Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Faringe
Faringe
Adenoidita
Tesutul adenoidian este prezent in rinofaringele tuturor copiilor normali,
dimensiunile variind de la copil la copil si totodata variind cu varsta.Tesutul
adenoidian atinge dimensiunile maxime la copii cu varsta intre 3 si 7 ani apoi
involueaza.
Diagnostic diferential
Acesta include atrezia choanala, corpi straini intranazali, angiofibrom rinofaringian,
tumori maligne rinofaringiene - posibil de origine mezenchimala mai ales la copii.
Tratament
Tratament conservator prin schimbarea climatului, dieta; tratamentul medicamentos nu
este util. Tartamentul operatior este adenoidectomia. Vegetatiile adenoide sunt extirpate
cu capul in pozitie atarnanda. Pentru indepartarea vegetatiilor este de obicei folosir
adenotomul Beckman.Acest instrument indeparteaza vegetatia de la baza.
INFLAMATIILE OROFARINGELUI SI
LARINGOFARINGELUI
1. Faringite acute nespecifice
Etiologie
Inflamatia este de obicei cauzata de virusuri (in special adenovirusuri si rhinovirusuri) si
bacterii (in special Hemolytic streptococcus, Pneumococcus si Haemophilus influenzae).
Simptomatologie exista diferite grade ale faringitelor acute nespecifice:
1. Medii:
- Parestezii faringiene in special la inghitit
- Otalgie
- Uneori subfebrilitate
- Sensibilitate la nivelul nodulilor limfatici cervical
- Inflamatie marcata a mucoasei cateodata cu edemul palatului moale si a
cavitatii bucale
CANDIDA
Etiologie Agentul etiologic este reprezentat de fungi, n mod obisnuit
Candida albicans, aspergiloza fiind mai putin intalnita.
Candidozele afecteaza amigdalele, palatal, peretele posterior al faringelui si
mucoasa bucala.
Simptomatologie disfagie, inflamatia gurii si agatului.
Examinarea cavitatii bucale si a faringelui : Exsudat alb, superficial, punctat
care poate fi indepartat si care mai tarziu conflueaza. Frecvent exista doar o usoara
congestive a mucoasei inconjuratoare.
Tratament include igiena orala intense, badijonare cu glicerina boraxata,
nistatina si nizoral local sau sistemic.
HERPANGINA
Etiologie Agentul etiologic este virusul Coxsackie A.
Perioada de incubatie este de 4-6 zile. Boala afecteaza frecvent copiii mai
mari de 15 ani.
Simptomele generale sunt reprezentate de : febra mare, dureri de cap, dureri
in gat, pierderea apetitului.
Initial sunt prezente niste vezicule la nivelul pilierului anterior, palatului sau
mucoasei bucale dar dispar rapid motiv pentru care nu sunt observate frecvent, apoi
veziculele se sparg si apar ulceratiile superficial.
Amigdalele sunt rosii si hipertrofiate. Pot fi acoperite de vezicule albe
laptoase aranjate ca un lant de perle sau pot fi mici ulceratii la nivelul amigdalelor.
Tratamentul consta in igiena orala.
Zoster
Etiologie agentul causal este virusul Herpes Zoster .
Este o afectiune rara , cu exceptia pacientilor imunodeprimati sau debilitati.
Sunt prezente vezicule unilaterale, situate in faringe la nivelul palatului, in aria de
distributie a nervilor cranieni IX si X care pot fi paralizati. Pacientul acuza dureri severe
in faringe si in ureche.
Tratament Acyclovir poate fi eficient in stadiile incipiente.
SIFILIS
Etiologie- agentul etiologie este Treponema pallidum. Sifilisul paote produce
leziuni faringiene care sunt relative asimptomatice in oricare din cela 3 stadii ale bolii.
Simptomatologie
a) Stadiul primar sancrul este ferm, indurate, nedureros, cu ulceratii
superficial frecvent pe buze, limba, amygdale si palatal moale. Adenopatia
regional insoteste sancrul primar. Nodulii sunt fermi si nedurerosi si pot
persista timp indelungat dup ace sancrul s-a vindecat (4-6 saptamani).
b) Eroziunile superficiale ale mucoasei,numite macule sunt caracteristice
stadiului secundar al sifilisului. Aceste leziuni variaza si apar ca eroziuni
gri-argintii nedureroase , rosii la periferie, ca niste arii ovalare inflamatorii
sau ca o ulceratie profunda, intinsa unilateral amigdaliana. Limfadenopatia
cervical posterioara, rash macular si alte leziuni cutaneomucoase pot insoti
leziunile orofaringiene.
Diagnostic: testele serologice pentru sifilis sunt positive. Testul de
absorbtie al anticorpilor fluorescent treponemici este testul definitoriu. De asemenea
testul iluminarii in camp intunecat este pozitiv.
Diagnostic diferential: leziunile mucoase trebuie differentiate de difterie ,
amigdalitele foliculare, angina Vincent, pemfigus, herpes simplex, trume minore,
mononucleoza infectioasa (in toate acestea teste fals positive pentru sifilis pot apare).
Tratament impune Benzatine penicilina G 2,4 milioane de unitati 1.19
de doua ori pe saptaamna. Terapia alternative cu eritromicina (0,5 g /kgcorp la 6 ore
timp de 10-15 zile )sau tertaciclina (0.5g/kgcarpla 6 ore timp de 10-15 zile)la
pacientii alergici la penicilina.
TUBERCULOZA
Mocoasa faringiana nu reprezinta un sediu frecvent al tuberculozei
extrapulmonare dar trebuie luata in considerare la pacientii cu cavitati pulmonare
tuberculoase active si complicatii ulceroase ale gingiei si mucoasei faringiene.
Simptomatologie : raguseala, disfagie si dureri extreme la deglutitie.
Diagnostic : biopsia si determinarea bacililor tuberculusi in cultura care
reprezinta o prioritate pentru tratament.Terapie : izoniazida, ethambutol, rifampicina,
streptomicina au efecte dovedite .
MONONUCLEOZA FARINGIANA
Boala este cauzata de virusul Epstein Barr. Este frecvent intalnita la copii
si adolescent. Perioada de incubatie este de 7-9 zile.
Simptomatologia include febra 38-39 C , limfadenopatie localizata la
nivelul grupului jugulodigastric si lantului cervical profund, mai tarziu devenind
generalizata. Nodulii limfatici sunt moderat sensibili. Amigdalele sunt hipertrofiate si
acoperite cu un exsudat fibrinos sau membranar. Pacientul prezinta
hepatosplenomagalie, dureri in gat la deglutitie si o alterare a starii generale. Analiza
sangelui arata initial o leucopenie si apoi o leucocitoza de 20000-30000 cu 80%-90%
cellule mononucleare si limfocite atipice.
Diagnosticul este dat amigdalita, limfadenopatia generalizata si aspectul
characteristic al sangelui. Testul Monospot pozitiv si nivelul crescut al anticorpilor
heterofili (test Paul Bunnell)sprijina diagnosticul clinic.
Diagnostic diferential include toate amigdalitele acute specific si
nespecifice
Tratament
Tratamentul symptomatic include igiena orala si masuri pentru reducerea
febrei. Antibioticele pot fi administrate impotriva infectiei bacteriene secundare.
Complicatii
Pot apare paralizii ale nervilor cranieni (VII si X), meningite seroase si
encefalite, miocardite, anemii hemolitice, complicatii hemoragice, obstructii nazale
si asfixie.
Ampicilina este interzisa de cand determina rash alergic-like.
PEMFIGUS
Este o boala progresiva cu etiologie necunoscuta acre conduce catre
moarte daca nu este tartata cu imunosupresoare sau steroizi.
Simptomatologie
Mai mult din jumatate din pacienti prezinta initial leziuni orofaringiane.
Simptomele include dureri in gat, odinofagie, sau dureri ale limbii. Veziculele si
bulele sunt initial nedurerose dar odata cu rupture si infectarea secundara durerea
devine severa.
La examinarea fizica apar arii superficial erodate ale cavitatii orale si
orofaringelui. Adesea leziunile raman limitate la aceste arii timp de cateve saptamani
inainte sa se raspandeasca pe pielea si mucoasele din vecinatate.
Diagnosticul este dat de biopsie care pune in evident acantoza celulelor
regionale suprabazale.
Tratamentul implica terapie generalizata cu corticoizi (prednisone 120-
140 g) si medicamente imunosupresive (methotrexat, azatioprina). Lidocaina,
solutiile saline de gura pot fi de ajutor in durerile locale.
Amigdalitele cronice
De obicei apar dupa episoade acute sau subacute de amigdalite si sunt mai
frecvente la copii cu varsta cuprinsa intre 4-15 ani.
Etiologie agentul etiologic este in mod obisnuit o combinative de flora
bacteriana aeroba si anaeroba in care predomina strptococii.
Patogeneza
Drenajul deficitar al criptelor amigdaliene conduce la retentia celulelor
debridate care formeaza un excellent mediu de cultura pentru bacteria. Din aceste
cripte abcedate infectia se extinde prin defectele epiteliale ale epiteliului reticular
catre parenchimul amigdalian formand amigdalite criptice parenchimatoase.
Infectiile alternative penetreza capilarele care inconjoara criptele
permitand o penetrare continua a toxinelor si organismelor in circulatia generala.
Pe termen lun g parenchimul amigdalian devine fibros si atrophic.
Simptomatologie
Antecedentele evidentiate episoade recurente de amigdalite dar acest lucru
nu este intalnit permanent. Exista frecvent o usoara durere in gat sau dificultate la
inghitire.
Este prezenta halena fetida si un gust neplacut in gura.
Este prezenta adenita cervicala persistenta.
Efectele sistemice pot fi reprezentate de rezistenta scazuta , astenie,
temperature ridicata inexplicabila si pierderea apetitului.
Examenul local:
- Suprafata amigdalei este fisurata sau zgariata;
- Puroi apos de culoare gri-galbui poate apare la exprimarea amigdalei;
- Amigdalele sunt mai mult sau mai putin fixe in locasul lor;
- Congestia pilierilor anteriori;
- Sensibilitatea periamigdaliana este prezenta.
Amigdalectomia are indicatie absoluta in urmatoarele boli:
- Amigdalita cronica;
- Amigdalita recurenta;
- Abcesele periamigdaliene;
- Septicemia cu punct de plecare amigdalian;
- Simptomele locale postamigdalite;
- Hipertrofia localizata la nivelul amigdalei determinand obstructive mecanica;
- Suspectarea unei tumori amigdaliene.
Indicatiile relative include:
- Bacilli difterici rezistenti;
- Halena fetida persistent;
- Nodulii limfatici cervical tuberculosi in care amigdalele sunt o posibila poarta
de intrare.
Dupa Academia Americana de Otorinolaringologie indicatiile sunt:
A) Infectii recurente:
- 3 episoade pe an timp de 3 ani;
- 5 episoade pe an timp de 2 ani;
- 7 sau mai multe episoade pe an pentru un an;
- 2 saptamani sau mai mult absenteeism scolar sau de la service pe an
B) Hipertrofia cauzata de obstructia cailor aeriene sau problem de deglutitie;
C) Abcesele periamigdaliene;
D) Posibilitatea de malignizare;
E) Amigdalitele cauzatoare de sindroame febrile;
F) Difteria.
COMPLICATII LOCALE
1. Abces periamigdalian
Definitie : Colectie purulenta intre capsula amigdaliana si peratele faringian
lateral adiacent.
Patologie: Inflamatia se extinde de la nivelul parenchimului amigdalian la
tesuturile invecinate , formand un abces in cateva zile.In cele mai multe cazuri abcesul
este unilateral .La inceput existand o celulita care se infecteaza.
Simptomatologie : dupa episodul de amigdaliata, exista un interval de cateva zile
fara simptomatologie, dupa care pacientul acuza o durere crescanda la inghitit.Durerea
iradiaza in mod obisnuit la nivelul urechii, deschiderea gurii realizandu-se cu dificultate
datorita trismusului.Vorbirea este greoaie si nedescifrabila. Durerea este atat de severa
incat pacientul refuza sa manance. Pacientul prezinta sialoree si fetor oral, inflamatia
nodulilor limfatici regionali, sindrom febril cu temperature de 39-40 Celsius si stare
generala care se altereaza rapid.
Exista o hiperemie si un edem marcat al regiunilor amigdaliene si palatine. Uvula
este edematiata si impinsa catre partea neafectata.Mucoasa inrosita poate fi acoperita cu
formatiuni mucopurulente.Fara tratament abcesul se deschide in general spontan dupa 7
zile.
Complicatii: - sunt rare in conditiile terapiei moderne.
Abcesul :
- se poate rupe in loja parafaringiana si de aici se poate extinde si forma un
flegmon cervical intern,
- Poate eroda artera carotida,
- poate realize tromboze la nivelul venei jugulare interne, meningite, abcese
cerebrale, endocardite.
Diagnosticul diferential se face cu neoplasme amigdaliene, abcese
parafaringiene, abcese retrofaringiene.
Tratament
Conservator: antibiotice administrate sistemic.
Chirurgical : cand exista tumefactie este recomandat drenajul.Incizia abcesului
este tratamentul standard. Amigdalectomia este recomandata la 3 saptamani dupa
terminarea episodului de amigdalita.
Angina Ludwing
Angina Ludwing este un process inflamator acut al planseului bucal cu
invadarea muschiului milohioid si raspandirea rapida la nivelul lojei
submandibulare.
Prezinta urmatoarele caracteristici:
- raspandirea rapida a infectiei;
- extensia prin continuitate si nu limfatica;
- produce gangrene, infiltratie putreda in cantitate redusa sau nepurulente.
Majoritatea abceselor (80%) sunt datorate infectiilor dentare, dar pot fi cauzate si
de tonsilitele linguale, traumatizarea sau patologia glandelor salivare.
Semne si simptome
- Varfuri crescute ale temperaturii, frisoane;
- Durere, odinofagie, trismus, disfagie, agitatie;
- Pacientul nu poate vorbi sau inghiti datorita interesarii linguale;
- Doua treimi posterioare si o treime anterioara ale limbii sunt impinse superior
si posterior cauzand obstructie aeriana.
Induratia, sensibilitatea , tumefactia submandibulara sunt evidente, prezenta
celulitei lemnoase a spatiului submaxilar.
Tratament:
- drenajul chirurgical produce eliminarea unei secretii serosanguinolente care
rar are character purulent.
- Doze crescute de penicilina sau cefalosporina (pana la rezultatul
antibiogramei)
- Controlul fluxului aerian prin traheostomie sau intubatie nasotraheala.
Abcesul parafaringian
Definitie: O infectie supurativa a lojei parafaringiana.
Microbiologie : streptococci anaerobi, Staphylococcus aureus, streptococci
hemolytici, bacteroizi.
Patologie
Infectia provine de la nivelul amigdaleleor, datorita penetrarii unui corp starin,
sau de la nivelul molarului de minte.
Simptomatologie dureri in gat, disfagie, trismus, sindrom febril, inflamatia
gatului.
Examinarea fizica plenitudinea regiunii retromandibulare , peretele faringian si
amigdalele fiind impinse spre linia mediana.
Complicatii
Acestea includ edemul laringelui, tromboflebita venei jugulare internecu
septicemia si mediastinita.
Tratamentul
1. controlul respiratiei
2. drenajul
- incizie paralela cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian;
- incizie orizontala submandibulara;
- nu se efectueaza un drenaj pe o cale intraorala deoarece exista riscul lezarii
unui vas mare din regiunea cervicala.
3. antibiotice administrate sistemic.
Abcesul retrofaringian
Patogenie
Abcesul acut este datorat supuratiei nodulilor limfatici retrofaringieni, care
devin infectati de la nasofaringe sau orofaringe. In mod normal acesti noduli regreseaza
in jurul varstei de 3-4 ani. Rareori infectia provine de la o otita medie acuta sau
mastoidita, de-a lungul tesutului din jurul trompei lui Eutachio. Adultii pot prezenta acest
abces dupa o leziune penetranta faringiana, parotidite supurative sau boala Pott.
Etiologie- Cel mai comun microorganism este Streptococcus pneumoniae.
Simptomatologie
Cel putin jumatate din pacienti au varsta sub un an. Acest lucru se intampla
deoarece nodulii limfatici Gillett au tendinta sa se atrofieze in timpul copilariei. Copilul
prezinta dificultate la respiratie si supt. Acestea sunt cauzate de obtructia lumenului
laringelui copilului care are o deschidere inalta si oblica.Obstructia nazala poate fi
prezenta cand abcesul este situate superior.
Tusea latratoare este frecvent intalnita.
Sindrom febril si toxemie. Copilul tine capul in hiperextensie, rezuza
alimentatia si prezinta rigiditate nucala si inflamatia peretelui posterior faringian. Intregul
faringe este congestive. Palparea este utila desi fluctuatia nu e intotdeauna prezenta.
Edemul laringian se poate dezvolta destul de rapid.
Poate apare ruptura spontana a abcesului care poate determina moarte prin
aspiratie a secretiilor.
Tratament
Incizia abcesului se face vertical prin cavitatea bucala cu o linie aflata in
mijlocul inflamatiei.
Copii trebuie asezati in pronatie cu capul in jos astfel incat secretia san u poata
fi aspirate in plamani.
Antibiotice sistemice (ampicilina, oxacilina; daca sunt suspectati stafilococcii
- cefalosporina).
Traheotomia poate deveni necesara cand exista obstructie laringiana.
COMPLICATII GENERALE
Septicemia in timpul sau dupa amigdalite.
Patogenie
Bacteriile intra in curentul sanguin de la nivelul amigdalelor.
Exista 3 cai diferite de patogenie:
- hematogena prin venele amigdaliene si vena faciala spre vena jugulara
interna. In interiorul venelor se instaleaza .tromboflebita , trombii infectati
intrand in circulatia pulmonara si generala.
- Limfatica prin eferentele limfatice ale amigdalelor catre nodulii limfatici
regionali din grupul jugulodigastric si de-a lungul venei jugulare interne. De
aici vena jugulara interna devine infectata.
- Direct prin extinderea abcesului in sau in jurul amigdalei cu ruptura in loja
parafaringiana cu interesarea venei jugulare interne.
Simptomatologia
Aceasta include frisoane cu un grafic de temperatura de tip septic,sensibilitate de-
a lungul venei jugulare interne care se prezinta printr-o sensibilitate dureroasa la nivelul
marginii anterioare a muschiului sternocleidomastoidian sau sensibilitatea nodulilor
limfatici jugulodigastrici.
Pacientii prezinta anxietate, leucocitoza cu deplasare spre stanga a formulei
leucocitare, splenomegalie si un puls slab cu frecventa crescuta.
Tratament
Daca se suspecteaza un sepsis sever se incepe imediat administrarea de antibiotice
cu spectru larg. Alte masuri obligatorii care trebuiesc luate sunt:
- amigdalectomia pentru eliminarea focarului;
- ligatura venei jugulare interne inferior de trombus;
- drenaul cu deschiderea larga a abcesului din regiunea cervicala.
Patogenie
Fibromul rinofaringian din punct de vedere histologic este benign dar datorita
deyvoltarii expansive din punct de vedere clinic este considerat de natura maligna.
Tumora, de obicei, prezint o baz larg de implantare la nivelul corpului osului
sphenoid. Tumora are un ritm de cretere relativ mare. Dup ocuparea spaiului
rinofaringian tumora se extinde la nivelul sinusurilor nazale, sfenoidal i etmoidal, fosei
pterogopalatine, orbitei, n final dup erodarea bazei craniului, extinzndu+se i n
interiorul cavitii craniene.
Simptomatologie
La debut simptomatologia este reprezentat de : senzaia de plenitudine
auricular, obstrucie nazal, epistaxis, secreii nazale posterioare, voce nazonat,
rinosinuzite purulente, cefalee, obstrucia ostiumului trompei lui Eustachio care
determin catarul urechii medii i otite medii purulente cu hipoacuzii de conducere.
Rinoscopia posterioar arat prezena unei formaiuni gri-rpiatice, care poate fi lobulat
sau nu i care prezint prelungiri ce pot penetra choanele i fosa Rosenmuller. La palpare
tumora este de consisten dur. Palparea trebuie realizat cu grij deoarece manevra
poate cauza sngerri importante.
Diagnostic
Biopsia nu este recomandat datorit hemoragiei massive care poate apare.
Diagnosticul este pus pe baza palprii, rinoscopiei posterioare i a radiografiilor.
Angiografia bilateral a arterelor carotide interne i externe este indicat n cazul
tumorilor extensive. Scanarea CT va demonstra existena unei leziuni vasculare. Pot fi
observate de asemenea, eroziunea peretelui vascular, a arcului zigomatic sau a bazei de
craniu.
Diagnosticul diferenial include hipertrofia adenoidian, polip choanal, limfom,
teratom, condrom.
Tratament
Tratamentul de elecie este chirurgical ndeprtarea prin abord combinat
transpalatin i transmaxilar. Alt posibilitate de acces const n rinotomie lateral.
Tratamentul chirurgical poate fi precedat de embolizarea ramurilor arteriale.
Radioterapia este o msur paleativ, atunci cnd riscul operator este crescut
(extensie masiv a tumorii la nivelul fosei craniale mijlocii).
Carcinomul rinofaringian
Tumorile maligne rinofaringiene apar inconstant n europa i Statele Unite, unde
sunt nregistrate aproximativ 4% din cancerele de cap i gt, n China i Hong-Kong
fiind mai frecvente (15% din cancerele cap i gt).
Factorii externi pot juca un rol important n epidemiologia afeciunii.Factorii
externi implicai includ nitrosaminele provenite de la ingestia petelui srat,
hidrocarburile policiclice, sinuzitele cornice, igiena precar i expunerea la nichel.
Carcinomul rinofaringian a fost de asemenea asociat cu virusul Epstein Barr.
Anticorpii la capsidele virale sunt specifici pentru diagnostic.
OMS (Organizaia Mondial de Sntate) a definit carcinomul rinofaringian n
trei clase :
1. carcinomul celular scuamos (25 % din toate carcinoamele rinofaringiene)- tip
I;
2. carcinom nekeratinizat sau carcinom celular tranziional (12%) - tip II;
3. carcinom nedifereniat. Acesta include limfoepiteliomul, carcinom cu celule
clare, carcinoma anaplastic tip III.
Simptomatologie
Primul simptom care aduce pacientul la doctor poate fi :
- noduli limfatici voluminoi jugulodigastrici sau spinali (40 % dintre pacieni).
Pot fi unilaterali sau bilaterali (25% dintre pacieni);
- plenitudine auricular tumora produce modificri la nivelul trompei
producnd hipoacuzie de conducere unilateral, efuziunea urechii medii,
otalgie;
- obstrucie nazal (25 % dintre pacieni) cauznd rinosinuzite purulente i
epistaxis;
- exoftalmie datorat invaziei orbitale prin fisura afenoidal;
- neurologic : durere, diplopie, paraliyia nervilor craniei (al II-lea, al III-lea, al
IV-lea, al V-lea sau al IX-lea, al X-lea, al XI-lea, al XII-lea).
Simptomele invaziei locale (triada Trotter):
- hipoacuzie de conducere;
- imobilitatea sau ridicarea palatului moale homolateral;
- cefalee, pe partea afectat (datorit implicrii nervului V cranian).
Diagnostic este pus pe seama rino i nasofaringoscopiei, palpare i biopsie.
Radiografia i CT scan elucideaz implicarea bazei de craniu.angiograma ar putea fi
necesar.
Tratament
Radioterapia este o metod alternativ pentru c ndeprtarea chirurgical a
tumorii este rareori posibil.chirurgia trebuie luat n consideraie n cazul tumorilor de
mici dimensiuni, circumscrise.
Nodulii limfatici reginali metastazai pot fi tratai disecia terapeutic a gtului n
cazul persistenei metastazelor cervicale dup iradiere.
Prognosticul supravieuirea n cazul carcinomului nasofaringian la 5 ani este de
15% (Becker). Pacienii mai tineri par a avea un prognostic mai bun dect cei mai n
vrst.
Carcinomul orofaringian
Carcinomul hipofaringian