Sunteți pe pagina 1din 7

1

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR


BUCURETI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE CLUJ- NAPOCA

PROGRAMUL DE STUDII : CONTABILITATE I AUDITUL


AFACERIOR

Studiu comparativ privind impozitarea


indirecta in Austria si Bosnia si
Hertegovina

LAZR DANIELA
LAVINIA

Cluj-Napoca
2
AUSTRIA

In ianuarie 1995, numarul tarilor UE se majoreaza din nou, crescand de la 12 la 14


membrii cu drepturi depline, prin aderarea a trei noi state: Austria, Finlanda si Suedia.
Negocierile cu aceste tari au debutat la inceputul anului 1995 - in luna februarie 1995 - si s-
au incheiat cu succes in martie 1994. Ulterior, toate aceste tari au organizat referendumuri: in
Austria in luna iunie, in Finlanda in septembrie, iar in Suedia in noiembrie 1994, prin care
populatia a fost intrebata despre aderarea la Comunitatea Europeana, in toate cele trei cazuri
inregistrandu-se rezultate favorabile. Procesul de negociere al acestor tari nu a fost unul
dificil. Trebuie precizat ca Austria, Finlanda si Suedia au diminuat barierele tarifare cu mult
timp inaintea aderarii lor din anul 1995.
Analiza sistemului fiscal austriac porneste de la studiul structurii niturilor fiscale pe
principalele categorii de impozite (directe, indirecte si contributii sociale), continua cu
creionarea trasaturilor esentiale ale impozitelor si taxelor reprezentati pentru Austria.
Mai apoi se doreste o scurta prezentare a reformelor fisele din ultimii ani din acesta
tara, iar in final se realizeaza unele atii cu media din Uniunea Europeana.
Structura niturilor fiscale (privite ca pondere in P1B) arata o organizare aproximativ
simetrica, aproape egala a resuselor fiscale procurate pe cele trei mari categorii de impozite si
taxe din Austria: impozitele directe reprezinta circa 12-l3 procente in PIB, impozitele
indirecte 14-l6%, iar contributiile la asigurarile sociale circa 14%. Repartitia acestor nituri pe
nile de gurnare arata ca gurnul central este principalul beneficiar al acestora (in anii 1995-
2005, detinand un procent ce a crescut de la an la an, fiind situat intre 20% si 25%), gurnele
statelor colecteaza 3,3-3,5% din PIB, mai putin chiar decat autoritatile locale (un pic peste
5%), iar procente mai mari sunt specifice Fondurilor de Securitate Sociala (12% pana la
12,5%).
Exceptiile de la plata taxei pe valoarea adaugata sunt mai putine in Austria decat in
alte state comunitare. Se intalnesc cele clasice, specifice statelor membre, respectiv:
exporturile si livrarile intracomunitare, dar pe langa acestea mai sunt doar putine exceptii
conform legislatiei austriece: serviciile culturale si sociale (pentru teatre, scoli, etc), serviciile
si activitatile prestate de banci, societati de asigurari, tranzactii imobiliare si micile afaceri
(pentru o cifra de afaceri sub 7.500 euro).
Alte impozite indirecte intalnite in aceasta tara sunt:
accizele pe uleiurile minerale- reglementate in anul 1995
accizele pe tigari introduse din anul 1995 prin Legea accizelor pe tigari
accizele pe bere - reglementate in anul 1995 si modificate in anul 1996
accizele pe bauturile spirtoase alimenteaza aceleasi bugete si in aceleasi proportii ca si
accizele pe bere,
accizele pe vinuri si produse similare sunt reglementate in anul 1995, la fel suferind
transformari prin normele legale din anul 1996.
Aceste accize insumeaza doar circa 2-3% in PIB de-a lungul ultimilor ani (elul nr. 4 ne
prezinta o valoare medie de 2,9% pentru intervalul 1995-2005).
De remarcat ca mai mult de o treime din impozitele Austriei sunt impozite indirecte,
dintre care cel mai important este TVA-ul. Profiturile din accize sunt mai degraba mici. Spre

3
deosebire de majoritatea tarilor Uniunii Europene, Austria obtine o suma substantiala din alte
impozite aplicate asupra productiei si anume o contributie a angajatorilor pentru fondul de
egalizare a sarcinilor familiale si un impozit pe salariu. in ciuda accizelor relativ scazute,
niturile fiscale din impozitarea consumului se situeaza peste media UE, masurate ca
procentaje din produsul intern brut. Rata fiscala implicita asupra consumului in valoare de
21,6% este doar cu un punct procentual peste media europeana.
Comparatii cu media Comunitatii Europene: studiind media presiunii fiscale globale
pentru Austria in perioada 1995-2005 putem remarca ca aceasta tara este una din statele UE
cu o povara fiscala considerabila - 43,2% situandu-se peste indicatorul mediu pentru aceeasi
perioada a Uniunii Europene (de 40,6%) (ocupa locul 20 din 25 in clasamentul reliazat prin
asezarea crescatoare a tarilor din Uniunea Europeana dupa valoarea acestui indicator) ( a se
dea elul nr. 1). Acest indicator ridicat este determinat de impozitele indirecte si ele
inregistrand un procent inalt in PIB. Cu 14,5%, Austria se situeaza deasupra mediei
comunitare de doar 14,2% (elul nr. 2), fiind depasita doar de putine tari din UE: Danemarca
(17,6%) si Suedia (17,1%).
Structura fiscalitatii austriece ne mai retine atentia printr-un procent mare al contributiilor
sociale in totalul impozitelor, taxelor si a celorlalte contributii din aceasta tara din anul 2005:
33% .
Impozitele indirecte insumeaza la nilul anului 2003 circa 38% (acelasi grafic nr.
43). Aceste impozite sunt reprezentate in primul rand de taxa pe valoarea adaugata care
determina un procent mediu in perioada 1995-2005 de 8,6% in PIB (evident peste procentul
mediu al CE in aceeasi perioada de doar 7,4% - elul nr.3). Accizele insumeaza doar 2,9% in
PIB fiind aproximativ egale cu cele din Uniunea Europeana - de 3,1% (elul nr.4).
Impozitele directe ale Austriei (ca procent in PIB) sun apropiate de media EU25 (media
tuturor statelor membre intre anii 1995-2005), respectiv 13,4% fata de 12,7% (elul nr. 7).
Procentajul de impozite asupra capitalului din produsul intern brut este mic in atie
cu media europeana. Acest lucru se confirma si pentru rata fiscala implicita asupra capitalului
si este influentat de o impozitare ativ scazuta a depozitelor de capital si a tranzactiilor cu
acestea. Rata fiscala implicita asupra capitalului si asupra nitului din afaceri se situeaza cu
putin peste media Uniunii Europene. Impozitele aplicate asupra nitului corporational in
relatie cu produsul intern brut sunt foarte mici datorita procentului mare de societati
unicorporate din Austria.
Ca principiu general, n conformitate cu legisla ia fiscal austriac, servicii
bancare i financiare se calific drept scutite de TVA fr creditoperations. Astfel, TVA-ul de
intrare aferente veniturilor care nu sunt supuse TVA-ului nu este recuperabil.
Responsabilitatea TVA a contractelor futures decontate fizic n general, urmeaz tratamentul
alimentrii de baz. Cota standard de TVA este de 20 la sut.
Bosnia i Heregovina este o ar din Europa sud-est cu o populaie de circa patru
milioane de locuitori. Bosnia se confrunt cu o dubl problem: reconstruirea unei ri
devastate de rzboi i introducerea economiei de pia n locul celei centralizate comuniste.

Ajustarea fiscal a continuat n cursul anului 2012, n ciuda faptului c PIB-ul real a
sczut cu 0,7%. Ratele taxelor majore au rmas neschimbate. Cooperarea fiscal ntre
diferitele niveluri ale guvernelor mbuntite n mod substanial n cursul anului 2012,
rezultnd ntr-o decembrie 2012 adoptarea timpurie a statului (instituii ale BiH) i bugetele
guvernamentale dou entiti centrale pentru 2013. Aciuni de Consiliul Minitrilor (CM) din
Bosnia i Heregovina (BiH ), format la nceputul anului 2012, dup ntrziere prelungit n
urma alegerilor din octombrie 2010, a semnalat hotrrea puternic de a inversa tendin a
calitii cheltuielilor publice. Cele mai importante impozite au rmas neschimbate, n ciuda

4
nevoii tot mai mari de finanare, ca i deservirea datoriei (dobnzi, plus principal) a crescut
cu mai mult de 50% n 2012 comparativ cu 2011.

Accizele la tutun au crescut, ca urmare a necesitii de a reduce discrepana dintre


taxarea tutunului n Europa i n rile potenial candidate, ntr-o manier lin. Provocarea-
cheie n ceea ce privete politica de impozitare n BiH este legat de impozitarea muncii,
inclusiv contribuiile sociale obligatorii, avnd n vedere c (defini ia ancheta privind for a de
munc) omajului la aproape 28%, este extrem de ridicat. n aceast privin, anul 2012 nu a
adus nicio mbuntire a stimulentelor pentru creterea participrii forei de munc i
reducerea economiei gri. Ajustarea fiscal a continuat, n parte, n cadrul programului sprijinit
de FMI. Autoritile au sczut salariile pentru angajaii din sectorul public, i se angajeaz s
se abin de la angajarea, abordarea structural recunoscut de mult timp slabe Bosnia i
Heregovina Frumusetea federalismului: nu poate grei rapid nivel rezonabil sczut al ratelor
directe de impozitare (10%), precum i faptul c rata unic de TVA de 17%, a fost lsat
neschimbat de la introducerea sa n 2006, sunt consecina direct a procesului fiscal de
arhitectur i de luare a deciziilor cu mai muli actori.
Introducerea TVA n BiH, a fost urmat de principii de baz: Sistemul unic de stat la
nivel de TVA nlocuiete taxa de vnzare nivel de entitate indirect autoritate fiscal este
singura instituie responsabil de calcul i de percepere a TVA-ului TVA se pltete n contul
unic deschis la banca BH Central Legea TVA BiH este n conformitate cu Directiva a 6-UE
privind TVA-ul. Valoarea adugat Principiul TVA nregistrat comercianii calcularea TVA
pentru livrrile impozabile efectuate de bunuri i servicii i care este considerat TVA de
ieire. Comercianti deduc TVA perceput de ctre furnizorii lor i care este considerat de
intrare TVA. Acest lucru nseamn c comercianii pltesc numai TVA la valoarea pe care
acestea se adaug la produsele sau serviciile lor. Urmtorul exemplu clarific modul de
colectare a TVA n fiecare faz de aprovizionare.
n general, TVA-ul nu este un cost de companie, deoarece companiile deduce TVA-ul
care le-au pltit pe achiziii din TVA le percepe pentru furnizarea lor de bunuri i servicii.
Prin urmare, ntreprinderile sunt de plat doar diferena dintre TVA-ul care taxa aferent
vnzrilor i TVA-ul care le pltesc pentru achiziiile lor. Suma total a TVA-ului este un cost
al consumatorului final n lanul de aprovizionare. activiti i deduceri Cele mai multe dintre
produsele i serviciile taxabile i neimpozabile sunt impozabile. Contribuabilii sunt obliga i
s perceap TVA atunci cnd furnizeaza bunuri i servicii. TVA-ul trebuie s fie calculat n
cazul n care bunurile i serviciile sunt utilizate n scopuri non-comerciale. Scutiri
Contribuabilii de vnzare bunuri scutite de TVA sau furnizarea de servicii scutite de TVA nu
poate percepe TVA i nici nu se poate deduce TVA pltit pentru achizi iile lor. n astfel de
cazuri de intrare TVA-ul este considerat costul unui contribuabil. Lipsite Sisteme speciale i
procedurile de impozitare Colectarea TVA la livrrile de bunuri i servicii legate de
construcia de bunuri imobile este un subiect de regim special. Proceduri speciale de
impozitare exist pentru urmtoarele precum: servicii de companii mici agricultori furnizate
de cltorie agenii i operatorii turistici de furnizare de bunuri second hand, opere de art,
obiecte de colecie i antichiti, precum i furnizarea de bunuri privind TVA licitaie public
la import i export.
TVA Lipsite Activiti Activiti n interes public: servicii potale publice, cu excepia
serviciilor de telecomunicaii, servicii medicale i de sntate, serviciile de securitate social,
servicii de educaie, servicii n domeniul sportului i sportului educaiei, care sunt furnizate
persoanelor fizice de ctre persoanele a cror activitate nu este axat pe achiziionarea
profitului financiar i a serviciilor monetare: servicii de asigurare i de reasigurare, livrarea de
bunuri imobile, cu excepia primului transfer al drepturilor de proprietate sau dreptul de a
dispune de bunuri imobile nou construite, leasingul i sub- nchirierea de spaii reziden iale

5
pentru o perioad mai mare de 60 de zile, serviciile financiare (aprobarea i gestionarea
creditelor; servicii referitoare la gestionarea depozitelor, economii i conturi bancare,
efectuarea operaiunilor de plat, de tranzacionare n aciuni sau alte forme de participare la
societi ; gestionarea fondului de investiii) timbre potale curente, timbre fiscale, precum i
timbre administrative i judiciare, precum i jocuri de noroc. Internaional de transport:
livrarea de nave cu combustibil i alte bunuri utilizate pentru salvare pe mare i asisten pe
mare i pentru navigaia n largul mrii care pasagerii de transport cu titlu oneros sau care
sunt destinate s efectueze activiti comerciale, industriale sau de pescuit achiziionarea,
repararea i nchirierea de aeronave utilizate de ctre companiile aeriene pentru zborurile pe
rutele internaionale, furnizarea de combustibil i a altor bunuri la aeronavele men ionate.
Rata TVA Rata TVA din BiH este de 17%.

6
BIBLIOGRAFIE :

- SISTEME FISCALE COMPARATE LECTOR UNIV. DR. COSMIN ENACHE


- EURO STAT TAXATION TRENDS IN THE EUROPEAN UNION
- TAXATION IN EUROPA 2013
- ARMONIZAREA SISTEMELOR FISCALE ANA MARIA TATOIU
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Austria#Economie
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina#Economie