Curs Msurarea i controlul performanei

Conf.dr. C. ENDROIU

CURS 9

STRUCTURA CURSULUI:
A. Gestiunea bugetar a vnzrilor
B. Gestiunea bugetar a produciei
C. Gestiunea bugetar a aprovizionrilor

A. GESTIUNEA BUGETAR A VNZRILOR

Bugetul vnzrilor este primul buget elaborat n cadrul reelei de bugete a ntreprinderii. Acesta permite previzionarea
resurselor de exploatare necesare vanzarilor previzionate si etalarea acestora in timp.
Acesta determina volumul de activitate a intreprinderii si conditioneaza celelalte bugete.
1. Programul vanzarilor:
Prezinta previziunea vanzarilor din punct de vedere cantitativ, pe perioade (luni, trimestre, semestre, ani),
pe produse, pe regiunei, pe canale de distributie.
Are la baza politica comerciala a intreprinderii.
Se fundamenteaza pe studii de conjunctura economica si/sau studii de piata.
Utilizeaza in constructia lui metode statistice adaptate previziunii pe termen scurt.

2. Bugetul vanzarilor:
Reprezinta valorizarea programului de vanzari utilizand preturile de vanzare previzionate.
Preturile previzionale se fundamenteaza pe baza informatiilor de natura contabila si comerciala, dar si
in baza studierii pietii (clienti, concurenti).
Prezinta cifra de afaceri previzionata pe luni, pe produs/serviciu, pe sector geografic etc.
Este insotit de Bugetul cheltuielilor de desfacere. Acesta grupeaza ansamblul cheltuielilor generate
de vanzarea productiei si este structurat pe tipuri de activitati astfel:
o Administrarea vanzarilor
o Marketing, publicitate
o Vanzare/livrare propriu-zisa (ambalare,transport)
o Activitati postvanzare.
Bugetarea acestor activitati se realizeaza in functie de natura lor si de tipul de resurse consumate:
o Activitati a caror costuri care depind de volumul vanzarilor (costuri variabile)
o Activitati cu costuri fixe (marketingul de ex.)

3. Controlul vanzarilor
Acesta poate fi orientat pe analiza abaterilor pe Cifra de Afaceri sau pe marja. Acest tip de analiza permite
intreprinderii sa ia decizii de reglare a activitatii comerciale sau sa redreseze anumite tendinte, cum ar fi:
Axarea pe produsele cele mai rentabile sau usor vandabile
Promovarea mai buna a produselor
Negociere mai buna cu distribuitorii/intermediarii.
Pentru controlul cheltuielilor de desfacere se realizeaza o analiza a abaterilor pe cheltuieli indirecte (vezi
costurile prestabilite/standard).

1
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU
4. Metode statistice de previziune a cantitatilor vandute

Presupun extrapolarea in viitor a vanzarilor constatate in perioadele precedente (trecute).

Se porneste de la premisa ca tendinta vanzarilor este stabila in timp.
Cel mai des intalnite metode:
a. Corelatia si analiza tendintei
b. Variatiile sezoniere. De regula marimea variatiilor sezoniere este proportionala cu tendinta de evolutie.
Componenta sezoniera aferenta unei serii cronologice este masurata prin coeficienti sezonieri
multiplicativi.
c. Previziunea bazata pe tendinta si coeficienti sezonieri.
Se realizeaza previziunea vanzarilor pentru produsul P1, pentru luna ianuarie N+5.
Valoarea tendintei. Pornind de la un punct de origine luna ianuarie N (x=0) pentru luna ianuarie
N+5, x=60.
Functia care estimeaza tendinta liniara: y = 0,295x + 34,01
Rezulta y = 51,71 bucati vandute in luna ianuarie N+5.
Aceasta estimare nu tine cont de variatia sezoniera a vanzarilor, astfel ca in continuare estimarea se
multiplica cu coeficientul sezonier (pentru luna ianuarie).
In exemplul de mai sus coeficientul sezonier pentru luna ianuarie este de 1,25, rezulta ca in
ianuarie N+1 se estimeaza a fi vandute: 51,71 buc* 1,25 =65 bucati.

Aplicatie Previziune vanzarilor .

Societatea NONA produce tigla si alte materiale de invelire a locuintelor. Vanzarile sunt sezoniere.
Pentru ajustarea ritmului productiei si gestiunii stocurilor se doreste analiza evolutiei vanzarilor (cantitativ).

Vanzari trecute (cutii tigle).

Trimestru N-2 N-1 N
1 26.500 29.000 30.000
2 49.000 52.500 55.000
3 45.500 47.000 49.000
4 41.000 43.000 47.0000

Prin regresie liniara se determina dreapta de evolutie a vanzarilor Y in functie de variabila x = trimestru.
Rezulta ecuatia: y = 956,294 x + 36.659
Calculul coeficientilor sezonieri
1. Calculul valorii ajustate y* (se recalculeaza valoarea lui Y prin ecuatia rezultata din ajustare)
Trimestru y* Trimestru y* Trimestru y*
1 37.615 5 41.441 9 45.266
2 38.572 6 42.397 10 46.222
3 39.528 7 43.353 11 47.173
4 40.484 8 44.309 12 48.135

2. Calculul raportului y/ y*. Determinarea coeficientilor sezonieri

Trimestru Trimestru y/ y*. Trimestru y/ y*. Trimestru y/ y*. Media
aritmetica y/
y* pe

2
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU
trimestru
1 1 26500/37615 5 0,7 9 0,66 (0,7+0,7+0,66)
= 0,7 3
= 0,69
2 2 1,27 6 1,24 10 1,19 1,23
3 3 1,15 7 1,08 11 1,04 1,09
4 4 1,01 8 0,97 12 0,98 0,99
Coeficienti sezonieri

Previziunea vanzarilor N+1

Dupa determinarea tendintei prin ecuatia dreptei de ajustare, se aplica coeficientii sezonieri penntru fiecare
trimestru:
Trimestru Nr. y* Coeficient sezonier Vanzari
previzionate
1 13 49.091 0,69 33.873
2 14 50.047 1,23 61.558
3 15 51.003 1,09 55.594
4 16 51.960 0,99 51.440

B. GESTIUNEA BUGETARA A PRODUCTIEI

1. Generalitati :
- Programul de productie are ca obiectiv definirea pentru exercitiul financiar viitor, in conditii optimale, a ritmului
productiei previzionate, tinand cont de previziunea vanzarilor si de constrangerile gestiunii stocurilor. Are la baza si
constrangerile tehnice ale sistemului productiv : capacitatea de productie, efectivul de personal, calificarea fortei de
munca etc.

- Bugetul de productie stabileste, pentru exercitiul financiar viitor, previziunile valorice ale mijloacelor necesare
realizarii productiei previzionate (materii prime si materiale, manopera, cheltuieli indirecte).De regula, Bugetul de
productie fixeaza obiectivele lunare de productie. Doua probleme majore trebuie rezolvate pentru definirea
bugetului :
Determinarea dimensiunii optimale a loturilor/stocurilor necesare in productie (gestiune aprovizionarilor);
Adaptarea productiei la variatiile sezoniere a vanzarilor.

2. Schema generala a gestiunii bugetare a productiei

3
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU
BUGETUL VANZARILOR

Constrangeri ale Politica de gestiune a

sistemului productiv stocurilor

PROGRAMUL DE PRODUCTIE

Standarde de productie Costuri prestabilitae

BUGETUL DE PRODUCTIE
CAUTAREA OPTIMULUI

REALIZARI

CONTROL
REGLARE

Programul de vanzari reprezinta punctul de plecare in construirea programului de productie. Pe de alta parte,
programul de productie pune in evidenta locurile inguste sau capacitatea de productie neutilizata.
Prioritatile intreprinderii (comerciale, de rentabilitate etc) ca si gradul ei de flexibilitate determina gradul de
interactiune intre bugetul vanzarilor si bugetul de productie.
Existenta stocurilor permite ajustarea intre productie si vanzari, in particular in cazul activitatii sezoniere sau
cand sistemul productiv impune o productie in campanii.
Adaptarea productiei la obiectivele de vanzare poate impune deasemena, si investii suplimentare.

3. Programul, bugetul si controlul productiei.

1.Programul de productie permite verificarea coerentei bugetului de vanzari, productiei si stocurilor.

Exemplu

Buc. ianuarie februarie martie aprilie

Stoc initial 100 200 100 100
Productie 600 600 1.000 1.000
Vanzari 500 700 1.000 1.000
Stoc final 200 100 100 100

Bugetul de productie pune in evidenta, in functie de programul de productie si de standardele tehnice (normele de
consum), cantitatile de resurse necesare realizarii productiei programate. Aceste cantitati de resurse odat stabilite
sunt in continuare cuantificate cu ajutorul costurilor prestabilite.

4
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU

Controlul bugetar al productiei are ca scop analiza abaterilor intre previziuni si realizari, si punerea in evidenta a
cauzelor (factorilor explicativi) acestor abateri.

2. Bugetul de productie contine:

- obiective de productie (volum).
- o previziune cheltuielilor de productie.

Printre cheltuielile previzionate :

- anumite cheltuieli sunt fixe (independente de obiectivele de productie) ;
- altele sunt variabile (considerate proportionale cu obiectivele de productie).

Se va controla a posteriori daca cheltuielile efective constatate se incadreaza in limitele prevazute in buget. Se
stabileste de regula un Buget flexibil care elimina efectele modificarilor nivelului productiei.
Bugetul flexibil arata care trebuie sa fie costurile aferente productiei in functie de nivelul de activitate efectiv,
constatat a priori.

Exemplu. Intreprinderea Lambda.

Costul de productie prestabilit pentru o pereche de schiuri este urmatorul:

Materii prime si materiale.......60 um
Manopera directa....................100 um
Cheltuieli indirecte variabile..50 um
Cost variabil.........................210 um

Cheltuieli indirecte fixe .......120 um, din care 72 um amortizari aferente unei productii anuale de 1.000.000 perechi.
TOTAL...............................330 um

Bugetul flexibil (mii um) pentru intervalul de productie previzibila:

Productie (mii perechi) 80 100 110

Amortizare lunara 6.000 6.000 6.000
72*1.000.000 *1/12
Alte cheltuieli fixe lunare 4.000 4.000 4.000
(120-72) *1.000.000*1/12
Total cheltuieli fixe 10.000 10.000 10.000
Cheltuieli variabile 210*80 210*100 210*110
210 *Productie = 16.800 = 21.000 = 23.100
Total cheltuieli 26.800 31.000 33.100
OBS.
Bugetul flexibil se poate elabora pornind de la functia y = 210x + 10.000.000, unde x = productia lunara, y =
cheltuieli indirecte lunare.

5
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU

Bugetul cheltuielilor de productie

mai iun iul aug sept oct nov dec

Vanzari cumulate 5.000 10.000 15.000 25.000 50.000 150.000 350.000 110.000
Productie 80.000 80.000 80.000 0 80.000 80.000 110.000 110.000
Stocuri si productie
cumulata 140.000 220.000 300.000 300.000 380.000 460.000 600.000 760.000
Cheltuieli directe
Materii prime si
materiale.......60 um 4.800.000 4.800.000 4.800.000 0 4.800.000 4.800.000 6.600.000 6.600.000

Manopera
directa.........100 um 8.000.000 8.000.000 8.000.000 0 8.000.000 8.000.000 11.000.000 11.000.000
TOTAL cheltuieli
directe 12.800.000 12.800.000 12.800.000 0 12.800.000 12.800.000 17.600.000 17.600.000
Cheltuieli indirecte
Amortizare lunara
72*1.000.000 *1/12 6.000.000 6.000.000 6.000.000 6.000.000 6.000.000 6.000.000 6.000.000 6.000.000
Alte cheltuieli fixe
lunare (120-72)
*1.000.000*1/12 4.000.000 4.000.000 4.000.000 4.000.000 4.000.000 4.000.000 4.000.000 4.000.000
Cheltuieli indirecte
variabile..50 um 4.000.000 4.000.000 4.000.000 0 4.000.000 4.000.000 5.500.000 5.500.000
Total cheltuieli
indirecte 14.000.000 14.000.000 14.000.000 10.000.000 14.000.000 14.000.000 15.500.000 15.500.000
Total cheltuieli de
productie 26.800.000 26.800.000 26.800.000 10.000.000 26.800.000 26.800.000 33.100.000 33.100.000
Cost unitar 335,00 335,00 335,00 0,00 335,00 335,00 300,91 300,91

C. GESTIUNEA BUGETARA A APROVIZIONARILOR

1. Generalitati

Gestiunea bugetara a aprovizionarilor presupune:

etapa de analiza a politicii de aprovozionare in scopul minimizarii costului de aprovizionare: modelele
matematice sunt utilizate in alegerea politicii optimale.
O etapa de elaborare a bugetului de aprovizionare.

2. Politica de aprovizionare - Modelul Wilson

Obiectivul politicii de aprovizionare: minimizarea costului de aprovizionare

Costul de aprovizionare (pentru 1 unitate de timp) = costul de stocaj a stocului mediu + costul de lansare a
comenzilor+costul de achizitie

6
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU
Costul de aprovizionare este minim pentru urmatoarele valori:
2 * Cl
- perioada de reaprovizionare (perioada economica) T*
Q * Cs
2Q * Cl
- volumul fiecarei comenzi de aprovizionare (lot economic) q*
Cs
Unde:
Cs = costul de stocaj pentru 1 unitate stocata in cursul unei unitati de timp
Cl = costul de lansare a unei comenzi
Q = cantitate consumata in cursul unie unitati de timp

Variabilele asupra carora decidentii pot actiona sunt:

T - Perioada de reaprovizionare
SAU
q- Cantitatea la o comanda de aprovizionare

Cele doua variabile sunt legate prin relatia T = q/Q

Costul de stocaj al stocului mediu = Cs*q/2
Costul de lansare a unei comenzi = Cl/T sau Cl*Q/q

Exemplu. Societatea JAMES consuma, in fiecare luna, 50 t materie prima M. Consumurile sunt regulate si uniform
repartizate pe parcursul anului.
Pretul de cumparare = 108 um/t
Costul de stocaj = 8% din pret pentru un an de stocaj.
Costul de administrare a unei comenzi (costul de lansare) este de 103,68 um.
Lotul economic si perioada economica
Se considera luna= unitate de timp; Q= 50 t, Cl = 103,68 um/t, Cs = 108*0,08/12 = 0,72
2 * 50 *103,68
q* 120tone
0,72
q * 120
T* 2,4 lun, adica 72 de zile
Q 50

Costul de stocaj al stocului mediu = *Cs*q*= 0,72*12*1/2= 43,2 um

Costul de lansare = Cl/T* = 103,68/2,4 = 43,2 um

Pretul de cumparare = 108*50 = 5.400 um

Costul de aprovizionare= 5.486 um

In conditii de optim, costul de stocaj si costul de lansare sunt egale.

3. Schema generala a gestiunii bugetare a aprovizionarii

Cautare unui optim determina deciziile legate de ritmul de aprovizionare si de cantitatile comandate.
Aceste decizii se concretizeaza ntr-un program care prezinta datele de efectuare a comenzilor si a livrarilor
(receptie) precum si cantitatile /loturile comandate.

7
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU
Bugetarea presupune de asemenea, pe langa bugetul achizitiilor si bugetul cheltuielilor de aprovizionare.

Cautarea optimului

Preturi previzionale Programul de Costuri previzionale

aprovizionare

Bugetul Bugete anexe (a cheltuielior

aprovizionarilor/achizitiilor de aprovizionare)

Controlul stocurilor Controlul costurilor de

aprovizionare (analiza abaterilor)

4. Programul de aprovizionare

Obiectivul acestui program consta in stabilirea unui calendar al comenzilor si receptiilor de stocuri aprovizionate.
De regula, modele de optimizare sunt fondate pe ipoteza consumurilor regulate: intreprinderea comanda regulat,
cantitati constante.
Modelul Wilson se poate aplica si in conditiile unor consumuri inconstante. Intreprinderea are de ales intre 2
politici de aprovizionare:
periodicitate constanta cu loturi variabile sau
loturi constante cu periodicite variabila.

5. Bugetul aprovizionarilor
Bugetul aprovizionarii = exprima, luna de luna, cantitatile achizitionate previzionate cuantificate cu pretul de
cumparare previzionat.
Bugetul cheltuielilor de aprovizionare si de stocaj este definit in functie de structura organizatorica: magazii,
centru de aprovizionare etc. Acest buget este elaborat in baza distinctiei cheltuieli fixe/variabile.

6. Controlul aprovizionarilor se realizeaza in principal prin calculul abaterilor.

8
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU

CURS 10

BUGET DE TREZORERIE. SITUAII FINANCIARE ANUALE PREVIZIONALE

1. Bugetul de trezorerie

2. Situaiile financiare previzonate

1. Bugetul de trezorerie

Acest buget sintetizeaz ansamblul previziunilor privind veniturile i cheltuielile aferente perioadei bugetare.

Bugetul
vanzarilor
Bugetul cheltuielilor de
desfacere

Bugetul de productie Bugetul investitiilor

Bugetul Bugetul de TVA

aprovizionarilor

BUGETUL DE
TREZORERIE
Plati Incasari

Elaborarea bugetului de trezorerie incepe prin elaborarea bugetului incasarilor lunare si a bugetului platilor lunare.
Aceste doua bugete sunt regrupate in cadrul Bugetului general de trezorerie.
a. Bugetul incasarilor

a1. Incasarile din exploatare. Deriva din bugetul vanzarilor si tine cont de termenele de incasare de la clienti. Sunt
evaluate toate taxele (mai ales ca incasarile din vanzari cuprind si TVA colectat).
Trebuie avute in vedere si incasarile provenite din creantele exercitiului precedent.
a2. Incasarile in afara exploatarii. Bugetul incasarilor mai cuprinde:
Resursele financiare stabile (imprumuturi noi, aporturi de capital, subventii) ;

Resurse financiare care rezulta indirect din politica de investitii a intreprinderii (cedarea de imobilizari).

9
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU
b. Bugetul platilor

b1. Plati din exploatare. Deriva in principal din bugetul aprovizionarilor. Are in vedere de termene de plata a
furnizorilor. Cuprinde toate taxele aferente achizitiilor (inclusive TVA deductibil). Sunt cuprinse si achizitiile
realizate in exercitiul precedent cu termen de plata in exercitiul bugetar.
Bugetul cheltuielilor de vanzare precum si bugetul cheltuielilor de productie determina plati din exploatare altele
decat achizitiile si TVA.
TVA de plata formeaza obiectul unui buget separat.
b1. Plati din afara exploatrii. Se refer la:
Funcia de investiie: achiziia de imobilizri.

Funcia de finanare : rambursarea mprumuturilor, pli de dobnzi.

Dividende de plat n cursul exerciiului n urma repartizrii rezultatului exerciiului precedent.

Impozitele i taxele de pltit n cursul anului bugetar.

c. Bugetul general de trezorerie

Realizeaza sinteza bugetelor de incasari si plati. Pune in evidenta suma negativa sau pozitiva a trezoreriei la
sfarsitul fiecarei luni.
Se preia trezorerie initiala din bilantul de deschidere.

d. Ajustarea bugetului de trezorerie

Bugetul de trezorerie arat la sfritul fiecrei luni fie excedentul de trezorerie, fie insuficiena/deficitul de trezorerie.
Deficitul de trezorerie impune intreprinderii cutarea unor surse de finanare pe termen scurt (credite de trezorerie,
descoperiri de cont, scontarea cu anticipaie a unor efecte comerciale de primit pentru care se pltete bancii un
comision). De regul sunt purttoare de dobnd, iar aceasta trebuie evideniat la categoria pli n luna n care
devine exigibil.
Dac deficitul de trezorerie este durabil, structural echilibrarea se poate realiza pe seama nevoii de fond de rulment si
a fondului de rulment :
Diminuarea NFR prin reglarea decalajelor dintre ncasri de la clieni i pli la furnizori i rotaia stocurilor.

Cresterea FR prin majorarea capitalurilor proprii sau mprumutate.

Excedentul de trezorerie poate fi plasat de o manier ct mai rentabil pentru ntreprindere i cu riscuri ct mai mici.
Plusvalorile financiare create de aceste plasamente trebuie i ele reflectate n bugetul de trezorerie.
e. Controlul planului de trezorerie.

Trezoreria real, efectiv trebuie comparat cu nivelul previzionat. Abaterile constatate trebuie analizate
pentru a explica cauzele apariiei acestora.
Controlul global poate fi realizat pe dou paliere :

10
Curs Msurarea i controlul performanei
Conf.dr. C. ENDROIU
Aptitudinea intreprinderii de a raspunde necesarului sau de trezorerie evitnd dezechilibrele i plasnd
excedentul.

Costul gestiunii trezoreriei.

Cauzele disfuncionalitilor aprute fa de previziuni pot fi interne (la nivelul departamentelor de gestiune a
clienilor i furnizorilor) sau externe (modificarea imprevizibil a avtivitii intreprinderii, conjunctura economic,
piaa etc.).

2. SITUAIILE FINANCIARE PREVIZIONALE

Dac Bugetul de trezorerie este corect echilibrat, se procedeaz la ntocmirea Contului de rezultat previzional si
apoi a Bilanului previzional.

Schema Contului de rezultat previzional

Cheltuieli Venituri
Consumuri de materii prime i materiale Vanzri
Din Bugetul cheltuielilor de Din Bugetul vnzrilor
productie
Cheltuieli de personal, alte cheltuieli de Venituri aferente productiei stocate (711)
exploatare, amortizri
Din bugetul cheltuielilor de
producie i distribuie
Cheltuieli financiare Alte venituri
Din tabloul de amortizare a
mprumuturilor
Impozite pe profit (% din profitul previzionat)
Sold creditor = Profit Sold debitor = Pierdere

11