
Tara: SUA
Venituri in 2010: 108 miliarde de dolari
Pietele pe care actioneaza: grane, sare, fertilizatori, metale,
energie
Cargill a fost prima companie care a stabilit regula ca barjele
sale sa nu mearga niciodata goale. La dus transporta
anumite marfuri, iar la intoarcere altele. De exemplu, grane
sunt transportate in aval, iar apoi barja se intoarce incarcata
cu sare.
02: Glencore
Tara: Elvetia
Venituri in 2010: 145 miliarde de dolari
Pietele pe care actioneaza: metale, minerale, grane
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Stirile
Relevante ale Momentului! ...clic aici
Anul trecut, compania controla mai multe de jumatate din
piata de zinc si o treime din cea de cupru. Glencore s-a listat
anul trecut, atragand 10 miliarde de dolari in urma ofertei
publice initiale.
01: Vitol
Tara: Elvetia
Venituri in 2010: 195 miliarde de dolari
Pietele pe care actioneaza: petrol, carbune, metale, zahar
Vitol tranzactioneaza zilnic mai mult de 5,5 milioane de barili
de petrol si detine facilitati de stocare (tancuri) pe cinci
continente. A fost prima companie care a incheiat contracte
cu rebelii libieni, impotriva ordinelor fostului dictator
Muammar Gadhafi. Vitol le-a furnizat rebelilor combustibil, in
timpul razboiului, in valoare de mai mult de 1 miliard de
dolari.
http://www.youtube.com/watch?v=T5d8XxtlpqQ cu
camera pe frontul de est 44
///mel
Pe fond: ntruct esenialmente piaa nseamn o armat
de vnztori, i una de cumprtori, i ntruct
fitecare lupttor din prima caut s vnz ct mai
scump (baca s'i elimine pe toate cile concurenii),
iar din ailalt s cumpere ct ma ieftin, numai pe
pia se poate afla rezultatul acestei btlii continue.
Aceast lupt este att de aprig nct zi de zi sunt
aruncai din joc mii, sute de mii de oameni, prin
falimente (7000 pe an n Germania anilor 1989, 18 mii
n Japonia!), cu tot cu angajai.Acum, se tie c nu
odat, o simpl vorb aruncat de un politician, duce
la prbuirea dramatic (negativ sau...pozitiv!) a
unor preuri, cum ar fi cele ale petrolului. Or preul pe
care'l vedem zi de zi afiat la burse este tocmai media
a miliarde de gesturi, aciuni i simple cuvinte lansate
(nu chiiar de ctre oricine, respectiv de nite prlii
de forumiti) pe ntregul mapamond. De ex. dac un
cunoscut miliardar se apuc s vnd masiv anumite
aciuni, o legiune ntreag se va arunca n urmrire,
fcnd exact acelai lucru. i viceversa, mai ales c
deseori, majoritatea sunt mai dinainte pe...faz.///
diferenta dintre tarile prospere si cele sarace - ratiunea-
ideile-institutiile-
-competitia-- fata de stat monolit
-progresul stiintific
-dreptul de proprietate
-medicina moderna
-etica muncii
CIVILIZATIA "MODERNA" FUNCTIONEAZA LA MARGINEA
HAOSULUI.
"O imagine valoreaz ct o mie de cuvinte", spune un
proverb chinezesc,
practicam d.p.d.v mental permanent CONFLICTUL DE
INTERESE .
Adica daca o idee, o intimplare reala ne "convine " ne
folosim de ea , daca nu o eliminam.
Astfel , deformam pemanent realitatea.
Mintea( gandirea ) este prin excelenta speculativa.
http://www.ted.com/talks/dan_ariely_asks_are_we_in_control_
of_our_own_decisions.html
iluzii optice, vedem deformat realitaeea
Primesti doar daca ceri
http://www.ted.com/talks/dan_ariely_on_our_buggy_moral_co
de.html
defectele din codul nostru moral: motivele ascunse
pentru care (cteodat) credem c e n regul s
trim sau s furm. Studii ingenioase l ajut s
demonstreze c suntem iraionali n mod previzibil --
i putem fi influenati n feluri pe care nu le putem
sesiza.
Daca dai unui om posibilitaea sa triseze , sa insele ,
majoritatea coplesitoare o va face
( s-a demonstrat experimental de catre !!!)
In economie, in viata sociala inseletoria devine o chestiune
de optiune:
raportul intre cat castig , ce probabilitate am sa fiu prins si
ce pot pati daca sunt prins?
La noi este foarte rentabil sa inseli, sa trisezi....
Dar pe nivele diferite:
-sunt foarte multi oameni predispusi sa insele ( fure) putin ,
cu castig si risc mic
- cu cat castigul si riscul este mai mare cu atit sunt mai
putini dispusi sa o faca.
Cauze :
-toti vrem sa avem o parere buna despre noi, cand ne uitam
in oglinda sa ne simtim bine
-daca trisam putin , perceptia noastra despre noi ramane
buna. daca avem corectitudinea ca norma morala
-inselam pana la nivelul la care parerea despre noi insine
ramane buna.
inventam o poveste din care sa iesim bine
-factor de corectie personal
-daca un membru al grupului nostru triseaza si nu e prins ,
foarte multi medici ai grupului il vor imita.
avem convingeri puternice despre tot felul de lucruri:
aptitudinile noastre , competentele noastre, cum sunt
ceolalti, cum functioneaza economia, despre fotbal...cat ar
trebui sa fim platiti noi sau ceilalti....
Este necesar sa ne verificam aceste convingeri pentru a
putea progresa.
http://www.ted.com/talks/dan_gilbert_researches_happiness.
html
despre asteptarile eronate
val asteptarii= sansa de castig X valoarea castigului
(Bernoulli)
greseli in evaluare
-daca ne amintim mai repede ceva nu inseamna ca e mai
probabil
http://www.ted.com/talks/matthieu_ricard_on_the_habits_of_
happiness.html
fericirea nu e similara cu placerea!!!
fericirea -starea de bine -un sentiment profund de liniste
interioara si de implinire
o stare care patrunde si sta la baza tuturor starilor
emotionale
a tuturor bucuriilor si tristetilor pe care le poti simti
-faceti constructiile astea , dar nu ar fi mai bine sa constriti
ceva si in interiorul vostru
-acumulati toate bunurile si comorile exterioare voua , dar
..adunati comori in cer...
constiinta---o oglinda, o interpretare prin filtre , conditionari
culturale, religioase..... a realitatii
adevaratele minuni
http://www.youtube.com/watch?
v=jqbseNg7st0&feature=related
pilde -vietile sfintilor
http://www.youtube.com/watch?
v=RrwHQL_FjPA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?
v=3Qn3pMX3m2k&feature=related
FILM
HUMAN RESURCES
///DATI-MI UN COPIL SI POT FACE ORICE DIN EL//
socialismul nu e decat un capitalism monopolist de stat
manipulare
Oamenii trebuie lasti sa-si exprime sentimetele, sa le
refuleze
daca li se da oamenilor iluzia ca sunt ascltati, ca sunt
importanti, .. scade numarul revoltelor si creste
productivitaea
http://video.google.com/videoplay?
docid=397006836098752165#
Misquoting Jesus
http://www.youtube.com/watch?
v=8mI5r4PWAhU&feature=related
DE CE SUFERIM
"De ce credincioii sunt demni de criticat? Pentru c nu-i
intereseaz s-L cunoasc pe Dumnezeu. Ei se mulumesc
doar s-I cear ajutorul la necazuri.
"Tai gina n dou..." - zise gospodina. Dar de ce o tai? fu
ntrebat. Aa e tradiia, am nvat de la mama. Mama
triete? Da. Hai s-o ntrebm de ce. Apoi maic, eu nu tiu,
e de la bunica lsat. O putem ntreba, mai triete? Da.
Bunico, drag, suntem curioi, de ce trebuie s tai gina n
dou?
Apoi maic, pe vremea cnd eram tnr, eram srac, i
oala n care fierbeam supa era prea mic s ncap toat
gina. Trebuia s o tai...
vIATA E CEA CE NI SE INTAMPLA , IN TIMP CE NOI SUNTEM
OCUPATI CU ALTCEVA: SA FACEM AVERE, SA-I IMPRESIONAM
PE CEILALTI, SA OBTINEM CONTROLUL, SA ARATAM BINE, SA
"REUSIM" IN VIATA..
Cel mai mare OM din istorie... Iisus n-a avut servitori si totusi
I se
spunea Stapan.
N- a avut diploma si totusi I se spunea Invatator.
N- a avut medicamente si totusi I se spunea Vindecator.
N- a avut armata si totusi se temeau de EL
N-a castigat nici un razboi si totusi a cucerit lumea.
N-a comis nici o crima si totusi l-au rastignit.
A fost inmormantat si totusi traieste si azi.
Ma simt onorat sa slujesc un conducator care ne iubeste.
Daca ai credinta in Dumnezeu si in Iisus Hristos Fiul Sau,
trimite acest
mesaj tuturor din lista ta.
Daca nu ignora-l... Daca il ignori, adu-ti aminte ca Iisus a
spus:
Cine se va rusina de Mine in fata oamenilor ma voi rusina si
Eu de el.
GLUME
Dupa ce si-a scrantit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a
afirmat: "Stiam ca la varsta mea te scrantesti la cap, nu la
picior."
inShare
3
Mit pentru contracte, resurse vndute pe nimic, investiii
care nu se mai materializeaz. Sun familiar? Standard.ro:
China a reuit, n ultimii ani, s-i cumpere un mic imperiu
colonial n Africa, ieftin. Pentru accesul la resurse, companiile
chineze au pltit mit direct n conturile cleptocrailor locali.
Pentru prostirea maselor, au promis investiii n
infrastructur, pentru care ns n-au mai gsit bani. Acestea
sunt cteva dintre concluziile unei anchete a Centrului
pentru Jurnalism de Investigaie al Columbia University din
New York. Ancheta a pornit de la telegramele Wikileaks, a
durat aproape un an si se bazeaz parial pe date publicate
de revista The Economist n august.
Controlul chinez asupra resurselor africane este exercitat de
o reea de 60 de companii mari, care orbiteaz n jurul China
Investment Fund si al celei mai cunoscute componente ale
sale: Sonangol. Compania a promis investiii de 18 miliarde
de dolari n schimbul accesului la resurse din ri ca Guinea,
Angola, Madagascar sau Zimbabwe.
n Guinea, junta militar a anunat n 2009 contractul
secolului: investiii de 7-9 miliarde de dolari n schimbul
accesului fr discriminare la resursele de bauxit si minereu
de fier de pe o arie vast. ns contractul nu prevedea
penaliti pentru contractorii chinezi. De exemplu, cele 100
de autobuze care trebuia livrate n termen de 45 de zile n-au
ajuns nici pn acum. Contractul a fost semnat la doar 12
zile dup ce militarii au masacrat 150 de civili si au violat
cteva sute de femei care protestau mpotriva regimului
condus de Moussa Dadis Camara. Anul trecut, junta a fost
rsturnat, dar noii lideri se codesc s rezilieze contractele,
pentru c nc nu le-au vzut.
Omul cheie al afacerii, prietenul special Mahmoud Thiam, a
ncheiat o afacere asemntoare si n Madagascar, cu noul
regim instalat n 2010 prin lovitur de stat. Miza: rezerve de
un miliard de barili de petrol.
n Angola, lucrrile la proiectele de cale ferat au fost oprite
n 2007 iar proiectul pentru un aeroport internaional a fost
oprit nc de pe planet, arat o telegram Wikileaks. Iar
preedintele Jose Eduardo do Santos, care de altfel a semnat
contractele, a criticat public calitatea lucrrilor chinezeti.
Anul viitor, sper s devin preedintele rii chiar eful local
al Sonangol, Manuel Vicente.
i Zimbabwe ateapt nc lucrrile de infrastructur pe care
le-a pltit deja, cu aur, platin, petrol si gaze. ns foarte
puine dintre detaliile contractuale sunt cunoscute public.
Contractele au fost oprite de ministrul de finane Tendai Biti,
membru al Opoziiei, care este ns suspectat c a
supralicitat antamnd resursele de diamante pentru a-l
putea nltura pe Robert Mugabe, anul viitor.
http://www.youtube.com/watch?v=bLT2HRl3-
44&feature=player_embedded INDUSTRIA PORCULUI
-CORPORATII
revolutia 89
http://vimeo.com/32196671
http://vimeo.com/32639812
http://vimeo.com/32501038
http://vimeo.com/32155864
http://vimeo.com/32161762
http://vimeo.com/32477966
http://vimeo.com/19379454
http://vimeo.com/19379454
http://vimeo.com/15479405 auschvitz
http://www.ted.com/talks/dan_gilbert_asks_why_are_we_hap
py.html fericirea
SAMSARA FILM
Dupa trei ani, trei luni si trei zile petrecuti in asceza, izolare
si meditatie, Tashi ("Cel bun") un lama himalayan crescut in
manastire de la varsta de 5 ani se intoarce inapoi in
manastire. Este suficient sa vada cateva clipe, chiar pe
drumul de intoarcere, chipul frumos al unei fete, pentru ca
propriile dorinte reprimate sever in timpul ascezei sa il aduca
inapoi catre viata reala.
Renuntand la viata monahala, se casatoreste cu Pema
("Lotus") fiica unui fermier bogat, apoi devine un agricultor
instarit, face afaceri invidiate de ceilalti, strange averi,
pierde totul pentru ca apoi sa o ia din nou de la capat. Fostul
calugar invinge dificultatile, are un fiu, Karma ("Destin"), iar
viata monahala devine din ce in ce mai indepartata.
Dorintele nedepasite in perioada ascetica il imping pe Tashi
catre Sujata ("Cea nobila") si fostul lama se lupta din nou
intre dorinta si dharma.
Cazut prada uitarii de sine, Tashi se zbate din nou in
ghearele "Samsarei", iluzia vietii in care traim. Cum poti face
ca o picatura sa nu se evapore niciodata?
Spectatorul atent pastreaza o vreme cu sine raspunsul
profund care se desprinde din acest film extraordinar:
"...aruncand-o inapoi in oceanul careia ii apartine"
Un film initiatic plin de inspiratie, care vine sa ofere o privire
dincolo de valul ce acopera lumea spirituala, intr-o
perspectiva unica si plina de pasiune. Filmul transcende
realitatea vietii de zi cu zi iar prin mesajul transmis si prin
calitatea interpretatiei filmul reuseste sa isi faca loc in
sufletul fiecaruia.
http://suntsanatos.ro/documentare/samsara-
2001.html SANATATE
http://www.youtube.com/watch?
feature=player_embedded&v=JdlnR6DKKAc
http://www.youtube.com/watch?
v=a5GbtAt8Wgk&feature=related&noredirect=1 marele
crach 1929 2/5
http://www.youtube.com/watch?v=0dry5ed1E-
g&feature=related&noredirect=1
http://www.youtube.com/watch?v=-
9qS_JYghCs&feature=related colapsul argentinei
http://www.youtube.com/watch?
v=pqwi7sp9AGk&feature=autoplay&list=PL4276D90359622
9FA&lf=player_embedded&playnext=1 asasin economic
http://www.youtube.com/watch?v=Xxh-
sS8Qoco&feature=player_embedded 100 Years in 10
Minutes (1911 - 2011 in 10 Minutes)
Cititi articolele
http://www.drjudywood.com/articles/transcript/110311_Leap
hart_Spingola.html
http://www.drjudywood.com/articles/DEW/StarWarsBeam1.ht
ml
//http://www.revista22.ro/top-5-cei-mai-scrbo537i-
informatori-v--alex-mihai-stoenescu-11824.html stoenescu
informator
http://mariusmioc.wordpress.com/2008/09/14/prejudecatile-
birocratice-ale-lui-alex-stoenescu/
//si, daca ne vom pierde cumva ...inseamna ca ne vom fi
meritat soarta, fiindca nu suntem cinstiti cu noi insine in
primul rand. Iar noi, nu suntem toleranti ...ci , delasatori,
lenesi, comozi iar bascalia ne va pierde. N-avem respect
pentru nimic cu adevarat ...cersim milostenie la moaste, mai
nou, pana si acolo injurandu-ne si calcandu-ne unii pe
altii.Astept 1 Decembrie sa vad cum se inghesuie in centrul
orasului sa se milogeasca pentru un carnat gratis. ... In ceea
ce-l priveste pe Stoenescu ... ma intreb cat de bine
doarme...si daca mai poate da buna ziua prietenilor.///
//Tedor Mazilu: Poate omu fi atit de ticalos? Poate!///N-a
existat, nu exista si nu va exista o natiune de o stupiditate,
de o mizerie morala, de o micime sufleteasca, de o lipsa de
caracter adanca //
http://www.revista22.ro/autor-neculai-constantin-munteanu-1
informatori ai securitatii
1. Italia: 11,1%
Persoane care pot sa lucreze, dar care nu cauta un loc de
munca: 2.764.000
% din forta de munca: 11,1%
http://www.youtube.com/watch?
list=PL790888CA4066C654&feature=player_embedded&v=y
F-LSrsd0fw Checkmate - Strategy of a Revolution - Part 1
http://www.youtube.com/watch?
v=hvGEfEG0H7c&feature=share&mid=56563
Prostirea intenionat a Americii
Daca vreti sa fiti credibil ar trebui sa fiti cinstit si sa ne
spuneti...cum alegeti dv(Redactorii sefi) , la Adevarul ce
subiecte dati : dupa rating, dupa "ce se vinde", dupa
principiul "castigatorului la loto"( adica vorbiti doar despre
castigator si nu despre milioanele de jucatori care au
pierdut- asta ar fi imaginea reala) , ne bombardati numai cu
"exceptiile"vietii, sau ne aratati o oglinda echilibrata a
realitatii? Citind titlurile ziarului , va suspectez de
ipocrizie.Puteti fi cinstit?
IL LUCE ...un "subiect suculent, audien garantat" .
Daca cineva care nu ne cunoaste ar citi comentariile
( majoritatea) ar constata ca are de a faca cu o
popu..latie cu un extraordinar sprit civic.Care este in
stare sa se bata, sa iasa in strada, sa "moara " pana
ce adevarul si dreptatea castiga. Daca pentru ca un
om a trecut o linie continua si si-a exprimat o
impresie( a gresit in ambele cazuri) se consuma atata
energie... popu.latia asta isi va da duhul luptand
pentru dreptate, cand va afla ca numai anul asta
Curtea de Conturi a gasit nereguli de vreo 2 miliarde
de Euro, s-au dat medicamente la morti de cateva
sute de milioane de euro...etc
Cat de duplicitari putem fi?( ..... dati pe GSP tv!..)
Nu atat rasism , cat faptul ca ,,consideram "pacatele 'noastre
normale, de inteles ( oameni suntem) si suntem fara mila
fata de greselile celorlalti( mai ales cei care nu sunt "de ai
nostri-bogati, culti,cu notorietate ....).Pana la urma el s-a
adresat "Dumnezeu sa ma ierte", si deocamdata Cel de Sus
l-a iertat, fiind in viata.
/mel /dintre forumiti, cei care l acuz cel mai
vehement pe Lucescu pentru nesocotirea legilor n
vigoare, se dovedesc la rndul lor pe puin la fel de
lipsii de respect fa de legile n vigoare, n spe
fiind vorba de prevederile CP cu privire la
manifestrile (baca publice!) de rasism. Asta ca s
nu mai subliniez i adevrul elementar c nici mcar
codul rutier nu e respectat de fapt pe la noi de nimeni
- afar de...babe i de nceptoare (viteza legal,
trecerile pietoni, depiri, banda continu, etc). Ceea
ce nseamn c nu att respectul pentru lege i anim
pe detractorii lui Lucescu, ct...rasismul lor prea
binecunoscut!
Dl Cartianu gandeste si scrie ca orice sef de galerie :
apeleaza si stimuleaza starile emotionale , starile
instinctuale ale fanilor..Fara ratiune ! asta ar fi sloganul
galeriei.El nu are cititori .Are galerie pro si galeria contra.
Suma lor ii asigura "norma " de accesari zilnice , indiferent
de subiect si de calitatea textului.Diferenta de abordare intre
"Pacat de copac" si articolul de azi e ca de la cer la
pamant.Dl Lucescu a gresit , nu a respectat legea. Dl
Ahmetov l-a vizitat, pentru ca Lucescu inseamna ceva pentru
el( ca prieten , ca "investitie", sa vada cum continua
afacerea Shahtior...cine stie.)
Am remarcat si se verifica practic, ca ne place ca celalalt sa
gasim la celelalt un "defect ' care sa-l plaseze "sub noi". Da
e Lucescu grozav... a facut mult pentru Romania...dar
vezi..."nu-i corect".."se crede mare".... vrea sa dea vina pe
"bietul vatman". Pana si Eu ("neica nimeni") sunt mai
"corect" mai "principial" ...ca el . Nu as fi procedat ca
el.....Adica e un "domeniu" in care sunt mai bun ca el.
@Men,pe jurnalisti , am vazut ca nu-i deranjeaza atat ca sunt
injurati , cat mai ale cand li se spune civilizat un adevar
..verde in fata, care e credibil in fata cititorilor si care nu prea
poate fi combatut. Nu cred ca-i intereseaza de Lucescu. Sunt
mercenai ai scrisului ( sa vad..?)
@Gogu , dece nu se agita lumea la cate nedreptati mari se
intimpla in tara asta, la cati corupti sunt liberi, la cat se fura ,
la ce a constatat Curtea de conturi.... Se procedeaza cu
Lucescu , cum s-a procedat si cu Mona Musca....cea mai
mare securista a Romaniei.Pe cand adevaratii...sunt mari
oameni de afaceri, politicieni... Nu vezi manip,,ularea?
http://www.zf.ro/politica/proiectul-de-lege-a-venit-si-a-plecat-
dar-6-miliarde-de-euro-se-risipesc-in-continuare-anual-in-
sanatate-cine-este-responsabil-presedintele-guvernul-sau-
casa-de-sanatate-galerie-foto-9148852?
utm_source=newsletter&utm_medium=email_ZIARUL
%20FINANCIAR&utm_term=profesii&utm_campaign=zf+16+
ian+2011&utm_content=acarulp@yahoo.com
http://www.zf.ro/politica/proiectul-de-lege-a-venit-si-a-plecat-
dar-6-miliarde-de-euro-se-risipesc-in-continuare-anual-in-
sanatate-cine-este-responsabil-presedintele-guvernul-sau-
casa-de-sanatate-galerie-foto-9148852
//
n decembre 89 n'a fost vorba dect de o lovitur de stat
conceput la Malta, prin care ealonul nr. 2 a nlturat
ealonul nr. 1 printr'o lovitur de stat?! i c toat
chimbarea a fost nlocuirea unui dictator cu nite...hoi
ordinali?
http://www.jurnalul.ro/observator/proteste-in-romania-
manifest-sfarsitul-lumii-lor-601940.htm
http://www.facebook.com/impreuna2012
http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/web_excl
usive/Sfaturile_unui_expert_norvegian_pentru_indignatii_rom
ani_0_629937386.html
http://www.youtube.com/watch?
v=L90o_Nmq1w8&feature=player_embedded Iustin parvu
revolte 2012
http://www.youtube.com/watch?
v=QKgNQPD9GJU&feature=related CHAPLIN
http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/web_excl
usive/Fukuyama-
_Capitalismul_actual_pune_in_pericol_viitorul_democratiei_0_
630537380.html
///
cine i-a trimis "acolo sus" pe cei culpabili? Si cine "isi
lucreaza paminturile" - cind peste 50% dun terenuri sunt
necultivate? Care "minoritate" nu isi face treaba in
Invatamint, de peste 50% din absolventi nu sunt in stare sa
isi Bacul? "Minoritatea" care, in proportie de 50%, nu e in
stare sa treaca examenul de titularizare? Birocratii care joaca
bilute si schimba sms-uri in timpul serviciului, care, desi au
toti computere de ultima ora, au mai multe hirtii pe care le
invirt degeaba, nu sunt culpabili? Tot ei, care fac de fapt
ploile pentur clientela politica, nu sunt? Vamesii care traiesc
din contrabanda, politaii care iau spaga, magistratii care
sunt ori corupti, ori incompetenti, nu sunt? Si ei tot
"minoritate" sunt?
//Bibliografie pentru toi cei care n'ai neles nimic: "Cum s-a
certat Ivan Ivanovici cu Ivan Nikiforovici" (Nikolai Vasilievici
Gogol), baca Cehov - Opere n 12 volume.//
Cresterea economica
2005: 4,2%
2011: 1,8-3%
Inflatia
2005: 8,6%
2011: 3,14%
Deficitul bugetar
2005: 1,2%
2011: 4,35%
Rata somajului
2005: 5,7%
2011: 6,6%
Datoria publica
moarte
1. S fi avut curajul s-mi triesc propria via, nu viaa pe
care alii o ateptau de la mine
http://www.youtube.com/watch?
v=ZE3mKJB37K8&feature=related Papacioc
http://www.ted.com/talks/lang/ro/bunker_roy.html#.TwXNQD
whKeU.email civilizatie paralela- Nu numai cum vi se spune
in vest se poate evolua cautati solutii locale . O lectie
extraordinara
Bunker Roy: nvnd de la micarea desculilor
http://www.ted.com/talks/amy_smith_shares_simple_lifesavin
g_design.html
Amy Smith mprtete designul simplu, salvator de
viei
http://www.ted.com/talks/lang/ro/aj_jacobs_how_healthy_livin
g_nearly_killed_me.html
A.J.Jacobs: Traiul sntos aproape m-a omort
Bodygard
In Romania exista 49,84 de bodyguarzi la 10.000 de locuitori
in timp ce numarul politistilor este de doar 25,62 la 10.000
de locuitori.
holocaust
S-au facut multe exterminari in masa de-a lungul istoriei.
Mao Zedong in China
Responsabil pentru moartea a 50 - 70.000.000 de oameni.
Stalin , pentru moartea a 23.000.000 de oameni, Leopold II
al Belgiei (1835 -1909), Belgia responsabil pentru moartea a
8.000.000 de oameni prin Congo,Ismail Enver Efendi (1881 -
1922), Turcia ( armeni..),
responsabil pentru moartea a 2.500.000 de oameni.Pol Pot
(1928 - 1998), Cambodgia
, pentru moartea a 1.700.000 de oameni.Iar prin Ruwanda ,
Sudan.. se practica si in prezent.Si lista e lunga. Evreii au
suferit enorm si au reusit sa impuna lumii recunoasterea
holocaustului. Toti cei care au fost partasi trebuie sa-si
asume responsabilitate. Am totusi impresia ca istoria lor de
dupa holcaust arata ca evreii au uitat .
Un altfel de post
Renunta la a-i mai judeca pe altii:
- descopera-l pe Hristos care traieste in ei !
Renunta la a mai spune cuvinte care ranesc:
- umple-te de cuvinte care vindeca !
Renunta la a mai fi nemultumit:
- umple-te de recunostinta !
Tine post de nervi:
- umple-te cu rabdare !
Tine post de pesimism:
- umple-te cu speranta !
Tine post de preocupari inutile:
- umple-te de incredere in Domnul !
Renunta la a te mai plange:
- umple-te de respect pentru acea minune care este viata !
Renunta la a-i mai stresa pe altii:
- umple-te de o rugaciune neincetata !
Renunta la a mai fi acru:
- umple-te de bunatate !
Renunta la a-ti da importanta:
- umple-te de compasiune pentru ceilalti !
Renunta la teama pentru lucrurile tale:
- umple-i pe ceilalti de darul tau !
Renunta la a mai fi descurajat:
- umple-te de entuziasmul credintei !
Tine post de tot ceea ce te separa de Iisus:
- umple-te de tot ce te apropie de El !
"Numai cu inima poti vedea, esentialul este invizibil pentru
ochi.
Antoine de Saint-Exupery
ESTE HAR
sa iubesti fara sa fii iubit
sa slujesti fara sa fii pretuit
sa daruiesti fara sa ti se multumeasca
sa te jertfesti si fara sa ti se recunoasca
sa ierti fara sa fii iertat
sa-l sustii pe cel care te-a lepadat
sa ramai linistit, desi esti nedreptatit
sa crezi desi nu vezi fata in fata
sa crezi desi nu esti deplin lamurit
sa investesti cladind fara sperante
sa taci pentru a nu face rau aproapelui
sa vorbesti de dragul adevarului
sa induri fara sa murmuri, fara sa cartesti.
totul sa-ti apartina, dar tu de toate bucuros sa te lipsesti
LUPTA-TE, SUFLETE, CA SA PRIMESTI ACEST HAR !!!
Si LUPTA-TE, TRUPULE, facand o jertfa "de mancare", si vei fi
mult mai puternic (a)!!!!!
Fiindca Dumnezeu rasplateste orice lupta duci,
(SUFLETEASCA ORI TRUPEASCA), care este dreapta,
adevarata,
si spre folosul aproapelui tau si al tau personal!!!!
AMIN!
http://www.youtube.com/watch?v=-F-
ZBn0Bf_4&feature=related
A Great Carl Sagan Video
apasati CC si alegeti Romana
Votati USL
-pentru a ne plati mafia noastra,pentru a ne plati vechile
cadre de activisti PCR, de sec.. uristi, de DOGARI trecuti la
pensii nesimtite.
-pentru a ne recompensa baronii nostri locali, "cumetri"
nostri ,amantele, "premiantele" noastre
-pentru a scoli pe copiii nostri sa va conduca mai departe,
pentru a-i invata sa traiasca in lux.
-pentru ca sa ne imbogatim din taxele si impozitele voastre,
plangand pe umerii vostri , manip__ uladu-va ca ne pasa , ca
va vrem binele.
-pentru a da noi contractele cu statul, cu medicamente si
aparatura medicala,autostrazi, pentru a mai vinde ce mai
este de vandut,
- pentru a fura ce mai este de furat.------Votati-ne ca in "90---
cu peste 70%.Va promitem ca noi vom fura in liniste, fara
scandaluri. Nu v-at saturat de scandaluri?
@Dumitru Rizoaica
V-am citit teoria si cred ca este gresita.
Ca inginer, cred ca ai studiat teoria sistemelor automate.
Exista o teorie a sistemelor ( inclusiv sociale) si rolul
feedback-ului, a controlului ( care trebuie sa fie EXTERN
sistemului !!!( independent de sistem) !!!!), in functionarea
corecta a lui. Control care sa corecteze permanent procesele
din sistem (politicieni , functionari , cetateni..legi si aplicarea
lor...)
La noi reactia, controlul extern sistemului ( statului ) nu
exista nici la nivel institutional si nici la nivel social
( societate civila) si de aceea sistemul degenereaza.
Nimeni nu-si taie singur craca de sub picioare. Nimeni nu se
autoconstrainge.Nici macar sub juramant.
Daca nu exista aceasta reactie ,feedbackul corect , sistemul
degenereaza, (se satureaza, se blocheaza, intra in oscilatie
etc...)
In cazul societatii se indreapta spre dictatura, sistem mafiot ,
sistem clientelar, crize...
In Romania nu exista o reactie independenta de sistemul
politic, de administratie, de justitie.... care sa le corecteze
pentru a nu se ajunge la aberatiile de la noi.
Singurul feedback EXTERN sistemului politic , statului ,
care poate pune presiune intr-un sistem democratic este
societatea civila , noi cetatenii , daca am avea maturitatea
necesara. Si acum toti parlamentarii , guvernantii jura cand
sunt pusi in functii si daca feedbackul nu-i eficient , nu ne
foloseste la nimic. Noi avem o problema si nu suntem
capabili sa o rezolvam . Nu juramintele.Un om fara scrup,,ule
va jura fara nici o remuscare . Sistemele sociale nu trebuie
sa depinda de oameni providentiali , sau daca cei ce conduc
au constiinta sau nu. Trebuie sa depinda de reguli ( legi) si de
aplicarea corecta a lor.Parerea mea...
candidati USL
omar kayyan
Cu apa ce ia forma impus de pahar
ENERGIE-FRECVENTA- VIBRATIE"
Nikola Tesla
DO 396 Hz
RE 417Hz
MI 528Hz
FA 639Hz
SOL 741Hz
LA 852Hz
http://www.youtube.com/watch?v=-DiIpBQQpGc
IONA
Dumnezeu insa i-a poruncit unui chit mare 1 sa-l inghita pe
Iona. Si a fost Iona in pantecele chitului trei zile si trei nopti
2.
3Mac 6:08, Mt 12:40, Mt 16:4, Lc 11:29-30, In 20:9, 1Co 15:4
2. RODAREA
Rodarea este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor
metaliceprin achiere, cu ajutorul pulberilor sau pastelor
abrazive, n scopul obineriiunui nalt grad de netezime.Prin
rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de
form, ofoarte bun etanare a dou piese conjugate, cum
sunt cepul unui robinet cucorpul su, supapa cu scaunul su
etc
///MEL
Pentru @Paun Al: Continutul, nevoia, interesul filozofiei sunt
comune cu acelea ale religieiAstfel,religia si filozofia se
confunda, filozofia este ea insasi serviciu divin;ele se
deosebesc una de alta prin acest mod particular al
preocuparii de Dumnezeu. De aici rezida dificultatile care par
atat de mari incat este considerat ca o imposibilitate faptul
ca filozofia ar fi totuna cu religia. De aci provine aversiunea
teologiei impotriva filozofiei, pozitia dusmanoasa a religiei si
filozofiei. [pg.13] Credinta este si ea o cunoastere, dar o
cunoastere nemijlocita ("D-zeu face din sine obiect si
intrucat apoi obiectul, in aceasta deosebire a sa, ramane
identic cu D-zeu, se iubeste in el pe sine; astfel el este D-zeu
ca spirit. In biserica, aceasta determinatie este prezenta in
modul naiv ca D-zeu este conceput ca Tata si Fiu. Insa acest
mod este in primul rand mod al reprezentarii si nu al
conceptului. Asadar, numai Trinitatea este determinatia lui
D-zeu ca spirit; spiritul fara acesta determinatie este un
cuvant gol. (pg.26) In ce priveste raportul dintre filozofia
religiei si invatatura bisericii, intrucat filozofia religiei nu e
goala, ajunge sa notam aici ca nu pot exista doua feluri de
ratiuni si nici doua feluri de spirite, o ratiune divina si una
umana, un spirit divin si uul omenesc, care ar fi absolut
diferite. Ratiunea omeneasca, constiinta esentei sale, este
ratiune in general; divinul in om si spiritul, intrucat este spirit
al lui D-zeu, nu este un spirit fiintand dincolo de stele,
dincolo de lume, ci D-zeu este prezent, atotprezent si, ca
spirit, el este in toate spiritele. D-zeu este un D-zeu viu, care
actioneaza, e activ. Religia este o creatie a spiritului divin; nu
este - in acest sens - o inventie a omului ci a actiunii divine,
a producerii divine in el
telepriveghiul.
Iubira dragostea
Capitolul 13
1. De a gri n limbile oamenilor i ale ngerilor, iar
dragoste nu am, fcutu-m-am aram suntoare i chimval
rsuntor.
2. i de a avea darul proorociei i tainele toate le-a
cunoate i orice tiin, i de a avea atta credin nct s
mut i munii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3. i de a mpri toat avuia mea i de a da trupul meu
ca s fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosete.
4. Dragostea ndelung rabd; dragostea este binevoitoare,
dragostea nu pizmuiete, nu se laud, nu se trufete.
5. Dragostea nu se poart cu necuviin, nu caut ale
sale, nu se aprinde de mnie, nu gndete rul.
6. Nu se bucur de nedreptate, ci se bucur de adevr.
7. Toate le sufer, toate le crede, toate le ndjduiete,
toate le rabd.
8. Dragostea nu cade niciodat. Ct despre proorocii - se
vor desfiina; darul limbilor va nceta; tiina se va sfri;
9. Pentru c n parte cunoatem i n parte proorocim.
10. Dar cnd va veni ceea ce e desvrit, atunci ceea ce
este n parte se va desfiina.
11. Cnd eram copil, vorbeam ca un copil, simeam ca un
copil; judecam ca un copil; dar cnd m-am fcut brbat, am
lepdat cele ale copilului.
12. Cci vedem acum ca prin oglind, n ghicitur, iar
atunci, fa ctre fa; acum cunosc n parte, dar atunci voi
cunoate pe deplin, precum am fost cunoscut i eu.
13. i acum rmn acestea trei: credina, ndejdea i
dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.
Iliescu
n 1965, cnd a murit Dej, Ion Iliescu fcea deja parte din
Comitetul Central al PCR i conducea Tineretul Comunist;
avea atuul a cinci ani de studii la Moscova (1950-1955) i
era recomandat de atitudinea necrutoare pe care a avut-
o fa de studenii romni care se solidarizaser cu revolta
anti-sovietic din Ungaria anului 1956.
economia
economia este gndit s rspund la probleme
fundamentale (criz, srcie, recesiune, polarizarea avuiei)
cu un inventar de unelte rmas acelai de mult timp
(fiscalitate, moneda, proprietate, privatizare)
Alzheimer
gd toma
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 2 - aceast ascultare
nsemnnd, de fapt, c executantul recunoate i se las sub
autoritatea acelor specialiti). Este i rmne un mare ru
aceast instaurare a Denaturailor, prin lucrurile c: 1.
dac un om a greit altui om, ar fi normal ca acela care a
greit s mearg la omul fa de care a greit, pentru ca s-
i cear iertare, pentru ca s fac lucrurile apte s elimine
neajunsurile create att contiinei sale, ct i omului fa de
care a greit; 2. dac un om a greit altui om, faptele c se
duce la cuibul Denaturailor, i face ce face, sincer sau
prefcut, mai mult sau mai puin convins de aceasta c are o
atitudine just vizavi de greelile svrite - toate aceste
fapte deci nu au nicio valoare devreme ce omul fa de care
a greit, rmne cu neajunsul creat de aceea greeal. ns,
acceptnd s mituiasc pe aceti excroci crora omul care a
greit le recunoate autoritatea de a-i curi contiina, el
nu face dect s nlture obligaiile pe care le are (cele
enunate n punctul 1); 3. astfel c, facila eliberare de
obligaiile pe care le are omul care a greit altui om,
conduce, pe de o parte, la aceasta c unul rmne s urasc
(omul fa de care cineva a greit) iar, pe de alt parte,
conduce la aceasta c omul care a greit va uita imediat
tipul de greeal svrit, i va mai face n continuare
greeli, devreme ce dresajul pe care l execut prin
recunoaterea autoritii specialitilor de la cuiburile
Denaturailor, i ofer mereu i destul de convenabil
posibilitate de a-i cura contiina; 4. aadar, n timp ce
omul fa de care cineva a greit, rmne cu un neajuns, ba,
pe deasupra, ajunge s i se ncarce contiina cu sentimentul
urii, omul care a greit, care greete n continuare, rmne
cu sufletul senin, mpcat cu ideea c procedeaz bine, i-i
face o calitate din ritualismele pe care le execut. Observm,
prin urmare, cum Ritualismele vin ncrcate cu o valoare
vizavi de care Omul nu mai are nicio importan. Iar faptul c
un om se roag, este acelai lucru pe care l face beivul
cnd bea ca s-i bea minile, acelai lucru pe care l face
toxicomanul cnd se drogheaz ca s se rup de realitate,
acelai lucru pe care l face aazisul yoghin cnd
mediteaz ca s se goleasc, n realitate, de gnduri.
Dincolo de aspectele artate mai sus, alt nsemntate nu
mai pot avea chestiunile la care se silesc oamenii, chestiuni
care nu au niciodat vreo utilitate posibil s se rsfrng ca
utilitate asupra altor oameni, mai ales asupra oamenilor fa
de care cineva greete. Dar, aceleai chestiuni, au mereu o
influen negativ asupra omului care le practic, asupra
oamenilor din jur, aa cum se va nelege din ideile de
ansamblu ale lucrrii de fa. De fapt, la aazisa biseric
omul este orientat destul de puin ctre a nu face ru.
Aazisa biseric n general, introduce n gndirea omului
ideea c Rul nseamn un lucru secund, prin urmare:
Expiabil. Cci Lucrul Prim, Inexpiabil, este dat de faptul pur i
simplu c accepi s fii suporterul ei (aazis credincios).
Unde: acest suporterism poate fi, i, de obicei, este doar
declarativ. Important rmne c "pctosul" recunoate
dreptul, puterea aazisei biserici de a ierta. Aazisa biseric
deci nu reprezint un Antidot al Rului, al Rutii Oamenilor,
ci reprezint un Manipulator al Rului, al Rutii Oamenilor.
Aazisa iertare a pctosului de care este acreditat c o
poate da, tocmai aceasta fiind promisiunea c omul poate
foarte bine s-i vad de interesele lui, pctuind n
continuare, devreme ce complicitatea cu aazisa biserica l
elibereaz de obligaiile fa de cei crora el pctuiete
(de fapt: ncalc Legile civile i/sau penale). Lucru ce nu se
ntmpl sau nu s-ar ntmpla n cazul n care Rul, Rutatea
Oamenilor, ar veni individualizate, judecate, sancionate,
prin prisma unor Legi bine gndite, bine aplicate. Legea
acum n-ar mai avea rol de ter (care ctig din faptul c doi
ini se ceart - iar al treilea ctig, adic: aazisa biseric).
Ci Legea ar avea acum doar rol de mediator, de putere care
s oblige pe acela care a fcut Rul, la a-l remedia, de
maniera c acela care a suferit Rul s fie despgubit. Ca alt
exemplu, a da i aceast c armatele dintotdeauna, ca i
restul de instrumente prin care Statele au mpins popoarele
la rzboi unele, mpotriva altora, sunt i ele Efecte ale unor
Rsturnri de Sensuri. Specie c: Statele trebuiau, ar fi
trebuit s aib rol de Mediatori ntre popoare, i nu rol de
Proprietari ai popoarelor. Statele deci nu trebuiau, n-ar fi
trebuit s nsemne Factori de Divizare a popoarelor,
dimpotriv: trebuiau, ar fi trebuit s nsemne un Factor de
Unire a popoarelor sub un set comun de Legi n maniera de a
nu nendrepti pe nimeni. Astfel s poat fi asigurat Pacea
ntre popoare, Pacea Social de la nivelul popoarelor.
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 3 Este stringent obligatoriu ca,
omenirea n ansamblul ei, s se lepede odat pentru venicie
de chestii gen: idolul cutare a zis, a hotrt... Nu exist
alte fore dect oamenii. i oamenii ar trebui s ntoarc
spatele istoriei, pentru a privi viitorul. Popoarele vor trebui s
fac front comun mpotriva adevrailor dumani ai Omului
i-ai Pcii: religiile, n primul rnd; Statele i puzderia de
Persoane Juridice Din punct vedere al naionalismului
israelit, acele aazis sfinte scripturi n latura diverselor date
ce se regsesc parial, corupt de la sensul lor firesc, ar avea
o oarece importan, pentru c reprezint buci de
informaii din istoria poporului evreu (popor cu nimic nici mai
prejos, nici mai presus de alte popoare). Chestii similare, tot
att de mbrcate n aura fabulosului, sunt de gsit i la nivel
de istorie a poporului nostru. Unica diferen fiind aceast c
poporul romn nu a avut i nu are, prin tradiie, sistemul
teocrat printre formele de guvernare pe care le-a cunoscut n
lungul istoriei sale (poate, cu o singur excepie: timpul
dacilor din vremea figurii istorice numite Deceneu dar
invazia roman, apoi, ptrunderea idolatriei cretine, via
Dobrogia de astzi, a ters orice urm a lui Deceneu).
Poporul evreu, cu excepia perioadei aazis a mprailor
care ncepe cu Saul, dar i cu excepia timpurilor aazis
moderne (cnd evreii au adoptat i ei forma de guvernmnt
aazis republican-democrat, dei este vorba, n realitate,
de Republic Partidocrat) nu a cunoscut n lungul tristei lui
istorii dect sistemul teocrat. Ce nseamn sistemul teocrat?
nseamn un partid, adic o gac de ini care in neaprat
s subjuge un popor. Nu e nicio diferen ntre nazism,
comunismul care nu ngduie pluripartidismul, i teocratism
(clericalism). Trstura general valabil a acestora, dar i a
monarhismului absolutist, st n evidena c toate se sprijin
pe un cumul de dogme. Dogme care se regsesc ntr-o
doctrin, unde doctrina vine realitat, fizic vorbind, de un
anume numr de scriituri (n egal msur cum Statele n
general sunt sau doar declar c sunt fundamentate de ceea
ce n general se numete Constituie Persoanele Juridice n
general sunt fundamentate de un Statut). Or, dac sistemul
teocrat islamic avea/are ca justificare a lui, Coranul, de ce
oare ne mai mirm c nomenclatura mainriei amintite,
trage i cu dinii spre a convinge c ale ei scrieri reprezint
Adevrul? Noi, romnii, am trecut zeci de ani printr-o
dictatur n care religia laic numit comunism a ajuns, ca i
religiile mistice, s-i ntind braul pn i asupra copiilor,
astfel c, nc de la grdini, partidul intra n sufletul
oamenilor prin mascarada zis oimii patriei, apoi, pionieri,
uteciti, membri de partid etc. - Ce poate fi evaluat ca
diferen, dac e s lum aceste dou lucruri pentru a le
compara: 1. faptul c la vrsta de 4, 5 ani, copilului i se
spunea c este oim al patriei, c are ca scop n via
construirea omului nou, c trebuie s fie oricnd gata s-i
dea viaa pentru patrie etc., etc.; 2. faptul c, de asemenea:
foarte de mic, copilului i se spune c trebuie s se roage unui
idol, c este pctos, de aceea trebuie frecvent s mearg la
diversele forme de organizare a clerului pentru a-i
rscumpra pcatele (n schimbul a diverse ritualuri, i, pe
msur ce copilul crete, aazisa iertare va fi condiionat
tot mai mult nu numai de ritualuri, ci i de plata n bani sau
mai tiu eu n ce, efectuat de ctre pctos, n favoarea
slujitorilor idolului oarecare). Pe cnd eram n armat mi-a
atras atenia o chestiune care, de fapt, funcioneaz general
valabil (dei nu ar trebui, dect cu foarte, foarte puine
excepii, s fiineze principiul acesta ntr-o lume n care
oamenii ar avea drept pivot al guvernrii modalitatea de a
analiza fiecare caz n parte, astfel s se poat ajunge la
finisarea de Soluii). Aceast chestiune care mi-a atras
atenia st n aazisele RG-uri, de la care o minim logic ne
conduce ctre o realitate exprimat n mare cam aa: dac
spiritul cazon presupune Disciplin Militar, conteaz destul
de puin faptul c o anume regul este bun sau rea.
Conteaz doar s fie executat de toi. Iat i un exemplu:
cnd proasptul recut este nvat s trag cu arma, lui i vin
artate, apoi i vine impus s execute nite i numai acele
micri, ncepnd cu luatul armei de pe umr, extragerea
ncrctorului din porthart, punerea lui n locaul
corespunztor, armarea, luarea punctului de ochire etc., etc.
Toate aceste lucruri, ns, nu au nicio valoarea, n realitate
la rzboi, cnd eti n atac sau atacat, cine mai st s
execute acele micri la care RG numrul cutare l oblig?
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 4 Acelai lucru se ntmpl cu
dogmele. Vd c, n Italia, catolicii nu mai execut acel ritual
numit al postului, dei cndva l executau i ei. n Romnia
se ine nc post, iar eu m ntreb: - Cui folosete treaba c
unul postete, ba, nc-i mai face i o calitate din asta...
Eram odat undeva prin nite locuri pe care nu le
cunoteam. nsoit de unul ce-mi era cluz. Nite locuri
destul de izolate. Am urcat o colin, pentru ca s vedem
undeva, n zare, n josul strmtei vi ce urma, grupuri de
cldiri o aazis mnstire. - Vezi mnstirea aia?, m-
ntreb cluza. Carne, acolo, nu se mnnc de 400 de ani...
- i, ce-i cu asta?, m-am ntrebat eu de multe ori, dup cazul
prezentat. La ce poate fi util omenirii sau individului, faptul
c nite marafoi declar una i alta? Cine st s-i
urmreasc pentru ca s se conving de adevrul
declaraiei? -apoi, chiar de este un adevr faptul c ia sau
alea nu mncau carne... Cui i se freac? Ce e cu pretenia
asta de a veni cu mruniuri, cu futiliti, cu lucruri absolut
inutile omului, oamenilor, i pretenia de a le prezenta, apoi,
ca i caliti, ca i chestii pentru care "merituosul" s
primeasc nu tiu ce n schimb? Plus de asta: ia de au
stabilit posturile i/sau diversele regimuri alimentare, ce
naiba, erau ei nutriioniti, astfel s aib ndreptirea de a
fixa asemenea norme? Dogmele, ns, nu sunt dect norme
aparente. Ele au rostul de surogat, adic: n locul a ceva ce
lipsete, din motive care s asigure privilegiile unora, vine
pus un substitut. Nazismul a substituit nelesul dat la acea
vreme de noiunea noblee, cu aazisa superioritate de ras;
comunismul a substituit pluralitatea de moieri, cu moierul
unic: Statul; religiile n general pun n locul Legilor, diversele
formalisme. A se observa c nicio aazis sfnt scriptur nu
a inventat Legi, dei e larg accepia c Moise i/sau alii au
fost Legiuitori. Hai s fim serioi! Nu cread cineva c nainte
de Moise, pe pmnt i ntre oameni nu existau Legi. Ba,
existau, i nc mult mai bune ca acelea impuse de mai tiu
eu ce personaj religios. Sigur, fiecare Lege n spiritul vremii.
Dac e s evalum din punctul de vedere al spiritului
vremurilor actuale, un Gengis-Khan poate foarte bine s fie
considerat un monstru. n realitate, Gengis Khan a venit ntr-
o lume a violenei de neimaginat, ntr-o lume n care morala
(cu toate religiile de pe pmnt - astzi considerate nc
premise ale salvrii Omului) morala, aadar, nu nsemna
nimic, devreme ce marea civilizaie a Chinei de atunci, la
nivel de via uman i social, era tot att de brutal ca i
semislbticia vieii triburilor mongole. i, totui, aferent
infernului pe care l-a adus pe pmnt, Gengis Khan a impus
Legi sau mcar le-a gndit, cum puini, astzi, sunt n
msur a le nelege. - De ce ar trebui neaprat s fie
considerat lucru important ca un musulman s fac cel puin
o dat n via pelerinaj la Mecca, s-a ntrebat Gengis Khan,
devreme ce s-a spus c Dumnezeu e peste tot? Vedei?
asta nseamn discernmnt. i, unei ntrebri care ateapt
un rspuns raional, a pune drept rspuns chestiuni de genul
misterul credinei, nu e dect recurgerea la substitute.
nelesul expresiei pe care o tot folosesc aaziii cretini, m
refer la formula: Dumnezeu Cel Adevrat n-ar fi
echivalent cu nelesul dat n general de folosirea comun a
termenului idol? Se pare c idolatrii n general nu iau n
calcul posibilitatea ca eu s fiu musulman sau marian, sau
venit din trecut, din vremea n care vechii egipteni l
considerau pe Faraon, un zeu. Nici nu iau n calcul faptul c
eu a putea s fiu unul dintre acei chinezi care erau obligai
s cad cu faa la pmnt n faa simplului document de
provenien imperial. Pn la avntul capitalismului,
aazisa Biblie era interzis a o poseda de ctre oricine. Martin
Luther a fost primul care s-a opus acestui monopol, i-a
tradus textele n discuie, n limba german ca s poat,
astfel, fi citit i de ctre popor. tii de ce a fcut-o? Ca s
sparg monopolul exercitat de Roma asupra popoarelor. Ca
s sfie din misterul prin care Roma i braele ca de
caracati, ale ei, ineau popoarele sub teroare. C a czut,
apoi, i Reforma, n latur extrem, astfel c a generat alt
ru, e cu totul alt discurs. ine de problematica amestecului
religiilor n general, n politic.
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 5 Ascultai ce v spun: - Este,
ntr-adevr, foarte valabil afirmaia c pcatul vine prin
Lege. Dar Legile sunt fcute de oameni, i nu impuse de
vreo fiin extrauman. Este foarte posibil c diversele
norme pe care le-au stabilit cndva unele texte numite
astzi sfinte, au avut efecte benefice. Dar de la Isus, de
exemplu, i pn astzi, lucrurile s-au schimbat. St n firea
tuturor lucrurilor s se schimbe. Uneori n ru, alteori n bine.
n afar de tiinele exacte, nicio scriere nu poate avea un
caracter universal i etern. Sau, dac ar fi s existe, numai o
utopie care ar gndi Legi numai i numai n spiritul egalitii
i-a unei drepti depline ntre oameni, ar putea s aib un
caracter universal i etern. Dar lumea a fost, a rmas i va
rmne mprit pe diverse categorii. De aceea, egalitatea
i dreptatea deplin ntre oameni, ele nsele, nu reprezint
dect o religie - oamenii nc sunt foarte departe de Ideea de
Dumnezeu. Haidei s ne gndim la Pitagora. De la el, a luat
fiin o religie numit a pitagoreicilor acesta e marele
defect al oamenilor. Fac repede din orice o religie. Se
ncheag, adic, grupuri de interese. i, tii de ce aceasta?
Pentru c oamenii nu triesc deloc n sfere ale vieii i-ale
realitii, diferite, unii fa de alii (ca s dea justee
pretenioasei i duntoarei formule sacru i profanul).
Dimpotriv. Trim cu toii aceeai lume a murdriei, a
nimicniciei, care, pe via intereselor noastre, ni se pare prea
strmt. Este i motivul pentru care oamenii ncearc s le
fure altora bucata de lume. n caz contrar, acela care crede
n chestii extraumane, s-ar fi dus s triasc netiut de
nimeni. Dar nu o face. Aazisul sfnt s-a bgat cu fora n
sufletele oamenilor, cu ale lui prostii. Credei c lumea ar fi
fost mai rea, dac n-ar fi existat Isus? Credei c viaa
oamenilor ar fi fost mai bun, dac n-ar fi existat
Mahomed?... Dar, cu siguran, lumea ar fi fost mai rea din
toate punctele de vedere, dac n-ar fi fost ideile unor oameni
ce fundamenteaz Drepturile Universale ale Omului (de
exemplu). i, ori de cte ori ideile acestui tip de a gndi, cad,
n favoarea ideilor tipului de a gndi mistic, clericalist,
formalist etc., omenirea se duce spre slbticie i rzboi.
Manifestarea spiritului omenesc, vine n general din cauza
faptului c omul se plictisete. Vine i din alte motive. Chiar
i din rutate. ine de tipul psihologic n care se ncadreaz o
persoan, n strns legtur cu mediul i alte circumstane.
Cultura (unui om sau a unui popor) nseamn bagajul de
cunotine pe care l posed acel om sau popor. Cnd este
vorba de un popor, cultura mai nseamn i nivelul
cantitativ/calitativ de intelectualitate existent n snul
acelui popor, la momentul istoric oarecare. Cultura n
general nu are i nu poate avea nicio tangen cu idolul
oarecare, dar poate avea tangen cu Ideea de Dumnezeu
(Dumnezeu n sensul de Justiie, n primul rnd, apoi: pace,
colaborare, prosperitate etc.) i, nu poate, cultura n general,
s aib tangen cu idolatriile din simplu motiv c o religie,
oricare religie este antagonist culturii n general. Religiile
substutindu-se culturii, tendina lor fireasc fiind aceea de a
nltura informaia, experiena, pentru a-i asigura controlul
asupra oamenilor. Divinitatea, ca noiune vzut eterogen de
religii, reprezint un mod teoretic de a explica lumea. Aa
cum Materialismul explic lumea prin intermediul Atomilor.
C un om ar nega sau ar subscrie la teoria Divinitii sau a
Materialismului, aceasta conteaz destul de puin. Dar
conteaz enorm cnd societile nu-i gsesc alte lucruri mai
bune de fcut, dect a se preocupa de chestii teoretice.
Teoriile nu in de bor n strachina cuiva. Cnd privim un om,
este posibil s vedem la acel om o latur mai sublim dect
simpla latur fizic. Putem vedea c acel om este o
personalitate. O societate, ns, cnd o privim, noi trebuie s
o vedem ntotdeauna ca o mulime de persoane fizice carora
le este necesar s mnnce, s doarm, s iubeasc, s aib
un adpost, s triasc foarte bine din toate punctele de
vedere, dac s-ar putea Iat de ce teoriile nu sunt dect
praful de pe tob ele nu rezolv problema gunoiului pe care
l produce un ora, de exemplu, dar pot justifica o grupare de
lichele, cum ar fi aaziii cretini, de a se amesteca unde nu
le fierbe oala. Astfel c, n baza a teorii, specialitii zii
clugri cretini (al cror mod de via personal i social
nu are nimic n comun cu viaa de familie) au neobrzarea
de a se bga n viaa de familie a popoarelor (citeam undeva
nite texte aazis cretin-ortodoxe n care nite clugri
stabileau cnd, cum i ct trebuie s fac dragoste un cuplu
so-soie).
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 6 Nu exist alte fore dect
oamenii afirmaia se referea la un lucru pe care l-am mai
spus i cu alt ocazie. Anume c nu exist vreun ru care s
se fi produs din alte cauze dect oamenii (cu excepia unor
cauze naturale ca: furtun, cutremur, vulcan, secet i
altele). Oamenii ar trebui s ntoarc spatele istoriei, pentru
a privi viitorul i aici m refeream la un cu totul alt lucru.
M refeream la necesitatea ca oamenii s neleag
nocivitatea aaziselor valori motenite. Tocmai faptul c
oamenii nu se opresc pentru a reanaliza lucrurile, conduce,
de fapt, la o ignorare a istoriei, i, implicit, o mereu repetare
a erorilor ei. Tot mergndu-se n sensul pe care-l vd, este
mare probabilitatea ca fosta Inchiziie s revin, de exemplu.
C adevaratul duman al omului i al pcii, n-ar fi religiile de
orice sorginte? Ei!, aici este destul s privim istoria lumii, dar
i evenimentele sociale, internaionale, ale prezentului,
pentru a vedea msura i tensiunea conflictelor pe care le-au
generat i le genereaz continuu religiile de orice sorginte. n
ceea ce privete aazisul popor al lui Dumnezeu, evreii ar
trebui s se rscoale pentru a cere desfiinarea acestei
pretenii. Cci n ziua n care vor scpa de aceast etichet,
ei, de fapt, vor fi eliberai de o mare povar pe care o poart
n spate spre a favoriza parazitismul clerului evreu - povar
care le-a adus i le aduce nc atta suferin inutil. /
Cineva m-a acuzat odat c scrierile mele ar fi o retoric
iobgeasc... Retoric iobgeasc, din partea mea, ar fi.
Dac ideile mele ar depinde, i, implicit, ar sprijini o anumit
autoritate. Acel cineva, ns, spijinea, era suporterul unei
autoriti (la autoritatea idolatriilor n general, m refer era
doar o ntmplare faptul c acel cineva s-a nscut n sfera
idolatriei iudaic-cretine; dac s-ar fi nscut n sfera
budismului, cu tipul de prihologie pe care l prezenta, sigur
c ar fi pledat la fel pentru budism, negnd idolatria iudaic-
cretin). mi spunea, acel cineva, c eu nu am habar de
lucrurile scrise n aazisa Biblie. I-am rspuns: - Chiar credei
c nu am habar de ceea ce scrie n aazisa Biblie? S
spunem c dvs. avei habar, iar eu, nu. Credei c a avea
habar de lucrurile scrise n aia, asta este neaprat o calitatea
a dvs., un lucru care v d un plus n raport cu mine (care a
putea s fiu, cum am spus anterior, musulman, marian sau
unul din vremea Faraonilor Egiptului Antic?) - Sunt sigur c
nu tii nici mcar cine a fost Abigail, mi mai reproa acel
cineva, cu superioritate. ntr-adevr, nu tiam cine a fost
Abigail. i ce-i cu asta? tii ce gndea Nicolae Iorga?
Aproximativ aceasta: - A nva, nu nseamn a memora, ca
pe o poezie, lucrul pe care doreti s-l nvei N-am nicio
ndoial c Nicolaie Iorga ar fi gndit eronat. Ci mi-am nsuit
acest mod de gndire. A fi putut foarte simplu s caut pe
Internet s vd exact ce hram poart aia, la nivelul
mruniurilor din textele despre care discutm, ca s m
dau detept n faa luia, cu nite informaii de nicio
relevan pentru nelegerile la care, iat, m strdui a le
clarifica. La ce bun s-mi pierd vremea cu mruniuri! Figuri
legendare sunt destule dar, n acelai timp, sunt alte lucruri
mai preioase de tiut cu exactitate. I-am rspuns, acelui
cineva: - Credei c, n situaia n care toat populaia Terrei
ar citi mruniurile alea, aceasta ar avea ca i efect vreo
mare brnz? Pi, i musulmunii gndesc la fel, n ceea ce
privete mruniurile lor. i buditii, n fine, orice religie
aazis universalist, tinde s se aburice peste ntreaga lume.
tii ce spunea Mahatma Gandhi? i redau vorbele, cu
aproximaie: - Eu sunt hindus, sunt budist, sunt cretin, sunt
musulman, sunt iudeu Eu, ns, sunt prea mic ca s pot
spune lucrurile acestea. M rezum doar la a spune: - Eu sunt
un observator. i observ multe lucruri, printre care acestea:
1. Toi apartenenii vreunei idolatrii susin c sunt posesori ai
cunoaterii ADEVRULUI SUPREM. Iar eu, continuat, m
ntreb, neutru: - n cazul dat anterior, care idolatrie ar putea
fi tangent acelui ADEVR SUPREM? 2. Dar n jurul fiecarei
idolatrii, i nu de ieri, de astzi, iat: o ptur groas de
privilegiai. n ntreaga lume, poate deja mai mult de un
miliard, iat: indivizi cu un nalt nivel de trai...
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 7 n ntreaga lume, poate deja
mai mult de un miliard, iat: indivizi cu un nalt nivel de trai,
triesc prin nemunc. Iar eu, continuat, m ntreb, neutru: -
n cazul n care aazisa activitate a lora nu le-ar mai asigura
posibilitatea de a parazita, oare ar mai fi ei att de nfocai
susintori ai mruniurilor prin care i justific naltul nivel
de trai prin nemunc? 3. Dintotdeauna, fiecare idolatrie a
fost/ este duman celorlalte idolatrii. n crunt concuren,
adic? i, de ce a existat/exist aceast crunt
concuren?... Din dragostea pentru ADEVRUL SUPREM?
Prostii! De ADEVRUL SUPREM nu i se freac nimnui, cu
excepia naivilor. Crunta concuren are o Cauz..., Una...,
Veche de cnd lumea: a acapara. Controlul asupra
oamenilor, asupra averilor. mi vorbea, la un moment dat,
acel cineva, de argumente i raionamente pe care le-ar
avea textele alea... Doar afirma..., c, n mod concret, nu
prezenta niciunul dintre aceste aazis argumente i
raionamente. Este, de fapt, o practic universal valabil,
aceast recurgere a idolatrilor la afirmaii gen: dac ai citi
Biblia, ai vedea c sunt acolo o grmad de argumente i
raionamente Ca i cum, n situaia n care prezena mea,
i gndurile mele din prezent, dac nu s-ar fi ntmplat s
existe n timpii acestui nceput de mileniu, ci prezena mea,
i gndurile mele din prezent, s-ar fi ntmplat s fie, de
exemplu: n timpii de acum 10000 de ani n situaia dat,
aadar, de care lucruri a fi trebuit s m prevalez, pentru a
ncerca s neleg lumea i realitatea nconjurtoare?
Rspuns: de lucrurile concrete, imediate, i, pe mai departe,
de lucrurile ce vin ca i continuri ale lucrurilor concrete,
imediate, pentru a putea, astfel, s-mi lrgesc orizontul
nelegerii de la, pn la sfere tot mai vaste i/sau profunde
ale lumii i realitii la nivelul crora eu a fi observator. La
axioma enunat, mai poate s existe vreo pretenie de
genul c aazisele sfinte scripturi de sorgintea oarecare, ar
avea vreo valoare? Se spune c poporul evreu a fost ales
de nsui idolul lor... ntrebare: - Dar acei ce susin aceast
duntoare teorie, de unde tiu? Rspuns: - De la clerul ce
paraziteaz poporul evreu, desigur... Crede cineva c
rspunsul dat la ntrebarea formulat anterior, poate s fie
vrednic de vreo atenie? C poporul evreu ar mai avea i un
mesaj, din partea idolului, pentru inclusiv celelalte
popoare... ntrebare: - Dar cei ce susin aceast teorie
duntoare, de unde tiu? Rspuns: - De la clerul ce
paraziteaz poporul evreu, desigur... Cu excepia Israelului
modern, realitatea rmne aceasta: nici mcar n cele mai
de glorie perioade prin care a trecut poporul evreu, i,
desigur, cnd clerul i idolatria iudaic au trecut prin
momentele cele mai faste, dac e s privim ctre situaia
real a poporului evreu, ei bine, s nu credei c pe timpurile
la care m-am referit, situaia oamenilor de rnd a fost mai
bun. Ci, poporul evreu, chiar i n spectacularele momente
de glorie gen domnia lui Solomon, tot sclav i-n nevoi a trit.
Noiuni ca ordine i dreptate, nu vin de la mini idolatriste. Ci
vin de la oameni care au gndit/gndesc pentru Om, i nu
pentru diversele mafii. / Nu se face distincie ntre aceste
dou noiuni: Generalul, Particularul. Eu ncerc s duc
discuia pe un drum pe care s vedem lucrurile neprtinitor -
alii fac ce fac, i ajung tot ctre lucruri subiective, lucruri
emanate de la gruparea oarecare, fr, ns, a fi probate cu
argumente irefutabil, dimpotriv: se vine cu un Turnul
Babel, bazat pe duntoarul ndemn crede i nu cerceta
(de multe ori impus cu fora, genernd adevrate catastrofe
umanitare). i, aceleai lucruri emanate de la gruparea
oarecare, contrastnd n modul cel mai flagrant, cu realitatea
de mii de ani a unei istorii a omeniirii toat val de snge
nevinovat vrsat n numele a varii idolatrii i ieftine
idealisme. Mai mult dect acestea, dincolo de splendoarea
teoriilor de toate soiurile, iat: - Popoarele lumii czute n
robia claselor parazitare - lumea n pragul unui iminent i
catastrofal rzboi cum istoria Omului nu a mai cunoscut. De
ce trista, nfricotoarea realitate pe care nu-mi face nicio
plcere c o prezint? Pentru c idolatriile...
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 8 Pentru c idolatriile reprezint,
de fapt, adevratul sens al nelesului ce vine din noiunea
ateism. Dintotdeauna, i astzi, mai mult ca oricnd,
omenirea a avut/are un segment bolnav, denaturat de la
cursul firesc al naturii i al vieii - acest cancer al omenirii
nsemnnd ceea ce eu numesc Omul de Religie, care a
impus doctrina alienrii, a urii i-a sabotajului, fa de Om. -
Vor veni hristoi mincinoi - voi s nu-i credei!, ne-a
avertizat, ntr-un anume moment, Isus. i, tot din bezna
veacurilor, a rzbtut pn la noi vocea care spune: - v
vor nela cu false fapte mari; i va pune oamenilor cte un
semn, ca s fie, astfel, cauze de a v ucide unii pe alii Se
pledez pentru ceea ce se crede c este adevrat i sfnt.
Dar realitatea este i rmne aceasta: nu exist lucruri
sfinte. Totul e fizic i chimie, totul e lupt pentru a
supravieui. Acei oameni, care, aparent, i dedic viaa
aaziselor lucruri sfinte, acei oameni deci nu se limiteaz,
pn la urm, doar la simplul fapt c mnnc, doarme, i
satisfac necesitile fiziologice?, dincolo de beiile cu
sperane de nemurire a sufletelor lor srace n adevratul
pre al vieii? - Ce nseamn sau ce ar putea s nsemne
adevratul pre al vieii? Eu nu m simt n msur s
rspund. Doar ndemn: - Privii n jurul vostru! Pn la a v
ctiga dreptul s v bucurai de onoarea c suntei chipul i
asemnarea vreunui Dumnezeu, deschidei ochii pentru a
vedea cte chipuri i asemnri ale aceluiai Dumnezeu de
care idolatrii se mndresc, iat: se nasc i mor fr a avea
un acoperi deasupra capului; sute de milioane de copii
crora nimeni nu le terge lacrima din ochi. Iar, pe partea
opus a monedei, iat: construiri monumentale ce se nal
pn la cer, pentru a sfida Ideea de Dumnezeu! Spun unii c
faa schimonosit a omenirii vine i de la faptul c, oamenii,
tocmai pentru c nesocotesc diversele nvturi considerate
de ei sfinte, i fac i cu minile lor nenorocirea, prin lenevie,
vicii sau pur i simplu ignoran sau rutate. Dar se neal.
n primul rnd pentru c: aazisele nvturi sfinte au avut
momentele ei de putere absolut n care ar fi trebuit s-i
demonstreze eficacitatea. La Evul Mediu, m gndesc. La
dictaturile islamice ale prezentului. Unde realitatea ne arat
c: Rul pe care l aduce pe pmnt nite nvturi
considerate sfinte este proporional cu puterea de decizie a
clerului de orice sorginte, sau cu influena pe care o exercit
clerul de orice sorginte, asupra societilor i-a oamenilor, n
baza instituirilor/instituiilor pivotate de acele aazis
nvturi sfinte a se vedea diferena, din punct de vedere
al influenei pe care o au idolatriile n general asupra
oamenilor, lund spre analiz America de Sud, i America de
Nord. Oamenii nu au nevoie de nvturi aazis sfinte, de
fapt: ipocrite rstlmciri de maniera c dau justificare unor
mini bolnave s asupreasc societile. Omenirea are
nevoie de Legi gndite cu discernmnt. Omenirii i este
necesar s priveasc pn n adncurile istoriei, cu ochi
foarte critici, pentru a nelege adevratele cauze ale Rului
Omniprezent. Pe un om bolnav nu-l vindeci doar
comptimindu-l sau enunndu-i culpe fistichii, aa cum fac
strategiile de ndoctrinare ale mafiilor clericale. Ci l vindeci
observndu-i simptomele, ncercnd s nelegi cauzele
acelor simptome. S lum, ca exemplu, Poporul Romn.
Crede cineva c problemele sale vin de la o aazis
dimensiune spiritual a lui, ceva mai..., s zicem: n
neconcordan cu alea de le zice idolatrii, nvturi sfinte?
Crede cineva c, n situaia n care Poporul Romn ar fi de o
mie de ori mai religios, crede cineva c astfel Poporul Romn
ar cunoate condiii mai bune? Cel ce are aceast credin,
se neal amarnic. Cci tocmai n direcia invers este
normal s privim. Legi le lipsete romnilor. Legi care s
elimine parazitismul cras al aazisei Biserici Ortodoxe, n
primul rnd. Legi care s elimine parazitismul celui de-al
doilea cler din Romnia: al aaziilor oameni de cultur. Legi
care s elimine Partidocraia. Legi care s elimine Monopolul
marilor productori de mrfuri i servicii. Legi care s
diminueze Proletarismul. Legi care s dea pre muncii i
muncitorului. Legi care s dea rost i demnitate ranului
Romn, astzi redus la statutul de fantom, doar o pies n
angrenajul doctrinar a diverse idolatrii naionalist-culturale
ce ofer sinecuri unui destul de larg segment social
parazitar. Legi care s reformeze i s fortifice nvmntul
Romnesc, astzi doar o uzin unde se fabric n serie
neonobili.
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 9 Vedei? Umila-mi prere este c
pn la a vorbi de spiritualitate, ar trebui mai nti s vedem
lucrurile pe care le avem sub nas. Iat de ce, conteaz
insignifiant faptul c persoana oarecare ar fi mare specialist
n textele cutare considerate sfinte. Acest specialism nu se
difer cu nimic de specialismul unuia n fotbal. Atitudinea de
(a fi) credincios = atitudine de suporterism neghiob,
partizanat gratuit. Cu nimic deosebit fa de acei aazii
neonaziti sau nostalgici ai comunismului. / cele ce stau n
spatele teatrului pe care l joac oamenii n fiecare zi, sunt
cu mult diverse, destul de puin divergente cu imaginea
afiat imagine n general dependent, cu mici variaii, de
ultimul rcnet n mentalitatea i moda unui spaiu/timp.
Prin urmare, i referindu-m cel puin numai la lucrurile
declarate, declarabile (dincolo de plasa deas a tab-urilor)
oamenii nu cred ce vor. Oamenii cred (sincer sau ipocrit) n
lucrurile n care au interes sau sunt dirijai s cread. Numai
un gnditor adevrat, i numai atunci cnd este mnat de
sperana c va ntrezri un rm unde va putea, mcar
pentru o clip, s aib un sprijin n a sta imobil, astfel s
existe posibilitatea de a observa haotica micare a furtunii
din jurul su, numai n aceasta condiie, un gnditor
adevrat, ar avea dreptul s spun: - Eu cred ce vreau...
Dintre toate animalele, Omul este animalul ce sufer cel mai
mult, i asta cauzat de faptul c Omul este i cel mai ru
animal. Omul fiind singurul animal cu pornirea de a-i subjuga
i pe ceilali. Credinele Omului nsemnnd justificarea
Omului de a-i subjuga pe alii. Religiile n general stnd la
baza discriminrilor dintre oameni. Specia Omului
Noneterosexual a impus i impune Idoli pentru a substitui,
dubla sau concura Legile ce ar trebui s existe impariale,
egale i cu aplicabilitate nedifereniat, att Omului
Eterosexual, ct i Omului Noneterosexual (Omul de Religie
n general). Adic fiecare individ s triasc prin el nsui, nu
prin parazitism, aa cum fac Denaturaii Sexuali nchegai n
plaga numit Clerul de orice sorginte. Cel ce este orbit de
sperana n vreun idol, nu face dect s fie suporterul Speciei
Concurente. Gloatele de aazii credincioi nu sunt dect
ppui sforrite de marele i pemanentul nostru duman:
Omul totul divers de noi n ceea ce privete trsturile sale
psihologice, sociale, psiho-somatice, intelectuale. n timp ce
noi, Omul Eterosexual, ne rzboim ntre noi, Ei -
Familiile/Coloniile lor au fost dintotdeauna i n tot locul
adevrate popoare (n snul i parazitnd alte popoare). Ar
trebui s vedem n sfrit adevrul c pe pmnt, de mii de
ani, Specia Omului s-a fragmentat n dou Specii diverse - A
Noastr, a Omului Eterosexual, i A Lor - Specia Omului
Noneterosexual. Unde, acetia din urm, ne-au inut i ne in
nc sub comand. n spatele a tot ce a fost i este ru n
lume, sunt interesele castei lor. V-a ruga s observai c
evoluia i starea unui popor, a unei naiuni, a unei societi,
sunt strict condiionate de msura n care Clerul a avut/are
sau n-a avut/nu are prerogative i consolidare puternic la
nivelul oricrei etape istorice. Ce exemplu mai relevant
poate exista, dect diferena dintre cele dou Americi? Cu
siguran, mi vei spune c teoria mea este periculoas. Da.
Este periculoas. Dar adevrat. Iar Omul Eterosexual are
dreptul s afle adevrul. Omului Eterosexual i este
indispensabil s tie c Omul de Religie este Fiara
Apocaliptic ce a pus oamenilor cte un semn, astfel s
existe suflu, n lume, spre a fiina nedreptatea, discriminarea
i rzboiul. Nu. Nu e adevrat c fiecare om cum i aterne,
aa doarme. Sau, dac ar fi s aib o ct de ct validitate,
zicerea, ea are validitate doar ntr-o foarte mic msur. "Nu
facem ce vrem facem ce putem", spune o alt zicere. Cu
mult mai aproape de realitate. Oamenii n general au trit i
triesc nscui, crescui, sub attea juguri, nct este deja
superfluu a mai reitera c Legile nu sunt fcute pentru
oameni, ci sunt fcute doar pentru clasele aazis superioare
din toate locurile i timpurile, ca, prin intermediul lor,
acestea s poat subjuga mulimile, a le duce la pieire. n
ziua n care omenirea va nelege c toate rspunsurile
tuturor ntrebrilor cu privire la Cauzele Rului din lume, n
istorie le va gsi, n ziua aceea..., abia din ziua aceea, cele
dou Specii ale Omului, poate, vor ti s ajung la Soluii
prin care, odat pentru totdeauna, pe pmnt va fi Bine.
Raspunde ( voturi)Share Permalink
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 10 - nu lua n deert numele
Domnului, zice o dogm impus de Specia Omului Denaturat
Sexual, anume ramura autointitulat Cretinism, dei nu are
nimic n comun cu Omul, Umanistul numit Isus, i asasinat
taman de reprezentanii aceleai Specii Concurente. Dar
dogma n discuie, ntr-un fel sau altul se regsete la nivelul
oricrei Religii Mistice. Mai mult dect asta, cu diferenele de
rigoare, dogma n sensul universal de interzicere a dreptului
de a repune n discuie un anume lucru, este de gsit i la
nivelul religiilor laice. Politica de tipul dictatorial, de exemplu,
dar i politica bazat pe Partidocraie. Iar eu, revenind la
dogma dat n formula de deschidere a acestui paragraf,
stau i m ntreb: - Este sau ar putea s fie just n sensul de
benefic omului n general, aceast obligaie? Am artat cu
alt ocazie c religiile n general, fie ele mistice sau laice,
sunt vehicule ce transport n timp i spaiu interesele unei
structuri de tip mafiot. Continuat, observm de la prima
arunctur de ochi c dogma n discuie reprezint un
echivalent al simplei afirmaii: - Nu obiecta mpotriva
justificrii prin intermediul creia noi subjugm pe alii; cci
a nesocoti numele Domnului = a submina autoritatea
acelora care i gsesc false drepturi de a uza de numele
Domnului (cu scopul de a subjuga pe alii). Ceea ce gndirea
raional ne face s vedem n scrierea de pn acum, vine i
trebuie s vin coroborat cu un alt raionament, adic: 1.
Ideea de Dumnezeu n general nseamn Existena/Prezena
unei Instane care nu poate avea alt scop dect acela de a
construi permanent o mai bun funcionabilitate n sensul de
Bine al omenirii deci: Ideea de Dumnezeu = Bine al Omenirii,
unde: 2. Acest Bine al Omenirii nu poate s nsemne altceva
dect pace ntre popoare, pace social la nivelul popoarelor,
justiie i echitate social, colaborare, egalitate de anse
etc., etc. ns: 3. Dac Ideea de Dumnezeu = Scop de a
menine, de a construi mereu o mai bun funcionabilitate la
nivelul sferei numite Omenire, acestei Instane i-ar psa prea
puin de faptul c unul de la nivelul Omenirii i-ar nesocoti
numele - Omenirea fiind oricum un lucru inferior acelei
Instane. Cu alte cuvinte spus: a crede c pe Dumnezeu l-ar
deranja cu vreun ceva chiar i infim, faptul c un individ-om
gndete sau vorbete n rspr nelesului noiunii de
Dumnezeu, este ca i cum ai crede c Dumnezeu nu este
infailibil. Deducem de aici c taman cei ce susin impunerea
dogmei n discuie, sunt ei primii i cei mai mari blasfemitori,
cci nu poate exista mai grav aciune dect obligarea pe
oameni la a duce n deert numele Domnului, prin
prezentarea ca imperfect lucrul care este sau ar trebui s fie
expresia perfeciunii. 4. Pe de alt parte, pentru c
perfeciunea i raiunea sunt chestiuni inseparabile, vom
spune c: Ideea de Dumnezeu = Instan Raional
superioar a tot ce putem noi s considerm c trebuie s se
numeasc Raiune Uman. 5. i, corelnd enunul din
punctul 4., axiomei c: Ideea de Dumnezeu = Bine al
Omenirii + Ideea de Dumnezeu = Instan Atottiutoare sau,
cel puin, tinznd s fie atottiutoare = n, unde n s-ar
traduce prin formula: (la nesocotina unuia de la nivelul
omenirii, mai ales cnd aceast aazis luare n deert a
numelui Domnului se transform n manifestare a unei
mulimi, cu tendine ctre a se majora) n = Raiunea
Superioar = Dumnezeu ntrebndu-se: - De ce aceast
luare n deert a numelui meu? Cci noi putem s comparm
situaia unui Dumnezeu, cu situaia n care X are
responsabilitatea de a construi funcionabilitatea unui
anume Sistem (+ meninerea bunei funcionabiliti a acelui
Sistem). Or, devreme ce la nivelul Sistemului dat apar
probleme (luarea n deert a numelui Domnului) aceste
probleme, dincolo de faptul c nu pot fi gndite ca ofense la
demnitatea lui X, trebuie n mod axiomatic s trezeasc
atenia lui X (n sensul de a vedea Cauzele acelor probleme,
pentru a aduce o ameliorare). Acuma sper s nu vin cineva
cu afirmaia c luarea n deert a numelui Domnului este
strict rutate omeneasc. Pentru c: dac luarea n deert a
numelui Domnului = strict rutate omeneasc, nseamn c:
orice religie i clerul aferent = strict rutate omeneasc.
Dedus din aceast c: 1. Ideea de Dumnezeu, odat ce am
ncuviinat c reprezint o Instan Infailibil, nu poate fi o
multitudine de existene/prezene, din simplul motiv c un a
fi Infailibil presupune n acelai timp i Unicitate (pentru c
lucrul care nu este Unic, nu poate fi considerat Perfect).
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 11 2. Or, avnd pe de o parte, un
Infailibil, iar pe de alt parte, o multitudine de reprezentri
declarative a Infailibilului, ajungem s vedem c fiecare din
aceste reprezentri declarative a Infailibilului (Religie, Cler)
este antagonist celorlalte, cu alte cuvinte spus: fiecare
religie, cler, nseamn o grav luare n deert a numelui
Domnului = rutate omeneasc. Dar eu prefer s nu folosesc
expresia rutate omeneasc. Prefernd s uzez expresia:
Cauze Sociale. Unde Cauzele Sociale au convertit Ideea de
Dumnezeu n Idolatrii, i, ajuni aici, vom observa c: luarea
n deert a numelui Domnului = Opoziie, rzvrtire fa de
un anume Ordinament, cci: Idolatriile = Ordinament (care i
explic degradarea Ideii de Dumnezeu, n favoarea
privilegiilor pe care le exercit mafia ordinamentului oricare).
Continuat enunurilor anterioare, vom stabili axioma c este
inacceptabil relaia: Opoziie, rzvrtire fa de un anume
Ordinament = Cauze Divine. n concluzie: Opoziie, rzvrtire
fa de un anume Ordinament = Cauze Omeneti. Cci:
spunerea c Rul care s-a ntmplat i se ntmpl n lume,
ar avea Cauze extraumane, nseamn substituirea cu un ap
ispitor a necesitii de a cuta i-a pune n practic, Soluii
de diminuare, reparare a Rului. i, raportndu-ne acum la
imaginea n care X are de lucrat asupra funcionabilitii
Sistemului Y, vom spune c: formula Cauze omeneti se
traduce prin relaia: probleme la nivelul lui Y =
disproporionalitate la nivel de fore ce vin exercitate de
ctre un anume tip de mecanisme (ce compun Sistemul Y)
asupra altor mecanisme. Este ca i cum ntr-un motor cu
ardere intern, ai pune cilindri construii din lemn. S nu ne
mirm c la prima explozie a benzinei n camera de ardere,
adus de scnteia produs de bujie, cilindrii din lemn se vor
face ferfeni. Or, dac la nivelul unei societi, una sau mai
multe clase de indivizi triesc prin nemunc, triesc din
nelciune - mai mult dect att: triesc i consum uriae
resurse pe lucruri imorale, dumane Omului, acumuleaz
uriae resurse, blocndu-le, resurse deci care nu se mai
ntorc n circuitul economic - toi aceti extrem de duntori
parazii sociali, justificndu-i exercitarea nefast n baza
ipocriziei c ar sluji Ideea de Dumnezeu, i taman impunnd
dogma: nu lua n deert numele Domnului = nu te opune, nu
te rzvrti Ordinamentului impus de noi = Cauze omeneti =
probleme la nivelul Sistemului, prin acestea deci Dumanii
Omului, i suporterii lor, comit o grav alt blasfemie care
ntineaz Ideea de Dumnezeu. / Nu exist i nu poate exista
Dumnezeu n sensul acelui om nemuritor, prost i ru, ce-a
dat i d unor lichele justificarea de a-i batejoc de lume. Noi
avem de ales ntre Ideea care poate da - ori un sens:
Umanismul, fundamentnd Legi apte s asigure echitatea i,
implicit, pacea social i buna relaie; ori lipsa de sens:
Idolatriile, fundamentnd convertirea vieii ctre dispreul,
chiar ura fa de frumuseile puine cte sunt, i bucuriile
posibil a le avea ntr-o societate n care omul s triasc prin
munc cinstit, util, n pace, prosper i nedezbinat de
manipulajul diverselor organizri criminale de soiul acelora
clericale care speculeaz condiia uman pentru a-l ine pe
Om sub teroarea capriciilor unor zei. ine de Natura n
general c, pn la urm, toate lucrurile ajung la o limit
unde sensurile se sfresc (faptul c fiecare murim, mai
devreme sau mai trziu). Iar iluziile de via etern ca slug
a vreunui zeu, de asemenea: mor odat cu acela care i le-a
fcut. Poate c unicul i cel mai bun lucru este tocmai faptul
c, murind, oamenii nu mai au posibilitatea de a vedea c
ateptrile le-au fost nelate. Viaa nu e o dualitate de genul
uneia efemere, i-a uneia nemuritoare. Nu. Nu exist o ea,
viaa aazis a doua, nemuritoare, ca noi s putem spune: -
Ea, viaa nemuritoare a fiecruia dintre noi... Nu exist
aceast ea, viaa a doua, nemuritoare, nici n forma unei
entiti la nivelul creia noi am fi ceva de genul celulelor,
legai unii de alii. Viaa este o unicitate a fiecruia, o funcie
a biologicului fiecruia. Att. n rest, fiecare i are propria
intimitate, propriile gnduri, triri, bucurii i tristei. Singurul
lucru care ne leag sau ar trebui s ne lege este acesta: Legi
dup care s funcioneze societatea n maniera capabil s
nu privilegieze sau s dezavantajeze pe cineva (permiterea
religiilor n spaiul public, de exemplu, i/sau permiterea
prozeletismului, nseamn privilegierea lichelelor, iar, pe de
alt parte, dezavantajerea acelora care nu au niciun chef de
a asculta tmpeniile idolatrilor).
GD Toma
13 fani
2
acum 2 ore fragmentul 12 La cte orori s-au ntmplat i
se ntmpl pe faa pmntului, chiar este cineva ntr-att de
naiv s cread c individul acela nemuritor, prost i ru,
pierde vremea urmrind i bucurndu-se de faptul c
individul de religia oarecare execut ritualurile oarecare, mai
mult sau mai puin din sincera convingere c exist zei? i,
poate cineva s cread c executarea ritualurilor oarecare,
mai mult sau mai puin din sincera convingere c exist zei,
ar avea vreo influen n sensul c individul acela nemuritor,
prost i ru ar deveni un aliat al aceluia care execut
ritualurile oarecare? Chestia e aa: dac executarea
ritualurilor oarecare, mai mult sau mai puin din sincera
convingere c exist zei, ar declana o alian a aazisului
zeu, aceasta n-ar putea s nsemne dect lucrul cum
urmeaz: cel ce execut ritualurile oarecare, mai mult sau
mai puin din sincera convingere c exist zei, i ar declana
aliana dat, nseamn c se afl ntr-o situaie similar
aciunii pe care o facem cnd aprindem un b de chibrit.
Cnd aprindem un b de chibrit, noi, de fapt, declanm un
fenomen. Un fenomen pur natural. Dar istoria ne arat c
atunci cnd un individ sau o societate este animat de
aazisa credin n zeul/zeii oarecare, cu ct aceast animare
de credina n extrauman este mai mare, cu att mai mare
va fi declanarea nu a unei aliane din partea extraumanului,
ci o declanarea a Rului, de asemenea: nu de sorginte
extrauman. Deducem de aici c aazisa credin n instane
superioare Omului, este un declanator al unui fenomen pur
natural, este un declanator, n realitate, pe care-l vom
indica mai exact cu expresia: Sindrom. Prin urmare: aazisa
credin n realiti paraumane i/sau paranaturale =
declanare a Sindromului Religiozitate = Ru = Cauze
Naturale/Efecte Naturale (c i bolile n general i/sau
moartea sunt lucruri naturale, cauzate, la fel: de lucruri
anterioare naturale ). Dac o u nu ni s-a deschis, cnd am
btut, este, poate, pentru c nu era nimeni acas. Glumesc.
Ideea e c erijarea neaprat i numai a noastr, n victime, o
astfel de filosofie e duntoare. Multe ui nu ni se deschid
din cauza noastr. E un adevr. Un adevr la care ar trebui
s reflectm mai mult, pentru a ne vedea fiecare dintre noi,
mai nti brna din ochiul propriu, ca, mai apoi, s ne dedm
la a critica paiul din ochiul vecinului. i, totui. La fel de
adevrat e c multe, foarte multe ui, nu ni se deschid din
motive ca rutatea, prostia, corupia, hoia etc., etc.,
existente n societatea n care trim - societate n care sunt
ridicate la rang de valoare tocmai formalismul, ritualul,
lucrurile simbolice i doar declarative. Cheia temniei este
ntr-adevr la noi. Numai c n lume funcioneaz dictatura
majoritii, a mafiilor care au tot interesul s manipuleze
majoritatea ctre a nu dori ca temniele s se deschid.
Referitor la faptul c un Dumnezeu-persoan i/sau
Dumnezeu entitate abstract, i-ar fi aruncat ochii spre
creaiile lui, pentru a vedea cum i folosesc creaiile lui,
libertatea, chestiile ar fi cam aa: 1. Ca s-i pese, ntr-
adevr, foarte mult, astfel s fii foarte insistent n a te ngriji
de creaiile tale, Omul, trebuie s nelegi Omul, neaprat la
modul absolut. Dar ca s nelegi Omul neaprat la modul
absolut, trebuie s ai strict specificitile Omului (s fii
muritor, n primul rnd, s cunoti durerea, dezndejdea,
bucuria sau amrciunea iluziilor etc.) 2. Dac eti un
Dumnezeu cu strict specificitile Omului, nseamn c nu
eti Dumnezeu. Eti un om. Care doar crede c este
Dumnezeu. i, oricum, ca Dumnezeu cu strict specificitile
Omului, nu vei fi n gradul de a-i arunca un ochi spre
creiile tale, pentru a vedea cum i folosesc creaiile tale,
libertatea, sau vei putea s o faci doar ntr-o msur redus.
Limitat n timp i spaiu. Tu doar vei crede c supraveghezi
venic i ntreg cumulul de creaii ale tale. Ajungnd, n felul
acesta la situaia n care creaiile din timpul i spaiul pe care
le poi "acoperi" cu atenia ta, vor fi privilegiate, n timp ce
creaiile din timpul i spaiul pe care nu le poi "acoperi" cu
atenia ta, pentru c tu eti un Dumnezeu strict cu
specificitile Omului, aceste creaii deci vor fi defavorizate.
Discriminare, adic (chiar i dac involuntar). 3. A fi un
Dumnezeu lipsit de strict specificitile Omului, spunea
cineva, la un moment dat, c el dac ar fi fost Dumnezeu i-
ar fi aruncat un ochi la creaiile sale, pentru a vedea cum i
folosesc ele libertatea o chestie pe care el o spunea mnat
de o gndire specific unui virtual Dumnezeu de maniera
punctului 1. n realitate, nimeni n-ar face-o. Pentru c, n
schimbul puterii...
GD Toma
Evolutia
Neviul........
Cum explicam evolutia neviului:.... punct infinit de mic ,
infinit de fierbinte ...care prin extensie ( explozie) sa
genereze big-bang-ul -energii -lumina-campuri -materie ?
Cine a( sau cum s-a) "concentrat" o asemenea cantitate de
energie ?Daca suntem efectul unui alt fenomen .... exterior
universului cunoscut?
Viul.........
Care este raportul intre mediu( neviu) si viata?
Mediu variabil( neviu)... in timp si prin incercari multiple
genereaza viata?
Sau o forta vitala a universului genereaza viata care se
adapteaza la conditiile de mediu?
Forta aceasta vitala ere un plan? El este fix sau perfectionist
, autocorector?
Care este sensul evolutiei? Spre o fiinta care sa-l cunoasca si
sa se autocunoasca?De ce ar vrea "universul" sa se
autocunoasca?Si dupa ce s-a cunoscut ( reflectat) in mintea
noastra , de ce va dispare ajungand inert?
daca toate aceste fenomene se desfasoara dupa legi a le
fizicii, chimiei , biologie....cunostute multe dintr ele,
"logice" ..exista un plan , un proiect , un planificator, ? In
lumea curenta cat de frecvent hazardul , intamplarea
..gereraza o atata ordine logica su sens?
//Vitalitatea
Finantele
Emotiile
Relatiile
Spiritualitatea
Contributia
Rezolvarea problemelor
Gandirea strategica
mel
//citate celebre din uea, citate alese special pentru un
propagandist ateist tiinific ca tine: "tii unde poi cpta
definiia omului? - te ntreb. n templu. n biseric. Acolo eti
comparat cu Dumnezeu, fiindc exprimi chipul i
asemnarea Lui. Dac Biserica ar disprea din istorie, istoria
n-ar mai avea oameni. Ar disprea i omul." & "Am avut
revelaia c n afar de Dumnezeu nu exist adevr. Mai
multe adevruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu
niciun adevr. Iar dac adevrul este unul singur, fiind
transcendent n esen, sediul lui nu e nici n tiin, nici n
filozofie, nici n art. i cnd un filozof, un om de tiin sau
un artist sunt religioi, atunci ei nu se mai disting de o bab
murdar pe picioare care se roag Maicii Domnului." & Aa
am spus eu n temni: Domnule colonel - eram ase sute de
ini ntr-o curte nchis - nu vei fi voi, comunitii, niciodat
revoluionari pn nu vei imita pe cel mai generos zeu pe
care l-a dat istoria lumii, pe Hristos. n parabola cu oaia
rtcit, un pstor prsete o turm ntreag n cutarea
unei oi. S tii, asta se cheam "unanimism moral cretin".
Fiindc n universul lui Hristos o celul care mai palpit ntr-
un muribund e mai valoroas dect toate galaxiile posibile."
& "Libertatea omului e partea divin din el." & "Iisus Hristos
este eternitatea care puncteaz istoria." & "Dumnezeu
contopete libertatea cu necesitatea i deci cu ordinea. Unul
din paradoxurile ordinii cretine este acesta: atotputernicia
lui Dumnezeu nu anuleaz liberul arbitru, fiindc adaptarea
mecanic face inutil efortul pentru mntuire." & "Mi-am dorit
de multe ori s fac o tez de doctorat cu tema: aflarea n
treab ca metod de lucru la romni."
Crisalida (pupa)
//
Care autoritate? Mai are Romania modele care sa oblige la
autoritate? Un Behehecali in parlament e dovada ca lumea s-
a intors cu fundul in sus. Modelele care ar fi putut inspira
autoritate s-au vazut nevoite sa se retraga in fata unora ca
acesta. Asta este autoritatea oficiala care ne pastoreste ca
pe oile lui, azi. La autoritatea existenta in functii ne raportam
nu la cea ideala. Respect fata de politia romana care sparge
seminte la coltul pietii impreuna cu bisnitarii si cu
floraresele? Respect fata de profesorii care nu numai ca nu
mai stiu sa isi faca treaba, caci altfel n-ar fi atatea milioane
de roamani agramati si inapoiati, fara educatie, in tara? In
plus, fara atentiile cuvenite se trece foarte greu prin scoala
daca nu esti un geniu de la natura... spagile de rigoare.
Respect pentru judecatori, cand lasa sa treaca tantarul dar
inghit camila? Cand sunt facuti cu mainile curate toti
interlopii de omului de rand ii e si frica sa mai reclame pe
vreunul dintre acesti mafioti la politie, caci sunt intorsi acasa
de judecatori si tot cel pagubit plateste in final? Respect
pentru preotii care spun ca imparatia lui Dumnezeu este in
ceruri si ca nu pe pamant sunt comorile adevarate, asa ca
poti sa renunti la averi, ca sa te mantuiesti... dar a lor casa,
a lor masina, sunt cele mai rasarite din sat ( nu generalizez,
dar asa e de cele mai multe ori)? Cand au facut specula cu
viata si cu maortea, caci caci pentru botez, nunta,
inmormantare, trebuie ca familia sa aiba bani multi pusi
deoparte? Respect fata de medicul care nu mai e sigur ca te
va face bine daca nu ii vii cu ceva consistent (nu vorbesc din
auzite), si chiar daca te face bine, are el grija sa te mai lase
sa infrunti vitregiile sistemului medical romanesc, doar daca
nu il faci sa devina brusc dedicat profesiei, cu vreun plic?
Respect pentru cine, deci? Pentru autoritatile surogat nu poti
avea decat un surogat de respect. Societatea romaneasca
era atomizata demult. Toti stiau ca cel de langa ei fura, si toti
furau la fel, toti stiau ca cel delanga ei e pus acolo mai pe
pile, mai pe relatii... si ei erau cam pe acolo. Invidia ii facea
sa spuna ca celalalt e hot, da, mai hot decat ei, sau
incompetent, mai incompetent decat ei. S-a spus despre
presedinte ca a impartit societatea... n-a impartit-o, era asa
dinainte, doar ca a scos oglinda fermecata, care in loc sa
spuna societatii cine-i mai frumoasa in tara, a aratat- o asa
cum este ea: batrana, cocosata, plina de negi si stirba. Cu
adevarat o cotoroanta.///
Hai sa vedem care este mediul social , moral din care provin
judecatorii, politicenii, functionarii.... in care ne formam noi
romanii , in general.
Care ar fi normele morale ale mediului familiar ,scolar,
social.. in care crestem si ne formam in Romania? Cred ca
suntem formati ,educati sa ne "orientam" sa ne "descurcam"
sa punem interesul nostru imediat ( nu avem viziune de
ansamblu ) mai presus de reguli,legi, principii morale....Si
atunci este firesc ca si judecatorii, ca si functionarii...sa se
orienteze functie de putere. Asa a fost tot timpul la noi la
romani. Cine are "principii morale", cine doreste respectarea
legii , a principiului competentei... pe la noi ? In general cei
ce "nu ajung la struguri", sau nu au ajuns in situatia sa
profite de ceva...Daca chiar exista cativa, sistemul il
ejecteaza....Judecatorii sant si ei un grup de interese si nu un
grup profesional cu principii . Ori interesele se pot realiza cel
mai bine cand esti la putere , sau cu puterea.
Nimic nou sub soare.
Petre Tutea este printre putinele "autoritati " care si- a TRAIT
credinta. Nu sant simple concepte ale unei minti ce sta la
birou si scrie. Exista o ratiune "inferioara" ce judeca , face
planuri cum sa obtina cea ce vrea pe seama celorlalti si o
ratiune "superiora " care e o cale catre adevar.
Dupa cum spunea Gandhi - Imi place Hristos dar nu-mi plac
crestinii. Crestinii sunt atat de diferiti fata de Hristos...
VENITUL DE BAZA
http://www.youtube.com/watch?
feature=player_embedded&v=Q7TMLDYX9Ao
Grundeinkommen - ein Kulturimpuls (Venitul de baza)
http://www.riscograma.ro/2900/vreti-sa-stiti-cine-sunt-
adevaratii-asistati-sociali/
http://www.riscograma.ro/6462/cele-sapte-bande-de-hoti-
care-au-facut-a-doua-nationalizare/
CEHOV
http://www.cehov-audio.com/
http://www.trilulilu.ro/muzica-traditionala/cehov-doua-
scandaluri
Craias alegndu-te
ngenunchem rugndu-te,
nal-ne, ne mntuie
Din valul ce ne bntuie;
Fii scut de ntrire
i zid de mntuire,
Privirea-i adorat
Asupr-ne coboar,
O, maic prea curat
i pururea fecioar,
Marie!
de Mihai Eminescu
bine rau
religie credinta
Tesaloniceni 5:21, 22
"Ci cercetai toate lucrurile i pstrai ce este bun. Ferii-v
de orice se pare ru"
http://ro.wikiquote.org/wiki/Albert_Einstein
melos Romani 3.27 : " Unde este, dar, pricina de laud? S-a
dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu! ci prin legea
credinei." i 28: "Pentru c noi credem c omul este socotit
neprihnit prin credin, fr faptele Legii."
acum 5 ore i mai departe tot Pavel, Galateni cap 2: 16
"Totui, fiindc tim c omul nu este socotit neprihnit prin
faptele Legii, ci numai prin credina n Isus Hristos, am crezut
i noi n Hristos Isus, ca s fim socotii neprihnii prin
credina n Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru c nimeni
nu va fi socotit neprihnit prin faptele Legii." 21 "Nu vreau s
fac zadarnic harul lui Dumnezeu; cci, dac neprihnirea se
capt prin Lege, degeaba a murit Hristos." i cap. 3: 6 "Tot
aa i Avraam a crezut pe Dumnezeu, i credina aceasta i-a
fost socotit ca neprihnire. 10 "Cci toi cei ce se bizuie pe
faptele Legii sunt sub blestem; pentru c este scris:
Blestemat este oricine nu struie n toate lucrurile scrise n
cartea Legii, ca s le fac. 11 "i c nimeni nu este socotit
neprihnit naintea lui Dumnezeu, prin Lege, este nvederat,
cci cel neprihnit prin credin va tri. 12 "ns Legea nu
se ntemeiaz pe credin; ci ea zice: Cine va face aceste
lucruri va tri prin ele.
acum 5 ore i'n sfrit, Steihard cu al su Jurnal, despre
acelai lucru: Crestinismul, sa luam bine aminte, nu e o
simpla scoala a cinstei, curatiei si dreptatii, ori o nobil i
raional explicatie a universului (teologia mai bine decat
zoologia ne dezvaluie tainele vietii Emil Cioran) ori un inalt
cod de purtari (confucianismul, sintoismul); ori o terapeutica
evazionista (stoicismul, Yoga, zenul) ori un set de intrebari
(taoismul) ori un act de supunere in fata Unicului.. E mai
mult si mai deosebit: e invatatura lui Hristos, adica a
dragostei si a salvatoarei putinti de a ierta. Nici o religie nu
concepe indreptarea pacatelor altfel decat pe drumul logic al
compensarii (iar in brahmanism si budism, teoria - prin
samsara e impinsa pana la consecintele cele mai absolute);
numai in religia in care dumnezeu nu primeste jertfe, ci se
jertfeste El nsui, sa putut ivi speranta stergerii totale si
instantanee a pacatelor, prin cel mai cutremurator si mai
anticontabilicesc deci si cel mai scandalos act. (In
aceasta metanoie, revoltatoare pentru ordine, ratiune si
dreptate, isi gaseste probabil exlicatia si ciudata repulsie pe
care, singura dintre toate celelalte confesiuni, o provoaca
multora crestinismul. [pag. 163]
acum 5 ore i ca s fie i bomboana pe coliv, tot din
Steinhardt, voi da aseriunea cea mai grea citat de el de'a
lungul ntregului Jurnal, cea a lui Kirkegaard: "Contrariul
pcatului nu este virtutea..." (c dac nu tii, asta o spun
eu, cel mai virtuos este...Satana, i iari dac nu tiai,
sfinii i cereau ei iertare de la enoriaii venii la ei i nu
invers) "contrariul pcatului este libertatea" completat de
Benda "Bunul cel mai de pre al omului nu este viaa ci
libertatea".
Romania
Pretul mediu al unui apartament de 50 mp intr-o zona
necentrala in Romania este de circa 40.000 euro (178.000
lei), iar cele mai recente date statistice plaseaza salariul
mediu net de 1.552 lei (350 euro). Astfel, pe plan local ar fi
necesare salariile pe circa 9-10 ani pentru a acoperi valoarea
medie actuala a unui apartament.
Bulgaria
In Bulgaria un apartament de 50 de mp intr-o zona
necentrala costa in jur de 58.750 de leva (circa 30.000 euro),
la un salariu mediu net de 768 de leva (peste 390 euro).
Astfel, un apartament mediu in Bulgaria este echivalentul
salariului mediu pe mai putin de 7 ani.
Ungaria
In Ungaria o locuinta de 50 de mp are un pret mediu de circa
12,2 milioane forinti (peste 40.000 euro). Avand in vedere
salariul mediu net de peste 140.000 de forinti (circa 470
euro), valoarea unei locuinte cu aceste caracteristici este
echivalentul salariului mediu pe circa 7 ani.
Polonia
In Polonia salariul mediu net este de 2.500 de zloti (600
euro), iar pretul mediu al unui apartament de 50 de mp intr-o
zona necentrala este de circa 250.000 de zloti (circa1.000
euro/mp) -60.000 euro. Astfel, pretul unui astfel de unitati
este echivalentul salariului mediu pe circa 8 ani.
Republica Ceha
Un apartament de 50 de mp intr-o zona necentrala costa in
medie circa 1,6 mil. coroane (62.000 euro). La un salariu
mediu de peste 21.000 de coroane ( peste 500 euro), pretul
unui apartament echivaleaza cu salariul pe 7 ani.
Olanda
In Olanda, valoarea medie a unui apartament de 50 mp intr-
o zona necentrala este acoperita de salariile medii cumulate
pe 4 ani. Salariul mediu in Olanda depaseste 2.000 euro, in
timp ce pretul unui apartament de 50 de mp este de circa
100.000 euro.
Spania
In Spania cuantumul salariului mediu pe circa 6 ani acopera
pretul mediu al unui apartament de 50 mp intr-o zona
necentrala.
Italia
In Italia, salariul mediu pe 6 ani acopera valoarea unui
apartament de circa 50 mp intr-o zona necentrala.
Metodologie
bancuri
societate educatie
a educa sentimentul solidaritii, al colectivitii-temelia
nsi a societii
Educatia - informare -deprinderi dezvoltarea gandirii logice ,
a imaginatiei ....
Mintea din instrument al cunoasterii si intelegerii lumii in
care traim, a semenilor, a Universului , a noastra insine
( cum ne functioneaza mintea?)... a devenit stapanul Fiintei
noastre. Ne identificam cvasi-total cu "produsele" ei
(perceptii , conceptii ,vise, dorinte, iluzii, deceptii...). "Pacatul
originar" a aparut , cred, in momentul in care am renuntat la
a trai in armonie cu realitatea. Am inlocuit realitatea -trairea
noastra in realitate ....cu reflexia ei in mintea noastra.
Istoria a lalelelor ne arata o analogie asemanatoare . Se
dadeau averi imense , se omorau oameni , din bogat
deveneai sarac peste noapte si invers....pentru un bulb de
lalea a carei floare avea anunite nuante , combinatii de
culori... Asta pana in momentul in care s-a constatat ca
aceste nuante , puncte colorate... erau produse ca efect a
unui parazit ce ataca bulbul. Indemnul dv. " s apucm o
imaginaie bun" este bun cu o completare ...sa invatam
cum ne functioneaza mintea .( care e asemena unei gradini-
ce se seamana si se cultiva ...aceea va creste si se va
dezvolta.Si oricand noi , sau altii vor putea arunca in ea
semintele buruienilor.)
http://palamida.wordpress.com/2009/07/22/primavara-vara-
toamna-iarna-si-iarasi-primavara/
http://www.youtube.com/watch?v=JvdL3R7fDL4
univers
audienta
Aceast cifr este indicatorul de audien reach i se
definete ca fiind numrul de persoane distincte care au
urmrit un program TV cel puin un minut. Spre deosebire de
rating, care arat media de telespectatori pe minut a unui
program, reach se refer la persoanele distincte.
Acorduri:
Strofa: la Mi Do Sol / Fa Do re Mi / la Mi Do Sol / Fa Sol Mi la /
re la Mi la / Fa Sol re Mi
Refren: la Fa Do Sol Mi / la Fa Mi la
Versuri
(Adrian Paunescu)
http://www.youtube.com/watch?
feature=player_embedded&v=QJwkH2dkJ7U
Prietenul meu, ingerul
biserica
http://www.youtube.com/watch?
feature=player_embedded&v=mcprZbat0CQ
Manastirea Banceni - filmul FORPOST / Fortareata
strabuna .flv
Anunt RENEL
Pentru toti cei care sunt nemultumiti de cresterea pretului la
energia electrica in anul 2013, iata si raspunsul celor de la
ENEL
Stimate consumator,
Va facem cunoscut faptul ca intelegem supararea dv. in
legatura cu recenta crestere de preturi.
Dar, trebuie subliniat faptul ca in timp ce cresterea preturilor
a fost decizia noastra, a fi suparat este decizia dv.
Noi suntem o companie mare, asa ca veti plati ceea ce va
spunem noi sa platiti.
Este decizia noastra si este lege...
Aceasta nu este alegerea dv.
Noi avem puterea, dv. aveti nevoie de putere (electrica).
Ce pacat ! Nasol sa fim in pielea dv.
Am atasat o mica fotografie ca sa va ajutam sa intelegeti
raspunsul nostru.
Va dorim o zi buna si continuati sa fiti buni platnici ai
facturilor noastre!
La inceput era piata de 20 mil. care asteptau un an pentru un TV
color. Bani erau ramasi de la fostul regim. Se terminara banii, nu-i bai
aveam ce vinde si privatiza. Se tremina si privatizarile, iarasi nu-i bai,
ne imprumuta ei. Iar acum e ca in bancul cu vulturii, cine vrea
ochisori, papa si unghioare..
Identitatea liberala
//gd toma
aazisa BOR este una din marile probleme ale
Romniei, n egal msur cum ortodoxismul n
general este una din marile probleme ale rilor
balcanice. Ortodoxismul nsemnnd perpetuarea unei
fantome, anume exercitarea puterii unui fost imperiu,
ce tnjete nc la o renviere (Imperiul Bizantin,
adic: Romania). Romnii, de fapt, mare lucru n
comun cu aazisul cretinism tradiional, nu au.
Adevratele tradiii ale romnilor au fost terse de
aceast schizofrenie aazis ortodoxism, pentru c s
fie pus n loc, o dublur la diversele forme de
autoritate ce au subjugat i nc i subjug pe romni.
Religiile n general reprezentnd un cumul n
concuren cu legile de Drept ce funcioneaz la un
anume moment, ntr-un anume spaiu. Astfel c o
comunitate, n loc s aib disponibilitatea de a-i
limpezi sistemul juridic spre sensul uman i just, iat,
este mpins ctre a se rupe de realitate, ctre a
perpetua, a adopta, a recunoate, a tolera pe mai
departe, falsele normaliti/aazise valori ce justific
autoritatea i normele surogat impuse de exercitarea
ierarhiilor clericale oarecare. Aazisa Biblie nu conine
idei. Conine doar posibiliti de a rstlmci de
maniera c, pn la urm, laptele e negru. ntre
aazisa Biblie, i acele cri de joc din care
"specialitii" n clarviziuni pretind c ar extrage nu
tiu ce paranormaliti, nu e nicio diferen. Cum nici
ntre aazisa Biblie, i alte murdrii de tipul acesta,
alde Coranul i restul de mruniuri poreclite sfinte
scripturi, nu exist vreo diferen. O scriere ca s
poat fi considerat ca prezentnd Adevruri
Universale, trebuie s fie de felul c nu se va situa pe
o poziie de antagonism, fa de alt scriere ce ar
trata acelai subiect, dar n moduri diverse, alctuite
n timpi i spaii diverse. O scriere stiinific, de
exemplu. S lum cazurile celor dou nouni
matematice, anume "zero" i "Pi". Cnd europenii (cu
vechi i mari descoperiri de Adevruri Universale, din
cte pot s ne ofere nelegerea matematicilor) au
ajuns n Americi, mare le-a fost mirarea s vad c i
acolo, de mii de ani, "zero" i "Pi" erau cunoscute. i
erau cunoscute, fr s fi existat vreo tangen ntre
o cultur i alta. Cunoaterile acestea deci se
confirmau reciproc, i nu erau antagoniste, cum sunt
religiile n general, de la o comunitate, la alta, de la
un timp i spaiu, la alt timp i spaiu. Enunului
1+1=2, dac n-avem ce lucra, i dac, bineneles,
asta ne va aduce lovele de la fraieri, noi putem s-i
aducem rstlmciri grl, astfel s ajungem la
"marele nostru adevr" c 1+1=54. Aa se ntmpl i
cu religiile n general, i nu cu ele, ct cu clericalismul
n general. Avem pe de o parte: 1. Enunul 1+1=2=
religii/clericalism n general ce au subjugat i subjug
lumea, mpingnd lume la rzboaie catastrofale (s ne
gndim la rzboiul de 100 de ani, la rzboiul de 30 de
ani, la cruciade, la exterminarea popoarelor din
Americi, la ororile Inchiziiei, la terorismul
internaional al prezentului, la faptul c
religiile/clericalismul n general au fost lucrurile ce s-
au opus cel mai mult desfiinrii sclaviei i iobgiei,
lucrurile ce s-au opus cel mai puternic Drepturilor
Fundamentale ale Omului);
certitudine aroganta
http://www.armbell.com/melos/viewforum.php?
f=1&mforum=melos
http://www.armbell.com/melos/viewtopic.php?
p=304&mforum=melos#304
Ce ne lipsete?
Ne lipsete solidaritatea.
//
Parusia<gr. Parusia= venire, prezenta>=evenimente
legate de a doua venire a lui Hristos la sfarsitul
veacurilor.//
http://www.youtube.com/watch?v=R7H7uejHI58
The Ultimate Gift RoSubstitrat HD
//
Carnea de cal din Romnia a fost vndut mai nti n
Olanda, care, la rndul ei, a vndut-o mai departe
unui antreprenor din Cipru. Cipriotul a comercializat-o
apoi n Frana, firmei Spanghero, care aprovizioneaz
cu carne firma Comigel- companie din Luxemburg care
a scos pe pia produsele de carmangerie vndute n
magazinele Tesco i Findus din Marea Britanie.
//(armbell.com/melos)///
//
Herr Hoher
acum 15 oreMel, Men, Gogu al Cinzecisioptelea, Gyll
al Nimanui, Paun Pasare Fudula, Stefana, Steffy
scl....Ha, ha, ha! Bai Echpa de Fluierasi acuma vedeti
ce va coc USLamistii (ala cu Ponta si Nascase)? Da nu
mai scheunati nimic. ca In lipsa lu' Grigore nu mai
strica numeni un cent pe voi. Urmeaza FOAMEA! Si
FRIGUL. Strangeti cureaua si mai puneti o haina pe
voi ca pana la "prezidentiale" nu se mai platesc
soldele.....//
Plesu
lucrul care lipsete n cel mai nalt grad - i msor
bine cuvintele, iar unii o s se mire c tocmai eu fac
aceast declaraie - este patriotismul...- ci s uii de
tine ca s faci ceva pentru comunitatea ta. Eu nu
cunosc n momentul acesta un politician capabil s
uite de sine. Toi sunt umflai de sinele propriu. De
cariera lor, de imaginea lor, de dumniile lor i de
ambiiile lor. Eu nu recunosc n niciunul un interes real
pentru binele rii.
talk-show.
Are cuvintele la el Pe vremea mea se spunea c
are papagal.
Profanii
"Toi sunt umflai de sinele propriu. De cariera lor, de
imaginea lor, de dumniile lor i de ambiiile lor." Si
nu numai politicienii....
Da, dar a adus partidul mai sus ca niciodat, l-a adus
la guvernare. Bine, aa, prin aliane de tipul sta
poi s obii ce vrei pn la urm, acesta nu este un
merit n sine. Conteaz i pe ce cale l aduci la o
anumit poziie.
Domnul prim-ministru are ceva dansant n care ceea
ce conteaz este s ias el mo din diverse
mprejurri. O glumi, o eschiv, o mic scuiptur,
asta pe fondul unei grave carene etice. Nu e normal
ca un om care a fost dovedit c a fost plagiator, s
treac aa de uor peste lucrul sta. i ar avea la
ndemn, cu o minim inteligen, mijloace s
tearg episodul. De plid, s spun: Renun la titlul
de doctor. A fcut-o acum, de curnd, un ministru
german care nu plagiase la nivelul la care plagiase
domnul Ponta.
n Romnia, furtul intelectual nu este considerat o
mare tragedie. Nu am vzut micri de strad, nu am
vzut toi doctoranzii din Romnia n faa Palatului
Victoria!
Da, pi avem o problem i la baz nu numai la vrf.
Sunt de acord cu dumneavoastr. Dar vorbim mereu
de uitarea de sine. Am fost cu toii impresionai s
vedem o nvtoare fcnd greva foamei pentru
salariu. Ce a ajuns nvtoarea aceea?Nu am s trec
peste greelile pe care le-a fcut Traian Bsescu n
privina asta, care a ncurajat de-a lungul anilor un tip
de discurs care a fcut coal. Aceste mici nravuri
btioase, pe care acum le au mai toi politcienii, el
le-a deschis, ca s spun aa, ua spre arena public,
cu stilul su de biat de biat care le-o zice. Dar
trebuie s spun c, n momentul de fa, el are cel
mai puin de pierdut din activitatea lui politic, tie c
peste doi ani se retrage i, o credem sau nu, el este
mult mai dezinteresat n aciunea lui politic.
Pornim de la observaia c nu mai avem un proiect
comun pentru Romnia - ultimul a fost aderarea la
Uniunea European n 2007.
Cateva observatii:
1. Nu e vorba de patriotism ci de lipsa de civilizatie,
de educatie civica si politica.
Probabil ca avem un egoism mai ...primar, mai
rudimentar , amestecat cu ignoranta.
2.Noi nu am avut nic un proiect dupa 89.
Altii :UE, NATO,FMI, marile corporatii ....au avut cate
un proiect cu Romania.
Si si l-au realizat . Noi mai mult le-am pus bete in
roate.
Ei ne dadeau teme , noi le promiteam ca le facem ...
si cand ne verificau ...ne prindeau cu tema nefacuta.
3.Lucrurile s-ar schimba in Romania daca am face
niste scoli nationale de educatie civica ,
de responsabilitate, de intelegere a realitatii lumii in
care traim...
Dar politicienilor le place asa cum santem . Santem
mai usor de controlat .
Iar noi santem " plini se sine " , le stim pe toate... asa
ca slabe sanse.
4. Alesii sant o oglinda a noastra . Criticandu-i ne
criticam fara sa stim pe noi insine ( ca majoritate)
plesu
clonez in continuare
ura si-mi iese perfect
clonez in continuare
indiferenta si pace, dar nu-mi iese
apoi tot eu
sunt nevoita sa le eutanasiez.
oxitocina hormon
dopamina
//"patrie/mama-stat/tata"//
MEN=SILVIU
http://www.cartiaz.ro/index.php?
option=view&cat=16&cid=988&ext=pdf
''economie
Iucu
//Da, am sa ma bag si eu putin aici pentru ca iluzia e
relevanta pentru zilele de acum, caci chiar asa se si
intampla :
judecam imediat, ne aruncam, muscam, inghitim
galusca sugerata de altii (nu vorbesc critic sau de rau
aici).
Nu mai gandim, ideile lor devin in mod subtil ale
noatre, "traim" viata cum si pe care o vor altii, omul e
despersonalizat complet si e gata dospit, numa bun
de bagat in cuptorul manipularii.
Iluzia (si iluziile sunt dragute nu-i asa, omului ii place
sa fie mintit frumos !) contine in ea si modul de
manipulare care manipulare trebuie facuta de un
"expert credibil" aici Coperfield (dar de exemplu,
toate stiristele sunt dive active in societate, fericite
foc, care canta, fac parada modei, tin conferinte, scriu
carti, dau autografe ...) si de obiect, aici Dama de Pica
de exemplu !!!
Azi o dama, maine o trefla si uite asa ne irosim !
Osho//
Astzi v prezentm celebrul test triplu al lui Socrate.
Cu ajutorul acestui filtru se pot elimina multe dintre
rutile i neplcerile zilnice.
biserica
Cele 18 culte religioase primesc n 2013 de la buget
487,4 milioane lei, respectiv 0,08 % din PIB, din care
276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului
clerical, 174,1 milioane lei pentru cel neclerical i 36,4
milioane lei sprijin pentru construcii, restaurri,
informeaz Patriarhia.
Potrivit dateleor furnizate de ctre Ministerul
Finanelor Publice Patriarhiei, suma de 487,4 milioane
de lei reprezint 0,2 % din bugetul de stat pe anul
2013, respectiv 0,08 % din PIB-ul Romniei pe anul
2013.
CAPITOLUL 14
Cum s ne purtm cu cei slabi i s nu dm prilej de
sminteal nimnui.
http://www.p4panorama.com/panos/HOLYLAND/index.
html
DEFINITIE
Dumnezeu este forta vitala ( Dumnezeu este verb -
actiune inteligenta-mai mult decat substantiv) ce a
concentrat energia( intr-o matrice informationala) cu
reguli dupa care sa evolueze de la energie pura la
substanta densa , din care a generat viata si regulile
dupa care sa evolueze .
INVENTATORUL CAPRA
Eu m simt un nemulumit. Savantul este naivul
pentru c-i imagineaz c poate accede la adevrul
absolut prin studiu, ceea ce este fundamental greit.
Nu exist adevr absolut, ci doar adevrul divin. Omul
se deplaseaz asimptotic spre cunoatere, pe care nu
o va cunoate niciodat, pentru c asimptota
ntlnete verticala cunoaterii undeva, la infinit.
Practic, niciodat. Pe de alt parte, omul este limitat
la statutul de om. Vedei dumneavoastr, noi facem
parte dintr-o sup cuantic i ne micm n ea, nu
putem iei, pentru c ne brbierete. i atunci
suntem limitai. Omul nu poate gndi cosmic, nu
poate gndi spaial. Sunt anumite vrfuri care au
reuit s se apropie, dar nu s-l gseasc. Iar
apropierea nu se face prin studiu, ci prin revelaie.
Cnd a fost ntrebat Isaac Newton cum a descoperit
legea atraciei universale, a spus c a fost inspirat.
Pi, inspiraia este de natur divin, domnioar
drag, nu urmare a studiului. Din contr, s-ar putea
ca studiul s ne ncurce. Mark Twain spunea c nu o
s permit colii s-i strice educaia. coala este
pentru marea mas, nu pentru genii.
Motorul, n orice realizare, i are cteva cauze:
angoasa, complexul de inferioritate, lehamitea de
cotidian i, nu n ultimul rnd, lipsurile. Criza este
factor de progres. Crizele au oferit cele mai mari
personaliti. Eu, neintegrndu-m n vrsta mea,
fceam castele, tractorae, pentru c nu m jucam
alturi de ceilali. Eram marginalizat, invectivat,
agresat fizic.
http://www.wimp.com/inspireyou/
Inteligenta
Un om cu adevarat inteligent (ce intelege sensul lumii
in care traieste) nu poate avea ca scop dominarea
celorlalti , ci cunoasterea de sine
vdc
//E un spatiu virual in care facem schimburi de pareri .
Nimeni nu se "inhaiteaza" cu nimeni. Perlele" de
gandire nu sant ale mele .Nu sant in stare de asa
ceva. "Perlele" sant... ce am inteles si experimentat
de la alti ganditori intelepti ai lumii. Asa cum spune
Ecleziastul..."Nimic nou sub soare".. Cat despre
narcisim , probabil ca nu ai inteles bine semnificatia
cuvantului. Toate frazele in care reversi infatuari ,
mandrie , dispret .. nu sant decat forme de narcisism.
Satisfactia cu care te lauzi , adica autosatisfactia ta
mentala ...seamana a masturbare intelectuala. Pentru
o persoana care a "lucrat pe santiere si am trait pe
trei continente si 6 tari " ..ai ramas cu destul de
putina ..maturitate, echilibru psihic. Asemenea unui
copil crezi in mintea ta ca daca spui unuia ca-i "prost "
,de ex ., acela devine automat "prost". Sau daca spui
despre tine ca esti "desteapta" chiar esti. Doar
imaturitate . Folosind terminologia clerului autohton
simulezi ca esti ..."prea plina" de tine, "prea
infumutata".. si esti probabil "prea-nefericita". Un om
matur , echilibrat in fiinta sa nu trebuie sa mai
demonstreze nimic celorlalti, nu mai are nevoie sa se
compare , sa jigneasca, "sa se dea mare" . Intre cea
ce spui despre tine si cum te manifesti este o
contradictie ca de la cer la pamant. Si mie mi s-a
parut "fair-play" sa-ti raspund.
CTP
Daca maestrului speculatiilor "logice' , cu doctorat in
manipulare , "crucisatorului" jurnalismului romanesc
" i se pune pata" pe cineva, tirul sau e
necrutator.....Nu conteaza omul , nu conteaza
adevarul , nu conteaza contexul... conteaza
autosatisfactia sa "intelectuala"
(Nu pot sa scriu cuvantul din dictionar ...ca nu se
aproba)
In cea ce-l priveste pe dl Jinga ii mai trebuie lectii de
socializare ( o fi prea emotiv) , sau lectii de engleza.
La ceva trebuie sa exerseze in mod sigur. In
diplomatie conteaza nu numai ce sti , ci si "cum te
prezinti"
//Pentru anii 80', de exemplu, de teroare si de
privatiuni drastice nu cred ca sunt de vina sovieticii.
De altfel, cu sovieticii s-a cam terminat dupa moartea
lui Stalin (1956) ...iar la inceputul anilor 60 Romania a
terminat si cu plata datoriilor de razboi fata de
sovietici. Dupa moartea lui Stalin chiar si sovieticii isi
prea slaveau asa zisa eliberare prin filme ca "Zboara
cocorii", "Pe Donul linistit" sa. Stii ceva despre
vremurile alea? Stii ceva despre oamenii care
ajunsesera dupa 47' sefi la BOB (Birourile Organizatiei
de Baza) sau sefi/sefe la Serviciile de Cadre - toti erau
romani si nu numai, erau de fapt niste teroristi
analfabeti. Stii ceva despre cadrele de conducere
numite in anii 50' la toate uzinele, fabricile,
ministerele si alte institutii de stat. Stii cine erau
acestia? Erau romani cu studii facute la Moscova si nu
numai atat....ci erau pregatiti si in actiuni de spionaj
in favoarea URSS. Au fost mii...nu doar 2-
3...Ceausescu, de frica sovieticilor si ca e inconjurat
doar de spioni sovietici nu a mai permis acest lucru si
a inceput sa se debaraseze de ei. Dar cati nu traiesc
si astazi...pensionari....ca Iliescu!
http://www.youtube.com/watch?v=puP3Ir7Sz1A
Despre educatie cu Michio Kaku.
Pentru aprofundare recomand urmarirea prelegerii
TED
Conference sustinuta de Prof. Sugata Mitra -
Build a School in the Cloud
la adresa: www.youtube.com/watch?v=y3jYVe1RGaU
.vanatorul1989@yahoo.com.
ttp://www.financiarul.ro/2013/02/23/despre-cum-
functioneaza-omul-trup-si-suflet-pana-cand-se-
imbolnaveste/
http://www.financiarul.ro/2013/02/23/despre-cum-
functioneaza-omul-trup-si-suflet-pana-cand-se-
imbolnaveste/
http://anatolbasarab.blogspot.ro/2013/02/despre-cum-
functioneaza-omul-trup-si.html#more
arabrandiana@gmail.com
simion.florin@ymail.com
exprimarea in scris iti lipezeste ideile , iti discipineaza
argumentatia , iti intareste memoria si te ajuta sa te
exprimi mai elegant decat oral.
APOFATISM
APOFATISM Gr. apophasis-apophatikos - negatie, prin
negatie. Dumnezeu nu poate fi cunoscut dupa modul
cunoasterii realitatilor lumii create, adica prin
afirmare, folosind conceptele si categoriile de timp si
spatiu. Apofatismul prefera sa afirme ceea ce nu este
Dumnezeu, mai degraba decat ce este. Ca metoda de
cunoastere, apofatism inseamna evidenta traita a
existentei lui Dumnezeu, dupa ce au fost "negate"
prin transcendere existentele create. Propozitiile
negative despre Dumnezeu sunt cele mai adecvate
pentru a exprima profunzimea misterului Sau.
Apofatismul nu trebuie sa fie confundat nici cu
agnosticismul, adica cu absenta de cunoastere a lui
Dumnezeu, nici cu ignoranta
VOCEA CUNOASTERII
O carte a inteleptiunii toltece
DON MIGUEL RUIZ
Povestea lui Adam si a Evei privita dintr-o perspectiva
diferita
Una din cele mai frumoase legende stravechi, pe care
aproape toata lumea a auzito,
este cea a lui Adam si a Evei. Este una din legendele mele
preferate, intrucat explica
intr-o maniera simbolica ceea ce voi incerca sa explic cu
ajutorul cuvintelor. Povestea lui
Adam si a Evei are la baza un adevar absolut, pe care nu l-
am inteles insa pe vremea cand
eram copil. Este una din invataturile cele mai profunde care
ni s-au dat vreodata, dar cred
ca majoritatea oamenilor nu o inteleg. De aceeea, mi-am
propus sa va spun aceasta
poveste dintr-o perspectiva diferita, in speranta ca aceasta a
fost perspectiva reala a celui
care a creat-o.
Povestea celor doi este povestea mea si a voastra. Ea se
refera la noi toti, la
intreaga umanitate. Asa cum stiti, umanitatea nu reprezinta
decat o singura fiinta vie, la
fel cum, atunci cand se unesc, barbatul si femeia devin o
singura entitate. Povestea
noastra se refera la oamenii primordiali, la noi insine, asa
cum am aratat la inceputuri.
Istoria incepe intr-o perioada in care umanitatea era
inocenta, in care oamenii nusi
inchisesera inca ochii spirituali, adica acum mai multe mii de
ani ei traiau in Paradis,
sau in Gradina Edenului, care era chiar raiul pe pamant.
Raiul apare oriunde ne aflam, dar
numai atunci cand ne deschidem ochii spirituali. Este un loc
al pacii si al fericirii, al
libertatii si iubirii eterne.
Pentru oamenii din acele timpuri, adica pentru Adam si Eva,
tot ce exista se
invartea in jurul iubirii. Ei se iubeau si se respectau reciproc,
traind intr-o armonie
perfecta cu intreaga creatie. Relatia lor cu Creatorul, cu
Dumnezeu, reprezenta o relatie
perfecta de comuniune prin iubire, ceea ce inseamna ca ei
se aflau tot timpul la unison cu
Dumnezeu, la fel cum Acesta se afla la unison cu ei. Era ceva
de neconceput sa-ti fie
frica de Dumnezeu, cel care i-a creat pe oameni. Creatorul
era privit ca un Dumnezeu al
iubirii si al dreptatii, iar oamenii aveau o incredere
nestramutata in El. Dumnezeu le-a
daruit o libertate deplina, iar oamenii primordiali si-au folosit
liberul arbitru pentru a iubi
si pentru a se bucura de intreaga creatie. Viata in Paradis era
cu adevarat frumoasa.
Oamenii acelor timpuri priveau totul in prisma adevarului,
realitatii, pe care o iubeau mai
presus de orice. Asa se traia pe vremea aceea, si asta fara
nici cel mai mic efort.
Legenda continua spunand ca in mijlocul acestui paradis se
aflau doi copaci. Unul
era Arborele Vietii, care dadea viata tuturor fiintelor care
existau in creatie, si celalalt era
Arborele Mortii, cunoscut azi sub numele de Arborele
Cunoasterii. Era vorba de un copac
superb, care facea fructe minunate o mare tentativa pentru
oricine. Dumnezeu le-a spus
oamenilor: Nu va apropriati de Arborele Cunoasterii, caci
daca veti manca din fructele
sale, veti muri.
Oamenii au fost de accord, dar natura lor era una curioasa
asa ca, mai devreme
sau mai tarziu, ei au ajuns in preajma copacului respectiv,
daca va mai amintiti povestea,
va aduceti cu siguranta aminte si cine locuia in acel copac. In
Arborele Cunoasterii isi
facuse salas un sarpe urias, extrem de otravitor. Unul din
simbolurile conceptului Toltec
de Parazit este sarpele, si va puteti imagina cu usurinta de
ce.
7
Legenda afirma ca sarpele care traia in Arborele Cunoasterii
era un inger cazut
care fusese pe timpuri cel mai frumos intre toti. Dupa cum
stiti, un inger este un mesager
al invataturii lui Dumnezeu, o invatatura referitoare la
adevar si iubire. Dintr-un motiv
sau altul, ingerul respectiv a refuzat sa m-ai transmita acest
mesaj al adevarului, ceea ce
inseamna ca a trecut in extrema cealalta, transmitand un
mesaj al minciunii. In acest
mesaj, iubirea a fost inlocuita cu teama, iar adevarul cu
iluzia. Legenda il numeste chiar
pe ingerul cazut Printul Minciunii, ceea ce inseamna ca el
este un mincinos etern, orice
cuvant care provine din gura lui reprezinta o minciuna.
Potrivit acestei legende, Printul Minciunilor traia in Arborele
Cunoasterii; de
aceea, fructul acelui copac, respectiv cunoasterea, a fost
contaminat de minciuna.
Oamenii primordiali au ajuns asadar la copac si au avut o
conversatie incredibila cu
Printul Minciunii. Erau oameni inocenti, care nu cunoasteau
nimic; de aceea, ei aveau
incredere in orice li s-ar fi spus. Iar in fata lor se afla tocmai
Printiul Minciunii, primul
povestitor, prima fiinta inteligenta. Povestea devine acum
din ce in ce mai interesanta,
caci sarpele reprezinta o mare provocare.
Ingerul cazut le-a vorbit oamenilor, iar acestia au continuat
sa-l asculte cu gurile
cascate. Dupa cum stiti, orice copil adora povestile bunicilor
sai. Acestea sunt extrem de
seducatoare, iar dorinta copiilor de a afla cat mai multe este
nelimitata. Din pacate, cel
care le vorbea era tocmai Printul Minciunilor. Tot ce spunea el
erau numai minciuni, iar
oamenii au fost sedusi de acestea. Ei au crezut in povestile
ingerului cazut, iar aceasta
greseala s-a dovedit fatala pentru ei. Asta inseamna sa
mananci din fructele Arborelui
Cunoasterii. Oamenii au fost de acord cu el si au acceptat
cuvintele sale, considerandu-le
drept adevaruri. Ei au crezut minciunile sale, confirmandu-le
prin credinta lor.
Cand au muscat din mar, ei s-au hranit practic cu minciunile
care au venit odata
cu acea cunoastere. Ce inseamna atunci cand te hranesti cu
minciuni? Ajungi sa crezi in
ele, si pac! Ajungi sa traiesti practic in minciuna. Nu este
deloc greu sa intelegem acest
proces. Mintea reprezinta un sol fertil pentru orice concepte,
idei si opinii. Daca cineva
ne spune o minciuna si noi o acceptam, aceasta se
inradacineaza in mintea noastra. Ea
prinde puteri si incepe sa creasca la fel ca un copac care se
hraneste din sol. O minciuna
cat de mica poate deveni foarte contagioasa raspandindu-si
semintele din om in om, pe
masura ce o impartasim cu altii. Ei bine, chiar acest lucru s-a
intamplat: minciunile au
patruns in mintile oamenilor, reproducand intregul Arbore al
Cunoasterii in aceste minti.
In traducere: aproape tot ceea ce stim noi sunt minciuni!
Arborele Cunoasterii reprezinta un simbol foarte puternic.
Legenda spune ca
oricine mananca din fructele sale va putea face diferenta
dintre bine si rau, dintre adevar
si minciuna, dintre ceea ce este frumos si urat. El
acumuleaza toata aceasta cunoastere si
incepe sa emita judecati. Ei bine, chiar acest lucru s-a
intamplat cu oamenii acelor
timpuri. Simbolismul marului este urmatorul: orice concept,
orice minciuna, este precum
un fruct care contine seminte. Daca plasam aceste seminte
intr-un sol fertil, ele dau
nastere uni alt copac. Acesta va face noi fructe, cu ajutorul
carora cunoasterea se
amplifica din ce in ce mai tare.
Orice om a ajuns astazi sa detina propriul sau Arbore al
Cunoasterii, care nu este
altceva decat propriul sau sistem de convingeri. Arborele
Cunoasterii se refera la acea
structura in care credem fara rezerve. Fiecare concept,
fiecare opinie in care credem
alcatuieste o ramura in acest copac, pana cand ne trezim in
cap cu intregul Arbore al
Cunoasterii. De indata ce acesta ajunge la maturitate in
mintea noastra, noi auzim vocea
8
puternica a ingerului cazut vorbind in interiorul nostru.
Printul Minciunilor ajunge sa
traiasca astfel in capul nostru. Toltecii afirma ca marul din
care s-au hranit primii oameni
era putred: in el traia un Parazit. Mancand fructul, ei au
asimilat inclusiv Parazitul, care a
ajuns sa traiasca viata in locul lor. Marele Povestitor,
Parazitul, se naste in mintea noastra
si se hraneste cu credinta noasdtra, crescand din ce in ce
mai mare.
Povestea lui Adam si a Evei explica felul in care umanitatea a
cazut din visul
raiului in cel al iadului. Asa se face ca am ajuns unde am
ajuns. Legenda afirma ca
oamenii nu au mai mancat decat o singura inghititura din
acel mar, dar acest lucru nu este
adevarat. Eu cred ca ei au mancat toate fructele copacului,
dupa care s-au imbolnavit,
caci se hranisera cu prea multe minciuni si otravuri
emotionale. Oamenii au asimilat toate
conceptele, toate opiniile si toate povestile pe care li le-a
spus marele mincinos fara sa-si
dea seama ca acestea nu erau adevarate.
In acel moment, ochii lor spirituali s-au inchis iar ei nu au
mai putut vedea lumea
prin ochii adevarului. Au inceput sa o perceapa intr-un mod
diferit, care le-a schimbat
complet viata. Cand Arborele Cunoasterii a prins radacini in
mintea lor, ei nu au mai
putut percepe altceva decat minciunile, respectiv
cunoasterea. Au cazut astfel din Paradis,
caci minciunile nu au ce cauta acolo. Caderea din Paradis nu
inseamna altceva decat
trecerea intr-un vis al minciunii. Este visul pe care il traim si
astazi, deopotriva colectiv si
individual, si are la baza numai minciuni.
Inainte ca oamenii sa manance fructul din Arborele
cunoasterii, ei traiau in
adevar. Nu puteau rosti decat adevarul. Traiau in iubire, fara
sa se teama. Dupa ce au
mancat fructul respectiv, ei au cunoscut vinovatia si rusinea.
Au inceput sa se judece pe
ei insisi, considerand ca nu mai sunt suficienti de buni. Din
pacate, au inceput sa-i judece
si pe cei din jur dupa aceleasi criterii. O data cu judecatile de
valoare a aparut polarizarea,
separarea, dar si dorinta de a pedepsi si de a fi pedepsiti.
Pentru prima oara in viata lor, ei
nu s-au mai comportat cu bunatate unii fata de ceilalti. Nu
au mai respectat si nu au mai
indragit intreaga creatie a lui Dumnezeu. Au cunoscut
suferinta si au inceput sa se
invinovateasca singuri, dar si pe cei din jur, sfarsind prin a-l
invinovati chiar pe
Dumnezeu. Oamenii au inceput sa nu mai creada ca
Dumnezeu reprezinta iubirea si
dreptatea si au devenit convinsi ca acesta abia asteapta sa-i
pedepseasca si sa le faca rau.
Acest lucru nu era adevarat. Era o minciuna, dar oamenii au
crezut in ea, separandu-se
astfel de Dumnezeu.
Putem intelege acum cu usurinta la ce se refera pacatul
originar. Acesta nu se
refera la sex. Cei care afirma contrariul nu fac decat sa
raspandeasca o alta minciuna.
Pacatul originar se refera la credinta in minciunile rostite de
sarpele din Arborele
Cunoasterii, de ingerul cazut. Semnificatia cuvantului pacat
este urmatoarea: a se
impotrivi. Tot ceea ce spunem si tot ceea ce facem
impotriva propriei noastre fiinte
reprezinta un pacat. Pacatul nu are nimic de-a face cu
vinovatia sau cu condamnarea
morala, ci mai degraba cu trairea in minciuna si folosirea
acesteia impotriva noastra. Din
acel prim pacat, din acea minciuna primordiala s-au nascut
toate celelalte pacate.
Cate minciuni auziti in mintea dumneavoastra? Cine este cel
care vorbeste intruna,
care judeca, care emite atatea opinii? Daca nu sunteti
capabili de iubire, acest lucru
se datoreaza faptului ca acea voce nu va lasa sa iubiti. Daca
nu va bucurati de viata, acest
lucru se datoreaza vocii interioare.
Mai mult decat atat, mincinosul din mintea noastra simte
nevoia continua sa dea
glas minciunilor sale, sa le povesteasca intr-una. Datorita lui,
noi le impartim si celor din
9
jur fructele Arborelui Cunoasterii. Acelasi lucru il fac si ei,
caci in mintea lor traieste
acelasi mincinos, si astfel, impreuna devenim din ce in ce
mai puternici. Putem acum sa
uram mai mult, sa-i ranim intr-o mai mare masura pe altii, sa
ne aparam propriile
minciuni si sa devenim fanatici ai lor. Oamenii au ajuns chiar
sa se distruga reciproc de
dragul minciunilor in care cred. Cine este acela care traieste
in locul nostru? Cine face
toate alegerile in locul nostru? Cred ca raspunsul la aceste
intrebari a devenit evident.
Acum stim ce se petrece in mintea noastra. Aici traieste
povestitorul, vocea din capul
nostru care vorbeste intr-una si pe care noi o ascultam
crezand fiecare cuvant al ei.
Aceasta voce nu se opreste niciodata din judecatile ei. Ea
judecat tot ce facem, tot ce nu
facem, tot ce simtim, tot ce nu simtim, tot ce fac cei din jur.
Barfeste intr-una si nu spune
altceva decat aproape numai minciuni.
Aceste minciuni ne capteaza atentia si ajungem sa nu mai
vedem altceva decat
minciuni. Acesta este motivul pentru care nu mai vedem
realitatea raiului, care continua
sa existe chiar aici, in jurul nostru. Raiul exista in noi, caci
oamenii nu sunt altceva decat
copii ai raiului. Vocea din capul nostru nu ne apartine, caci
nu ne nastem cu ea. Ea apare
ulterior, prin invatare. Mai intai invatam sa vorbim, apoi
aflam diferite puncte de vedere,
si in sfarsit toate aceste judecati si minciuni. Atunci cand
abia invata sa vorbeasca, copilul
nu rosteste altceva decat adevarul. Incetul cu incetul, el este
programat insa, implantandui-
se in minte intregul Arbore al Cunoasterii, iar marele
mincinos preia controlul asupra
vietii sale.
Din clipa in care s-au separat de Dumnezeu, oamenii au si
inceput cautarea
acestuia. Pentru prima oara in viata lor, ei au inceput sa
caute iubirea fiind convinsi ca
numai dispun de ea. Ei au inceput sa caute adevarul,
dreptatea, frumusetea. Cautarea
paradisului pierdut a inceput cu mii de ani in urma si ea
continua si astazi. Ceea ce
cautam este de fapt ceea ce am fost candva, inainte de a
incepe sa credem in minciuni:
autenticitatea, iubirea, bucuria. De fapt, noi nu ne cautam
decat propriul Sine.
Dumnezeu a avut intru totul dreptate atunci cand ne-a spus
ca daca vom manca
din fructele Arborelui Cunoasterii vom muri. Stramosii nostri
le-au mancat. Iar noi am
murit. Am murit deoarece sinele nostru autentic numai
exista (in constiinta noastra). Cel
care traieste viata noastra este acum marele mincinos,
Printul Minciunilor, vocea din
capul nostru. Daca doriti, ii puteti spune gandire. Personal,
prefer sa-i spun vocea
cunoasterii.
Teme de reflectie
Mintea reprezinta un sol fertil pentru concepte, idei si
opinii. Daca cineva ne
spune o minciuna si ajungem sa credem in ea, acea
minciuna prinde radacini in
mintea noastra, crescand din ce in ce mai puternica la fel ca
un copac. O minciuna
cat de mica poate fi extrem de contagioasa, raspandindu-si
semintele din om in
om, pe masura ce o impartasim cu altii.
Cunoasterea patrunde astfel in capul vostru si da nastere
unei anumte structuri,
respectiv totalitatea lucrurilor pe care le cunoastem. O data
implantata in mintea
noastra, noi ajungem sa percepem numai numai ceea ce
credem, respectiv propria
noastra cunoastere. Iar aceasta nu consta in cea mai mare
parte decat din
minciuni.
10
De indata ce Arborele Cunoasterii prinde radacini in mintea
noastra, noi incepem
sa auzim vocea puternica a ingerului cazut. Aceasta voce nu
se opreste niciodata
din judecatile sale. Ea ne spune ce este bine si ce este rau,
ce este frumos si ce este
urat. Asa se naste in mintea noastra povestitorul, care
devine apoi din ce in ce mai
puternic, caci noi il hranim cu credinta noastra.
Raiul exista, dar nu apare decat prin deschiderea ochilor
spirituali, atunci cand
incepem sa percepem lumea prin ochii adevarului. De indata
ce minciunile ne
capteaza atentia, ochii nostri spirituali se inchid. Iesim astfel
din visul raiului si
incepem sa visam visul iadului.
Raiul ne apartine tuturor, caci noi suntem copii raiului.
Vocea din capul nostru nu
ne apartine, caci atunci cand ne nastem, nu ne nastem cu
ea. Gandirea apare
ulterior, prin invatare. Incepem prin a invata limbajul, apoi
diferite puncte de
vedere, si in sfarsit toate aceste judecati si minciuni. Vocea
cunoasterii se naste
odata cu acumularea de cunostinte.
Inainte de a ne hrani cu minciunile care apar odata cu
cunoasterea, noi traim in
adevar. Nu rostim altceva decat adevarul. Traim in iubire,
fara nici un pic de
teama. De indata ce apare cunoasterea, incepem sa ne
judecam pe noi insine. Nu
ne mai simtim suficient de buni, devenim vinovati, ne
rusinam si simtim nevoia
de a fi pedepsiti. Incepem sa visam numai minciuni, si astfel
ne separam de
Dumnezeu.
Din clipa in care ne separam de Dumnezeu, incepem
cautarea lui, a iubirii pe care
suntem convinsi ca am pierdut-o. Oamenii cauta incontinuu
dreptatea, frumusetea,
adevarul adica exact ceea ce erau inainte de a cadea in
capcana marelui
mincinos. In realitate ei isi cauta propriul sine.
In cartea
VOCEA CUNOASTERII
-DON MIGUEL RUIZ da una din cele mai frumoase
interpretari al
"pacatului originar".
Dumnezeu a creat lumea din iubire
Adam si Eva si tot universul initial ,tot ce exista se
invartea in jurul iubirii, a adevarului . Ei traind intr-o armonie
perfecta cu intreaga creatie, cu Creatorul, cu Dumnezeu.
Erau parte a realitatii, fara a constientiza si accentua
diferentele ce ne pot separa , fara nici o interpretare.
Pomul "cunoasterii binelui si raului" , "fructul oprit este
ruperea creatie , de Dumnezeu si inlocuirea realitatii , a
adevarului... cu cunoasterea realitatii de catre mintea
noastra .
Ori in minte , ce se seamana si se cultiva , aceea creste si se
dezvolta.
Ne-am decuplat de realitate si am inlocuit -o cu conceptii,
dorinte , accentuarea diferentelor, conditionari sociale ,
culturale , religioase...distorsionate de egoism , minciuna.
Femeia este parte a acestei lumi , in care majoritatea
timpului il traim ..in mintea noastra , in concepte , ganduri
( peste 60000 pe zi),
in "studiul" diferentelor dintre noi si cum putem obtine
avantaje din ele.
Diferenta de mentalitate , de raportare la mediu dintre
barbat si femeie este reflectat cel mai bine de "rolul " lor
biologic : in timp ce femeia trebuie sa poarte
"samanta" noua luni pentru a rodi , barbatul isi poate
imprastia samanta de sute de ori in cele noua luni.
INIMAREA
"Hai s ne uitm puin pe ele, i-o s vedem c
acceptarea unei ri n Schengen nu e o decoraie,
nici doar un certificat de bun purtare ci o dovad de
maxim ncredere a partenerilor din UE. S mai
vedem i c, n anumite momente, unele ri
suspend aplicarea Acordului, o vreme - iar asta-i
semn politic evident. Aa stnd lucrurile, refuzul UE -
fiindc deveni masiv, nu mai poate fi pus doar pe
seama unuia ori altuia dintre statele care "nu ne
iubesc" - poate fi interpretat i aa: Am dat Ro ansa
aderrii, n sperana c va onora ncrederea noastr
n dorina sa de a-i da restanele. De aceea, am
primit-o condiionat n UE. Realitatea pur i dur
arat c, dimpotriv, Ro nu doar n-a fcut eforturile
necesare rezolvrii problemelor care n-ar fi calificat-o
pentru aderarea la UE, dar a-ncetat i a face mcar
acelai efort de pn la aderare. S-a ajuns pn acolo
unde avem de a face cu o ubrezire a statului de
drept, iar nu cu ntrirea sa, aa cum s-au angajat
responsabilii romni a face, n momentul semnrii
Tratatului de aderare. E o constatare, nu o
condamnare. Urmat de o msur logic, nu punitiv.
Ce par a nu-nelege democraii notri de orice nivel -
de la guvernani, pn la "simpli ceteni" - este c
eecul integrrii n UE nu e doar al actualei guvernri,
ci al tuturor - din 2007 ncoace. i c nu e doar al
guvernrii, de orice fel ar fi fost i-ar fi, ci i al tuturor
romnilor. Aproape fiecare dintre noi contribuie - unii,
din rsputeri, a zice - la perpetuarea strii total
nesatisfctoare de lucruri din ar: fie prin "politica
personal" ("a descurcrii individuale", cum zice
Boia); fie prin susinerea necondiionat a
propagandei uneia ori alteia dintre prile ncierate
politic, de la cel mai nalt nivel pn "n teritoriu"; fie
prin alte ci, toate - ns - n afara a ceea ce-ar fi
trebuit s-nsemne adoptarea aquis-ului comunitar.
Apare ca eroare naional, de-acum, prejudecata c
trebuie s fim i grobieni dac tot sntem sraci. C
sracului nu trebuie s-i ceri - ca bogatului - s fie i
el om pe lumea asta. C trebuie s-l lai s-ajung i el
bogat pentru a avea pretenii de la el. E raionament -
dac poate fi numit aa - de iobag european: Zi ca ei
i f ca tine. Or, romnii nu-s nici aa sraci cum se
jeluiesc - dintr-o ndelung exersat nedemnite
personal i de grup. i nici Europa nu poate
convieui cu milioane de ceteni a cror a doua
natur e dubla msur; a cror vocaie e dublul
limbaj; al cror scop e "s-i fac" pe bogaii ia,
mama lor! Doar un exemplu de jmekerie romneasc
de nivel guvernare (de la Bsescu-Blaga ncoace): Din
pdv tehnic, am ndeplinit toate condiiile, am
securizat frontierele cu statele din afara UE, printr-un
efort financiar enorm (1-2 md de euro, depinde cine
socotete). Aparatura aia sofisticat, de la grania UE,
e acionat de oameni - vamei, n principal. Vameul
romn e-n topul corupiei noastre, la rndu-i - de top
nu doar n UE ci-n ntreaga lume, cuprinznd i Lumea
a III-a. Doar la pericolul ca drogurile s intre cu TIR-
urile n UE, "pe mna" vameului romn, dac ne
gndim i ne dm seama c a-ncredina Ro grania
securizat a UE e ca i cum i-ar provoca cineva
singur septicemie. Nemaivorbind de pericolul
contrabandei cu tot felul de produse din afara UE. UE
a fost o doamn - ne-a tot btut obrazul cu MCV.
Acum, unii din membrii si au lsat delicateea de-o
parte i-o spun de-a dreptul (ca ministrul finlandez de
interne): Romnia i Bulgaria ( noi am vrut "s fim
cuplai") snt prea corupte pentru a fi nvestite cu
rolul de grniceri europeni. Asta e! " Demnitatea nu
se afirm, se cunoate "dup vorb, dup port". De-
aia i zice romnul "Ori vorbete cum i-e portul, ori
te-mbrac cum vorbeti!"
http://vimeo.com/61254207#at=0
samsara
Home Articole Un documentar de excepie
Un documentar de excepie
Posted by Razvan on 09/03/2013 in Articole
Stiti care e primul barbat care si-a dat seama ca trebuie o femeie
la ..casa omului..? Mesterul Manole...cica..
INTELIGENTA
inteligena ca o capacitate de adaptare la mediu, adic la situaii
noi. Este abilitatea de a face fa cu brio, de a ne descurca n
multiplele experiene ce ni le ofer viaa zi de zi. n anumite situaii,
evitnd, pot supravieui sau pot avea nite beneficii. Uneori
Voi scrie despre acele situatii n care ADN-ul nostru i amigdala ne
pclesc, fcnd s evitam, dei
pericolul real nu exist n realitate,
ci, mai profund, n realitatea noastr interioar,
n mintea noastr,
adic acolo unde este ascuns cea mai important Realitate.
Prin evitare stm ntr-o zon cldu, de confort. Mi-e bine, dar nu
este acel Bine.
SPIRITUALITATEA
nu inseamna sa avem un sistem de credinte.
Nu inseamna sa adoptam un sistem de gandire .
Spiritualitatea inseamna sa descoperim o alta dimensiune interioara a
noastra , o alta stare de constiinta
(care se poate numi - iubire, compasiune, bunatate, frumusete
interioara, perfectiune, adevar ...) ...
care sa ne permita sa vedem lumea , universul , pe aproapele
nostru...la aceasta dimensiune a noastra ,
sa ne raportam la lume, al cei din jur la acest nivel .
((( La polul opus putem descoperi rautate, invidie, egoism,
minciuna...)))
Nu este in primul rand o calitate a ratiunii, a gandirii.
Ratiunea gandirea se transforma si se raporteaza la aceasta stare
de constiinta , la aceasta dimensiune interioara--iubire , bunatate ,
adevar...
(La fel cum ratiunea se raporteaza si la ura, invidie, rautate, egoism ,
minciuna....)
Ratiunea , gandirea ...slujesc aceste stari ale constiintei noastre .
Aceste stari interioare ale noastre ne dirijeaza sensul gandirii , a
ratiunii.
Sfantul Ap. Pavel a exprimat foarte bine acest adevar
"De a gri n limbile oamenilor i ale ngerilor, iar dragoste
nu am, fcutu-m-am aram suntoare i chimval rsuntor.
2. i de a avea darul proorociei i tainele toate le-a
cunoate i orice tiin, i de a avea atta credin nct s
mut i munii,
iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3. i de a mpri toat avuia mea i de a da trupul meu
ca s fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosete.
4. Dragostea ndelung rabd; dragostea este binevoitoare,
dragostea nu pizmuiete, nu se laud, nu se trufete.
5. Dragostea nu se poart cu necuviin, nu caut ale
sale, nu se aprinde de mnie, nu gndete rul.
6. Nu se bucur de nedreptate, ci se bucur de adevr.
7. Toate le sufer, toate le crede, toate le ndjduiete,
toate le rabd.
8. Dragostea nu cade niciodat. "
//Schengen http://moshemordechai.ro/schengenautii/
De fapt respingerea aderrii este, pentru noi, o
chestiune mult mai important dect o eventual
reuit. Pentru c eecul acesta repetat ne nva
despre multe lucruri: cine ne sunt prietenii, care ne
sunt problemele, ct de onest i principial e
construit UE i ct minte au politicienii notri.
Am trit noi i fr Schengen e o declaraie
inacceptabil, pe care eu, la draci, mi-a putea-o
permite, dar care nu-i este ngduit ministrului de
externe. Am trit noi m repet- i fr NATO, i fr
UE, ba chiar i fr democraie.
UE, e momentul s scpm de iluzie, nu e trmul
promis, aa cum ne-am tot nchipuit, nu e nici inutul
principiilor, nici aurora democraiei i n niciun caz
falansterul onestitii, ci un spaiu al intereselor
imediate n care principiile sunt doar pretexte, cei
puternici i impun punctele de vedere conform
propriilor interese, iar cei slabi trebuie s nvee s se
descurce cu asta. Raporturile din UE nu sunt cu mult
mai oneste dect cele de pe la noi. Aa cum un primar
de la noi, de alt culoare dect partidul de la
guvernare, are parte de zile fripte din partea celor
aflai la putere, tot astfel Romnia, guvernat de alii
dect partidul aflat la putere n UE, are de ndurat
ajutorul fresc pe care popularii europeni se simt
datori s-l dea popularilor romni iar ajutorul la
vine din calcul, pentru c la alegerile pentru PE, de
anul viitor, popularii europeni au nevoie de un scor
bun obinut de popularii romni pentru a-i
conserva majoritatea n PE.
Pentru c atunci intrau n calcul alte argumente, dar
mai ales pentru c noi i-am nvat pe tia c pentru
tot ce obinem trebuie s dm pag. De data asta
chiar ne fcusem temele, dar asta nu conta. Am dat
pag la intrarea n NATO ( afacerea Bechtel e doar un
exemplu), am dat pag la intrarea n UE ( Petrom e
doar un exemplu), firete c i acum se ateapt
paga.
http://www.ted.com/playlists/4/what_makes_us_happy.
html
//2. Cel mai puternic leu din istorie. L-am avut chiar la
nceput, n 1867, cnd a luat natere sistemul
monetar naional. La acea vreme, cu un singur leu
puteai cumpra zece pini, un litru de vin costa 0,40
lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul
de cartofi era 0,05 lei.
//http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?
editia=20130309&pagina=1&articol=35595//
Tiganii AU NTRECUT ORICE MSUR
Sau cum vei zice fratelui tu: Las s scot paiul din
ochiul tu i iat brna este n ochiul tu?"
Cred ca e o tema falsa asta cu " spre vest " , sau "
spre est" E vorba doar despre "stiluri " de conducere
diferite: 1.Un stat se poate conduce dupa reguli,
norme , legi...- mai presus de persoane , cea ce se
incearca cu mai mult succes in vest , sau 2. Se poate
conduce facand regulile, legile , normele... dupa cei
ce conduc , iar persoanele ce ne conduc sant mai
presus de reguli , norme , legi... Nomenclatura
comunista care a pus mana pe puterea politica ,
economica , administrativa ...in 89 doreste sa
conduca dupa regula a -2 a , Ei mai presus de legi ,
norme , reguli. Aceasta teorie , ca alearga "spre vest",
sau "spre est" pare o manipulare. Ai nostri
conducatori , vor avantajele din vest ( finantari ,
studii pentru copii lor , sanatate, distractii...) si sa nu-
i mai bata UE la cap cu statul de drept , independenta
justitiei, respectarea legii... si alte "prostiii' de ale lor.
Stiu Ei mai bine ce-i bine pentru Ei.
http://www.ziare.com/articole/studiu+romani+biserica
http://www.ziare.com/social/romani/cand-mai-moare-
cate-o-bucatia-din-romania-1109673
Unul din patru romani merge la biserica numai cu
ocazia marilor sarbatori, in timp ce 20% din populatie
merge saptamanal la slujba religioasa, potrivit
studiului "Starea infractionalitatii in Romania.
Perceptii publice",realizat de Centrul de Studii
Sociocomportamentale "Avangarde".
biblie
Cinci mituri despre Biblie
http://www.youtube.com/results?
search_query=scrisa+biblia&page=2
PIPIDI
Cine fixeaz regulile jocului? Majoritatea oamenilor
care se poart ntr-un anumit fel.
Cine triete la Roma triete ca romanii. Dac vrei s
trieti bine n Romnia e mult mai bine s fii corupt,
altfel, o peti. O s te adaptezi i vei tri aa, invers
fa de moral. E greu s creezi o mas critic i s
gseti un numr de oameni care s se poarte n felul
corect.
O competiie onest. Asta este singura agend.
Competiie onest peste tot.
Eu nu tiu un om cinstit i bun n fiecare jude cu
care s construiesc ceva viitor
Autonomie, competitivitate de aici pleac totul. i
dac eti autonom i competitiv nu tiu ct nevoie ai
de exemplul meu, fiindc te vei purta ca lumea i
singur
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10387/1
0677880/2/13-top.jpg
Masa lor de ceteni autonomi i critici a fost
procentual mereu mai mare dect a noastr.
http://www.youtube.com/user/SatsangCuMooji?
feature=em-uploademail
Mooji
sovin iredentist
Grupurile de interese
presa este vectorul ce le difuzeaza interesele
Sisitemul democratic cere o anumita educatie ,
capacitate de intelegere a lumii in care traiesc.
psihologie
Disonana cognitiv - conflictele interioare
http://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-
experimente-cu-oameni/928-disonanta-cognitiva-
rezolvarea-conflictelor-interioare.html
//
Ar trebui sa invatam cate ceva de la copiii astia..Ei
sunt liberi...Bravo lor...Ce a facut fata asta..? A purtat
tricolorul romanesc de ziua Ungariei...Scrie undeva ca
e interzis sa-l porti de ziua Ungariei..? Astia cer
dreptul sa-si afiseze pe institiutii publice.. tricolorul
lor..la noi in tara...(si cand zic noi..ma refer si la
ei...ca asta e tara lor...nu Ungaria...) dar se
"ofuscheaza" cand il purtam noi pe-al nostru..pe
noi...? Cine este nationalist..? Cand a;a
micu'..unguras...nu a vrut poza cu tricolurul ..pentru
buletin...Alex Tampinski ala nu s-a mai atacat..Acu' se
ataca...Ala nu era pistruiat...
Leon Festinger
Rezultatele experimentului
ntrebrile din interviu
Un dolar Douzeci de dolari
Ct de plcute au fost sarcinile
1.35-0.05
Ct de educative au fost
2.803.15
Ct de relevante sub aspect tiinific
6.455.18
Vor mai participa la experimente similare?
1.20-0.25
CLUGRUL FERICIT...
Am ntlnit la una dintre mnstirile din Romnia un
clugr care i vnduse tot nainte de a se clugri i
a donat tot bisericii, spernd c viaa lui se va
schimba fundamental. Numai c la mnstire nu a
descoperit raiul pe Pmnt, aa cum sperase, ci o
lume complicat, cu multe interese derizorii, cu
pizm, mici comploturi etc. Pe de-o parte, omul
pierduse totul pentru a ajunge la mnstire. Pe de
alta, odat ajuns aici, lucrurile erau diferite de ce i
imagina el c o s gseasc. A mai avut puterea de a
renuna iar la tot i s-a ntors n lumea laic? Nu. Ce
fptuise era prea greu de suportat, aa c, dei critic
cu ceea ce observa n juru-i la mnstire, schimba
deseori brusc discursul pentru a aminti c aici este
mai aproape de Dumnezeu, chiar dac fraii nu-i erau
un reazem real n atingerea perfeciunii spirituale.
Avea aadar discursul de rezerv, care afirma c nu
greise cnd i-a prsit lumea iniial pentru un vis
ireal privind viaa monahal.
Concluzie
Dac este s spunem o singur propoziie despre
semnificaia conceptului de disonan cognitiv am
spune urmtoarele: tendina omului de a nivela
conflictele interioare duce adeseori la automanipulare
i la acceptarea unor opinii complet iraionale. Teoria
disonanei cognitive a lui Festinger ne mai relev un
aspect important: ne indic de ce nu suntem n stare
s nvm din propriile greeli. Pentru c de multe
ori ne transformm greelile n acte virtuoase ori
mcar acceptabile.
filantropia
Nu exist s dai pur i simplu i de aceea i-a
propune un mic exerciiu. S te gndeti la
urmtoarele ntrebri Ce te macin cel mai tare legat
de problemele pe care le vezi n jurul tu? i va lua o
vreme s rspunzi, nu-i simplu. Ce i d speran n
legtur cu acea problem? Cine are un rol s ajute la
rezolvarea problemei? E ok s spui Statul, dar trebuie
s fie mai specific cine din stat, ONG dar care mai
exact, Biserica- cine din biserica. Cum i-ar plcea s
te implici? Poate preferi s faci voluntariat. Poate n-ai
vreme i ai vrea s dai bani. Poate n-ai muli dar ai
putea dona lunar 25 ron. Sau poate altfel. E important
s i dai seama onest ce te-ar face fericit n povestea
asta. Pn la urm nu poi salva lumea. Nu ai nici
milionul de euro (i la ce i-ar folosi ?!), nici baghet
magic, nici ansa de a fi Jim Carrey n rolul lui
Dumnezeu. Dar s nu melodramatizm. Ai nite bani,
ai nite timp, ai nite idei i dorina de a ajuta. tii
povestea cu fetia care, dup o furtun, alerga pe
plaja oceanului aruncnd n ap ct de multe stele de
mare euate n nisip? Mama ei a ncercat s-o opreasc
ntrebnd-o ce sens are s salveze cteva stelue?
Pentru cele salvate are sens, a rspuns (n bun stil de
film american moralist) fetia. Pi nu?
critica
Cea mai eficienta critica , in cultura ca si in celelalte domenii
, este puterea exemplului celor ce critica - sa demonstreze
ca ei pot sa faca mai bine, sa arate ca ei sant mai buni , ca
au o notorietate mai mare, ca sant mai competenti , ca sant
o autoritate intr-un domeniu . Vad ca nu se inghesuie nimeni
la o astfel de critica .
http://www.riscograma.ro/7698/secretul-germaniei-in-criza-
euro/
http://www.riscograma.ro/1186/la-ce-foloseste-exotica-
moneda-nationala/
La ce folosete exotica moned naional?
http://www.riscograma.ro/1827/5-lucruri-pe-care-vrei-sa-le-
stii-despre-dobanda-bnr/
5 lucruri pe care vrei s le tii despre dobnda BNR
http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-geo-
dumitrescu-poezia.html
//Totul pleac de la faptul ca guvernele, comunele, oraele,
societile de stat i regiile din UE (ndeosebi din sud i est)
iau credite ,,cu buletinu". Finanele i freac minile i
surd. Stau pe muni de bani, care bani au fost i sunt
sifonai de guverne, comune, orae, societi i regii prin
nite biei detepi (persoane fizice i juridice) consiliaii la
rndul lor de nite biei cu studii economice pe la Harvard,
care biei se plimb tot prin bnci. Finanele tiu c
guvernele, comunele, oraele, societile i regiile de stat nu
vor da niciodat faliment. Cel puin nu n UE, este exclus
(vezi Grecia, Portugalia, Italia, Cipru, etc, etc.). Apropo ce se
mai aude de Grecia, c dup marii analiti economici ar fi
trebuit s dea faliment pn acum de 20 de ori. De cele mai
multe ori se ajunge la ,,tergerea datoriilor". Deci regndirea
de care vorbii trebuie s se fac privitor la gradul de
ndatorare (s zicem 20% nu 60% ct se discut n prezent).
Dac eu m duc la banc i spun c vreau s m ndatorez
60% cred c iau i o u n cap. Dar de, eu n-am buletin de
ministru, primar sau manager de regie de ap sau
termoficare. Acum cu off-shore, ce s credem, este un mod
s mai taxeze cte puin i de la bieii ia (persoane fizice i
juridice) care tot depun, i depun, i depun i mai vor i
dobnd la ce depun (n euro nu n ruble).///
///IR//
People, ipocrizia e bun - ce ne-am face fr, cum am mai
tri, cum ne-am mai suporta unii pe alii? Apoi, n toat
lumea asta, politica una vorbete i alta fumeaz. Are ea
socotelile ei. Cnd i iese pasiena, e patriotic, umanitar,
progresist. Cnd nu, "Jos!" Politeea e ipocrizie, buna
cretere e, pn i conducerea auto e, parol! Vezi o tut
cablat la mobil, c-un picior pe zebr i-altu' pe dup gt;
opreti maina, te dai jos, i-o invii frumos s treac strada-
n p 'm-si, da' zmbindu-i galant. Era mai bine s-o fi huiduit
ori s-o fi clcat pe tocurile alea de giraf? Deosebirea -
dreptu-i, decisiv - ntre poltica altora i a noastr e aceea c
filmu' lor e profi, nu se vd cartoanele i staniolul din
studiou, pare real - dom'le. Da'i tot att de real ca i la
amatorii notri; tot aa i-n viaa real - adevru-i dup
perdele, n fa e doar recitarea rolului, cu ct talent ddu l
de Sus. De ce credei voi c-i i la noi Romnii au talent? Ce,
noi l inventarm? Da'l jucm i noi, c tare-i fain, bat-l! Ia
gndii-v oleac la unu' care s-ar duce bos la primrie i-ar
cere certificat de urbanism, l trimit ia la plimbare, da' el de
colo: tii cine sunt eu? Snt cetean european! S te strici
de rs! Pi, aa se face? Nu miti din urechi, nu zmbeti
unsuros, nu te-apleci s-i intre glasu' pe sub geamu' la
dincolo de care-i fericirea? Dac nu, nu i nu, la ce te mai
duci, s ai de un'te-ntoarce? Nu-neleg, zu, ce-avei cu
ipocrizia. Ne face viaa frumoas. Nici cu minciuna, nu-neleg
ce-avei. V-ai gndit cum ar arta unu' care-ar spune-o
mereu p'a dreapt? Nu ca un nebun ar? N-ar fugi toi de el,
nu l-ar ocoli lumea ca pe-un lepros? Ce voiai, s vie Bsescu
i s spun "B, eu v-am fcut, eu v omor dac n-o pe Nui!
Aa vrea muchiu' meu, ce nu e clar?" Pi, aa a i spus,
dom-le, pentru cine avea urechi de auzit. i-n puin vreme,
aproape c se egalizar ansele. Da' uite c nu fu de-ajuns,
fiece Mihael - cu dragostea ei. Acu', eu nu-neleg de ce se
supr Meteru' - doar el i-a-nvat meserie, c doar n-o fi
colit-o dect pe Nui, c PDL ajunsese partid-stat, o vreme.
n locu-i, eu i pupam pe-mndou bucile obrazului lu' Vasile:
Bravo m, m-ai fcut! Ai coal bun, ai nvat de la cel mai
bun. ine-o aa da' vezi s nu mai te-ntlneti cu mine pe
traiectorie, c tii c nu-mi place s pierd. La mintea lu' Nui,
nu m pun - atta-nelege fata asta din politic: s-o in
langa, ca surda pe mormnt: PDL are nevoie de o nou
conducere. Cu cine? Cu ea i cu Bsescu. Dac nu era aa
blond, zicea dect "Nu fii neam de traist! tii cine v-a fost
mam i tat, nu? Bgai ce treb i-o s fie iar bine!" i
ieea toatlumea fericit i cu lacrimi pe obraz. Ai vzut voi,
de cn' sntei liberi, congres fr pruial? Mai inei minte
cum l fcur pe Diaconescu/PSD - de se scrbi sta definitiv
de stnga, o-neal cu dreapta de ani buni? n wc l fcur -
Manivel i Primaru care este. i uite-i la putere acu', i ct
de lai n tuhs, nu-i mai ncape Casa Poporului. 'Ai s fim
serioi, bine? Dac politicienii tia ar avea treab, n-ar face
atta trboi. Da' n-au, fia postului i foaie alb de-amintiri,
nvturi i pilde. Geaba v suprai pe ei, c-i tiu lungu'
nasului: rostu' lor e s ridice mna cn' le d efu' pornirea.
Da' asta le e i puterea, d'aia - cn' se supr - o taie la ilali
care, tot aa, au nevoie dect de-o mn de la ei - nu de
minte, pricepere, profesionalism, patriotism, prostii d'astea.
Ei, ciungii tia fac mai multe parale dect i cu trei mini,
toate i de aur s fie . E cinstit? Nu import. E real - asta
conteaz. Zu aa, voi n-avei trab p'acas - daraveli,
necazuri, iubiri, pretini, copchii? Nu v pas de ei? Ori i
nvai c ipocrizia-i rea, c minciuna nu-i bun, c cinstea,
dreptatea, sinceritatea, onestitatea, onorabilitatea, ta-ta-ta?
Cine-aa face, nu le vrea binele, v spui io. Nu c Iaru ne-ar
vrea rul - glumete i el cu noi, ca-ntre oameni n toat
firea, doar nu l-om lua-n tragic acu', c nu tie el cum i
mersu' pe lumea asta. Da' ce s fac? Ce s facem? Cn'
ieim n fa, spunem poezia - nu aa-nvarm de mici?
Vedei c i btrni avur grija noastr? Ei, acu', tot alba-i la
roat - s nu se piard buntate de tradiie, prerea mea...
Organizarea sociala
Unei populatii cu o anumita educatie , cultura politica , cu o
anumita morala nu i se poate impune o anumita forma de
organizare sociala
Poate ca daca am fi ajuns la nivelul intelegere a lumii in care
traim precum Ap. Pavel , de raportare la faptele noastre cu
iubirea de aproape
pastele
Hotrre de Sinod
n primele secole ale erei noastre au fost diferite
moduri prin care Patele a fost srbatorit, acesta a
fost de altfel unul din motivele pentru care n anul
325, la Niceea, mparatul Constantin cel Mare a
organizat primul Sinod Ecumenic al lumii cretine.
Romnii verzi
I.L. Caragiale
Spiritul de asociaie, trebuie s constatm cu bucurie,
a luat un mare avnt la
noi.
Cap. I
http://www.observatorcultural.ro/Regele-Mihai-si-
Partidul-Comunist*articleID_25820-
articles_details.html
Cristina Roman -istoric
Suntem cei mai buni, cei mai destepti, cei mai cei. Dar
dac zgandarim puin spoiala asta, o sa dam numai de
ignoranta, nepasare, lipsa grav de bun simt, etc.,
etc. Intotdeauna e mai sntos sa aruncam cu piatra
in alii dect sa ne asumam toate lipsurile astea si sa
ncercm sa le corectam, nu? Tara merge prost si din
cauza guvernului, dar merge cel mai prost pentru ca
suntem hoti, marsavi, inculti si mndri de noi.
//http://www.youtube.com/watch?v=g3LIHafT5nY
1966 (4)
Published October 12, 2009 Uncategorized Leave
a Comment
Experiena Michelson-Morley mai poate folosi la
ceva. La rezolvarea marii probleme: de vreme ce
Dumnezeu e dincolo de bine i ru, nseamn c nu
exist nici binele, nici rul i c facerea binelui devine
o simpl iluzie, o inutil obsesie.
De ce totui o primim?
1966 (4)
Published October 12, 2009 Uncategorized Leave
a Comment
Experiena Michelson-Morley mai poate folosi la
ceva. La rezolvarea marii probleme: de vreme ce
Dumnezeu e dincolo de bine i ru, nseamn c nu
exist nici binele, nici rul i c facerea binelui devine
o simpl iluzie, o inutil obsesie.
De ce totui o primim?
Pentru c binele (i numai binele) ne nva a svri
Hristos n care credem i care e Mijlocitorul nostru cu
absolutul Tat situat dincolo de bine i ru; care, cnd
S-a ntrupat, a mers numai pe calea binelui. i pentru
nc un motiv: experiena noastr existenial ne
dovedete c numai cnd facem binele dobndim
ceva ce rii nu pot avea: linitea i pacea bunurile
supreme.
1966 (3)
Published October 12, 2009 Uncategorized Leave
a Comment
Dreptul constituional a fost din facultate materia
mea preferat. Nesios i doritor de a merge de-a
dreptul la esene, m-am ntrebat care e taina final a
disciplinei ndrgite de la nceput. (M-au ajutat mult
s m ndrgostesc: Manole, a crui teorie era c
dac nu putem tri n camera lorzilor i printre capete
ncoronate i oamenii mari ai istoriei, mcar s ne
apropiem de ei prin dreptul constituional; i I. V.
Gruia, profesorul meu de drept public din anul nti,
cruia aveam sa-i rspund i s-l rspltesc n 1945
cu o att de urt purtare.)
1966 (2)
Published October 7, 2009 Uncategorized 3
Comments
Texte biblice referitoare la teza: cretinismul este o
religie a curajului:
1966
Published October 4, 2009 Uncategorized Leave a
Comment
n LOtage, Claudel afirm un lucru deosebit de
important, pe care toat experiena vieii i
spectacolul lumii de la sfritul celui de-al doilea
rzboi mondial ncoace ni-l confirm, sfredelitor.
Arhiva
September 2010
August 2010
July 2010
May 2010
inima
magnetul inimi
atractia
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-aleg-femeile-
parfumul-sipartenerul-de-viata-rolul-sistemului-
imunitar-1033696-1.html
Mii de parfumuri cu nume mbietoare i arome
atrgtoare! Pe care l alegem? De ce anumite
parfumuri ne plac iar pe altele nu le putem suporta?
Cercettorii de la Max Planck Institut din Ploen
Germania, au fcut o descoperire interesant: alege
sistemul nostru imunitar. Acest sistem este important
nu doar n alegerea parfumului ci i a partenerului de
via.
Ce au fcut cercettorii de la Max Planck Institut din
Ploen? Au cerut unui numr de 22 de femei s
miroas diverse parfumuri i s aleag pe cel care le
place cel mai mult. Nu oriice parfumuri ns. Acestea
conineau substane care imitau mirosul generat de
un complex de proteinele ale sistemului imunitar
(MHC, Major Histocompatibility Complex). Cele 22 de
voluntare au ales, cu o singur excepie, parfumul
compatibil cu propriul sistem imunitar. Cel care avea
un miros ct mai asemntor cu cel emanat de ele
nele (cal puin n ceea ce privete partea legat de
MHC).
Cercettorii au ajuns la aceast concluzie nu doar prin
declaraia verbal a participantelor ci i prin folosirea
unei metode tiinifice: rezonant creierului n timpul
mirosirii. Au constatat c n creier se activa o anumit
regiune cnd erau mirosite parfumurile compatibile
cu propriul organism, n spe cu propriul sistem
imunitar.
De altfel aceast problem compatibilitii mirosurilor
este extrem de important nu doar cnd alegem un
parfum ci i cnd alegem un partener. S-a demonstrat
c femeile i la fel brbaii au tendina s aleag un
partener care are un miros asemntor cu al ei, adic
cu MHC compatibili cu propriul MHC. Deci nu ajunge
c un brbat s ne plac din toate punctele de vedere
de la distan, trebuie s l i mirosim. Iat de ce este
greu c o relaie iniiat prin Internet s funcioneze
perfect pn nu verificm i cu...nasul c persoan
din faa noastr este cea care ne face nu doar s bat
mai tare inima, ci i s cnte sistemul imunitar.
La fel n parfumerie: bazai-va deci pe instinct: dac
un parfum ne place i altul nu, orice sft ne dau
prietenele sau vnztoarele, urmai propria
preferin: nu toi avem aceleai gusturi i nici acelai
sistem imunitar.
ntr-un studiu din 1989, cercettorii i-au rugat pe
voluntari s abordeze parteneri de sex opus i de
vrst similar cu a lor, propunndu-le s fac sex. La
final s-a constatat c 70% dintre brbaii abordai de
participante la studiu au rspuns cu Sigur! la
propunere,. n timp ce nicio femeie nu a acceptat
propunerea voluntarilor.
http://www.youtube.com/watch?
NR=1&v=ALAAGw8NvNo&feature=endscreen
Creatia :
Dumnezeu-O matrice cosmica , un tipar universal ,
divin ...si legile logice-logosul de generare a creatiei .
http://www.descopera.ro/stiinta/10759108-suntem-
prea-complecsi-pentru-a-fi-produsul-evolutiei
dex
RELGIE, religii, s. f. 1. Sistem de credine (dogme) i
de practici (rituri) privind sentimentul divinitii i
care i unete, n aceeai comunitate spiritual i
moral, pe toi cei care ader la acest sistem;
totalitatea instituiilor i organizaiilor
corespunztoare; confesiune, credin. Fig. Crez,
cult. 2. Disciplin predat n coal, avnd ca scop
educarea i instruirea elevilor n spiritul religiei (1)
date. Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ.
Religion.
Wikipedia
"Religia este credina n supranatural, sacru sau divin,
i codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele,
valorile i instituiile asociate cu aceast credin. n
cursul dezvoltrii sale religia a luat un imens numr
de forme n diverse culturi sau persoane."...
http://www.rostonline.org/blog/razvan/2008/08/profet
ul-soljenin-lumea-sfrmat.html
///
Iar aceast misiune a liderilor BOR nu este de fapt
una spiritual, ci una ct se poate de lumeasc: vor
ct mai muli bani de la bugetul de stat pentru
proiecte megalomanice precum Catedrala Mntuirii
Neamului, vor influen politic, vor ct mai mult
autoritate moral asupra poporului romn. n fond, la
asta se reduce totul: la voina de putere. Putere doar
pentru conductorii BOR, nu i pentru preoii
obinuii; fiindc foarte muli preoi ortodoci din
Romnia lucreaz pe salarii derizorii, de cteva sute
RON pe lun.
O, TEMPORA,
Osho
http://www.gandul.info/financiar/cati-bani-dau-
romanii-pe-mancare-harta-cheltuielilor-pentru-
alimente-in-europa-10849797
Ci bani dau romnii pe mncare. HARTA cheltuielilor
pentru alimente n Europa
e-Pati
de Lelia MUNTEANU Publicat la: 04.05.2013 14:12
Ultima actualizare: 04.05.2013 14:13
Lelia Munteanu
http://www.youtube.com/watch?v=eJ5I1EgasgQ
Cine A Scris Biblia?
de Costache Ioanid
Hristos a inviat!
Parinte eu nu va mai pun intrebari suplimentare.
Poate binevoiti sa-mi raspundeti la cele anterioare.
Ele au fost puse cu buna credinta rezultand din modul
in care eu vad credinta, invatatura lui Iisus.
De multe ori nu s-a potrivit cu modul in care o vedeti
dv.
Nicolae Steinhardt
Paun , Men, Gogu , VDC etc ... sant niste nume fictive
-nick-uri - si cred ca este dificil sa caracterizati o
persoana ( fiinta umana complexa ) doar pe baza a
cateva randuri , sau opinii.
La asta ma refeream - e greu de caracterizat nick-uri .
In privinta ascultarii va dau dreptate , nu putem trai
toate experientele intr-o viata de om , asa ca urmand
modelele care consideram ca ne indica cea ce fiecare
considera binele , fericirea , implinirea , mantuirea
...ajungem mai repede si mai direct la rezultatul
dorit .
Pentru mine Domnul Iisus este cel mai bun model de
urmat .
Eu nu consider ascultarea o incorsetare ci un act de
intelepciune .
Daca dorim sa ajungem un mare pianist de ex., atunci
ne apropiem de un pianist celebru si incercam sa-i
invatam tehnica , metoda de studiu...
Nu sa-l criticam , nu sa-i cautam defecte.Oricum e mai
bun ca noi.
Pentru ca el marele pianist si-a demonstrat valoarea
prin virtuozitatea lui , prin succesul lui.
Oamenii , au nevoie mai mult de modele , de
exemple ...decat de cuvinte.
Asa ca cei ce sustin ca-l urmeaza pe Hristos , ca-l
reprezinta , ca sant poarta( singura) de intrare in
Imparatia Cerurilor trebuie sa fie in primul rand
modele , exemple .
Intelepciunea populara : sa facem ce spune popa , nu
ce face popa- sintetizea bine aspectul .
http://www.youtube.com/watch?v=MDazxj0q2lM
linistea omului - Mitropolit Bartolomeu Anania
http://www.cancan.ro/actualitate/astea-sunt-cele-trei-
minuni-din-varasti-preotul-cu-maserati-soferul-cu-
ghioaga-si-batrana-porno.html
Astea sunt cele trei "minuni" din Varasti: preotul cu
Maserati, soferul cu ghioag si batran porno!
Muzica:
T.S. NAM - Twilight at the river side
Bart D. Ehrman
De ce suferim? 1/3
Jennifer Hoffman
Ileana Malancioiu
60 de ani de csnicie! Care-i secretul? Depinde ct
sunt de potrivii doi oameni n concepii, n gusturi,
ct toleran au, conteaz foarte mult principiile,
felul n care reueti s comunici i dup ce marea
flacr a iubirii nu mai este ce-a fost. Aa cum exist
prietenii care dureaz o via, tot aa exist i
cstorii care dureaz o via. Acum, concepia este
c, dac a trecut marea iubire, divorm. Gsim alta.
E, noi am aparinut unei alte generaii.
Crezul optimistului
mi promit .
S fiu att de puternic, nct nimic s nu mi mai
poat tulbura pacea interioar.
S nu mai vorbesc dect despre sntate, fericire i
prosperitate, cu toi cei care mi ies n cale.
S mi ajut toi prietenii s cread c merit tot ce
este mai bun de la via.
S vd aspectul pozitiv al tuturor lucrurilor i s mi
transform acest optimism, n realitatea mea
personal.
S m gndesc numai la ceea ce este bun, s acionez
numai pentru ceea ce este bun i s m atept s
primesc de la via, tot ce este mai bun.
S m bucur la fel de mult de succesele altora, cum
m bucur de propriile mele succese.
S uit de toate greelile pe care le-am comis n trecut
i s nu m mai gndesc dect la marile realizri ale
viitorului.
S mi exprim tot timpul bucuria i s zmbesc tuturor
creaturilor care mi ies n cale.
S m concentrez att de intens asupra mbuntirii
propriei mele fiine, nct s nu mai am timp s i
critic pe ceilali.
S fiu prea destins pentru a-mi face griji, prea nobil
pentru a m mai enerva, prea puternic pentru a m
mai teme i prea fericit pentru a mai permite n viaa
mea, prezena necazurilor.
S m gandesc la mine nsumi, numai in termeni
pozitivi i s proclam acest adevr lumii ntregi, nu
prin cuvintele mele, ci prin faptele mele mree.
S triesc cu credina c ntreaga lume este de partea
mea, att timp ct mi pstrez increderea n aspectele
mele pozitive.
de Christian D. Larson
https://vimeo.com/65934194
https://vimeo.com/64924931
INFARCT SINGURI
Deoarece multi oameni sunt singuri cand sufera un
atac de cord, fara ajutor, persoana a carei inima bate
necorespunztor i care ncepe s simt o stare de
lein, are doar, aproximativ 10 secunde nainte de a-si
pierde cunotina.
cabala
rugaciunea
http://www.youtube.com/watch?v=yvWnHEgNdh4
Read more:
http://filedelumina.ro/2013/05/14/inteligenta-si-
forta/#ixzz2TITGc2fS
CEI 10 DACA
LISTA CU CE TREBUIE
2. Zambeste tuturor.
3. Spune "te rog".
4. Spune "multumesc".
5. Spune " te iubesc".
6. Sunat-ti prietenii.
7. Spune-i cuiva "mi-e dor de tine".
8. Vorbeste cu Dumnezeu.
9. Redevino copilul de altadata.
10. Uita cuvantul "ranchiura".
11. Spune "da".
12. Tine-ti promsiunile.
13. Razi.
14. Fugi.
15. Canta.
16. Cere ajutor.
17. Aminteste-ti de o aniversare.
18. Ajuta un om sarac.
19. Termina un proiect.
20. Gandeste.
21. Iesi pentru a te distra.
22. Ofera-te voluntar.
23. Rasfate-te intr-o baie cu spuma.
24. Fa cuiva o favoare.
25. Asculta cantecul greierului.
26. Viseaza cu ochii deschisi.
27. Inchide televizorul si vorbeste.
28. Fii amabil.
29. Da-ti voie sa gresesti.
30. Iarta.
31. Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare.
32. Arata-ti deschis fericirea.
33. Fa un cadou.
34. Accepta un compliment.
35. Priveste atent o floare.
36. Interzice-ti sa spui "nu pot" timp de o zi.
37. Traieste clipa.
38. Continua o traditie a familiei.
39. Incepe o alta zi. Astazi nu iti face griji.
40. Exerseaza curajul in lucruri mici.
41. Ajuta un vecin la greu.
42. Mangaie un copil care sufera.
43. Asculta un prieten.
44. Priveste fotografiile vechi.
45. Da-ti voie sa fii simpatic.
46. Saluta-ti primul noul vecin.
47. Fa pe cineava sa se simta bine-venit.
48. Promite cuiva ca il vei ajuta.
49. Aminteste-ti ca nu esti singur.
50. Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de
pe strada. Hraneste-l, vorbeste-i, pasteaza-l1
51. Sterge lacrimile de pe obraz.
52. Cumpara-ti o ciocolata. Imparte-o cu un pofticios.
53. Fii iar curios.
54. Gaseste un lucru nou, ceva frumos, ceva
interesant.
55. Da-te in leagan.
56. Citeste o poveste. Povesteste-o unui copil.
57. Scrie o poezie. Daruieste-o "jumatatii" tale.
58. Stai drept. Sadeste un copac.
59. Multumeste-le celor de la care ai invatat.
60. Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si
sufletul cuiva.
61. Multumeste-i lui Dumnezeu ca existi!
62. Bucura-te!
63. Zamebeste!
64. Iubeste!
Celalalt zmbi:
http://www.bizoo.ro/produse/convertor-rs232-rs485-
rs422/start-0/10/
CONCLUZIE
Albert Einstein:
45 de citate impresionante pe care trebuie sa le
citesti!
Citeste si:
Albert Einstein
despre viata si oameni.
Citeste si:
SFATURI BUDISTE
EVOLUTIE SPIRITUALA
//t
... Romnia se vinde ieftin nu cauz a faptului c ar fi
prea modest, prea autocritic (masochismul nu-l mai
pun, c este impropriu, folosit de dvs. aici doar din
teribilism). Mai bine zis: ceea ce considerai dvs. c ar
fi calitile de care ai amintit, sunt, n realitate,
confuzii. Dvs. luai drept modestie i autocritic,
venica punere la cale i/sau venicul conflinct dintre
structurile mafiote ce sufoc Romnia. Vorbii despre
Romnia, ca i cum Romnia ar fi o persoan. Lucru
ru, foarte ru, pentru c n felul acesta se ignor
realitatea c Romnia nseamn cteva milioane de
oameni care au toate motivele s le displac
spunerile frumoase despre Romnia. Pn i un copil
dndu-i seama acuma c a spune cuvinte frumoase
despre Romnia, nu e dect gargara prin intermediul
creia liderul cutare, o grupare mafiot, o clas
parazitar, i justific prezena malefic. A fi curios
s explicai ce nseamn pentru dvs. expresia "la
origine, aceast atitudine vine eminamente din
discreia i realismul romnesc..." i, nc ceva: nu
este deloc adevrat faptul c acele ri pe care
romnii le invidiaz, n-ar mai prididi cu lauda.
1 Oracait de broasca
Mon Jun 3, 2013 11:09 am (PDT) . Posted by: "Rica"
rica.padureata ntr-o noapte, pe cnd se ruga, fratele
Bruno a fost tulburat de orcitul unui broscoi.
ncercrile lui de a ignora sunetele dizgraioase s-au
dovedit inutile, aa c, exasperat, a sfrit prin a
striga pe fereastr:
- Tcere! mi fac rugciunile!
Fratele Bruno era un sfnt, aa c porunca lui a fost
imediat ascultat. Toate creaturile vii din preajm au
tcut, pentru ca sfntul s se poat ruga n pace.
n mintea lui Bruno a aprut ns o ndoial, care i s-a
prut chiar mai tulburtoare:
- Dac Dumnezeu ascult cu aceeai plcere orcitul
broatei ca i psalmii ti?
- Ce plcere i-ar putea face lui Dumnezeu orcitul
unei broate? nu s-a lsat mai prejos Bruno.
Dar vocea interioar a insistat:
- De ce crezi c a inventat Dumnezeu sunetul?
Bruno nu tia, aa c s-a decis s afle de ce. El a ieit
la fereastr i a strigat:
- Cnt!
Orcitul broscoiului s-a auzit imediat, nsoit cu
veselie de toate broatele din vecintate. Bruno a
ascultat cu atenie zgomotele i i-a dat seama c
dac nu le mai opune rezisten, ele nu mai sunt
suprtoare, ci dimpotriv, mbogesc tcerea
nopii.
Odat cu aceast descoperire, inima lui Bruno a intrat
n armonie cu universul i pentru prima oar n via,
el a neles ce nseamn s te rogi cu adevrat.