Din alta parte se mai apropiau doi insi imbrécafi in uniforme negre, de piele. — Aruncatieva armele ! ne porunc! grasenyl, Nu se aude ? — Fa cum ffi spune, i-am soptit lui Poloskov, cei numai el ig ase pistol Capitanul igi scoase arma si 0 zvitli jos, Pistolul stirnt un zgomot metalic. Tn clipa urmatoare, plasa se ridic& Cele citeva secunde care le trebuirs inamicilor nostri spre a se apropia de noi mi-au fost de aj ¢a Si arunc o privire in jur. Capeana fn care nimeri Pegasul era intr-adevr o pesterli enorma, dar joa Pe suprafafa ei, la 0 oarecare distan{i una de alta, se iniljau cele doua nave cosmice: Pegasul si Pesci rugulalbastru. Aflati intre ele, noi, oamenii, turin de’ razele orbitoare ale celor eiteva proiectoare, pi ream tot atitea fumici, ritdcite pe dugumeaua une! dai uriage Am aruncat o privire spre bunii_mei priete Poloskov se uitd jinti la inamicti care veneau spre dinsul si buzele i se subjiard, aritind ca un fir de afd. Zelionii isi inclestase pumnii si se agezase in aja fel, incit s-o acopere cu trupul lui pe Alisa. Alisa sia lipita de mine. De cealalta parte, mi se agitase de picior indicatorul, galben si acum de spaima. — Vite c-am pus mina pe voi, porumbellor, ne spuse Mucalitul U. $i-mi pare grozav de bine Vorbea fara réutate si chiar catadiesi si beascii. Doctorul. Verhovjev insi, care isi scose Intre timp seafandrul s-si pusese plivia pe eap, avea acum un chip imobil, ca o masei, iar ochii ii pareau lipsifi cu totul de via ‘Alisa se depart cu un pas de mine. — Unde te duci ? am intrebat-o. — Nicdieri, imi réspunse in soapti 240 ei do insi in uniforme negre ne yinura sub ame- ninjarea armelor, in timp ce Verhovjev, la ordinul fgrasanlui, vent Inet mai aproape de noi st ridica fd jor pistol Tui Poloskov. Pe urma ne perchezi- fiona la iujeali, trecinduene peste haine miinile iu Tec, ba chiar sedtocindu-ne buzunaree —"Totul ein ordine, vost in cele din urmé eu glas sciizut, Nu mai au nil un fel de arme Sie unde si aiba dumnealor arme ? rise grasa- nul, CA doar umblé sa prinda flutur, Niel n-au bi- hit, drigilasi, ci vor eidea la rindul lor in plask ‘Aga eum a pifit-o gi cel de eolo. Mucalital U anata cu degetul siu butueanos, aleatuit pared din trei sardele puso cap In eap, spre Pescdrugul albastru. Ati cizut Singuret in plasa, ‘nimeni nu v-a chemat_incoace ! epeti el gi rise cu 2gomot. Apoi ordond: Si fe push Gu tofit in cause 1 ‘Acestea pesemne cé fusesera pregitite dinainte Unul din oamenii in negru deschise geanta cate i spinaura de umar si scoase de acolo © legatura de catuse selipitoare Tn timp ce-si ficu de Iueru, rinduind citusele Derechi-pereehi, grasanul se apropie de mine semi Spuse impungindma eu degetul — $i7i asa, profesore, nu vrusesi si ne dai gura- liv, ai? = Nu vrusei, -am rspuns seurt — Uits-te la el, se intoarse grasanll spre Verhos fev. Nu la last inima sf ofere guralival unui vechi rieten ! Si unde-i, ma rog, pisaruica ? — Nu Stiu, iam raspuns, desi stiam prea bine c& guralivul Fimisese Ia bordul navel Precum se vede, pasirea fi era de mare trebuinté agrisanulu, Se intoarse spre Verhovjev si-i suse: — Divte si corcoteaa Pegasil ‘Apoi mi se adres din now: = 241— Mi-ai spus un neadevir, profesore, si vei fi pedepsit, Ba inci riu de tot. Ajutoarele mele se pri- ep de minune la aga ceva, Dar asta va fi mai tirziu, mai firziu.., Haide, punefi-le eitugele, Nu putem avea incredere in ei ‘Omul in uniforma neagra veni la mine gi ficdni eu ineuietoarea citugelor. Miinile imi fur imobilizate, Urmitorul ! ficu Mucalitul U. Ajutorul lui se indrepti spre Poloskov. Migedrile ii erau masurate si actiona cu atita precizie, Incit m-am intrebat dac& n-o fi cumva un robot. Urmatorul ! spuse din nou grasanul. Catusele imobilizara si miinile lui Zeltonti — Urmatorul ! Omul negru se aplec spre indicator si, 0 clip’, vimase nehotarit Indicatorul avea nici mai mult, nici mai pufin de ce picioare si toate atft de subfiri, incit nu puteau fiprinse in eatuse, Prostule ! faicu grasanul, Pane-ile pustoaicei ! Se intoarse si exelamf cu mirare: Dar unde-i Alisa disparuse. Capitotul 20 IN CAPTIVITATE Unde-i pustoaica ? repel agitat Mucalitul U si zimbetul fi pieri de pe buze. Parea ciudat brajele scurte gi groase fluturind iute i 2 prin aer, parci despartite de trup. — Care pustoaicd ? intreb& una din uniformele — Mai era si o fat cu ei ! urlé grisanul. O chea- ma... cum 0 cheamd are ? Seoase din buzunar un arnefel si silabisi anevoie: ,,A-li- sa“, Da, Alisa. Alisa ? De data asta intrebarea imi era adre~ — Care Alisa? l-am intrebat pe un ton cit se poate de calm, Tn acelasi timp insi imi framintam si eu mintes, intrebindu-ma cum de-a putut fiied-mea si dispara, Doar ne aflam intr-un loc deschis, unde nu-fi puteai si vreo ascunzatoare. — Impreunii cu voi era si o fata ! nu se lésa gré- Doar am vizut-o cu ochii mei, Tu n-ai vi- toarse el spre Verhoviev, care sta cu ci desehish re timp, omul in negru care urease Ia bordul Pegasului, s% caute guralivul, reveni de acolo. Ducea pasirea et el, tinind-o de picioare ; capul guralivulut se legiina Intruna, gata-gata si ating pardoseala Lai gisit ?se bucura grisanul. Suceste-i gitul mai repede. Poftim ? nu-linfelese celalalt. Zic sici sucesti gitul. Nu mai avem nevoie ae a — "Asta in nici un eaz! am exclamat eu, plin revolt. N-aveti dreptul si-i suciti gitul. Poate ci ultimul guraliv din lume. Indicatorul se invineti de minie si, migcindu iute piciorugele, se repezi spre guraliv, vrind pesemne ‘sil elibereze, Dar Mucalitul U fl observa gi rise eu oft — Ia te uitd, te gisigi gi tu ? exclama el si-i puse piedica, 2 243.Indicatorul czu, Innegrindu-se de ciuda. — Bi, se adresi din nou grisanul ajutorului su, Ce stai $i easti gura ? Doar fi-am spus cd nu mai vem nevoie de guraliv. Suceste-i odata gitul ‘Nu stiu dae pasirea 1-0 fi priceput porunca, dar fn elipa urmatoare incepu s& se zbata in miinile omu- lui negru gi rosti culo voce pe care nu i-o mai — Pasirea numita gurallv se afl sub protectia legii de pe planeta Bluk, ea find o fiptura foarte rard si deosebit de interesanti, Vinarea guralivilor este strict oprita, iar cei ce Incaled aceasta dispozitie vor fi amendati si supusi oprobriului public. — Inchide-i gura, n-auzi? urla Mucalitul U. Avem i asa destuld bitaie de cap | Chiar atunci ins se petreeu ceva cu totul de ne- inteles, Omul eal negew il ridie& mai sus pe guraliv a si-l apuce de git, dar abia intinse mina, ci-si pierdu echilibrul, edu pe pardoseala cit era de lung, scoase un strigat de surprindere si scp din miini pasirea. Guralivul se risuci in zbor si sigeti spre tavanul pesterii, — Trageti in el ! rent grasanul smucindu-si pis- tolul de la briu, Bubuird impuseaturi. O daté sau de dou ori gloantele erau cit pe ce si nimereasca pasiirea, dar ea izbuti si scape i zur spre un ungher mai departat si cuprins de intuneric al uriagei inelperi in eare ne aflam, Oamenii in uniforme negre se repeziva si ei in- tr-acolo, dar Mucalitul U ii opri. — Lisati-va: pagubagi ! le striga. L-afi scdipat ca niste ciscafi ce sinteti !'Si tu de co-ai cizut ? — Ba nam cézut, rispunse omul in uniform neagra. M-a trintit cineva jos. 244 — Taci, mi, din gurd ! cu grisanul si obrajii sti gelatinosi se cutremurara de furie. Dack mai nisco- esti aiureli dintr-astea, if trintese eu una de n-o 8 te mai ridici in veet ! $i nu va mai fineti dupa gura- liv, e& tot se réticeste pe aici, prin tuneluri. Nici timp mu ne-a mai ramas. Avem de facut altd treabi, Grasanul se intoarse spre Pescdrugul albastru, nava cea inerta, cufundata in ticere, si intreba, ca si cind ca ar fi putut si-i rispunda: Tuma auzi ? ‘Nava rdmase ticuta — Nici n-am nevoie si-mi rispunzi, feu grésa~ nul. $tiu gi asa cd ne auzi, Stai acolo chitic si te agliesti la noi? Te intrebi de ce am atras in cursi tocmai aici nava Pegas ? Pai am atras-o pentru sim- plul motiv ca mataluta si mi te predai chiar in clipa asia Mucalitul U veni mai aproape de Pesedrusul al- bastra si continua: — De patru ani stai acolo si nu vrei sa te predai De patru ani trjesti cu speranta cA prietenit ti au Si-fi vind in ajutor. De patra ani refuzi si crezi c& rare nimeni habar unde te afi. De patru ani tot exezi ed pasditea ta scirbavnicd a izbutit si ajunga pe planeta Venus. Pe mine ma bitea gindul cA n-ai si tai iesi viu din cuyca asta a ta, Astizi insi totul 5-a schimbat, Astizi ai si-mi deschizi chiar tu trapa navel gi-ai si-mi dai ceea ce mi se cuvine demult. Mi ual, cipitane ? Nimeni mu-i rispunse grisanului, Glasul ti vuia in subterand, izbindu-se de ziduri si sfimind ecouri relungi. Apoi ecoul se stinse si grasanul résufli adine. — Unde-o fi pustoaica ? mormii el inciudat. Am, mort-copt, nevoie de ea, Doctorul Verhovipy sta deoparte, eu ochii in pa- 245,‘mint. Ceilalfi doi insi, in uniforme negre, se duseserdi si ei mai Incolo, incremenind cu pistoalele intinse, gata si traga, — Sti c4 ma auzi, c&pitane, o lui de la capt ‘Mucalitul U. Te-ai adipostit in 'vizuina asta si a5- tepfi. Arunei o privire prin hublou, Astia pe care fi vezi sint trei pamfnteni: un prostinae de profesor care vinturi Galaxia in cdutare de jivine, ea si cind nu si-ar fi putut gsi alti ocupatie mai aedtirii, un cfpitan ce tace mile gi un mecanie nating, eu barb rosie. Desi auzeam foarte bine ce se petrece in jur, gin~ dul imi era doar a Alisa, Cum de-a putui si dis- par ? Unde s-o fiascunzind ? ‘De ani gi ani imi tot viri bee in roate, continua grisanul, cu ‘ochii spre Pesedrusul albastru. Astazi ins mi-a venit si mie apa la moard, Astizi ai si-mi dai formula, Ma auzi, cipitane 7 Tace, adaugi pe alt ton gi cu glasul se&zut. Sti si cugetd, Las’ cA-i pu- hem noi acusi jaratec sub talpi. Picat cé n-am fetita la indemin. Cu ea, ar fi mers treaba mai repede. Scoase din buzunar 0 batisti cit toate zi terse cu ea fruntea nidusitl, — Asculté cdpitane, spuse din nou, Dac in tret minute n-ai si deschizi trapa si n-ai si-mi aduci formula, sa stii cd tofi prizonienii pe eare-i veri vor fi ucisi. Dar nu aga, dintr-o dati. Nu-nu, Mai inti 0 si-i tiem urechile prostinaculut de profesor. Am pied pe el mai mult dectt pe oricare, pentru ci n-a vrut si-mi dea guralivul. Pe urma vom — Opreste-te, piratule, rasunii deodati glasul ce- lui de Al Dollea capitan.’ Glasul acela cunoscut, pe care-1 auzisem de nenumérate ori. Doar nu degeaba se pricepea guralivul nostru si imite ca nimeni altul vocile oamenilor. — Asa mai merge, ftieu Mucalitul U, 246 — Orice ai face, griisanule, nu vei mai avea trai tn Galaxia, continuti Al Doilea efpitan, Oriunde te-ai ascunde, tot vei fi prins, Mai bine ia aminte la ce- spun: predate © — Tacd-i gura ! i-o retezi grisanul, In felul Asta rn-o si putem cidea niciodata la invoial. Ci din ‘cauza ta sia prietenilor ti, am pierdut si asa aproape totul. N-am de gind si-fi las pe mina si ultima mea sans’, Galactiul va fi al meu. — ‘Si-ti fie rusine, piratule ! zise Al Doilea capt tan, Chiar daci nu mai stii ce-i rusinea Convorbirea aceasta nu prea avea tile pentru noi N-am infeles decit faptul ca Al Doilea cdpitan avea asupra lui ceva pe care voia si pun mina grisanul, dar nu izbutea. Cuvintul ,.galactiu* Imi era gi el eu totul necunoscut, Nu-l mai auzisem niciodata. Or tocmai galactial Jsta nu voia Al Doilea capitan & cedeze grisanului. — Hai si nu ne pierdem vremea de poman’, zise acesta. Gindurile si emotiile tale nu mi interesea citus! de pufin. Rusinea este un apanaj al celor slab Noi, cei puternici, o ignorim, Spune-mi odata: dai sau nu formula galactiului ? — Mai inti, vregu si stau de vorbi cu cament acestia, raspunse Al Doilea capitan, — Nu, zise grasanul, nai sf stai de vorba cu e Ci cine stie ce mai puneti la cale ca sii ma trageti pe sfoara. Deschide mai bine trapa si da-mi formula g lactiului. Tar eu ifi promit si-ti redau fie si acest ‘oameni libertatea. Vi las si plecafi unde poftifi. Daca nai s& procedezi cum fi-am spus, au s& te chinuiascd zile in sir fipetele acestor prizonieri. Doar tu ai gi rusine, si constiinfa. — N-o si-fi meargé, grisanule, spuse cApitanul. De acuin patra ani, cind am coborit pe aceasta pla- td, si pind astiz, ai niscocit tot soiul de metod 247ca si obfii de la mine formula vombustibilului abso- Jut, Nu fica mers nici atunei, n-o si-ti meargt nich astlzi, Sti ce-am si fae? — Ce-aisé faci ? ‘Am si arune in aer Pesedrugul albastru. Mor eu, dar gtiu ef formula galactiului n-ai so objii, Nu trebuie 84 ajungi in miinile tale combustibilul abso- lut, edet af fi in stare s& provost atitea nenorociri Incit n-ar izbuti locuiterii Galaxiei sa le remedieze Asta-i foarte adevirat, spuse Mucalitul U. Dar act if inchipui 4, arunetnd in aet Peseirupul al- bastra, ai sic! salvezi pe profesor si pe oamenii lui, apoi te inyeli amarnic. Ma leg cu marele juramint al Beznei Negre cf, orieum, ei tot vor pieri. Ce nevoie am ex de prizonierii astia ? Dac& le-as da. drumul svar duce indaté si-iinformeze pe cei de la Serviciul securitafit galactice despre planeta mea, iar o land ai tiriu toate crucisdtoarele Galaxie! ar porn val- virtej pe urmele mele. Nu. Lasi-i si cread’ pind — In cazul asta eu trebuie cu atft mai mult si le ovestese acestor oameni totul. Nu i-am mai vazut niciodata, dar, de vreme ce au ajuns sii fie prizo- niesi, inseamna ca sint nigte oameni cumseeade. S vveelem ee-or si spun dummealor, auzindu-m ‘Nu-fi dau voie trieni grésamul Tac, 11 spuse calm eapitanul grabesti. ffi rimine timp berechet 5 plinire ameninjarea Lasi-l si vorbeascé, spuse pe neasteptate doc- torul Verhovjev. Doar a vazut e& guralivul a fost fi nava lstora, Lasd-l si vorbeasc. Soarta le e oricum pecetluita ; $1 a lui, sia astora al de ce si te ti duci Ia inde- 248 Grisanul nal{ din umeri = poftim, n-are deeit si vorbeascd. sculti-mi, profesore, ascultafi-mA si voi, ‘oameni buni. Eram trei cpitani, trei comandanti de ave cosmice. Cu multi ani in urma, am aflat ¢& in ‘caprinsul Galaxiet au aparut niste pirati. Aveau ne- voie de bani, de bijuterii si de putere. Voiau si ajunga stépinitorii Galaxiei. Am aflat de existenta au pis mina acolo pe-o navi cosmiea. Am izbutt si ajungem din urma ceva mai tirzi, cind aw invadat o alta planeta, facindte! sclavi pe Tocuitorit acest Incepusera si construiasca acolo, in secret, un cru sitor militar, spre a ataca navele comerciale a Srrabateaticosmosul AF fi prea mult de povestit eum Jeam cat de urma gi cum am pétruns pe plancia aeoea snrobite, ficlndl-t pe locutorit el i se 1 coaleimpotriva cotopitorio ‘Afi pus mina pe noi printr-oingeleiune, mor- rai grasanl Doctoral Verhovtev ii fica semn din mind Lasi-l si vorbeased. Curind 0 si tacd pentru toideatna Doi dinive pirali ins au izbutit si ne sape, urma efpitanul dupé ce amutici eet doi. Timp de cijiva ani au stat ascunsi pe-aici, la marginea Gala- Xiei, departe de obignuitele trasee cosmice. Toati Jumea uitase dee. Noi insi n-am uitat nimie, spuse grsanul = Intr-adevir, il aprobi Ai Doilea cipitan, i n-au vitat nimic sf n-au renunfat niel la planurile Be care le urzserd. Doringa lor cea mai vie era sh se Fizbune pe noi, ce trei clpitani, — Si ite c& am izbutit 0 facem, rise Muca- bev 249— Nu te gribi, Inch nu sa terminat nimi. In cle din urmiy vol vi fi et invingl Neo af patel birwintneaga Galan, T'Ba ood putem, site grasa Al Dotlea capitan pra ed mil aude si ipl urma Sata “Taya a4 trout ani, Intre timp, noi, cei tri of pitani, ne-am desparjit. Primal capan Sa stabi pe planeta Venus Al Treilea a hott sf 2boare pnd [ao galaxio vecind, hiru pe care, pi lo el, mu ha mai facut nimeni. iat eu meam eonoacrat cereetarit stinjfice. St iatae& tnte-o a am primit un mesa din partea celui de Al Treilea capitan. Imi aducea la cu- nostin{a ef se inapoiaza din expedifie. Bra o vests eu toful neasteptati, intuit nimeni pu spera ef el at Putea'st'se inapoieze aft de repede, Prietonal meu "2 ruga Sil agtept la marginea Gelaxiel, cial avea Simi comunice nigteluerunt deosebt de importante, Si-atune, ldsindvemi trebutile bats, m-am geibit Sl vin fn ntimpinare — Dumnealu insa habar n-avea ci noi bam inter- copiat mesajl i cd-n fel dsta am aflat tofu, chico Mucaital U Intr-adevar,zise Al Doilea cipitan, et au ibue tit s intereepteze acest mesa. deoarect, printr-un nefericit concurs de imprejurart, planeta pe care stateau ase era toca cea spre eare ne indep: tam, din direti opuse, Al Trelleaeptan feu mine, Prietonal meu era grev bolnav. Zhorul at de Tung pe acl trese nemaistsabstut anterior de met un let Cuitor al Galaxie noastre, ii zdruncinase santa fi.cl se temea ca va mai putea ajunge pit I Pamint sau pind la Fk, planeta lui natal, Or, dln expedifia intreprinsa, cpitanul aducea eu sine © seam de informal extrem de importante, Loclto- Hi galaxiel veeine ii dadusers formula gelactiulul @ 250 combustibilului absolut. O nava cosmici alimentat ci galactiu ar zbura de o suid de ori mai repede dectt gale cu combustibil obignuit, si astfel planetele ar oveni apropiate intre ele ca niste orage invecinate. Locultori acelei galaxit- vecine Tl alimentaserd cu galactiu motoarele navei, dindu-i si formula produ- ul, pentru ea nol, pimintenii, st putem folosi Ia rindul nostru descoperirea lor. Si ini c& Al Treilea cipitan a ajuns la aceasta planet — punctul nostru de intilnire — gi a ficut pas, fr a binui mécar cd aici si-au gisit adipost # pirafi. Boala i se agravase aift de mult, inctt na nai putea si plloteze. Pirafi vedeau perfect unde se aflk nava, au pus-o sub observatie st au rimas asa, in expectativi, Hotirserd si-mi astepte sosirea ca si afle ce noutaji importante avea a-mi spune priete- rrul meu, In timp €e clpitanul zacea in nestire, efi au strecurat pe navé si au instalat acolo mai multe mierofoane, ca si ne poaid intercepia convorbirile. Cit despre nava fnsigi, au mutat-o eu grija chiar in aceasta poiani. — ‘Trebuie sé recunosti ci ne-am pregitit temei- nie in vederea sosiri tale, observ Mucalitul U. — Coborind pe planeti, ling’ nava eclui de Al Treilea cApitan, micam gisit prietenul intr-o stare foarte gravi. El mi-a vorbit despre célétoria sa si despre povestea cu galactiul. Ascultindu-l, mi-am dat seama cA treaba cea mai importantd pe care 0 aveam de facut. era si-mi_ transport prietenul pe Pamint, spre a fi acolo vindecat. Stiam insd c& in starea in care se afla n-ar fi putut si suporte cilé- toria prin cosmos, de aceea am hotarit si rmin ling al pind ce avea si se simta mai bine. Am pleeat gri- Dit spre nava mea, ca si-i aduc o serie de medica mente, dar in timp ce le efutam pe cele necesare, Pirajii au deschis uriasa trap pregitité dinainte gi 251navele noastre amindowit s-au priibusit in subterana asta, — Grozav de bine am ticluit totul! exelama grésanul, — Cred si eu, spuse Al Doilea edpitan. Sus, pe suprafata planetei, dumnealor le-a fost fried si mi atace. Cind mi-am dat seama ce anume se intimplase, Pesedrugul albastru se si afla in subterand, La un mo- ment dat, s-a aprins lumina si l-am vizut apropiin- du-se de nava mea pe tipul agcla, eare sti acum lingi dumneavoastrd, L-am recunoseut indati si mi-am dat seama ci am fost atras in eapeani de ci- re pirai. Veneau acum si-mi promiti e& mi vor elibera daca le voi da in schimb formula galactiului, ;puserd imediat ci, avind la dispozitie un ase~ menea combustibil, ar fi izbutit s4 zboare atit de ite, incft nimeni si nu-i poatii ajunge din urmé. In felul asta n-ar mai fi avut teami de erucisitoarele Serviciului de securitate cosmic, iar navele din Galaxie ar fi devenit pentru ei o pradi din cele mai usoare. Luasem ins si eu hotfirirea si nu le dau pentru nimie fn lume formula galaetiului gi fn ace- lasi timp si nu ma las viu in miinile lor, De aceea am zivorit trapa navei, neingiduindu-le si pitrunda, Dar cu Al Treilea capitan ce s-a intimplat ? {intreb& Poloskov. Pirajil au incercat s& ne taie in bucifi navele, sperind ci miicar aga su si pun mina pe noi, Cu nava celui de Al Treilea cipitan treaba le-a mers, astfel ci I-au luat prizonier. Dupi aceea probabil ci au ucis, Nu-i adevarat, riposti grisanul. Nu-i adevarat. A murit el singur. Doar stii elt de mult i se agravase boala. Cind am ajuns in interiorul navei sale, kam isit mort — Cu Pescdrugul albastru ins’ nu le-a mers, con- tinud Al Doilea cipitan, cfci nava asta e facut din- fr-un aliaj de diamant. Trebuie si vi mai spun ci faveam pe atunci la bord si un guraliv pe care mi-l daruise Primal capitan, Ma infelesesem cu acesta ci in eaz de primejdie, sf dau drumul guralivului, po- runcindu-i si zboare spre planeta Venus si sii gi- seasea acolo, Primul epitan stia cum trebutie indem~ pat guralivil si povesteasci unde mA aflu si ce se {ntimpla cu mine Noi n-am izbutit so facem, am dat eu glas. Guralivul ne-a spus cite ceva, dar, din nefericire, informatiile lui s-au dovedit a fi mult prea sumare — Dar cum a ajuns guralivul in mfinile dumnea- vvoastr’ ? mi intrebi Al Doilea cfpitan. —A fost rant, i-am rispuns eu, Pesemne c& au vrut sé-] prinda pirat — Exact, spuse grsanul. Chiar aga a fost. — Totus! gurulivul lea scipat. Si robofii de pe planeta Selezeaka {-au dres aripa rénita. Drept pedeapsi, le-am otriivit tot uleiul de uns rise grisanul de i ge cutremurs barbiile, Toti robofii zac acum, paralizati ‘AflA ca Ham vindecat noi, am rostit eu. Prin turmare, eu ei Jucrurile sint in ordine, Cum adici ? ‘Am coborit pe planeta lor si am izbutit si-i vindecim, — Fifi blestemati ! urlé grésanul, Din pacate insi, avind o aripa de metal, gura~ lival nea mai putut ajunge pini-n Sistemul solar, am_ continuat eu. De-abia a rizbit la planeta lui natala. L-am eiutat si noi acolo, recunoseu grasanul etenuil meu, arta el spre doctorul Ver- ‘viditorule ! feu posomorit Zolionfi. Las ci Punem noi mina pe tine ! 253— Tu ak taci din gurd! il amenings cu degetul acaitul U. Impreuna cu prietenul med, contin 43, am nimicit tot gurelivil de pe planeta Blut, Iam cumpérat, tam Tuat tn schimbul unor obiecie sau pirat simp fam farat, Am vrut si Gstrugem gi fot pxigenul de pe planeta Exact, cu ajutorul lor, Numai cd, spre marele nostra regre, am avut ghinion, lar print fntims Gare, ia rindul fr, at nimerit aici in eapeand, Not tnsi' iam avertisat de mai multe ott sil vada de cabs, Dar nea infeles. Si-au facut-o eu mina lo acum i ayteaptd moarea, 1+ nimic, ament bunt, spuse Al Doilea ei tan, Nava temefi, Neau 24 Indrazmeasel Gumnealor int nig leg, De s-ar tornmeae but si Ving pe cei trel efptant, Nich pe fccare tn patie n-au fost in stare s& ne infringa. be i = Ba am fost! fp grésanul, Al Trlleacipitan 4 marit, Tu zact de pairu ani in eaptivitate, Tarn momenfal in care vor ajunge in possia galactiulu vom sisi puner mina st pe Prim capitan, Si dumneata stai de patra ani in nava asta ? ‘imtreba Poloskov pe Al Dotea efprtan Da, de patru ani, i rispunse acesta, Eu unul nu tiu sk dau inapot. Fiteste ef ap ft putut dstruge formula, Dar astfcl ca near mal ft ajuns st la Inde= trina celoratloeuitor’ ai Galaxie, Or, inflor re- tionale le este foarte neesar un asemenea eombus- {ll Elva Tace ca planetele aise apropie de 0 sutd de ori mai mult una de alta. Srapot, eram convins Ci, mai devreme sat mal tz, ajutoral tot im va veni de undeva s& va pricinuiase’ nici un ri sduna tofi piratii din lume 5 254 — Tea venit, dar nu asa cum te-al fl asteptat, 1 jroniz grasanul, Vid ci ai spus tot ce-at avut ‘pe saflet. Acum va trebui si-ff tel adio de la formula — Cu Primul eépitan am incheiat gi-o alts inje- Jegere, continu netulburat capitanul. Am stabilit c& de nu va primi timp de patru ani vreo veste de la mine, va da de stire Serviciulul securita{ii galactice siva pomi in eftutarea mea. Or, dac& pind si oamenii esti, aflai doar in treackt prin spafiu, au izbutit si mi giseascl {Ar mare greutate, apoi eu atit mai Iesne ii va fi s-0 faci Primului eipitan. $i voi, pira- filo, sti asta prea bine. — Gata ! Si terminm cu vorba ! rosti indbusit doctoral Verhovfev. Trecej Ia acfiune, baieti ! Dum- rrealul vad ea trage de timp. In clipa urmétoare, unul dintre pirafi veni la mine si ma smuci eu brutalitate de mfinile prinse fn ei fuse, Mi-am pierdut echilibrul si am eizut, Piratul mA trase deoparte. Am dat si-i opun rezisten{, dar imediat ii veni in ajutor celalalt pirat si, amindoi, {mi legard picioarele. Si-atunci Lam vizut pe grisan ci-si scoate de la briu un jungher ett toate zie! Sti itu, ekpitane Doi, zise el, intoreindu-se eu fafa spre Pesedrugul albastru, ef sint un om bun de lume. Nu degeaba am fost poreclit Mucalitul, Uneori insi glumele mele se termina cu lacrimi ngherul Poloskov si Zelionli se repeziri si-mi saré tn aju- tor. Doctoral Verhovjev fnsé, eare fi urmirea eu Si inalya pe care il avea prins la incheietura miinii, Tovarasii mel se pravalira imediat — Ei? ficu Mucalital U.‘Am simfit lama rece a jungherulul atingindu-mi beregata, — Scoate lacdtul de la traps, rosti deodata Al Doi- Jea capitan, Asa te vreau, biiete ! $i grasanul facu semn unui pirat si unce pe scart ia trapa Pescdrusului albastru si si dea jos lacitul cel mare si greu. Pirafil fl atfrnaseri acolo mai demult, indata dupa ce nava se prabusise in subterand. Dé Teme ce Al Doilea cépitan nu i-a lsat s& pitrunda n nav, s-au hotérit gi fneuie acolo si si-] ind aga eft or pofti Piratul cobori scara si se opri la 0 oarecare dis- ianfa de nav, indreptindu-si pistolul spre. traps. Verhovtev isi ridied si el arma, Pirafii nu voiat si ste. Desi patru la numér, totusi le era fried de un singur om, de edpitanul pe eare vreme de patru ani n-au fost in stare sil biruie, — Si nu mi te fii de sotii 1i souse Verhovfev. Alt~ interi, apasim pe tragac. ‘Trapa se deschise atlt de repede, incit nici n-ai apucat si-1 vid pe capitan la fafé. Stiri din nava, s getind prin aer ca un fulger albastru. In aceeasi clipé Fasunara doug impusedturi. Capitanul insa se gi afla jos. Se rostogoli intr-o parte, iar razele pistoalelor facurd jandari bolovanit de Ting capul Iui. TIneé 0 lipa si eépitanul se afla la adipestul unuia din amor= tizoarele late ale Pesedrusului albastru Vazind cum sti treaba, pirafii se rizlefird, trin- tindu-se si ef in spatele unor bolovani — Fifi calmi, se auzi glasul lui Verhovjev. Capi- tanul n-o 88 ne scape. Impresurati-l Drept réspuns, dinspre Pesedrugul albastru bubui oImpusesturs 256 Mi-am dat seama ci situatia celui de Al Doilea capitan ¢ aproape fard iesire. Ineet-ineet, ferinducse pe dupa bolovani, pirajii incepuré si-1 impresoare. ‘Nu mai trage ! rieni grasanul, Vocea fi sunase de foarte aproape. $i din nou {-am_ observat cutitul ridieat ameninfator asupra mea, — Daca tragi, s-a zis cu profesorul ! in clipa urmatoare insi, de lingl nava noastra se ‘auzi un glas poruncitor: Nu mige& nici unul ! Sinteti impresurati ! Mina grisanului inarmat cu jungherul rimase in aer. Cu o loviturd de pumn am Bicut si zboare jun- sherul cit colo, Ses caait ? und in inninesi'o atl woos ve: nind din directia in care zburase guralivul, Arun- caji-va armele, Pirafii se ridicard ineet, unul cite unul, si pistoa- Iele lor cizura, zing’nind, jos pe piatra. Mi-am ridieat capul si I-am vizut iesind de dupa amortizorul Pegasului pe doctorul Verhovtev, im- brdcat in scafandru, dar fara cased. Uimit, mi-am indreptat privirile tn cealalta di- rectie, Cel de-al doilea doctor Verhovtev, cu pilaria pe cap, statea in genunchi, ridicindu-si fneet miinile. De cealalta parte veni spre pirat... Primul cipi- tan. Bra aidoma celui daltuit in piatrd, care se afla pe Planeta celor Trei Cépitani, doar ed era viu, cu chipal ars de soare, purtind uniforma albastré a ci- Pitanilor cosmici de eurss lun, De undeva tigni in zbor guralivul, eare pierise adi- Reauri si, batind din aripi, se lis pe umirul cipi- tanului, Apoi din intunerie se ivi AlisaCapitotul 21 INTRE TIMP. ‘Alisa disparuse fn momentul in eare fusesem fi cui prizonieri, Totul se petrecuse atit de repede, incit nimeni n-a acordat atentie acestei disparitii. Nici rmacar eu ‘Cum a izbutit ea s-o facd, n-am aflat decit mai tiriu, Dat daed am inceput'si telatez. faptele in cordinea in care ele au avut loc, este cazul, desigur, 4 istorisese si ce-a pafit Alisa in timp ce noi ne aflam in captivitate, precum si modul in eare Primal capitan, Impreuna ex adevaratul doctor Verhoviev izbutisera si gaseased intrarea in subterand si sii ne salveze in ultimul moment. : Tat cum s-au petrecut faptele, Dupi eum se stie, Alisa primise in dar la tirgul din Palaputra o céciu- lita care o putea face nevazuta, To diruise pitieul ce vindea pesti inexistenti, zicind despre ei ci-s invi- aibili ‘Mai inti fiicd-mea a erezut ef-{ vorba deo glum’: caciulita era atit de usoard, de pared n-ar fi cintarit nimic, Revenind insi la nava gi intrind in cabina et sa cerceteze mércile abia cumpirate, gisi ceva in posetuta. Acel ceva“ era invizibil si lipsit de grew tate. Alisa isi aminti atunei de clciulifa primité in dar gi, luind-o din poset, incerci s& 0 desfaca si si si-0 puna pe cap. Chiar in clipa aceea se feu invizi- bila. In primul moment, vru sé dea fuga pind la mine sau la Poloskov, ca si Se Iaude cu céciulita primit dar se gindi indata ea, din punetul de vedere al fizi- cil, o atare invizibilitate e 0 aberaje; oF, daci ea ne ‘va vorbi despre aceasté proprietate a cdciulifei, noi rn-o vor erede, ba chiar o vom lua in tarbact. De 258 aceea 0 puse deoparte pind la inapoierea pe Pamint gindind ed o si-i prinda bine la scoala. Dacd, bunk ara, se-ntimpla s& intirzii la prima lectie, poti si inte in clasa si 8 te agezi la loeul tau aga fel, inet nimeni si nu te observe, Poji chiar (desi Alisa, f= reste, nu se ocupa de asemenea treburi) si tragi ea fchiul in eaiotal Skorneakovei, colega lor csa met uni Ja invafaturd, Alisa purtase mereu cAciulita eu ea, In poseta pe- trecutd pe dupa umar. Tar in momentul eind subte- ana se umplu de lumina si-n fafa noastrd apirura sgrasanul si oamenii Iu, ea igi puse pe eap cdciulita gi cit ai clipi, se fdcu nevazuta, De plecat insé, nu plecd nicdieri din subterand. Se gindea c& de vom fi in- culati undeva, ea va putea si le fure piratilor cheia sisi ne elibereze, Retriigindu-se mai la 0 parte, anzi intreaga pero- rafie a grisanului, Ar mai fi stat aga i in continuare, dar tocmai atunei apara piratul care il dueea, finin dct de picioare, pe guraliv. In clipa in eare grasantl {i porunci piratului si ucida pasties, intructt lor nu Je mai era de nici un folos, Alisa infelese ef a sosit, ‘momentil si intre siea in actiune. Se apropie de pirat pe nesimfite si-i puse piedicd. Piratul efzu, scipind pasirea din mina; isunard Impusedtyyi gi. urslivul ii lus zborul Cerra de fieut amaicdeparte,? Tati guralivul a burat, gindi Alise. Dar.n-a.2burat el.are, sisalt, eindva din subterana astacfi Atuneiccind :AlDalles ipitan ti daetasedimmmalcdincnavérelse:pribopuse foarte biné-si ins Jadumin’s Astainsenanio od Gtic © ealoceldhice’ supkhfatiiiA jimgind kd-aceaiti-con- laziessellud dapigarativ. tsi spuseck indaties ia Bik einen cli péyterd, Rea. itntoanée lasnoig no! Scipa din captivitate si ne va seoate din subterand/=* 209poe ses ee fel ng Gurl st cL ‘un ocol pe deasupra fetei si, clatinindu-si netneres iva asi Level tretaeflea' pais, ‘dads da thine de ee ae om Mai rab nel, spuse’ Ai, i uti et leis gird seat c& a Savinies gafbria eatnaacsormn tirmalelitn uitnteemse Seve'gesibidrans aceed Sumibia, xinde'se aflaw pirat Stprizonierd lor A 2 208Pe cer se rostogolea cu repeziciune un soare gal ben. Un altul ajunsese la zenit si incepuse si dogo- easel, Chiar ling obrazul ei, far s-o observe, se juaserd la harjé doi eirabusi. ‘Se repezeau in zbor uunul spre altul, izbindu-se cu aripioarele lor stralu toare. Alisa fi privi lung si se gindi cu tristefe cf & timpal s& se intoared. Plerduse si aja prea mult yreme. Dar eel putin stia acum pe unde trebuie s-o ja ca si iasi din subterand, Didu la o parte smocul des al firelor de ard de la gura galeriel, ca si arunce © ultima privire afara, dar In clipa urmatoare 2 foarte aproape de ea, in virful nei coline, nava cos- mici ce se apropiase de Pegas inainte ca aceasta si-si ia zborul spre poiana tridatoare. Era nava doctorului Verhovjev Bine ci m-am uitat intr-acolo ! gind minteri am fi iesit din galerie gi am fi gheerele piratilor, Caci au avut ef grijé, probabil, si Jase pa.careyadde pazé pe navi “Erp gata si, cpboare in-galerie eind il vow pe gura~ Trnosnaindusse. ps.scara-navel si lowind.cu-pliseul in BRADA REINSHIBocsxi20b 92 Be lers09 a fo Alisa fsucit mh oa;nd atvigeisharalivute ;inapok ‘dar nu mai apuci s-o facd. Depléfel, pasérea niein-ar Fipubaheraa Wil siioh unmet J /kvapa,jse-desehise,9i,in ,pragyl, ese. ivinun tindr nalts, cate,’ se-pagu, Alisaiofomsixy eungseut.Lnder) makvaausegaretyn :2cila ni baeroct lu Guredllyab [babue din anipi’striese,asezscomului pe umliniq 9b ie on ab ig cestin .oafoos alo i oo Biing.hexelémaabestay'Cuim de.ne-aiigisit? ‘Abia-cind tbvazu.goralivul peumér fetita injelese ineserartinavtil:sBea-Prkmal} eapitan Primal oapic fan..eanel; veneacn ajutor.! Dan eumatlasecare-<3 aici Lrebuie sd-i caute ? Alisa fIpni din galerie gi 9@ 262 napusti spre nava cu o nespusi bueurie. Acum totul va fi mn ordine Mai avea de fécut doar citiva pasi pind la navé Tot incerea si strige, dar nu izbutea, nu mai avea suflu. Tocmai atunci din interiorul navei iesi un alt ‘om si se opri ling Primul eépitan. Era doctorul Verhovjev in carne si oase. Doar la ibrécéminte se deosebea de doctorul Verhovjev mas in subterand, Verhovjev cel de aici purta sca- fandru spatial, iar Ia briu fi Iucea un pistol eu raze, n_ blaster. Alisa se opri bruse, ca sl cind s-ar fi izbit de-un perete. Nu mai intelegea nimic, Traditorul izbutise intr-un fel numai de el stiut si se afle concomitent si aici, si in subterand. Un lucru fi era limpede: oc Pri- mul capitan este si el ameninfat de primejdie, Doar n-avea de unde si stie ce Verhovlev nu-i altceva de- cit un pirat. Atenfie, cdpitane ! striga Alisa, Hsti in pericol ! Verhoviev e un triditor | Cei doi isi intoarsera privirile in direetia de unde risunase glasul. Dar nu vizurd nimic. Alisa mai era si acum invizibil, Cine striga ? intrebé edpitanul — Verhovjev a fost adineaori in subterand ! stri- i din nou Alisa. E pirat ! Al Doilea cipitan si mem- echipajului nostru au fost Iuafi prizonieri de pirat — Care echipaj ? se minuna eipitanul, incereind si-si dea seama de unde vine glasul aeela de copil Echipajul Pegasului, raspunse Alisa, Ia seams, capitan ! cite — Tu cine esti ? intreba acesta, hoayeSint Alisa, ficu ea, neluindu-gi ochii dela Ver- hoviev. 263Doctorul insé nu se apued si-si smulgé blasterul de la briu si niei nu se nApusti asupra cépitanului ‘Capitanul nu parea nici el si se team’ de doctor. — Gresesti, fetifo, spuse eXpitanul. Doctorul Ver hovjev n-a mai pirisit de trei zile nava asta. Noi am_ navigat impreuni incoace, si va venim in ajutor voua si cépitanului Doi, Pesemne c& jos, in subte- rand, $e afl altcineva care se di drept doctorul Ver- hovfev, bunul nostru prieten. Aga cd pofi si te apro- pi fara grija de noi — Dar daca si dumneata te dai drept Primul capitan ? ficu, neinerezitoare, Alisa, ‘Asta In nici un az, zise edpitanul. Doar tu in- i m-ai tecunoseut. Si-apoi, priveste-1 pe guraliv. Mra recunoseut si el. Or, se stie c& 0 pasire nu poate fi Ingelata eu una, cu doud, Ta spune, guralivule: ma recunogti ? For- mula galactiului se afla In inciperea cu esantioane de materiale. Dac mi se va intimpla ceva, te rog s-0| daruiesti locuitorilor din Galaxie. E un lucrut deose- bit de important, Céci de dragul lor si-a pierdut viata Al Treilea cipitan. Pasirea vorbea cu glasul celui de Al Doilea c&- pitan. — Ai vizut, zise Primul cipitan. Acum ma erezi? Hai, vino-neoace. Timpul e prefios. Cum ai iesit din subtecand ? Cum ai izbutit sé fugi ? ‘Alisa veni in dreptul trapei. — Sint aici, zise ea. M-am luat dupi guraliv. — Nu pricep nimie ! exclamé doctoral Verhoviev, Unde-ifetita asta ? Pared ar fi invizibilé ! «Pai chiar sint invizibilé, spuse Alisa. Ineé nu v-afi dat seama ? Cum as fi izbutit altfel sa seap din mina pirafilor ? 264 ‘poli soonseciclife, Aparifia el fu ati de sur- prinattoare, inet pind Primal eapitan, anal din {ci mai cuteratori oament din Galata, tres ea ‘Alisa avea costumagul galben minjt de pamint tupt la mineca, fata zgiriaté, parul cutie r ~ Alisa, ve i nine Ia pring gril ca intreba guralivul cu vocea mea. een a Bravo, fei! spuse Primul cépitan, Hal sa mengem. Pe drum ai sii povestet taf Si pornira tute spre gura galerie, cfct nu mai tre pula sa land nie eps Capitotul 22 GRASANUL MINTE — Eine of avem citujle la indeming — Bb ela nding, suse AL Dolla cipiten Indie ia sint at de fara, tnt nee Te acral ple de inevedere — Va dau cavintal mes ef n-am sf Inger sf eva dez, rosti solemn grasanul. a] [Bao sf Inceoe, rst eu convingore cpitama Intre timp, doctorul Verhovtev vent in aproy ered ublfut sity seen den deepal ulmtosee Dect tar Hintrebat cineva care eadeviratl Veshovier bag f asta pe oe eu pli, ele el Facuren Se fapt, canes pe Blneta celor Nel ception Bi? aise doctril Verhoviey cel eu safandns ‘oajialia arate, impostorul, cipal tu adevaen andl ieee c= vrei de In mine, se doctor ethovev cele pale iso didu un pas ies, 265Zeliot, aft tn spatee ut i ompine in ugarel spre dublul aa ven equa ta, drgutule, zg eam fost nevoth sicTalspeetim pe un om de treaba. Din eauza ta era Pee, apuse Alisa. Noi ne pierdusem ait de st ingrederea in doctoral Verhovie, Int atuncl nd a eoboeit ain navi impreuna cu Primal ciptan pe acess planeta si ne-a feu! seman si stim pe le, Reyne fuat ute zborul, ea dupa aceea sf cidem in groapa asta Seas! iu falsul Verhovtew. Sé nu indrézniti sa mi ating Deodata Mucalitl U buen nis, Pecrau ¢ sf umbl in piles altuis,zise el nici o afacere. Bu, avind-o pe a mea proprie, am SE pitene mie. Noam tras pe miment pe sfo0r, Ex Sint un pirat est ‘Adeviratul Goctor Verhovjev se apropie de pita tui col eu pia pe eap gi se wi Ta el eu mal mult fionte, Pratl na mai putea da inapo, cic! in spa- fel su seafla Zaliont ruse, doctoral Verhovjev intinse mina spre dublal sus o petrecu fulgerator peste eapul, fata st pieb- (Ca prin farmee, de po truptl ll Vethoviev cit untel de membrana sublite, iar de sub ea. risict ipa une faptur eu total strani, neomenesti, Doc- fol. Verhoview observase fermoarul subjrel Scstinen tnvelial piatulu gi trasese dee Paimoasa palate se rostogoll fnt-o parte, Hainele canurt po js, lat pe gramajoara aceca de cirpe care Dini mat edineaor aleatuiserstrupal falsului doctor Vernovtev, sta acum o ditamai insect de vreun me- ri at Jumiate name, et niste piciorupe paroase Unseup rotund, chitines, prevazut cu nist lest mari 266 eof: Incl y detonate Haul hose nba rel cae nintator clestii. ‘a Hi atnt | srgh Al Dotlea cipitan, Apis alo tase mina ia eptana ide pistol si didu sa ocheasca. ‘ ad tenis Soe aoe eee oe Seuvtststo ints in pepe Se peavey los aoe tnd ei tr comet subfce # ybroa a infepat singur ! fipé Alisa. Asa fae si seor- pionii — Scorpionii mu-si fac niciodata seama, am ob- servat eu, Astea-s povesti, Numai flinfele rationale stiu ce inseamn moartea. Si na vt pottiviti la el, spuse deodata grisanul. Eu vreau s& colaborez eu dumneavoaste’, de accea cred ce bine si vA marturisese totul Afati eé el cipetenia pirafilor. El ne silea si-i as- cultm poruncile si néscocea tot soiul de nelegiuir I cheama Guzgan si provine de pe planeta moar Chijoguegania. Cindva, chitoguzganezii sau nimicit unil pe alfii in razbosie, iar cei ee-au mal ramas due Viafa prin subterane, Asta pe care il vedeti nu s-a omorit, E prea egoist ca si-sifacd seama, Si-a pierdut crunostinfs, Atit. In sinea lui insé a gindit ed dumes- voastra, socotindt-l mort, o sil lsat in pace si-o £8 Vi duce, iar el, venindu-si fn fire, o s-0 fala sin asa. A mai procedat asa si-n alte ocazii. Omorifi-. — De ce si-l omorim ? spuse Primul cipitan Ponts fridelogl ni, o fe dees. B Apropiidu-se de Guzgan, eare continua s& zac& pe wraful de haine ale felsului Verhovfev, fl apucd de 267un pieior si-iridicd trupul ugurel, intinzindusl pri nietilor imbrdcafi in uniforme negre. Dueeti-l Ia bordul Pegasului, le spuse cApit: nul, $i ineuiafi-l inte-o cused. Aveti acolo vreo cusca goal, profesore ? — ‘Cum si nu, I-am rispuns. Ba chiar destule. Noi am adunat mult mai pufine animale decit ne astep- tam, Am si-i due chiar eu pe pirai pe nava si am si vveghez ca cusca si fie zdravan ferecata, —— Mai tirziu o si- transport pe planeta unde-i asteptat de-atita vreme, si-l judece cei de acolo, adiug’ cépitanul, — Foarte bine, spuse grisanul. Asa-i_ trebuie. Luind chipul doctorului Verhovtev, el a vizitat baza exploratorilor de pe Arcturus. Spera si giseasci acolo schema Pescdrugului albastru, dupa care si se Bhideze spre a putea patrunde pe nava. Tot el, sub aceeasi infajigare a Iui Verhovjev, a vindut viermi Ja Palaputra $i a exterminat guralivii, asa fel ca nici uunul dintre el si nu poat ajunge pind la Prinul ca- pitan, spre ai cere ajutorul. Tot el mi-a poruncit si-i vind profesorului broasca-festoasi de diamant sia otravit uleiul de pe planeta robotilor. Nu merita indurare ! S& fie judecat, miselul, tradatorul ! Calm, calm, Mucalitule, zise Primul eépitan, ‘$4 nu-fi inchipui cé, infundindu-{i ortacul, a sa seapi de pedeapsd. Ai si fii si tu judecat. De cind te urmi- ese eu prin toatd Galaxia ! Ai sivirsit gi tu atitea crime, incit n-ai si te poti in veci spiia de ele, necum si le riscumperi prin nol acte de tradare. Grisanul se posomori si tacu mile. ‘Am pornit spre Pegas, insotindu-i pe cei doi pirafi, care duceau trupul lui Guzgan, mortul inchipuit. fm- preuni cu mine veni si Poloskov; la fel ca gi mine, hnu avea nici el ineredere in pirafi. L-am inchis pe 268 Guzgan in cugea cea mai trainied, pe urma ne-am intors la ceilalfi, Aici se discuta acum 0 alti pro- blema, eae — Cum putem iesi cu navele din subterana asta ? iI ntreba pe grasan Primul eépitan, — Daci-mi promitefi e& ma vefi lisa eu zile, va ajut si seipati de aici, zise grisanul. Daci nu, 1a ce si va ajut ? Afaré de mine nu stie nimeni cum se deschide planseul asta, Si-i facut dintr-o stined atit de trainicd, Ineft n-ar putea fi sfarimaté nici cu bomba gravitationala. Daca nu vrei si vorbesti, nu-i nimic, zimbi Primul cépitan. Nici nu-i nevoie. Vom astepta si-si vind in fire Guzgan, prietenul tu, care o 88 ne ajute cu mult plicere Cei doi capitani stiteau unul lingé altul si, cu toate ca Primul capitan era sinitos, ars de soare, imbracat intr-un scafandru nou, iar Al Doilea — stors de viaga, slab gi gilbejit, seminau si acum ea niste fra MA ultamla et cuprins de ‘admiratc ‘Arita mult mai bine det statue lr aflate pe pla neta acces departa‘s, Ca tm moment dat. Primul ciptan ul de dup mer prstenul st ramaced astiel 9 vreme,plini de mirefie, n timp ce grésanul din fata lor arata ca 0 broasci riioasi. ae "Nu, nu vi spun, feu granu. Pentru nimi in lume ! N-aveti decit si pieriti aici ! — Afld ca n-o si pierim, zise Al Doilea cépitan, Astizi, cind prietenii met — ardtt el eu mina spre noi tofi, intruelt nu numai Primul edpitan si docto- ul Vethovjev ii erau acum prieteni, ci si noi, echi- pajul Pegasului, care fi venisem la rindul nostru in ajutor, chiar dack pins atunci nu-l vizusem nici- data la fafa — cind prietenii mei sint linga mine, nu mi-e team de nici un fel de pirafi. In ultima 269instanja, vom pleea tofi eu nava Primului capitan si vom reveni s& le Iudm pe ale noastre mai tirziu. iealitul T pimase in cumpand. Tsi dadea seama e& n-are Yost si stea la tocmeala gi fu gata si-si dea drumul la limba, dar In momentul acela interveni Zelionti si stricd totul — Nu, zise el. Ey unul n-am si-mi parsese pen- tru nimic in lume nava, Mai bine ramin aici si astept. Si-apoi trebuie hrinite si animalele, Doar n-avem, Cum si le inghesuim pe toate in cealalté nava. Nu, eu nu sint de acord. Asa cl f& bine, piratule, si ne spune ‘cum se di Ia o parte plangeul asta. Nu era cazul si vorbeascd asa cu piratul. De pirati nu trebuie si te rogi niciodata, cdci imediat devin obraznici. ‘Asa s-a intimplat si eu grasanul. Auzind vorbele lui Zelionti, prinse curaj — Nu, aise el, Dati-mi in seris c& voi imine in if si va dau si eu drumul, Cet doi edpitani arunear spre Zelionti o privire ‘nu catadiesira si-i spund nimi. — Bine, zise Primul capitan. Dacd-i pe-aga, 0 s& mai asteptim. Iti dim, Mucalitule, zece minute de gindire, Timp avem berechet, Perfect, il aprobi Al Doilea elipitan. Pina una- alta, te rugim, efpitane, si ne povestesti cum ai iebutit s& dai de not. Tar e¥ am s& fac niste sandviguri, sp ton spisit Zelionfi. Ca am cam fléminzit eu ‘Bine, incuviinté eapitanul Doi, — Te-as ajuta gi eu, nene Zelionti, spuse Alis dar sint atit de curioasé si-l ascult pe Primul cépi- tan, ei nu ma pot desprinde din loc. ‘Ramil, Alisa, spuse Primul capitan, Fara tine, nu am fi silvat pe prielenti 0 — Fair dumneavoastri, eu n-a5 fi putut face nimie, ii intoarse vorba fiiei-mea si, de mindrie, i se imbujorara obrajii, — Alisa, i-am spus eu cu asprime, du-te de te schimba si te spald pe mini. Esti minjita ca o cirtita de mlastina de pe planeta Vukanatu, w'Bine, titieule, nu mai stitu la toemealé Alisa Cirtita ai 2is, fie si cirtita ! Fugi apoi spre nava, strigindu-ne: ‘Numai si nu povestiti nimic in lipsa mea ! “imul cfpitan se intoarse spre Mucalitul U si 1 intreba intr-p doard. — Ei, nu teal rizgindit ? Piratul schifii un zimbet lingusitor. Ochii lui mic disparura cu totul in cutele obrazului — Si ne mai toemim nifel, cépitane, spuse el. S2 privim chestiunea ea doi oameni de afaceri. Capitanal ii Intoarse spatele. Dou minute mai tirziu, Alisa reveni de ls nava, Mi-am dat seama ci se spilase pe mini la repezeala costumasul galben ins sil schimbase cu altul, al Dastru. In urma Allsel, pisea miruntel indicatorul, fi ve- nea pur si simplu sit se desfaci-n buciti, atit de mult dorea s& ajungé peste tot, si nu-i scape nimic. Nici neal fi zis cé-i animal, ci un curcubeu insufletit, ambulant. [ar pe urmele lui isi misca far grabi picio- Toangele paingul-fesitor-troglodit, cel vesnic cufun- dat in lucru. Acum, de pilda, fesea la trei manus deodata, dar toate srei pentru mina dreapta. — Afi sosit ? zimbi Primul eipitan, privind ne- obignuita procesiune, Atunci si incep. O voi face cu marturisirea ed in toat& povestea asta n-am jucé decit un rol modest. Ani acestia patru i-am petrecut luerind pe planeta Venus, S-a constatat efi a trans- forma o mare planet intr-o nav cosmica si a 0 2mmuta pe-o nowi orbit este o problemi aproape ire- golvabili. Fiind insi aproape irezolvabild, trebuia neaplirat si fie rezolvata = Just, spuse Alisa, Picat ed n-am gi eu un ca- racier atit de dirz ! — Caracterul {i-1 formezi cu timpul, zimbi cipi- tanul. Privegte-1 pe paingul fsta, E de o perseverent de invidiat ! De-ar invafa si mai deosebeasca si mina dreaptd de cea sting’, chiar c& n-ar avea pret pe lume. — Pai asta-i exemplu ?1 inal din umeri Alisa, Paingu-i nating, — Tocmai asta e, ci perseverenta singura nu re~ zolva nimie, In acesti patru ani planeta Venus nu. sa migcat de pe orbita ef nici micar cu un centi metru, noi ins ne-am frémintat in continuare min- tea, am discutat indelung, pregatindu-ne pentru mo- ‘mentul hotiritor. Si teaiese acum cu speranta ce vol izbuti si mA fnapoiez, spre a asista la mutarea pla~ netei pe-o orbit mai apropiati de cea a Pamintului N-a mai rimas mult pini atunei, Si-atunci clima de pe planeta Venus se va schimba ? — Se va schimba mult. Atft de mult, incit peste ctteva decenii lumea va putea trai acolo in aceleasi condifii ca si pe Pamint. — 0 sii zicem atunei Pamint-di, Alisa —'De ce? O si i se spund tot Venus. Oare-i un ume urit ? Alisa ticu, Cred ci numele planetei nu-i prea era pe plae, Imi spusese cindva e& nu intelege ce rost are si se dea planetelor numele unor zei disparuti, care nu s-au distins prin nimic. — Bram atit de cufundat in Iueru, continua Pri- mul e&pitan, ineit cei patru ani au trecut pur si sim= de parere 2 plu pe neobservate, Mirturisese ef nu mi ingrijora prea mult situafia confrafilor mei, cipitanti, pentru a stiam la ce depirtiri 'l poate mina destinul pe an efpitan de navi. Pind la Inapoierea din galaxia vecind a celui de Al Treilea cipitan, mai trebuia s8 yreacd 0 vreme, jar tu, cipitane Doi, mi-ai lsat la plecare termenul de patru ani — Dar nu v-a pirut ru, nene cipitane, cf stati _mereu pe-aceeasi planet, in loc si cilatoriti spre alte le ?intreba Alisa La asta mui usor de rispuns, Alisa, rosti eu gravitate Primul cipitan. Sigur ck ag fi vrut smi flu din nou la postul de comands si si cobor pe pla nete necunoscute, In acelasi timp Insi stiam cA cei Sistemul solar au foarte mult nevoie de expe- rienta si de cunostinjele mele. Jar pe linga toate as- tea, imi plae, asa cum fi-am mai spus, problemele care par de nerezolvat si proiectele la prima vedere cu neputingé de indeplinit — Si-n vremea asta sofia dumneavoastri zbura prin toaté Galaxia in edutarea unei nebuloase vil, nu se lis Alisa, Pesemne ci ati invidiat-o grozav. — Sigur ei am invidiat-o, recunoseu cipitanul lar in ziua in care va desooperi nebuloasa aceea, am so invidiez si mai tare. ‘Aga ceva e cu neputin{, am intervenit eu in discugie. Nebuloase vii nu existé. Aga cum nu exist nici planete vii — Aci gresesti, profesore, spuse Al Doilea cipi- tan, Am viizut chiar eu o asemenea planet, De-abia am reusit si scap, cici planeta aceea se hrénea cu ce it pica-n cale din cosmos. Noroc e4 Pescdrusul albastru are motoare extrem de puternice. — Foarte interesant, i-am spus eu. In legatura cu asta aj vrea sii mai stim de vorbi. Cici aud pentru prima oard o asemenea minune.‘Taticule, nu-l contrazice pe nenea cApitanul, sai de colo Alisa. Ca nu-i el omul care si spun — Ai drepiate, Alisa, zimbi cipitanul. Noi spu- sm totdeauna adevarul. Chiat si dusmanilor note Si, zicind asta, se uit spre Mucalitul U, care igi intoarse iute eapul, preficindu-se ef cerceteazi ct atentie zidul pester — Cam aja sau petrecut Iucrurile, rosti Primul capitan. Dar iata ca intr-o zi am primit.o telegram, Eram snunfat cf urmeaza si soseasca doctorul Ver~ hovjev, bunul nostru prieten. Sosi, intr-adevar, si-mi spuse Ca-I Ingrijoreazé foarte mult soarta celui de Al Doilea cépitan. Dupa ce mi-a povestit totul, am cerut permisiunea sé pirdsesese neintirziat planeta Venus. Mai departe si vi povesteasci doctorul Vai de mine ! rosti cu sfialé doctorul Verhov- tev, Incovoindu-si umerii si clipind marunt. Dar eu n-am facut nimie deosebit, Absolut nimic.. As pu- tea spune doar c& dumneavoastra, cei de pe Pegas, afi constituit ultima piciturd care a umplut paharul banuielilor mele, Asta-i bund! exclama Zelionti, care tocmai ne adusese nigte sandviguri cu cascaval. Ciudati a fost, de fapt, purtarea dumitale. Bine, dar cu nu stiam ined nimie, sau aproape nimi despre dumneavoast Doctorul Verhovfev isi muta greutatea de pe un picior pe altul si-l minglie pe indicator care tocmai Se invinetise de euriozitate. — Sa stifi c& de la bun inceput nu mi-a inspirat incredere versiunea potrivit careia Al Doilea ci tan ar fi disparut ffird urmé, Cunoscind si calitatile navei sale, imi dadeam seama c& greu s-ar putea gasi ga Galaxie o forfé capabil si-l duck Ia — Va muljumese pentru compliment, spuse Al Doilea capitan. — N-ai de co si-mi muljumesti. Acest compli- ment se bazeazi pe un lucid calcul stiintific. — Nenea doctorul vorbeste exact ca profesorul nostru de matematic’ ! imi sopti la ureche Alisa, — Apucindu-mA s& organizez muzeul celor Capitani, am Inceput prin a le studia biografil in acest sens m-am bucurat de concursul Primulu cpitan, care mica trimis, ori de elte ori i-am solici- tat, fotografii si insemnéri, precum si precizari ale tunor aménunte, In momentul, ins, In care i-am in wirtagit intr-o serisoare indoielile mele privind soarta celui de Al Doilea cépitan, el mi-a rispuns foarte evaziv, Atit de evaziv, incit am presupus cd stie ceva despre Pesedrusul albastra, mult mai multe lucruri decit vrea sau poate si spun. — Nu stiam nimie deosebit, interveni Primul cé~ pitan, Ma bizuiam pur si simplu pe acea intelegere care intervenise intre mine si Al Doilea capitan: daci nu vine guralivul, astept patru ani fara a Intre- prinde nimic. Serisoarea doctorului, ins’, m-a cam pus pe ginduri, dar am céutat si nu-mi dau pe fata “Eu unul n-am stiut nimie despre Intelegerea dumnealor, spuse Verhovjev. Dupa cum n-am stiut nici faptul ea Al Doilea cfpitan se pregiteste sa ple- ce in intimpinarea celui de Al Treilea cpitan. Imi atrase insi luarea-aminte un alt lucru: in toate d cumentele pe care Je aveam la indemina se spunea & cei tret cfpitant au lichidat absolut toti pirafii din Galaxie. Judecind, insi, dupa alte informapii, lucru- File nu stateau chiar asa. Am aflat astfel c& prin cos- Mos mai existd totugi nigte pirafi care ataed din cind in cind navele spatiale. lar printre ei a fost identifi- cat si grsanul acesta,Sa ia a — Eu n-am participat la aga ceva, rosti ew un aer jignit Mucalitul U. Guzgan e faptagul, numai el. A- vea la indemind mai multe invelisuti, printre care pesemne si unul cu infatisarea mea, Deghizat astfel, prida mereu alte si alte nave. Aici di-mi voie si nu te mai cred, ii zise doe. torul Verhovfev. Da-da, nu te mai cred. Se intoarse spre nol si fsi continua istorisirea: Intr-o 2i, in timp ce lipseam de pe Planeta celor Trei Cipitani, niste indivizi au patruns in muzeu. Au scotocit peste tot, dar n-au luat cu ef nimie important in afara foto- grafiilor care infaijigau Pescdrugul albastru, ,,Aha, mi-am zis eu atunci, e cineva pe care-l intereseazi aceste date.“ Curind dupi asta, mi se comunici ves- tea cé-n echipajul unei nave pirateresti, care a jefuit un vehicul spatial de pasageri de pe planeta Fiks, se afla un individ ce semina atit de mult cu mine, in- cit aveam toate sansele si ajung de pomini; spre no- rocul meu ins, tocmai in vremea aceea aveam ca oaspete pe insugi presedintele fiksienilor, Altminteri naiba stie ce impresie si-ar fi putut face lumea des pre Dar nici n-am apucat bine si risuflu, ef ma pomenese pe planet cu nava Pegas. Oamenii din chipajul ei imi spun e& scopul expedifici lor este de a coleefiona animale; cind colo, incep tam-nesam si ma descoast despre cei trei cipitani. Acest lueru m-a cam surpy fi trecut cu vederea — doar sint atijia oameni dornici si eunoasel bio- grafia eroicd a vestitilor capitani — dar la un mo- dat dumnealor fac afirmatia c& eu i-ag fi vizi- tat, chipurile, pe exploratorii de pe Micul Arcturus sile-as fi cerut schita Pesedrugului albastru, — Bine, dar chiar aga s-au petrecut Iucrurile, am spus eu. Acela ins’ era falsul doctor Verhovtev. — La ora actualé fapta aceea atit de regretabila ‘nu mai trezeste nici un dubiu, spuse doctorul, atunci fins eu eram de-a dreptul uluit, Si, imediat ce si-a luat zborul nava Pegas, am si pornit“o la exploratoril de pe Micul Arcturus, care mi-au confirmat cele spuse de dumneavoastr’: ,,Da, doctore Verhoviev, chiar dumneata ai fost la noi acum o luni si ai in- trebat de schita Pesedrupului albastru:'. Acela a fost ‘momentul in care mi-am dat seama c4 Al Doilea ci~ pitan e ameninfat de-o primejdie, Si, dup toate probabilitiile, primejdia venea din partea piratilor. Fara si mai intirait 0 elipa, am plecat spre planeta ‘Vine la mine, il vid tulburat, zimbi Primal capitan, Initial nici n-am priceput despre ce-i vorba, Verhovjev acesta, Verhovtev celdlalt... Dumirinda- ma insd, am infeles cf este cazul s& pornim in ajuto- rul celui de Al Doilea cipitan. Dar incotro si ne in Greptim ? Si-atunei ne-a cuprins binuiala c& Pegas este 0 nava piratereasel. Am hotrit si pornim in ‘urmatirea ei, Ajungind la Palapatra, un anume Kra- bakas din Barakas ne-a spus ci dumneavoastri afi cumparat de acolo un guraliv gi c& cineva a incereat easci toli guralivii de pe planeta. Pind la ur- im dat de urecheatul care v-a vindut guralivul si um infeles ci este chiar acela care I-a insofit pe Al Doilea capitan, Mai mult decit atit, a fost cit pe ce si fim bagafi la inchisoare ca urmare a faptului ci falsul doctor Verhovtev trecuse gi el pe acolo ca si-si vinda viermii aceia albi. Doar cu mult greutate am Izbutit si-i convingem pe strajerii cel urecheafi c& de vinzarea viermilor nu se ocupase adevaratul doc~ tor Verhovtev, ci dublura sa. Asa c& pe Guzgan fl asteapti o pedeapsii meritatd pentru incerearea lui de a extermina guralivii sia distruge aerul de pe pla 2mneta aceea. Urecheatii inca n-au gisit 0 pedeapsi potrivita, dar au So gisease’ negresit Aolew ! ii seapa fara vole grisanulul, — Mai departe, lucrurile sau desfaisurat destal de simplu, spuse Primul capitan, Am ficut apel la toate radiofarurile din Galaxie si ele ne-au comuni- cat ci Pegas se indreapta spre sistemul Meduzei. lar ajungind la planeta robofilor, am aflat cf ati trecut pe acolo, ba mai mult, c& i-aji vindecat pe robot, schimbindu-le uleiul. Bupa accea, am venit incoace Si era cit pe-act s& intirziem, — Cind anume v-ati dat sea rafi ? il intreba Alisa. Incit la Palaputra. Si-apoi, am intllnit in cos- Wa unor atheologi. Printre ei se afla si Gro- mozioka. I-a luat cu atita ardoare apirarea profeso- rului, ineit,ne-a convins pe deplin. Si pe loc ne-a cuprins ingrijorarea c4 va aflati si dumneavoastra in pericol: ed nu prea stifi sf vi descureati eu piratii, Aga ¢, oft Poloskov. Data viiteare 0 sii proce- ‘mai eu eap. N-o si mai fie cazul, spuse Primul capi Se duse spre grisan, care sedea pe pardoseal piatré sli spuse — Timpul de gindire a luat sfirsit, Co ziei, dai la o parte planseul ori incheiem vorba cu tine ? Atenfie, numir pind la zece: unu, di va spun tot ! zbueni gris ut tot Am vrut s-o fac din primul moment, dar mi-a fost are teamé de Guzgan. Mi-e teamé si acum, Cici el azbune pe mine, cu siguranfé. Cel mai bine ‘omoriti. Omoriti-1, va rog, — Bine, dar {i-e prieten, ii spuse Verhovfev. Cum oti dori moartea unui prieten eu eare de ani de zile ai savirgit atitea crime ? ci nu sintem pi- de 278 — Fl nu mice prieten ! fipi grisanul. Mi-e cel nai mare dusman! Eu sint un pirat cinstit, nici- decum un bandit si.un traditor ! ‘Nu mai pierde timpul, spuse Al Doilea epitan. a Jao parte plangeul Grasanul se ridied de jos. Ti-era sila si-l prives ‘Nw-l mai tineau picioarele, iar burta fi tremura de mama focului, Sonticai pind la zidul pesterii si apasi pe un buton numai de el stiut. O portiune din id Tuneea intr-o parte, dind la iveali un tablou de co- ane nediat, murmura grisanu, 0 clips... fae tot comi cereti. Tncepu sf apese pe butoane cu degetele lui groase siin cele din urma uriagul plangeu se migea din Toe giluneea inte-o parte Drumul din subterand era de ae wa posturi | strigé Primul e@pitan. Mai int isi ia zborul nava Pegas. Pe urma se deplaseaza la- tral sisi ia startul Pesedrusul albastru. Rog echipa- jul Pegasulti sa urce la bord Incepu si ploud, Picuri mari sigetard prin cereul de lumina si prinsera a ropoti pe pardoseala sub- terane Grisanul mai apiisi' un buton, de sub pardosealé isi 0 scar subfire, ajunse la marginea cereului alb si se prinse de ea cut niste gheare metalice — Asa mai merge, spuse Al Doilea capitan, Doc- tore Vethovev, insofeste, rogu-te, Impreund cu pro. fesorul, pe toll prizonierit pin sus. SA ne astepte Poloskov si Zelionit isi oupard locurile pe navi, ridieata scara gi inchisera trapa. Tofi cellalli se d= dura inapoi, cu ochii tint Ja nava Pegas, care se desprinseineet de sol 7 acoperind pentru o clips lumina, virbi afar 279— Si-acum not, zise Primul eipitan, ta spune- {ii Sint ofl prezenfi,n-am uitat pe iment? = pot, am sispuns ea, Verhovfev i indemnd pe ceilali doi pratt sf urce seara, at eurm-am dus spre grisan "Alf pirati na mat sint? il intra eapitanul Penava vorsra nu maie niment ? — Vai jur pe ce am mal sfint ed acl n-a mai rimas nici un om !rispunse Muealital U. Putem pec nig. Absolut Inigtf. lar dupa aceca zviriim in ser intreaga subterand, cu blestemata asta de nav 8 Tui Guzgan eu tot. Nicurma si nu mal rind din euibul asta de pirajl. Nucl aja eA am dreptate ? — Bineinfeles, zimbi in eolul gurit Al Dollea cf pitan. Ia si ma mai uit o daté la femnnita mea, Orla um, am 2acut aii patru ani incheiaf — Stafi 'Strigh deodatd Alisa, Minto! — Cine minte ? fntreba mirat Primul e&pitan — Grasanul minte. Cind m-am luat dupa guraliv am auait pe cineva geming Capitolut 22 PRIZONIERUL DIN SUBTERANA cut neputingd.. feu grdsanul si amuth O fieu pe un waco on, nae a nel o indo ef grisanul va materia tot tegdes aba repeat eps mature Mereut spunea meres clam ioe, 280 — Iartd-mi, nene eApitane, se ruga Alisa grabind si ne ajungé din urmé. Mi-ag fi adus aminte negresit, dar s-au petrecut atitea intre timp, e& am uitat, Dar ‘mi-as fi amintit cu siguranfé Nu te necaji, fetifo, spuse Primul epitan si-i puse pe crestet palma lui lata. Tu ai fost la inaltime $i nimeni nu-ji poate aduce nici o Invinuire, Cit des- bre pirat, o sA discutim cu el gi treaba asta, — Am ajuns, zise grisanul. Stati sk aprind Iu- rina, Totul 0 sf fie in ordine... Cum de-am putut si uit ! Numai Guzgen e de vind. Se apt in care se afla nava pirafilor, am zArit cu tofii un alt tunel, de-a curmezisul c&ruia, nu departe de intrare, © Inala un grilaj cu 2Abrele groase Grisanul ddu fuga intr-aeolo si, eu dogetele ce nu-i mai dideau ascultare, ineered'si vire 0 cheie broasea incuietorii, Primul eApitan fk ui chela din mina si impinse grilajul intr-o parte, Acesta lunecd, intrind intr-o nish sipati in zidul tux alu — Faceu... fac eu totul... murmura grasanul, dar nul mai asculta nimeni ‘Nu era de mirare cf piratul nu voise si ne arate acest tunel. De 0 parte si de alta a lui se insirau in- ekperi ticsite cu bunurile capturate, cu bijuterii si alte trofee. — Nu, am spus eu aruncindu-mi din mers privi- rea intr-una din inedperi, n-o si arunedm citusi de Putin in aer subterana asia: ail sintatiten bogs, {ncit ai putea construi cu ele o sut& de orase — Stati putin, facu Primul cdpitan. Ne-am oprit locului, tragind eu urechea. De undeva, de departe, parc din stréfundul pla- Retei, rizbi pind la noi un geamat prelung si jalnic. Pornirdm grabifi intr-acolo. Usa uneia dintre in- eaperi era incuiats, 281Cheia ! porunel Primul capitan. Grasanul o gi finea in ming, Inedperea constituia de fapt odihna unei sear. De acolo pornea in jos un sir de trepte abrupte, taiate in stined. La capiitul lor se zAreau alte zibrele. Cipi- tanul indrepta intr-acolo lumina lanternei sale; in daratul zabrelelor puturim deslusi, peo grimada de de cirpe azvirlite pe pardoseali, o fapturi ciudata, prinsi cu un lant de zidul hrubei. Cu grew am irbu- tit si-mi dau seama e&-i vorba de un fiksian, de un Tocuitor cu ochi mari si cu trei picioare, deseins de pe planeta Fiks. Fiksianul era pe moarte, Am infeles-o dintr-o privire, Era in ultimul hal de slibiciune. In afar de asta, se vedea cit de colo cd fusese supus unor erunte torturi Am si-l omor chiar in clipa asta ! rosti Primul capitan fulgerindu-l eu privirea pe grisan, Seva, facu in soapt4 Al Doilea cfpitan, tu nu-l recunosti ? — Nu se poate! Si Primul cApitan smuci eu atita putere grilajul gros de ofel fixat in stinc’, eft acesta se indoi si zbura afaré din rosturile lui. Apoi zvirli Intr-o parte zibrelele risucite si se repezi spre fiksianul care isi triia ultimele clipe. Nl lua in brafe gi porni cu el spre — Cine o fi acesta ? mi-ntreba cu glas soptit Alisa, Am clitinat din cap. Nu gtiam eine era, Alituri de mine grisanul pornise si se smiorciie, Isiretinu o clipa lacrimile si-mi spuse — Este Al Treilea cipitan, Dumnealor eredeau cia murit dealt. Indata, aducindu-si pared aminte de ceva foarte Important, grisanul 0 porni prin tunel in urma edpi- tanului, fipind cu glas aseutit = 282 — Tot el, ot Guzgan ede vini ! ‘Al Treilea ciipitan isi pierduse cunostina. Primul capitan il ageza jos, pe pardoseala si se intoarse spre * Spune-mi, profesore, ma intreba el cu glas tre- ‘murat, oare isi mai poate reveni ? ‘Nu tit, MA indoiese, i-am rispuns eu, apoi m-am aplecat peste trupul fiksianului. Ei I-au info- metat si -au supus la eazne. SN [au torturat vreme de patru ani inchelati spuse Al Doilea cipitan. Tar noi eram convingi e& el @ murit demult, $i dact n-ar fi fost Alisa, am fi Tsat aici. Sint sigur ch nu le-a dezvaluit nimie. Pro- fesore, te implor, £4 tot posibilul ca si-1 salvam ! — Mai ineape vorbi 7 i-am spus eu. In primul rind are nevoie de niste injectit intaritoare, Alisa, di fuga pe nav si adu de acolo trusa medicala. ‘Alisa o si porni sigeaté prin tunel — Mi due si eu cu dinsa, spuse Primul capitan, i nevoie, strigi ea din mers. Eu stity mai bine decit dumneavoastri unde si eaut, ‘sc seultiemé-prietene, rosti Al Doilea cépitan, Asculti-mi, Nu tdllisaiiMaiat dtit deiputin dr dab. Nu ne, poate:sé-toidai iitaybincutimae elipaicDoar amesosit;sintem Ang inex rut: denddati: Aiksianwaldesehise -ochiisdi venizne> Inchinait de gieu-srosfackspenttus wk:ctrupued: cera ‘inert, Doan onsienal mani bapta cumoastens gukse-bine| apluserel:Totwh elim ardines Bu team/deavaiuit, nimie}y Wa:stitulgumest, iprietenin of afvenit. fin e vrizon iu 5 Inchise ochii si inima Iui isi Inceta bit. «Amediatoaminneput sbi fa0,fikslenului sespixatic antificiald. ;Dan,fandnici, wnjrezultatio:Situatia, crs lespenati : nu;avesm,]a\inderniné:mici instrumentele ehiturzicale, nici aparatul de diagnosticare, nigi att 288tomatele terapeutice. Aga c& am fost neveit si pro- cedez cum procedau medicii eu o suta de ant in urma — Voi merge la noroe, le-am spus eelor doi ci- pitani. Alta iesire nu exista — Avem toati inerederea in dumneata, profeso- re, imi raspunserd cépitant Sl-atunci am spinteeat eu eujitul pieptul celui de Al Treilea cdpitan, i-am prins cu mina inima ce in- cetase si mai bati gi am inceput.s-0 masez. Mi se pirea cd a trecut un ceas, mina aproape ed nu mi-o mai simjeam, N-am observat nici micar cind a venit Alisa cu trusa medicald. Primul efpitan fi introduse prietenului su in vend o solujie de reanimare. Nu stiu ce anume a avut efect — efortul meu sau inter- Yentia Primului eépitan — dar inima celui de Al ‘Trellea clpitan vient o data, ined o data... si prinse ath din nou. — Mai facefi-i o injectie dintr-astea, am ordonat Alisa intinse edpitanului fiolele. ~ Brun fiksian deosebit de reistent; an-spus-eu Alul:in Jocul lus afi murivdemiilty 1 “Ain bode din’ tft cpéata denitutane sin iteva minute acest minuscul dispoditie' usu toatel-vasele sanguine, ipredirnosb dospleabura’=Adravett.» Liam teansportat ap cu tmatta aet}@ pe tits 1a boda Pesedrusuluivabastr wind aveden toatoreshdltiite sprecavfraorila djueérulsmedigal meigosn Agolo-mi so alatund'gi dectonul:Meshovfers'o junistate-devora mai frau, viata paetentului nostra se afl tata oricdrui petal ‘clad nil col ea Doster stim cobortiatt now th pesters. woah Patino“ Pram plea vent euPipia .otmrteongarb pea La Zzeliont — 0 si scape cu viafd ? mA intrebi eu un zimbet sfios Mucalitul U, ca si eind ar fi fost vor’a de pro- priul sau frate — Da, fi rispunse laconic Verhovjev. Desi tu ai facut total ea el s& moar. — Vai, vai, de ce vorbifi asa ? se agit grdsanul De viné ¢ numai Guzgan. Oare nici acum nu v-ati dat Seama ce rol nefast a jucat el in viafa mea, cum ra atras prin minciund si fégiduiell desarte in aventurile Tui murdare ? In fond, ce-mi trebuia rie ? Voie bund si si am tot ce-mi doreste sufletul El ins era lacom de putere, Asa cum alfi se nutrese cu supa si pirjoale, el se nutrea cu putere, Dac’ intr-o 2 nu apuca si-si exercite puterea asupra cuiva, ziua aceea el 0 socotea pierdutd, Tintea si ajung stipini- torul tuturor planetelor, al Galaxiei intregi. Pe cind ex, eu n-am nevoie de asta, Eu nu-mi dorese nimie slteeva deeit voie bun’, De felul meu, sint un om cu totul inofensiv, czut sub o influenfa réufacitoare T-am intors eu tofit spatele, dar el continua si vor- beasca, adresindu-se de data asta lui Zelionil, voind pared si ne convingi eu tot dinadinsul e& nu-i decit Lun mielugelsabetslabtiowinafensiv ic ~frueAgeadaiye-fobt dbtieelot tied ehpitanieieé intihfdascd anti, opise zimbinid dditorul Veriioe? fev prbboene-Ppanuiatestatt din:nile de eats bide V-a{i intinit ca-n vremurile buneldeodinioars.°0 petloadkbe timfylapéttinut sstorisiocajunseseti Jevti{iomiesmesia-um felide relieve istowiee. Acurn Inkitosiong viotrme ab we St-saeio atin nlc Tl be cain vremurile bokie dé edinicard. trare sta ghemuit grisanul pe care il pizea 205Privindw-l in timp ce vorbea, m-am gindit ¢& nu-i deloc batrin. $i ca s-ar putea si-si rela activitatea in cosmos. Cu atit mai mult, cu eit proiectul ,, Venus" se afla in stadiul de definitivare, Primul eApitan para si-mi ghiceases gindutile. Va trebui sé-mi recapit vechile deprinderi Zburind ineoace, mi-am dat seama ci miinile mele au uitat cam multe lucruri Va si zicd, ai totusi de gind si te intoret in cosmos ? se bueura doctorul Verhoviev. ar mai fi ceva, continua ¢ rispunde direct la intrebare, Trebuie schimbat’ nea- parat denumirea planetei aceleia si a muzeului. Mi se pare oarecum penibil: noi sintem vii si-n putere, nu ne-am remareat prin nimie deosebit, iar copiile noas— tre de piatra troneaza acolo in preajma muzeului, ca si cind ne-am fi petreeut demult din lumea asta, Capitotul 24 SFIRSITUL CALATORIEL Doua ore mai sirzinyiAlTreiléalespitainsyi-veveni intrvatityineit asfost.cusputinté:stiel arp&rp da’supra- fafd-Apot edpitanticsconserd din subtertini-siePeted= upitalbainn, Planse de beton came acnpenise i>- rea: {urejezab ladocs ‘Sus; inopoiand,-printne fhorilé-ogiind factite: tims dari/se naitau acurtetrebniave:cosmice:Pegasul; Pes- cdrusul albastru si nava de serviciu a proieetului Menus'ycare nu-purte nici-o denumine,ci'doar-un numir alcétuit din foarte multe effet oleic t 286 — Taticule, mi se adresit Alisa, imi dai voie sti mA due nifel prin pidure ? — Pentru ce? ccaut niste oglinzl intregi, Doar nu ne puter intoarce pe Pamint fari un buchetel de flori din- tr-astea, — Bine, dar si fii cu ochii in patru, am avertizat-o eu, Acum nu mai porfi costumas galben, ci albastru, ‘asa ed pasirea Krok n-o si te mai poatf confunda cu puii si ‘In timp ce pe toate navele se faceau pregitiri pen tru indelungata eilatorie ce ne astepta, eu am dat drumul sklisulul s& pased in poland. De bucurie, cesta incepu si salte greoi prin iarb& 2virlindu-si sus de tot copitele si agitindu-si aripile, inst de zbu- rat, refuza categorie si zboare. —— E eea mai vesela vaed din eite-am vazut vreo- dati, spuse doctorul Verhovjev. Sa ai ins una ca asta pe lingé casd, n-ar fi deloc simplu, Ni s-a spus, intr-adevar, c& sklisii sint greu de ppiscut, I-am aprobat eu, In schimb, pot trece usor peste riuri adinci dae pigunile se afl& pe celdialt mal Gricanul stitea jos, pe pimint, in preajma Pegastt- lui, $i incerca si ne convingé care o inima batrina si bolnava care are nevoie de acr wurat, Nimeni n-avea chef si-l contrazicd si nici mAcar si-i vor- eased, mai ales dup ce Al Treilea edpitan ne spu- sese ci tocmal Mucalitul U il supusese la cazne spre arl determina si marturiseaseé formula galactiuli — Zelionii, m-am adresat mecanicului, eu ma due sé hrénese animalele, asa ci ai grijé, rogu-te, de vaca asta, ca nu cumva 5-0 inhaje pasirea Krok. In clipa urmitoare insi am zlrit 0 alt navi cos~ mica apropiindu-se de suprafata planetei Nemaipomenit ! mi-am spus eu. Asta nu mai e 287aneta, ci un adevarat cosmodrom ! De unde o mai Hapirut sinava asta ?* M-am gindit apoi e& le vor fi sosit niseaiva aju- roare pirafilor capturafi de noi si cram gata si dau alarma, dar toomai atunei m-am dumerit e& nava se afld de fapt in primejdie Tntr-adevar, ea nu zbura in linie dreapta, ci se r sucea mereu, venea cumva intr-o ring si tira in urma_ cei un fel de mash cenusie care fi frina zborul si of piedica si coboare normal, La strigitul meu, tofi nivélir’ afard si rimasers eu ochii la nava care incerea si coboare. Zelionti, treci, te rog, la statia de radio, striga Poloskov. Mecanicul se repezi spre Pegas, stabili pe calea undelor Iegitura cu nava aceea si deschise la maxi- mum aparstul, pentru ea gi noi, cei rimagi afar, si putem auzi Alo, astronauti ! strigi Zelionii in microfon. Ce-i cu voi ? Sintefi in perieol ? Raspundefi ! Si-atunci se auzi réspunzindu-i un dulee glas de — Nu-mi pasa de nici un pericol. Principalul e siin-o pierd, restul nu mai conteazA — Vooea asta mi-e cunoscuti, am remareat eu. Cred ei am mai auzit-o cindva, Da-da, intiri Alisa, Atunci cind ne-am ri cit in preajma Planetei pusti. ~ Stafi ! ne intrerupse Primul eipitan. Ag putea sii jur e&-i vocea Ele, sotia mea. ‘épitanul se feu palid si porni glont spre statia de radio, unde se afla Zelionli. O clip mai tirziu, eam auzit glasul: Ella, tu esti ? Ce-i cu nava ta 7! — Cine-i la aparat ? intrebi cu. severitate fe- meia. Tu esti, Seva ? De ce-ai plecat, draga, de pe 288 ‘Venus ? Doar stii cit de mult ma ingrijoreaza calato- riile tale prin cosmos. ‘Al Doilea capitan surise: — Ea nu se poate obisnui defel cu ideca e& soful fi este astronaut. Desi, in ceea ce o priveste, a colin- dat Galaxia de Ia un eapit la altul, — Lasi asta, strigi Primul cipitan. Ai uitat of nava ti-e in pericol ? Ai nevoie de ajutor. Dar ee ti- rigti dupa tine 7 — Phi, nu vezi 7! rosti mirata Ella. B nebuloasa vie, Trei siptimini am umblat in cfutarea ei, am prins-o in mvreaji, dar vd e& incearea mereu si scape gi sé De aceea am hotArit si cobar pe cea dintii planet intilnita in cale, ca s-o domo- ese, Seva, dragul meu, n-ai cumva la indemina vreo Cum s& nu, il rispunse Primul eipitan, Tu nu te gribi si cobori: eu 0 asemenea coada dup’ tine, ‘mii tem c’-fi va fi imposibil s-o faci — Foarte bine, Urei tu cu nava si impreund vom inbuti s-o coborim, Primal itan inca nu-gi_ ispravise convorbirea eind Al Doilea se si afla la postul de comanda al P earugului albastru, Trei minute mai tirziu cei doi ci- pitani plutoau eu nava-n vizdub, unde Ella continua Si lupte cu nebuloasa vie despre care au cireulat univers atitea legende, dar pe care nimeni nu ret sise 5-0 vadi cu ochii Cele doua nave fi venird in sfirsit de hae nebuloa: Sei, far o jumatate de ord mai apoi, prinsi trainic Intre ele, nebuloasa se asternu jos, pe iarba, nu de- Parte de locul in care ne aflam. Didurim fuga in- te-acolo, Drept si spun, in fruntea tuturor alergam 4; Gici imi dideam seama ce descoperire colosala in Someniu biologiei facuse Ella, 289Nebuloasa avu insi darul sii ne dezamageasca. In spafiul cosmic, unde s-o fi intins pe milioane de kilo~ motto fi fost de mare efect, dar aici, pe iarbi, nu area decit 0 mas inchegata de ceafa cenusie. Trapa de la nava Bllei se deschise si in pragul scd- vii se ivi ea, Primul cipitan ii alergi in intimpinare. {gi intinse brafele vinjoase si Ella siri. Capitanul o prinse din zbor si o ayezi cu bigare de seam pe ari. — Nu te-ai lovit ? ointreba el. — Nu, rispunse ea zimbind, $i-apa vreo important ? i Bra o femeie de-a dreptul fermecitoare si ne plicu nespus tuturor, Pind si indicatorul se fiicu stravezity de admiratie — Mai are asta vreo important? repetd Ella potrivindusi pletele aurli. Important e ck am prins nebuloasa si-acum nu-mi ramine deci psport pe Pimint, pentru ca tofi scepticti si se convings de existenta ei. N-am eatadiesit s& seot 0 vorbi, pentru & printre sceptici Hila ma avea, desigur, in vedere si pe mine. Mi-am reamintit cf 0 fntilnisem cindva la 0 confe- rinfé si ed ficusem atunci haz pe seama ideilor ei fanteziste, Existi in univers o sumedenie de ani~ nale reale, obisnuite, pentru studierea cirora me fi consacri timpul gi eforturile. De pilda, Gragon, boschejeil, indicatorul. Cit despre ne reasta mi se pirea a fio himeri. Aga — Pecine vid! exclama Ella, 2&rindu- Doilea capitan. Sint citiva ani de cind nu te- ‘vaut. Cum te simfi? Mai zbori si-acum prin cosmos? — Nu, rispunse cdpitanul. Anii astia i-am petre- ut mai mult intr-un singur lee. 290 — Foarte bine, zise Ella. $i stind loeulut poti face sumedenie de treburi, Dar eopilul asta incintator alcuie? “Pe mine mii cheamé Alisa, raspunse copilul cel ineintitor. — Alisa? Ce nume neobignuit ! Ba-i foarte obisnuit. Alisa Selezneva, — Ia stai, Tatioul tau nu lucreazi cumva la Gi dina zoologies din Moscova ? — Ba da, rdspunse Alisa, care nu cunostea diver- noastre de ordin stiinfifie Fi bine, Alisa, cind ai si-l vezi pe titieul tit, te rog si-i transmifi cli nebuloasa vie nu constituie o aiureala, nici o idee fantezistA si nici o poveste de adormit eopili, asa cum fi place dumnealu e& spur i orealitate palpabila ficul meu e aici, spuse Alis Vitatia Nucmi rminea decit si fac un pas inainte si si-i urez bun sosit. a ae — Va cer scuz seala — Atunci totul e-n ordine, féeu Hila. N-ati vrea tai trzius-0 si studiem impreund ? Cu multa placere Ella inclin din eap, ap = Ta povestesie-mi cum de-ai aju Al Doilea eipitan s-a aflat in primejdie, ris- nse laconic Seva, Trebuia sii vin in ajutor. $-am ¥enit, Impreund eu noli nostri prieten Dar in ce primejdie te-alaflat, cépitane ? Am ajuns prizonier la pirat = La pirati ? Dar parca i-afi nimicit demult indi igt mimic, tnd ou po toll. Doar sit ce se Hitipplk cind ls 0 singuré "buruland pe un Pizar Lam sp is eu. Imi recunose g1 291— ToWugL nu tnjeleg, inblyh din umeri Bla, Cum posibl st lea cineva in zlele noastre patru ani in Eaptivitate ? Bla Venice al dintr-o alt ume. Din acea lume care ne obignusem stim, dar de care ne desprin= Secem ln ultima vreme. $i ar ft fost i mal grea si fnfeleagé, daca ne-am fl apucat si-i povestim des pre acele’torturi, subterane si tradati de care toemai Me ightviserdm. De aceea nu eatadiel ment sii ispundl la intrebace, Si cu pirat la care vi reerii co-aft fleut ? rupse Ella tfeoren Pee unal bain Inchis into cust, rspunse Al Doilea capitan. Pe afi dol, nea. Tat col mal gras fiat ‘elean’ dintreeiera mai adineaoc! pete, prin preajma nosstri. Dar unde 0 fi, of ml mal vad? Tnicadevar, grisanul dispiruse, Doar ex efteva cuipe mat Tnainte sezuse chiar acolo, pe arbi, zm- Sindune cu sfialay si acum nu mai era nicer ereotarim toate tatigurie din jr, ne ular pe dupa Hecare boseet; de pleat, n-ar ft avut end St ploce prea depariesi-apol, Fat ft observa sf gure ivul gar fi datalarina, =H poftim, ne spuse Ella pe un ton must ‘Un singu pirat mai rimlsese snl pe acela n fost i stare srl pai ea lumea. Cum rimine atune cu plivital ? th acceagt clipé insti micam dat seama of nebu- Joasa de ling no se agi mai tare ea inate. M-am vitat la ea eu mai lta atenfe: ntt-an loc mreaja *SStiu en unde svn ascuns{stxigh Alisa, alergind sia, impreuni eu mine, In nebuloast | i, Muealitule U?intreba_Verhovi Nebuloasa Incepu st se mist cao epi de fin in care sa cubarit un cline vagabond. "Si scoatem nebuloasa din tnreaji, s&_vedem despre coi vorba, oat eu hotitre Priniul elpitan P"peniru nimis in me ? se revoltl Ella, O ne: buloast ca asta nu mal gsi ! ‘Nervi grésanululinsa na mai rezstaré, Din adin- cl nebuloasel it rset eapul cu ochit holbati $i eu fra eiseatt. Respira din greu, Peserne cf inte Forul nebuloaelaeul era eam pe spond i deodata ign afar 910 Iu la sinitoasa peste palin, wfpcotro 1 stig in urma Tui Al Doles cépitan, Degeaba fugi, ca tot te prindem! Nu te mai grabi tga drigufute doar el inumoara boloavd | Grisantl nal nul mal auzea, Gonea de- scipd- rau picoarele prinire tufe srea peste hitoape, se smpiedica sr utara mil, ta un moment da, pasérea Krok care se tot ro- tex in inltul eerulul dl 2art si se repeat spre el th Pica adoma una ula care a2ivit un fepure Incé o secunda si grisanul se balébéni in vézduh cu atta reperiiune, ict in clipa cing Al Dolle Pitan is smulse psilil de Ta briu, ea se gl ridicase In vroo jumitate de kilometra, Wu trage, sLopri Primi ciptan, Daci-l scapé dea oasemencaintime, se fae pra. Sipatea har fi deochest Grisanul se risuch in ghearele pasdril, se zbitu siea tt didu drumal dn incleytare. tal porn vali} sore pli, ca 0 paps le czpa. O clipd mai trai, dispira Gupa muchos unui deal. z aes Tieeam eu tof GS pedeptsingur, did apoi las Zelint NiSi toata lumea fu de acord cu el. In timpul sta nebuloasa noastra se tot strecura ‘fara din plasd. Se seurgea de acolo ca o gelatin’, Se prelingea in toate pirfile; coborindu-ne ochit la tn moment dat, ne-am pomenit cufundati pina la enuncht in masa aceea gelatinoasi, cenusie. — ‘Tineti-o, n-o lsafi! fipa Ella. Altfel 0 ia din Toe! ‘Si-nte-adevar, nebuloasa o lua din loc. Mat intii se invalui intr-o bez de nepatruns, iar dupi ce bezna se risipi, vaeurdm leginindu-se deasupra noas- tra un nor imens, cenusiu. Bram si asa gata de start, spuse Al Doilea cd pitan. Va rog deci si vi grabiti. Ureardm repede sklisul la bordul Pegasului, por niram motourele si ne Indlfardim. In urma noastr startul si celelalte tret nave. Aliniindu-ne in flane, pornirdm pe urmele nebuloasei vil. N-am ajuns-o dectt in preajma planetei Selezeaka, Intre timp, nebuloasa se intinsese pe mai multe mii de kilometri, astfel ci ne-au trebuit trel zile ca s-o putem viri la Joe in mrejele noastre. stfel, infégurata in trei rinduri de mreje si p x intre dous din navele noastre, o trans- portaram spre Sisternul solar, instalind-o in craterul ‘Arhimede de pe Lund, unde astizi o poate admira orieine. Desi, la drept vorbind, nu prea ai ce adn ‘fasesti tin exponat mai inexpresiv decit nebu- a asta vie, fa timp Ella stiruise so instaldm la o gridina zoologicd de pe Pémint, ins clima de aici nui este prielnicd; si-apoi, cine ar veni la gridina zoologic& E contemple un val de picla cenusie ? Cu mult mai interesant e si vezi un indicator, si primesti in dar fular jesut de paingul-jesitor-troglodit, si stro- 294 sti cu limonad’ un boschefel ori si incerei a de- Ssebi sklisul de vacile cu care paste laolalta. Sosind la Baza central selenar, ne-am adunat cu tof pentra ultima data Is hotelul, Tmohod "A venittimpal 8 ne Iai Tas bun, ise AL Doilea capitan Cum stteat ajezafi unul ing altul pe eanapeaa Jorg cl rel cipiant mu semana ctup de pun cu fei'de pe monumentul ndifat in cinstea lor, Primal Gipitan sta gindior, iebutind cu grew si-g ascunda Sruirdciunea co cuprinsese, fn timp co el se alla in sistem Meduze, neepuse acfiunes de propul- fare a planets Vens spre noua ei orbit. Ca ataze fu apucase si paricipe la clipa aecea solemn Al Treilea capitan se simfea tot ru chinuia f ba po care 0 cfpatase zacind ata vreme in subto- ana pisailor, Nea vru ot mci un chip a ia medies- mentele pe cave i Te adusse doctoral Verhovtev "Fobra asta ni poate fi vindeeaté cu medice- mente pamintene, nse el, Am svi fac fat fara ela NN-o mai bags in seam, Cind voi porni din now in cosmos 8a vol inzdravenido-abinelen, Pentra mi Gel mat bun stale postal de eomanda al astrona Nurmai Al Doilee capitan era vesel si ineulet, Cu putin timp ta urd transmisene formula gl fia fxcienitor soi act de pe Pamint, Acestia aunseser sf umnple imitate din hotelul in care ne Alam, dat eu fieare nava aselenizata ei de la cele mai diferite universitat Se primisestiea of spre Lund grabese si savant de Be Fk, cas cei lncan, iar Ls santiral eonmi de Be Pluton ses treeise Ia construc navelor ce ur Maa alinentat cu nol combust & 2eMi eipitane, zimbind intruna, it spuse Selui de Al Dslea capitan Bila, earvia nui places de- 2fel s& stea locului gi se tot foia nervoasit prin in pere, Esti mulfumit c& afi stimit atita vilva printre fizicient.? Sint grozay de mulfumit, recunoseu Al Doilea capitan, Drept si spun, in anit acestia am trait me eu cu teama in suflet c& formula asta a galactiului ar putea si nu le mai fie chiar atit de necesaré celor de pe Terra. ,,Dacd intre timp, imi ziceam eu, galac- tiul a gi fost deseoperit acolo 2 — Si nici in eazul Asta n-ati fi cedat piratilor for- mula 7 -am intrebat eu. Nu, N-as fi cedat-o, Dar ia spuneti-mi: care va sint acum planurile de viitor ? Caci sper sii ne mai intilnim, si nu o dati, La urma urmei, cosmosul nu mai e chiar atit de necuprins. De un singur lucru imi pare ra: e& profesorul Seleznev n-a izbutit si adune Biitea animale cite gi-ar fi dorit. In schimb, ne-a.aju- fat s& seapam din mina piratilor, iar noi ii promitem ‘aducem, de pretutindeni pe unde vom ajunge in Viitoarele noastre cilitorii, tot felul de animale gi pasari pentru gridina zoologica. ‘Va mulfumese prieteni, am réspuns eu. Tre- buie si va spun ins cd nu sint eltusi de putin necé: jit, Doar in vara ce vine vom pleca din nou cu Pega~ Sul in expeditie. Daci, fireste, Poloskov si Zeliontt vor accepla si-mi find tovarasie si atunel — Va asigurim de pe acum, spuse Poloskov. S-ar putea si merg si eu, feu Zelionfi, dacd, ineinfeles, imprejuririle se vor dovedi favorabile. Ce mai, Zelionii riminea acelasi om incorigibil ! Ew unul cram convins e& va merge, si la fel de con vins era gi el, dar finea morfig sd-si exprime de fie~ care data indoiala. ~"$i eu am si merg, sri de colo Alisa. — Asta raimine de vizut, i-am spus. Mai ai in fata un an intreg de invagaturé, 296 — Dumneavoastr Incotro plecati ? i Joskov pe cel irei eapitani, — Eu ma gribese si ajung pe Pluton, unde a in- ceput constructia navelor actionate cu galactiu, spuse {Al Doilea cépitan. Sper ca unul din primele exem- plare de acest fel si-mi fie incredinjat mie. SS Eu voi pleca mai intii Ja ai mei, pe planeta Fiks, spuse Al Treilea cipitan, Ci n-am mai dat demult pe ‘seas. Pe urma voi Incepe s& construiese si eu 0 nav tare va folosi noul combustibil. "Tar eu imi jau acum zborul spre Venus, spuse Primul cépitan, planeta care, la ora actual, se aflé deja in drum spre noua ei orbits. Vor mai trece cite ‘va luni $i activitatea mea in eadrul acestei misiuni va lua sfirsit, Atunci ma voi altura gi eu bunilor mel prieteni, — Si veti pleca tofi in universul indepartat ? in- treba Alisa. ~ Da, spuse Primul capitan, — Da, spuse Al Doilea capitan. Fireste, spuse Al Treilea cdpitan. — Bu plinuiam si plee in edutarea planetei vii, spuse Ella, Ea trebuie si fie chiar mai interesanté decit nebuloasa pe care 0 ducem eu noi. MI tem ins ‘ei-l voi ruga pe profesorul Seleznev si faci aceast expeditie fn locul meu, — De ce eu? am intrebat-o, Doar dumneata esti fur specialist in studiereaanimalelor supracimen- intrebii Po- u il vol Insofi pe cei tei cdpitani Soins dt noi ave de gind si plecim in golaxia vecind | interveni Primul e&pitan, Este un dram lung fi foarte anevoios = ee Nara OE 88, mi eontrazicl,spuse sito Hila Nu se poate si stim despirjiti o perioada atit de indelungata. ike aeDar copili ? ficu Primul efpitan — Copii vor rimine cu bunica, fireste. Ca doar ‘ea nu danseazi in flecare zi pe scena Teatrului Mare. Simbiita gi duminica o si-i ia la dinsa de la gradi- Si-atunei Primul cfpitan se uitd descumpinit 1a prietenii sii In semn cf este de act usor din cap, In semn cf este gi el de acor ridicd unul din cele gase brafe al — Deei nu uita, profesore, eX mi-ai prom planeta cea vie, mi se adres Ella, care, dupa am dat seama, nu se indoise nici cit negru va convinge pe cei trei cipitani, Iar schimb cel mai uimitor animal pe 1 vor intilni in galaxia vec Pegasul isi lua cel dintii startul de pe Luna, Eram gvibifi, clei animalele pe care 1 am trebu- nga cit mai repede la griidina zoologica spre crea acolo condifii normale de viaf’, Cet trei ni impreuni cu Ella ne insotira pin’ in dreptul navei si ne urari drum bun, Pegasal se inélta deasu- pra Lunii si porni spre Pamint. Al Doilea cpitan inclind Al Treilea cfpitan ‘ale, ib unghie « Am coborit in cali, s& vad cum se mai simt ani- malele noastre, Nu dueeam cu noi prea multe exem- plare. Majoritatea custilor erau goale. Goala era gi ‘cugea tn care stituse o vreme piratul Guzgan. 11 1asa~ sem, impreund cu cele dou ajutoare ale sale, pe planeta unde sivitsise atitea nelegiuiri, Cei de acolo aveau sil pedepseascd dupa merit. 298, [Lam intins sklsului ultimul braf de fin pe care fl mai avearn, Sklisl se lipise de gratit ea sa-1 pot seir= ¥ In cala igi facu aparitia si filei-mea, iar in urma 5. dronin de boschefel i 08 ici, Alisa, am Inirebat-o, 0 si ai ce po ila geoala ? ‘Pai, mi-ar trebui mu gtiu eft ca si povestese total, inaia'ea din umeri, Si-apot, copii niet n-au simi creadé Tui o perie cu omina de ajuto coadai lungai si se apueti si-mi dea palatal cus ‘Ai dreptate, am fneuviinjat eu. Unele lueruri n-au sé le creada, — Spune-mi, titicule, tu esti nemulfumit de ci- litoria pe care am fécut-o ? Crezi e& avem prea pu- fine animale? Nu, fetifo, Pe cuvintul meu cf sint mulfumit. Nu uifa ¢& ne-am ficut eu acest prilej gi o seam’ de prieteni noi. $i ined ce prieteni ! — Bravo, ‘titicule ! mi liud& Alisa. Acum si-ti spun si eu ceva: cel trei clpitani mi-au promis cf ma vor lua si pe mine in expedifia lor spre cealalta galaxie. Nu, nu te teme: nu-i vorba de expeditia lor de acum. M& vor lua cu alt prilej, eind am si fiu mai ‘asa, fle, am strins eu din umeri, Nu-mi imine decitsi-fi urez ,,drum bun*. — Si nu te amiristi, titicule, Poate ci te vom lua si pe tine. Biologii doar sint necesari in orice ex- peditic — fi muljumese, Alisa. Esti un adevirat prieten Lucrind amindoi cot la cot, am isprivit cu spalatul Ccustilor si le-am adus animalelor api de biut, astfel ca in momentul aterizirii totul si fie in perfect ordine, A 299Ziua de nastere a Alisei Povestire fantasticd Alisa sa niscut la 17 noiembrie. O zi potrivita pentru un asemenea eveniment. Putea si fie cu mult mai rau, Cunose, de exemplu, pe cineva care s-a nas it la 1 ianuarie i astfel nimeni nu-i sirbitoreste in mod special ziua, Intrucit Anul Nou e o sirbéitoare a tuturor, Rau se intimpld gi cu cei nascuti in timpul st anotimp toli prietenii le sint ple- , fie in diferite calétorii, Alisa Ins nu are de ce si se plings. Cam cu o siptiimini inaintea acestei aniverséri, ma Intoreeam acasi de la gridina zoologica, preocu- igind: ce dar si-i fac fiiea-mi de ciua el? De -e data asia constituie o problema. Bu, de pilda, fam acasi o adunatura de opt cravate identice, gase balerine ficute din riddcint si conuri de brad, trei submarine pneumatice, paisprezece brichete atomi- ce, o stivié de linguri de lemn din cele de Hohloma si ‘o Sumedenie de alte obiecte inutile pe care le primesti de ziua ta gi le pitesti cu griji': noua cand albastra — slaturi de eslelalte cinei cnt albastre, primite in aceeasi zi, noua scrumier& infitisind o nava de pere- grini cosmici — ling celelalte trei, absolut identice, rimite cu acelasi prilej, Stam si incercam si-mi aduc ami ce anume imi 300 ceruse Alisa in Iuna septembrie Pareé-mi ceruse ceva. Avea nevoie de un anumit Iuera, Ba chiar m-am gindit atunei: Ar fi bine si-i daruiese asta de ziua ei*. $i inla ci am uitat. Chiar atunei incepu si sune videofonul. L-am deschis, Pe ecran apiru figura infricositoa- rea lui Gromozioka, vechiul meu prieten, arheologul de pe planeta Ciumaroz, Gromozioka e de dou ari mai mare éeeft un om obisnuit, are zece tentacule, ‘opt ochi, o carapace pe piept si trei inimi bune, dar cam zinatice, — Profesore, imi spuse el, si nu plingi de bucurie mi vezi, Peste zece minute voi fi la dumneata, casi te voi stringe la piept. Gromozioka ! atit am apucat si exclam, ci ecranul se stinse si chipal prietenului meu pieri din vedere. Alisa ! am strigat eu. A sosit Gromozioka ! Alisa igi facea Ieefiile in inedperea de alituri. Au- iu-ma, isi lAsi cu plicere treburile baltd si veni in fugé la mine, In urma el lipiia boschetelul acela eastimpirat pe care i-l adusesem din ultima noas- ‘ri expedifie. Boschefelul era cam risfatat si pretin- dea sic] stropim numai cu compot. Din aceast’ cau- 2, vedeai vesnic prin toatl casa litindu-se nigte bal- toace dulei, iar robotul nostru menajer bombanea cit cera ziua de mare tot stergind dusumelele niclaite de planta asta eapricioasa. Tl stiu, il stiu, spuse Alisa. Nu ne-am intilnit cu el anul trecut pe Lund ? Unde mai face sipituri — Pe nu sti ce planeti moarti. A descoperit acolo ruinele unor orage, Am citit asta intr-un ziar. Gromozioka duce 0 viaf’ agitata, de peregrin. In general, locuitorilor planetet Ciumaroz le cam place sd stea acasi, Dar, precum se stie, nu existé regulé fara excepfii. Aga se face c% pind-n prezent Gromo- 301zioka a colindat mai multe planete decit 0 mie de compatrioti de-ai sii lua la un loc. — Ta spune-mi, Aliss, ce dar ai vrea si-fi fac de ‘Alisa igh petrecu mina peste frunzele bosch: tui simi rispunse ginditoare Asta, taticule, © 0 problema serioasé, Trebuie si mi mai gindese. De aceea te Fog si nu intreprinat nimie far& si-mi ceri sfatul, Altfel s-ar putea si-mi cumper! eva de care s8 nu am nevole Chiar atunei usa de la intrare se didu de perete, iar dusumesua se cutremuri sub greutatea oaspete: Jul, Gromozioka pitrunse valvirte} im eabine, is cls- cf gut presiratd eu dnt derechin 9 rn! din pra sul usit: — Tati-ma, nepretuifii mei prieteni !Am venit Ia voi direct de la eosmodrom, Sint frint de oboseal i vreau sa trag un pul de somn. Asterne-mi, profe- pe dusumea covoral tau preferats trezeyte-ma, te, peste douizeet de ore nd-o pe Alisa, neni gi mai tare —Fetifo! Odrasla.bunului meu prieten ! Ce sult ai cresout ! Citi ani at? este o siptimina implinese zece. seamni ef am pornit-o spre dowizec Chiar acum ne gindeam oe exdou i-ar fi mat potrivit et acest prile}, Iam spus amicula nostra = Siv-ajihotarit 7 — Inc nu. — Rugine ! glisui Gromozioka, agezindu-se jos pe dusumea gi ragehirindu-si tentactele ca si so odih need gi ele. Daci ay aven gi eu o fetta ait de dra aalasé, i-ag sorba 2ita de naslete in ficcare sapti~ mind ji de fiecare data i-ag dirui eite-o planeta eam spus zimbind. Mal ales daci finem seama ca la voi, pe Ciumaroz, un an dureazi 302 ceva mai mult de optsprezece ani plminten, iat 0 SEptamina ese gals cu patra lun ale noaste were ah, poten scm stl disposi se supind Gromocioke, Spune-mi, neal comva. prin cast nigte Valeriand ? Dar nu dinte-aia dluatar Ca tnor de sete, ‘Valeriand nu aveam, aa ea trebuit 88-1 trimitem 1a farmacie pe robotulnosteu menajer: Povestestesne,prietene, cu ce te mai ocupl, pe unde mai fac! sipituti ce-ai mat descopertt? Nu pot si vi spun nimic,xise Gromozioka. Jur pe Galaxie cd-i un seeret din cele mai grozave. Ba Poate chiar ceva senzational i og, dacd nu vrei sine spul, nal det, am inalfat eu din meri, Nu stim insi e& st arheologt Alen ! exclami Gromocioka gi scoase pe nist o frimbé de fum gilbul. Ute ef Iam supirat pe cal tal bin prieten al meu! ‘Tecai suparat pe min asa-i7 Gata! Plee din casa ta, si sar pulea chiar Shoat pun eapatailelor. Am fost banuil of 9 avea Si opt laerimt gree, fumeginde, se ros cet opt ochi al pristenulsl meu atlt de se ‘i nee, nene Gromorioka it spuse Alisa Su m-am suparat pe mine insumi, susping a= heoiogul: "Dar unde vileriana? De ce in robot Astia nu pofi aven nel o baz ? Prees ef stf acum Ja palavre cu alli robofi-menajeri. Fleedreste despre Starea vremii sau despre fotbal, Si niet aminte nl eck eu erdp deste Ce-afjizice si vil adve un cea? intrebs Alisa. — Nu, nu, didi speriat din tentacule Gromo- zioka, Cea pentna mine e otra curata | olin’ din 303Din fericire, chiar atunci apiru robotul, aducind odamigeané mare de valeriana. Gromozioka isi turna un pahar, fl bau dintr-o inghifituré si din urechi ii {ignird afard fuioare de aburi — Asa mai zic $i eu, facu el. Acum am si-fi pot dezvalui, profesore, secretul cel grozav. Chiar daci {mi fae prin asta un ra, — In cazul asta nu-i nevoie si-mi spui, Nu vreau si-{i faci un rau din eauza mea, Pai, fn afaré de mine nu gtie nimeni e&-i vorba de un secret. = Sintefi un arheolog foarte eiudat, spuse Alisa Prin urmare, nu exist nici un fel de secret ? Ba exist, facu Gromozioka, $i ined unul din tre cele mai adevarate, dar nu fn sensul in eare-1 in- felegeti voi — Asculti, Gromozioka, din cele spuse de tine ‘nu pricepem nimi — Nu pricepem nimic, addiuga si Alisa, Ca si nu mai piarda vremea cu paharul, Gromo- loka apuci damigeana si didu pe git toatii valeria nna ce mai ramisese intr-insa, apoi oft de se cutre murari ferestrele si ne istorisi urmatoarele: Expedifia arheologicd din care ficea gi el parte sosise intr-o zi pe Coleida, o planet moarta, Mai de- mult, pe planeta asta locuiser oameni, dar in urma eu o suta de ani, dintr-o pricind necunoseuta, muti- sera cu tofii. Ba chiar si animalele, si insectele, si pi sirile, gi pestii. Nu mai rimisese nimeni in’ via Doar ruinele se mai indlfau acolo, cutreierate de vin- toase si bitute de ploi, Tci-colo, pe strizi, puteai ve- dea chiar gi cite o masing sau cite un monument di rat in einstea vreunui om de seama, A fost pe-acolo cumva vreun rzboi, si oame- ni s-au omorit unii pe alfii? il intrebé Alisa 304 — De unde-ti vin in minte asemenea idei ? se mir Gromorioka — Tavafim acim la istorie despre evul mediu, i rispunse Alisa ‘Nu, n-a fost nici un rizboi pe-acolo, sise Gro- modioka. Safi fost unul atit de pustitor, sar fi cos noseut urmele s peste osuti de ani — Poate ea au folosit niscaiva gaze toxice 2 Lam intrebat eu, Sau hombe atomice ? Tar dup aceea s-a declangat reactia in lan, — Tu esti om destept, spuse Gromozioka, dar de vorbit, vorbesti prostil, Oare noi, atheologi atit de competent st experimentai, in frunte eu mine, eare sint in stare si vid eu ochiul liber cum se sirecoari prin adincul pimintulut chiar gio rima, oare noi, ie, hu ne-am fi dat seama de aja ceva ? Gromozioka elitina. din eap mustrare, iar ochii Ai selipiaatit de fioros, ineit m-am uitat repede la Alisa; n-o fi sgeiat-o eummva preabuintl mes prieten? Dar Alisa mu se speriase, Stitea la locul ei in- indurati — Si uite of in minte ne-a incotit o binuialé, continu Gromovioka, Tar in banuiala asta sta tot se- ret — Pesemne ef au fost atacat,spu — Cine sis fi atacat ? — Cum ,.cine* ? Piratii cosmici. am vazut gi eu Pros-tii, faea Gromorioka gi izbueni in hohote Fis, agitindu-si eu atita putere tentaculele,incit sturné de pe pervanul ferestrei vaza eu flor, car se fica jandar Nam preficut nu observ cele intimplat; la fel procedé si fiied-mea. Stiam ca Gromozioka s-ar fk Intltat poste mina afiind ee isprava a pula sh Alisa, 2 0p Tera 305— Piratii cosmict nar fi fost in stare si nimi- ceasei 0 planeta intreagi, zise el. $i afard de asta, hiei nu mai exist pirafi in cosmos. ‘Atunei cum a fost distrusa Coleida ? ‘Toemai de aceea am gi venit Incoace, spuse Gromozioka. it eu, cit si Alisa, si nu-i mal puserdim nici o intrebare, Gromozioka tiicea si el. Astepta ca noi si-l iscodim, iar dumnealui s& se tot codeaseé, si ne spune totul Tacuram astfel eu tofii vreo dows minute. In cele din urma, amicul meu se buezulu Vad ef zi, deloe, ispuns eu, Ba ne interesea- cA fu nu vrel si vorbesti, de rnu vreau si vorbese ? {ipii Gromo= Eu ? Imposibil ! Si-atunei mi-am pus in gind si-1 mai intiit nifel jetenul meu, care atdea pur si simplu de ne- ne povesteascé totul Gromozioka, te pregitisesi si dormi vreo xizeei de ore. Culed-te, asadar, pe covorul din su- fragerie, Numai si impingi masa in colf. Tar tu, Ali- a, du-te si-fi £4 leeill. ni sint prietenii ? Ta toatd Galaxia, ca si le aduci o noutate interesanta, iar dumneslor nici una, nici dod te trimit la cul- are. Cum s-ar zice, se plictisese in compania mea. neinteresant ce le spun. Foarte bine. Nu te mai rog decit si-mi arifi unde bata. Vreau si mai Dil pe tentacule, Alisa imi arunel o privire imploratoare. Ardea de bdare si-l intrebe pe Gromozioka. Dar acesta se si indrepti spre baie, tropaind si ag? tentaculele de mobilA si de pereti, du-se cu pti isi inciperea. Doar dupa ce Gromozioka pi ine povesteasci mai dep pe fandositul, i-am spus. Daci ne-am fi rugat de el, ne-ar mai fi chinuit vreo doud Asa, insi, 0 si ne povesteascd totul far si uugtim. Pun rimiisag c& asa o si fie, a facut, spuse Alisa. Pe ce punem rémiisag ci Gromorioka s-a supirat f ne mai povesteasci nimic, — Ter eu zie ed Gromorinka s-a supairat foarte tare si tocmai de acsea 0 sh ne povesteasc’ tot — Pe-o inghet Pe-o inghi Asa inchelarém rimasagul nostru. Dar nici n-am apucat si ne stringem mina, c& perefii coridorului se cutremurard din nou, Gromozioka se-ntorcea de la bal Era ud le tentaculele In urmi baltoac 4. Apa Ti curgea de pe carapace, iar x pe podea dire umede, serpuitoare obotul-menajer si stergea eu o cirps ult&, profesore, mi se adres’ Gromoz! Unde vi este spunul ? — Sipunul ?! m-am mirat eu, Acolo, in savonier Ce, a disparut ? — As! rise Gromozioka. Am vrut numai si fac nielug haz pe scama ta, Ti-ai inchiput pe vin atit de grabit ca si-ji de: C4 i-ai i spus fetifel: uit ui secretul. Ba cred 1 pe aiuritul de Gromoka, vine inapoi: e atit de neribditor si ne impart seasei taina lui, incit a uitat si se mai steargi pe tentacule. Asa-ici am dreptate ? Am inaifat di Alisa insi m-a dat de gol Ba chiar am facut ramisag, spuse ea, Bu zi- ccoam eX n-o si venifi — Bu-un ! feu Gromozioka si se asezi din now dusumea, rasfirindu-si tn jur tentaculele ude, ea de floare. ulfumit: voi afi vrut si-mi tragefi o pfcileali, iar eu v-am pacd- lit pe voi, Prin urmare, sinter chit. Si-acum, dragi prieteni, vi rog si ma ascultati cu alenfie. Spune- pe niste petal i-mi: mai finefi cumva minte epidemia aia de ciu= Firesle ci ne aminteam de epidemia eu pricina, fai bine-zis, Imi aminteam eu, Alisa aflind despre ea din lecturi, Cu vreo cea aeasi din sector noastre o expeditie t pe atunei, membrii u e ani in urmi, se i optsprezece al galaxiei stra, Dup& cum se obignuia expedifii mai indepartate Bu reveneau direct pe t, el fceau preventiv 0 escali la baza de pe Pluton, spre a trece prin caran- tind. Aceastd escald fu salvatoare pentru planeta Doi di tui contractaserdi 0 boal necunoscuti. Au fost izolator. Dar, eu toate medicamentele care li se administrard, starea 308 lor se im tot mai mult. A doua zi se imbolni- vird gi ceilalti membri ai echipajului, iar dupa alte oud zile— intreg personalul bazel Pe Pimint se didu alarma gi o navi sanitara spe- cial porni numaidecit spre Pluton, Citeva zile in sit medicii se striduir’ din rasputeri si salveze viata cosmonautilor sia pe tui bazei, dar totul se silrsi printr-un ejec: nu numai ci nu izbutira si: vindece pe cei boinavi, dar, in ciuda tuturor mis rilor luate, se imbolnavira gl el, Acela a fost momentul cind i s-a dat bolii numele de cium’ cosmic’, ‘A fost declarata carantin& general, Nave spe~ le patrulara in jurul planetei Pluton spre a-i pune gardi pe eveniualii eSlitori. Intre timp, cei mai buni medici de pe Pamint si de pe alte planete siraduiau si descopere misterul boli. Pirea cé im friva ei nu exist nici un remeditt, o% nimic poate opri evolutia. Zadarnice se dovedira si m camentele, si peretii grosi ai izolatoarelor. Abia dupa tref luni de zile, eu preful uno: ficii si eforturi colosale, au reusit medicii si depis- cauza maladici si si afle cum poate fi ea infrin a constatat astfel cf dificull gate de lup- ta impotriva ciumei cosmice se datorau faptului ca ea era transmis& prin niste virusi avind dous carac Istici foarte curioase: in primmul rind, se putea Geghiza in confrajii lor inofensivi, far in al doilea rind, toji impreuni, ale&tuiau o fiinta rafiona care in parte, virusii nu puteau gindi ori iri Cind se intruneau insi in numér de citeva mi liarde, dadeau nastere unei rafiuni cludate sin crufitoare. Astfel, era destul ea medicii si se apro- ple intrucitva de dezlegarea enigmei, pentru ca ra- finea aceoa si ordone pe loc tuturor virusilor si Schimbe infajisarea, si giseascd antidoturi pentru 309viseaceases alte mediicamentele folosite de medici, cai pentru a-i ucide pe oameni. Cind savanjii si-au dat seama despre ce-i vorba, ‘au incereat sa intre in Jeg’itura cu ratiunea aceea vi- rotici, Dar ea refuzi sii discute cu camenii. Sau poa- te nu era in stare $-0 facd, deoarece toate gindurile ci, intreaga ei inventivitate le avea orientate doar spre distrugere. De creat, era incapabild si creeze ‘Mai tirziu, eind cfuma cosmic a fost infrint, s-au coperit si in arhivele altor planete menfiuni privi- toare la virusii cu pricina. S-a constatat atunci ef Sistemul solar nu este decum primul loe unde a apirut aceastit boald. Vi- rusii ciumei cosmice nimiciser’ viata de pe planete intregi si chiar din intregi sisteme planctare. Dack locuitorii de acolo nu giseau un mijloc de a lichida ciuma, virusii nu se potoleau pink nu nimiceau tot ce era viti pe acea planet. Dupd ce exterminau oa menii si animalele, se adunau ea un roi de albine gi porneau prin spatiul cosmic, in ciutarea vreunei as- sau a unci alte planete, ori rAmineau loculul, o stare aseminatoare hibernirl ‘nd toate acestea, arheologii din expedifia Ja care participase si Gromozioka au presupus c& viata de pe planeta Coleida a fost nimicitii de aczeagi ic&, loeuitorii ei neputind, pesernne, si spe remediul. Iar Gromozioka sosise pe Pi- mint tocmai cu scopul de a verifica aceastl ipotez’, Pe Pamint exist un Institut al timpului. Cereeté= fori eare Iuereaz acolo pot face célétorii in trecut, Gromozioka voia si solicite institutulul si trimita pe Coleida, unde se afla expeditia sa, o masind a timpu- 310 Jui, pentru ca vreunul din membrit expeditiel si poa- 4 face un drum in trecut si si vadi daca pieirea tu- turor viefultoarelor de pe aceasti planet se dato- reazi intr-adevar ciumei cosmice. A doua 2i dimineata, Gromozioka s-a d Tnstitutul timpului, A stat acolo pind la ora prinzu- ar Allsa, care aflase motivul vizitel sale pe P: mint, n-a mai plecat nicdieri dupa ce s-a intor seoali, ci a rmas acasi in asteptarea arheol Era extrem de curioasa sa afle cum se vor r Pe Gromozioka Iam zArit prin fereastri. De cum eamurile prinseri si se cutremure ujor Amicul nostru mergea prin mijlocul strdzii, morma- si ducind in brafe_un buchet de flori are, inet atingea cu el casele aflate parte si de alta a drumului, Vazinda-l pe monstrul nostru cel drag, trecdtorii se lipeau de ziduri oarecum speriati, intrucit nu mai pomeniserd nicicind 0 ase- menea priveliste: un buchet de flori cu diametrul de vreo cinci metri, de sub care se iteau nigte tentacule groase, cu gheare la capete. Gromozioka oferea fie~ carui tre astre, venit, nene Gromozioka ! fi, strigi ind geamul. Ai adus vesti bune ? ~ Vii povestese totul, dragit mei ! réspunse Gro- mozioka si oferi o floare unui bitrinel care, de ui ire, se agezi direct pe trotuar. Deocamdatsi ins, va sulog si primifi acest modest buchejel. Am sé vi-l dau parte cu parte pe fereastr’, cf nu cred si pot intra cu el pe usa $1 Gromorioka fi intinse fiieei mele un prim mi~ nnunchi din florile pe care le adusese. Cinci minute mai tirziu, toatA odaia era tiesité de flori, ineit, pur si simplu, 0 pierdusem pe Alisa din vedere. In sfirsit, cind ultimul ménunchi ajunse si el in odaie, m-am invrednieit s& intreb: Alisa, unde esti ? — Sint aici, imi rispunse ea din bueitarie. Adun toate oalele, einile, castronasele, farfuriile si glastre- Jeeas& pun florile in apa. — Nu uita cada de la baie, am spus eu. Umple-o si pe ca eu apa, c4 iti ineape acolo un brat de flori Zicind aceasta, am plonjat in oceanul acela de flori si-am pornit inot spre usa de la intrare, ea sil intimin pe Gromozioka ‘Vizind ce era in casi, musafirul nostru rimase in- —"sint convins, ise el ajutindu-no si agezim flo rile in oale, glastre, castronaje, farfurit gi cdi, fh cada si in chitiveta de la bueitire, sint convins e& nu Yea mal adus nimeni pind acum'un buchet atit de Intr-adevar, nimeni, am incuviinfat eu. — Prin urmare, eu vi Sint prietenul eel mai bun, e Gromozioka. Vid ins’ 8 iar s-aisprivit va sa asta, Nu mai e nicl o piciturd, Facind aceasti remared, oaspetele nostru se cule pe covorul le risipite pe jos gine istorisi cele fe izbutise in ziua aceea — ntti si intii, m-am dus la Institutul timpul Cei de acolo s-au bucurat grozav, In primul rind, ©& a venit saci viziteze insugi Gromozioka, celebrul ar~ heolog de pe. — Dar de unde te cunose ei pe dumneata, nene Gromozioka, Ii lua Alisa vorba din gurd, — Pe mine ma cunoaste o lume Intreag’, raspun- se el, Jar tu nu mai Intrerupe omul cind spune ceva. ‘Asadar, cum m-au viizut In pragul usii, cei de la in- stitut au lesinat toti de bucurie. — Cred ci de spaimé, didu si-l corecteze 2 Cine te vede pentru prima oard, ar putea si se sperie, — Vorbe de clacé ! spuse Gromozioka. La nol pe planeta lumea mA socoate un birbat din cale-afard de frumos. $I imediat izbueni intr-un hohot de ris, ficind pe- talele florilor si zboare spre tavan, — Sa nu-{i inchipui, Alisa, urm& el, c& sint chiar atit de naiv. Stiu eu prea bine cind se teme lumea de mine si cind se bucur ci mii vede. Tocmai de aceea, inainte de a intra undeva, bat regulat la sl si intreb: N-avefi cumva printre ‘dumneavoastra copii mici Sau femei nevricoase 2 Daci mi se rspunde negativ, atunei intru frumusel ile spun gazdelor ci sint Gro- ‘mozioka, celebrul arheolog de pe planeta Ciumaroz, Ei, acum esti muljumita ? — Cum 4 nu, rispunse Alisa, care sedea turceste ppe o tentaculi incoldcita a lui Gromozioka. Spune mai departe. Va sf zicd, cei de la institut s-au bucu- rat In primul rind e& le-a venit in vizitd insusi Gro- mozioka. Dar in al doilea rind ? — In al doilea rind, spuse arheologul, pentru cd jeri au terminat probele la o now masini a timpu- lui. Dack masinile dinainte nu puteau funetiona de- cit in clidirea institutului, aceasta din urmi poate fi muutaté si-n alta parte. Ea este alimentata de niste pile atomice, Cereetitorii tocmai se pregiteau s-0 transporte pe lacul Ciur. — Unde s-o transporte ? Lam Intrebat cu mirare. — Nenea Gromozioka a vrut si spun ,,pe lacul 313Ciud, Nu-i aga ? se-ntoarse Alisa spre dinsul. Dum- nealui are tot dreptul s& nu stie unele evenimente din istoria_noastr — Pai am spus chiar aga: lacul Ciud, flew netul- burat Gromozioka. Cine n-a auzit acitirea, pesemne cé-i bolnav de urechi... Cum zicoam, cercetatorii vo- jiau sa vada cum ii invinge Alexandru Macedon pe cavalerii tritoni, ‘Aga este, didu din cap Alisa, Ei voiau si vada cum fi invinge Alexandru Nevski pe cavalerii teu- — OF! suspins rupt din vorbé ! P Gromozioka, Vesnic sint intre- in urmare, aflind eu e4 dumnes- se pregitese si plece cu noua maging in afara institutului, lam spus cam aga: ,,Ce reprezinté un ingur lac, pe ling’ o Intreaga planet care vii poe ia dispozitie ? Si-apot, pe lacul acela o si va put ‘efi duce oricind, finde’ pind si un scolar stie ci lexandru Nevski i-a invins pe tofi cavalerii aceia. Dar ce s-a petrecut pe planeta Coleida n-o stiu nici vicar eu, marele arheolog Gremozioka. Desi e mai mult ca sigur e& moartea i se trage de Ia ciuma cos Si-au fost de acord ? intrebé Alisa, chiar de la inceput, recunoscu Gromozioka, Au spus mai tntil ei masina ined nu-i verifieata cum rrebuie, ci in condifille atit de dificile cum sint cele din cosmos ea poate si se defecteze si si se-ntimple astfel o catasirof’. Pe urmé, elnd le-am spus c& pe Coleida condifiile nu sint cu'nimic mai dificile decit pe lacul Ciur, au pretextat cf pilele atomice gi restul aparaturii sint atit de grele, incit ar fi nevoie de zece nave ca si le poti transporta pe Coleida, In momen- ‘ul acela fnsd mi-am dat seama cf sint gata-gata si cedeze. Doar ii ispitea si pe el perspectiva de a-gi ex- erimenta masina pe-o alt planet. $i-atunci le-am 314 spus c& putem pune in funejiune cea mai mare cen trald eleetricé de pe Coleida, iar in afara de asta, noi, membrii expeditiei, avem in dotare un reactor ato- mic extrem de puternic, ba chiar si motoare gravi- tafionale. Iar daci este nevoie ca magina si fie inso- {ita de un grup intreg de cercetitori, fi vom putea primi si ospita pe toti, ba chiar la daud zile 0 dati i vom putea duce si in diferite excursii. Si-atunci s-au declarat de acord. Ce zicefi, sint o fori, mui Esti, Gromozioka, i-am spus eu. Si-acum mi due la culeare, pentru ci de miine epem si inedreim navele. Chiar daci n-am lua cu noi pilele atomice si tot am avea nevoie pentru transport de trei nave mari. Or, eu inci nicl n-am ficut rost de ele, clip mal tirziu, Gromozioka isi propli de perete capul voluminos si moale, seménind cu un balon captiv, si adormi dus. Ziua urmitoare amicul nostru o petzecu tot intr-o alergitura. Dup ce rezolva 0 seam de treburi in Moscova, se repezi pind la Praga, apoi Iu legétura cu cei de pe Luné, facu rost de nave, incheind for- malitatile privitoare la incirearea acestora, si nu re- veni acasA decit seara tirziu. De asta data Hira flori {n schimb insofit de alte dou persoane, Cej ce venisers impreund cu el erau tempologi. ‘Asa li se spune Ia noi cercetatorilor de la Institutul timpului. Unul dintre ei era un tinér cu picioare lungi, foarte slab si poate din aceasta priciné nu toc~ 318mai vesel, Avea un pir negru si eref ea de papuas. Cuprins de mirare cA exista pe lume fiinfe atit de firave, Gromozioka didea merew si-l sprijine cu gheara. Cel de-al doilea tempolog era un birbat mai in virst, scund, vinjos, eu niste ochi cenusii, patrun- zitori, Se bilbiia usor gi era imbrécat dupi ultima moda. — Petrov, se recomandi el. M-mihail Petrov. Sint condueitorul proiectului. Cit despre Richard, el se va ccupa nemijlocit de buna functionare a masinii Imi pare foarte bine, am spus eu. Numele aces- tui fizician celebru, descoperitor al variafiilor tempo- rale din plasma ultrafluidé si ajuns ulterior condu- estorul Institutulul timpului, imi era binecunoscut Sint fericit ci afi venit la noi in vizita. — La dumneavoastra e o sirbatoare ? ma intre- ba Petrov, Ziua e-cuiva ? VA rugim si ne scuzafi ack am fi stiut d-dinainte, i-am fi adus un dar celui sirbatorit — Nu, Nui nici o sirbitoare, i-am rispuns, Ce vedefi e buchetul de flori pe care mi l-a adus ieri prietenul nostru Gromozioka. $1 eum dumnealul le cam exagereazi pe toate, cred ci a golit cu aceasti ocazie intreaga sera. Sedeti, spuse Gromozioka. Si bem un pahat de valeriana’si s& stam de vorbi. Zicind acestea, scoase din punga adine’, ce le eres: te tuturor ciumarozienilor pe pintece, o damigeans pling ochi cu valeriand, precum si tot folul de bund- ‘Afi i biuturi gustoase Asadar, spuse el, agezindu-se pe covor sl ps trecindu-gi tentaculele pe dupa umerii nostri, de par- cc s-ar fi temut si n-o luim Ja goani care-ncotro, agadar, am facut rost de nave, am obinut aproba 316 rea_Academiel pentru dotagaree dumneavosste tn Cosmos tn euind vorn pleea sé supuncr maya Ia probe, Sinteti bucuzos? i mulfumim, spase politions Petrov. 1 mule fumim eu tof pent aceastt invitatie wp poftim, mise adres bosumflat Gromozioka In realitate dumneall nisi bueurvs deo. Sg de ce? Pentru ef pi pusese in gind ef se ucla acl Gir = Lacul Ciu, 1 corecta Als, Dar Gromozioka parca nil n-o az "ar fl vrut st 90 duc la lac Ciud,relud el pentricf glie prea bine la ce te pot! aptepta de Ia Inculaeela $i de-osuta de ori pol ste duc, cd pe Alexandr. Nevsld tot neat sie! birue caval. fo timp oe pe Golida nal cum sa glee intorsatura vor lua uerurie,Poate cf Toeutort de-acolo eat plerit de ium eosmies ede eu totulaltcova ? ack viel pein asta sine acuzati de laitate, se fgnt Richard, sf gut cl afi grist adres, Nici nda pute inehipu ete rscur impli activi fatea Tn domenitl timpulu, Nu sti, de exemp, ef oamenit nostri au Ineereat sil ajute pe Giordano Bruno g1 sel slveze de la moartet pe Tug, sau chat pitruns de Tepeate or in anmateleeruciaior stn Tegavelefeciste, Vente oarecunoseut fap cd ins onment ai nogt sint nevoit si se preschimbe eu tot in onment alta timp, sh reach, impreund nu te infierbinta, Richa, i spase Petrov, care tent-i dat seama ca Gromotioka vrea cu tot Sinndineul & te intrite? 31 e tachineaz, ar bu 0. — Ba a-am tachinat pe nimeni! se burzului Gro- Gromozioka spunca un needevis. Cac, orice at 317nice, el nu-i un tip lips de viclenis, tar acum ASGeseae la gost siete de tema ca nu eumva tem olng ok refuse sub un pretext oarecare,de-a mal Pied pe Colelda laste ict spulbere tose speran- s — N-nu fifi ingrijorat, stimate Gromozioka, spu- se pe neasteptate Petrov, care se dovedea a fi in om foarte ager la inte. Odatd ce Snstitutul n-nostra @ hota ca modell exp-perimental al masini mpu- Tutsi fe supas probelor la baza expediiel dumnea- ast inseam ef aga 08% fe Alumneltottl on one !fdcu Gromezioka, De fap, niet nam incereat veo Indoials.Altmintori nu vy-as fi fécut cunostin}a cu cei mai buni prieteni ai mei — profesorul Selemev gi neinfricata lui filed Alisa, despre care stifi azi putine lucruri, dar veti avea ocazia in curind si aflaji mult mai multe. — Cum adied vor afla in curind mult mai multe ? 1am intrebat eu, Vor afla, pentru cd mi-a venit in minte si-i c de ziua el un dar cu totul deosebit. Ce fel de dar ? Am s-o iau cu mine pe Coleida, Cind? Acum ? Sigur cd da. — Bine, dar Alisa trebuie si meargit la scoala. Neare a face. Tree eu chiar mline pe la ea pe am si stau personal de vorba cu profe- soara, Sint convins ek are s-o invoiasel pentru citeva zile, Vai, nene Gromozioka, fiicu Alisa, ifi mulfu- mese foatte mult, Dar nu e cazul si vii la scoala ! — De co? — Pentru c& Elena Aleksandrovna e foarte ner~ voasi si se teme grozav de soareci, de paianjeni si de alte dibint 318 — Am eu vreo legiturd cu asta ? intreba see prie~ I meu, — Nai nici una, se grabi si-1 rispundi Alisa. S-ar putea totusi si se sperie nifel, Nu atit din cauza dumitale, cit din cauza mea. O si-fi spuni c& se teme si ma lase cu dumneata... vreau si spun eu unul ea umneata... ba nu... adie, atit te rog, nene Gromo. zioka: s8 nu te super —_F clar, spuse intristat prietenul meu, Totul ¢ clar. Imi dau seama, fetifa mea, cé ai nimerit pe mina uunei femei total lipsite de inima. $i te temi ca nu cumva ea si-mi pricinuiase mie, amicului thu, vreun ru, — Ba nu, vid ci nu m-ai infel Te-am injeles perfect. Asculti, profesore | — Poftim ? am rispuns eu, inceteind si-mi as- cund zimbetul. -ti iei numaidesit fetifa de la scoala asta, Nu veri cum {i-o tortureaz ? Dac n-ai S-o faci tu, mi chiar eu maine si-o salvez, Una ca Alisa poate si’ salveze ea pe oricare, iam raspuns. Asa e% nu-mi duce grija, Mai bine spune-mi, pentru cite zile ai de gind si mi-o iei ? — Pentru vreo treizeci-patruzeci, spuse zioka, — Nici si nu te gindesti Atunei pentra doudizeei si opt de zile — De ce toemai douiizeci gi opt ? Pentru ei am sine tocmim, iar tu mi-ai si umflat doud zile, Haide, tocmeste-te mai departe ‘Tempologit izbuenira in ris, — N-as fi crezut niciodatd c& arheologii cosmici Sint nigte fiinfe atit de vesele, spuse Richard, — Sa stii cdi n-am de gind si ma tocmese cu tine, a19i-am spus lui Gromozioka. Oare nu e limpede cé fe- tifa trebuie sf meargi la scoali ? ~"La un monstru ca Elena, care chinuieste soa~ rrecii si paianjenii ? Si care ar fi putut si sara gi asu- pra mea daci nu m-ar fi prevenit Alisa? — Da, la monstrul acela, la femeia aceea ferme catoare, blinds si delieata, pe care n-o pot compara ‘cu un exist gros de obraz ea tine — Stafi, n-o L-luafi chiar asa, interveni in mo- mentul acela Petrov. Spunefi-mi, cind ia Alisa va- canfi ? — Peste einel zile, fi raispunse flied-mea. — Sicit dureaz vacanja asta ? — O siptamina — Perfect. Te rog, profesore, si lagi fata cu noi pe timp de-o siptimini, Cici, pin Incepe vacanta, ‘ar putea si nici nu isprvim operatille de incdrcare. — Dafi-mi voie ! ficu pe un ton jignit Gromo- zioka. Doar n-am ispravit ine tocmeala cu profeso- rul. Lasi-mi, rogu-te, fata pentru doudzeci si sase de aile. Nu. — Pentru doudzeci si dows ! — Nicigind ! — Esti un om crud, Selezev. Imi pare rau c& {i-am oferit ieri acel modest buchet de flori. Optspre- zece zile in cap si nici un minut in minus. Dar pentru ce va trebuie voud atitea zile ? — Dous — la ducere, Douk — la intoarcere. Plus oui siptimini de stat acolo, — Bine, am spus eu. Patru zile — pentru cilaito- rie, cinei zile — de stat pe Coleida, plus o zi — pen- tru orice eventualitate. In total, zece zile. Am si ma duc eu singur la scoala si-am si cer ca fiied-mea 84 vind din vaeanfa cu trei zile mai tirziu. Si cu asta, am isprivit orice discutie. 320 sci ie Srumonoka. Nova ina pone vreun torent de meteoriti ? hs : —Daci vi apare im cale, vina no sf fie a voastr, é — Alisa, se intoarse atunci Gromozioka spe ficd- snes, jive car total? Instucfiun presse Yel bal do la mine tn eursul zilet de mtine- Tar acum, drag nnei tempologi, sf vedeti si dumneavoasted ce note am avub ed acest profesor lipsit de inimé sea Rent fermecitoares lui fetifis& plece cu notin elatorie Va rog si ascultal, in interpretarea tea, istorsiten Infimplirilor prin éare a trecut ea, gisinduri pe eel frei eapitani i salvind “Galaxia de furia ptafilor Si Gromozioka incepu a le povesti tempologilor cam am ealatoit not eu nava Pegas in cautarea ani nalelorcosmice sl eum I-am gisit pe Al Dolla epi tan, Istorisirea lui fw alft de departe de adevir, inelt am Incereat si-l fntzerup. -Meam mulfumit doar sale spun Iu Petrov i Richard —E azul sf reduce total ln a zeoea parte. Tar tu, Alisa, du-te de-ti & lefill, altminteri te pome- nest el jung af erect ce spune Gromozioka des: Dre isprivie tale nemalpomentte — Isprivi nemaipomtenite si zicem cl n-am ficut, spunse Alisa, tolusl m-am eomportat frumos, Si. acum plee si-mi fac lefille. Noapte bund, Ne von intni in cosmos, se adrest ea tempologilr. De cum Gromozioka fit istorsire ispravilor Alsi, tempol Incepur ai dscute despre trebu- $i mai fie transportate’ pe Colelda si plecara abla upd miezal nop In timp ce ne pregiteam si ne ducem la culcare, am intrebat pe Gromozioka Meet oe pe mere =Spune-mi, vulpoi bitrin, de ce al tint att de sult 6-0 ie pe Alisa in ealatoria asta pe Coleida ? “auc intrebare | Vreau, pur si Simpl, si-i fac copiluiuio piacere PeNu prea-ml vine si te ered, dar n-am incotro — O'sk-am eu insumi gra de ea ea de och din cap, ma asigara bunul mew prieten gi, pentr a pe- {rece noaptea intr-o porfie elt mal comodi, se Inco- ‘igi, aleStuind 0 ditamai sfert eu Inve sclpitor. Pairu zile ma tziy, eiteva nave cosmice, avind Ia bord piesele demontate ale masini timpului st nar zborul spre Coleida, Pe prima dintre ele so afla ‘lisa, care il insofea pe Gromozioka. Despre pits~ nile ei pe acea planet, am aflat dupi dova sipt mini, cind Siei-mea a revenit acasi. Lath ce sa In- timplat Navele coboriré pe Coleida in revarsatul zorilor. Pind si se deschid’ toate trapele, radiofonistul de servieiu fi si trezi din somn pe arheologi, iar acestia, trigind din mers hainele pe ei, veneau in goani spre navele noastre, peste cimpul eolbait, batitorit de robofi si de masinile sApatoare, Eu ‘am si ies ultimul, le spuse Gromozioka tempologilor si Alisei. Voi sinteti musafiri, iar eu doar un modest arheolog. Cei de aici au si aflat ei aducem cu noi masina timpului, aga cA vor fi foarte ucurosi si ne vada. Imbraci-te mai groscior, Alisa Eu i-am promis téticului tau e-o si am grif s¥ nu ri- eesti, Desi, la drept vorbind, nu esti ameninfats de asa ceva, ei racelile sint provocate de microbi, iar 322 sie pe Collda mu exist mero Decent exst 7 treble Pentru el all nu exis nie, Niel oament, imal i le it mug et al a cami a nln ore unm Se iy Alisa iesi prima din nava. he Din grupul expedifonar aflat pe Coleida eau parte tfeizel gi eine de arhelagt Niet uael eee Pazmintean, rau aie savanfilteont fikien eee thea, precum si depo alte plansie ta alae prof Stun, mu avead ime comun. Brie eet sod intimpinarea oaspellor putea ft viru thedlog ‘oak beat, trigont sau cctope, ex tentacle Sn rote, ba unul dite el se putea luda chiar co 0 Sutd patruzects patra de pibiore. Cl ma mis sig grup aveainlfmea unt iso, i cel mat mare ora Buntl nostra preten Gromorioks, Namal mii, cchilr, ba chiar al eapetlor era 9 el deosbit dea aheolog la srheolg Toate acosteeapete ins erau intoarse acum spre navelenoastre, arin clips ind Alisa apa in gore ‘pel s futur din mind saluting! ole cus nf, ineepura st gaedle ei fluture de or din me in tentacle act stige in peste dovdee! Ge Himbi bine at vent Os mai mare bucurie ns le feu apariiatempo- logit, lar eid prin gua trapel i fe Loe pln de Wie bund, Gromosioka,ducind cel un see doldoea de sensor si de pachel, arhelogt chiat ed fn sus de bucuvie, priser n brafe (lentacle 0. Hl) si duserd pe su, spre cortrle multcatte ale tabore. Pe drum, sn dintg ashelog eel ma oe Stel si mai fav, fa chiar cleat in ilosre enc eile stile), da, din frie, nu g-a perdt vat, ick Alisa Ta observa la tip 9a saltat de os mal mule mort deat vi, = E— ttt — Ifi mulfumese, fetifo, spuse arheologul, strin- gindu-se ghem in braele Alisei. Poate voi izbuti si fe risplitese pentru binele pe care mi l-ai facut. Prietenii mei au cam uitat pe tnde cated. ‘Atheologul acesta era o fiinfa pufoasa, de un verde pastelat, cu botigorul citn gi cu un singur ochi de culoare liliachie. — Sint cel mai mare specialist din Galaxia in des- ifrarea limbilor vechi, iso el. Nu-mi poate fis piept nici o masing cibernetiea. Dac& et m-ar fi sti vit in picioare, moartea mea ar fi reprezentat o mare ‘dere pentru stiinfd in general si pentru expedi- fia noastra in special. Pina si intr-un moment attt de greu, micul arheo- Jog se gindea la datorie, si nu doar la propria lui persoand. ‘Alisa il aduse pe arheologul aeeidentat, care se chema Rrrr, in cortul cel mai mare, unde se si adu- nasera ceilalfi, si cu ajutorul lui Petrov il gisi pe medicul expeditiei, un ins melancolie, aseméindtor cu © stropitoare de gradina Infipta pe niste picioruse subjiri; era originar de pe planeta Cromagnan, Dup& ce medicul ii spuse ci micul arheolog e fn afara orieirui pericol, ea asculta eu Iuare-aminte discutia pe care o purtau colegii acestuia Aflé astfel ci in vreme ce seful lor era plecat pe Terra ca si adued de acolo masina timpului, ei nu statusera eu brajele incrucisate. Continuind sépatu- rile, dezgropaseriun orisel, dind la ivealé. toate casele acesttia, toate strazile, soproanele, cinemato- grafele, ba chiar si statia lui de cale feraté. ‘Asa fiind, dup masa de prinz, pe care o luarim in comun si in timpul careia Gromozioka tsi povesti peripefiile prin care trecuse pe Pamint, arheologii igi poftirs oaspetii ai le vizitere sdpaturile 324 Fireste i fn cei o sutd de ani care trecusera de Ja pieirea locuitorilor acestui orag, vintul, ploile gi viperile s-au striduit si stearga de pe fata planetei si in buna parte au izbutit. Casele de piatra ins au amas In picioare, chiar dacd nu mai aveau ferestre si acoperisuri; ros de ape gi de vint, se mai pistrase inca si caldarimul de piatra al strdzilor; de-o parte si de alta se insiruiau cioturile fnalte ale copacilor de odinioari, cu tamurile frinte gi seoarta eiizutd. Cel mai bine se conservase castelul strvechi, aflat pe-o colin din apropierea oragulul. Avea mai mult de-o mie de ani, ins zidurile 1ui, durate din solide blocuri de piatra, rezistaserd, neclintite, ofensivei vintului gi a ploilor. Arheologii protejaseri cu o solufie adeziva lem- nairia crapatd, puseserd la loe pietrele si edrimizile desprinse, ‘nlaturaserd cu bigare de seamé noroiul si praful adunate timp de-un secol de-a lungul stri- zilor, astfel cf in ziua aceea seninA si insorit, oragul, ogi pistra amprenta vremii gia intemperiilor, araita ccurat si aproape la fel cu unul in toata puterea cu- vintului. Ai fi zis eé locuitorii nu-] pirdsiser’ dectt de foarte curind, Acesti locuitori fuseser mai scunzi dectt pimin- tenii, dar seminau foarte bine cu ei, astfel e&, intrind Intr-una din cladirile restaurate, Alisa fsi didu sea- ma ci masa, patul gi scaunele de acolo pireau ficute anume pe misura ei In dreptul stafiei de cale ferata se afla un tren mititel, Locomotiva era prevémuta cu un cos inalt, jar vagoanele aveau geamuri rotunde si acoperisuri bombate ca la rédvanele de odiniora. Arheologul, specialist in restauriri, care recon- struise locomotiva si vagoanele din maldarul de fier vechi gisit acolo, fi retinu indelung pe oaspefi la sta ‘ie: vola nespus ea acestia sd aprecieze cuin se euvinie 325meticulozitatea cu care fuseseré executate toate manivelele, butoanele si Intrerupitoarele masinii aceleia stravechi, ‘Apoi oaspefii vizitaré muzeul in care arheologit adunaserii toate obiectele mai mérunte gisite in oras: tablouri, statuete, veselé, imbrécaminte, unelte gos- podiresti, podoabe si aga mai departe. Se vedea cit de colo ca trudiserd din greu si aici, pentru a reda tuturor acestor obiecte forma lor initial — Spunefi-mi, v-va rog, ii intrebé Petrov pe ar- heologi, dupa ce’ vizitarea muzeului 1ud sfirsit, afi izbutit sa stabilii cu exactitate cind anume si din ce cauzi a dispirut viafa de pe aceasta planeta ? — Da, fi rispunse micul arheolog Rrrr. Eu am citit resturile unor ziare gi reviste si-am gist o serie intreagi de documente. Cauza a constituit-o 0 epi- demie declansaté aici in urma eu o suté unu ani, trei uni si douizeci de zile. Dupa felul eum au descris-o locuitorii inspaimintati ai planetei, ea pare foarte asemindtoare cu o epidemie de cium& cosmic’, — Dar cum o fi izbutit si ajung’ ciuma pe supra fafa planetei ? Doar virusii nu pot strabate singuri prin atmosferd, Inseamna ci a fost adusi de cineva. Poate de vreun meteorit ? — Asta n-am mai putut afla, spuse Rrrr. Dar ¢ foarte posibil. Cunoastem doar c& primele stiri pri- vitoare la 0 boald ciudati au apirut fn ziare in anul trei mii opt al erei locale. In a opta zi a lunii a trei — Tar clatificarea tuturor imprejuririlor in care s-a petrecut acest eveniment va trebui s-o facd tem- pologii nostri, incheie, in locul lui Rrrr, Gromozioka. ‘Tocmai de aceea au si venit aici, pe Coleida. Aga ca, dragii mei prieteni, putefi considera ci batilia e aproape cfstigata ! 326 $i Gromozioka isi seuturd virtos tentaculele, tpi clack gua il enormiy lar anolog buen ot tn urale, Doar tempologul Petrov rest cu jumitate — Aici e-aici, c&-i numai ,aproape" etstigati, ‘Timp de cinci zile tofi arheologll, tempologii si ecTizpa, cele ot tno, tology rea masinii timpului si a pilelor atomice necesare alimentirii_acestela. th cele din urm, in mijlocul cimpiei se ridied 0 constructie inalta cit 0 cladire cu dou etaje, Camera temporali propriv-zisi mu ocupa_dectt spafiul aflat chiar in central construcfie}, esta sl tuindu-l aparatete de control, tablourile de comand’, blocurile de dublare, ereierul electronic, preeum ¢1 diferitele instalatii auxiliare. Toate lucrarile legate de sipiituri au fost sistate. Ce rost mai avea si-ti pierzi vremea cu niste vestigii, cind exista posibilitatea si vezi alevea toate aceste obiecte gi pe fostii lor stapini ? — Agadar, spuse Petrov in dimineata celei de-a sasea zile, asamblarea m-masinii a luat sfirgit. Se stie ci in camera temporal n-nu poate ai incapa ecit 0 singurd persuana. De aceea, jinfnd seama de faptul ed avem in fafa noastra un model experimen- tal al maginii timpulai gi e& n-nu stim cu ce se va solda ineerearea noastra, de plecat in treeut voi pleca eu. — Asta in nici un caz ! strigi Richard, agitindu-s brajete unl, costelive. Doar diseutim de patra zie si te-am convins efi aceasta cilitorie 0 voi face eu. 327— Da dece ? intrebi Alisa. Fra minjiti toata de praf si de pulbere de grafit. Nici n-apuease sa se spele gi si se pieptene ca Iumea, allt fusese de ocupata in toata aceasta perioada, Doar a trebuit si le dea si tehnicienilor o ming de ajutor, sd tragi cite-o fuga si la gantieral arheologic, ba si mai plece din eind tn ¢fnd gi intr-un zbor de recu- noastere cu blindul Rrrr, care nu-i mai putea refuza nimic, intrucit ea fusese cea care ii salvase viata. — Pai pentru simplul motiv, draga mea, zise Ri- chard, ed in cazul eind voi pafi eu ceva neprevizut, imi va putea lua locul oricare din cei o suté de eerce~ ‘tatori de la Institutul timpului, iar dac& lucrul acesta i se va intimpla academicianului Petrov, pe el mu va fi in stare sd-1 inlocuiasci absolut nimeni. De aceea ered ci am judecat foarte bine. Si-apoi, ce i s-ar pu- tea intimpla maginii noastre ? — Cu atit mai mult, spuse Petrov, s-se euvine si existe in activitatea noastra o disciplin’. Eu rispund atit pentru m-masing, cit si pentru tine, Richard. — As pleca eu insumi, spuse Gromozioka, dar nu fneap eu nici un chip In mayind. — Atunci e clar, interveni Alisa, Am s& plec eu, Lumea incepu si rida si nimeni n-o lud in serios, Alisa se necaji foarte tare, mai-mai si izbucneascé in plins, gi-atunci, in timp ce Petrov si Richard igi con- tinuau dispata, Gromozioka o prinse ugurel cu 0 ten- taculé, 0 trase deoparte si-i spuse in soapta: — Afl4, fetifo, c& atunci cind te-am invitat aici, n-am facut-o cu totul dezinteresat. Eu unul cred ca 0 4 ai si tu prilejul sé faci o cdlatorie in trecut, Dar asta nu acum, ei nifel mai tirziu. Atunci insi vei avea de indeplinit sarcina cea mai complicati. Des- pre ce anume va fi vorba e inci prea devreme si-fi 328 spun. Tfi jur ins pe tofi mongtrii din cosmos e8, tn momentul hotter, parada 'o vom eonduce nol amindoi — Veri si nu fie aga, spuse Alisa. Au si trecut sase zile de cind sintem aici, iar poimfine pleaci spre Pimint o racheti de marfa i mi s-a rezervat de pe acum un loc acolo. — Cum, tu n-ai incredere-n mine ?! se miri ar heologul gi scoase pe nari trimbe de fum galben. Pui Ja indolal cuvintul de onoare al lui Gromozioka ? Pai asta Inseamna eé mi-am ficut despre tine 0 im- presle profund gresita, $i cd nu merifi onoarea pe care eu ti-am rezervat-o. — Ba o merit, ba 0 merit, se grabi si-l ineredin- {eze Alisa, N-am si mai seot nici o vorba. Revenird amfndoi la grupul tempologilor. — V-va si zie ne-am infeles, spunea Petrov, pri- vindwl finta pe Richard, ca si cind ar fi vrut si-1 hipnotizeze. Mine dimineafa eu plec in trecut. Mai intli ne vom opti in perioada cind epidemia incepuse sk facd ravagii p-pe Coleida, Calatoria va fi de scurta duraté, adied de cel mult o jumatate de ori, Eu n-nu ma vol depairta prea mult de masind si ma. voi in- toarce Indata ce v-voi afla niscaiva noutifi. Dack totul va decurge normal, urmétoarea célAtorie va fi de mai lungé durata. Edlar ? — Bine, Mihail Petrovici, dar... mcepu Richard. — Am pus punet, Ocupi-te mai bine de verifica- rea sistemului de secutitate, daci vrei ca seful tu i nu rémini pe undeva pe ia mijlocul drumului. — Lucrul cel mai important pe care trebuie s&- facefi, spuse Rrrr, care auzise intreaga disculie, e si aducefi de acolo un ziar proaspit aparut. Ba chiar mai multe, dacd se poate. — Asta, in orice caz, aprobi Petrov. Altceva ? — Va mai trebui si va invit in Inboratorul meu, 329—— nase medicul cu chip de stropitoare, ea si. vi pre- Gau pe eale hipnoticd un curs de invajare a limbii Goleideze. Asta nu va dura decit vreo dui ceasuri si s-ar putea si vi fie de fotos. A doua zi dimineata pe Alisa o trezi un biaiit ciu- dat, ca si eind deasupra cortulut s-ar fi rotit in zbor fo albind uriasi. Era frig, vintul scutura pologul, iar Gromozioka s¢ tot sucea in asternut, tentaculele zvicnindu-i din cind in cind prin somn ¢a labutele unui eéfelus adormit, — ‘lisa, spuse cineva de afari on glas sedzut, Poala cortilui se salta usor sien deschiziturd sticli ochiul liliachiu al lui Rerr. Nu vrei si vezi cum in- cearci tempologii masina timpului ? Ba cum si nu vreau ? raspunse in soaptit Alisa. Vin indata. Doar si ma imbrac. — Si cit mai gros, rosti_pe neasteptate Gromo- vioka, fara s& deschida ochi. Avea, intr-adevir, un auz nemaipomenit. Chiar si atunei cind dormea. — Leal trezit ?intrebt Reve. — Nu, Doarme. Dar imi poarti necontenit de Si-a dat cuvintul in fafa tatei. ‘Alisa se strecurd afar din cott. Pe iarbi se ziireau pete albistrii de brumé. Celelalte corturi erau inci inchise, doar deasupra celui din margine, unde se afla bucitaria, se inalfa un fum striveziu. Tabara ra cufundata in somn, Soarele abia se ivise deasupra sirului de munti care semana cu un pieptene sith, umbrele erau Iungi eri 330 de tot, iar ordigelul dezgropat de arheologi pres lilia~ ‘chit ca gi ochiul lui Rrrr. Alisa porni in fugé spre construetia in care se afla masina timpului gi de unde rizbea biztitul gros care o trezise — Bu ered cd tempologii au hotirit st-i dea dru- mul fara martori, feu Rrrr e&rula, in timp ce alerga aidoma unui pisoi pe urmele Alisei, nu-i mai ticea gura. Asta ca s& nu facé prea multd vilva. Bi sint foarte precaufi, ba chiar un pic cam ciudafi si din cale-afard de modesti. Eu insi am considerat de da- toria mea sf te trezese, pentru cl tu-mi esti o bund prietena si fara tine nu am dreptul moral sé asist la plecarea celui dintfi om in trecut, spre a vedea ce s-a intimplat acum o suta de ani cu aceasta nefericita planeta... Incet, si nu faci zgomot !... Dacd dau cu ochii de noi, s-ar putea pur si simplu si ne go- easel Dar era prea tirziu. Imbricat cu un halat lung gi cu o boneti inalta pe cap, aga cum purtau frizerii de pe Coleida, Petrov aparu in use cladivii si-i 28ri {ndata pe Alisa gi pe Rerr. — Si eu care eredeam ci n-am trezit pe nimeni ! spuse el pe un ton vesel. Pai, daci sinteti atit de isteti, haidefi Induntru, c& afard-iun frig, mami- mami ! Gromozicka mai doarme ? — Doarme, spuse Alisa. — Foarte bine, Altmninteri m-ar fi condus cu mare alai, cu muzica gi discursuri, Or, noi, de fapt, abia ne Incepem experientele. Hai, veniti incoace. Intr-una din inciperi, stind in dreptul usii des- chise a cabinei temporale, Richard apisa pe rind btoanele din interior, urmirnd toiodatt cum reac- ioneazdi Ia aceasti operatiune aparatele de pe ta- bloul de comanda, oe ae . — Totul e in ordine ? intrebii Petrov. 331— — Da, Puteti pleca. $i totusi eu vai rog pentru ultima oard si... SYV-nu ma mai ruga, spuse Petrov gi isi cobort pe frunte boneta. Nu prea aduc eu a frizer adevi- Fat, dar n-are a face, e oricum near de gind si ma depirtez prea mult de punetul stabilit. Richard isi indrepta spatele si, in momentul acela, {i zari pe Alisa si pe micul arheolog. — Buna dimineafa, le spuse. V-ati sculat ? Veri- ficarea masinii fl absorbise intr-atit, inctt nici nu se mira prea tare, véizindui — La revedere, p-prieteni, rosti Petrov, La micul dejun mi-ntore. Ce-o si se mai mire Gromozioka, Intra. Usija strvezie a cabinei se-nehise In urma i, Richard se duse la tabloul de comand. Se opri in fata lui si, far& a se atinge de nimic, urmAri cu pri- virea indicatoarele aparatelor. Toate butoanele se aflau in cabina temporal, Le manevra Petrov. Deodata, biziitul de adinesori se intefi, pentru ca imediat sii se stinga eu totul, Petrov disparu din ca- ini. Pe locul in care statuse, se forma un nouras de ceata. Apoi pieri si acesta. — Astaci tot, spuse Richard, Cred cf lucrurile au mers normal. ‘Alisa observ cum tempologul isi pune degetele crucig gi se mire asemenea oameni de stint pot fi la fel de superstitiosi ca niste scolari de rind in preajma examenelor. —"'Cind se va intoarce nenea Petrov ? intreba ea, mindrd nevoie-mare cd fusese cea dintii martori Ja plecarea tempologului tn trecut. Moment pe care 1a seapat pina si Gromozioka. — ‘Peste o ord, fi raspunse Richard, La postul central al stafiunii timpului se lisase linistea. Alisa Isi scoase pieptenele din buzunar, se 332 pieptina, oferindu-il apoi si lui Richard, care, in dimineaja aceea, uitase pesemne si-gi aranjeze fri- — Spunefi-imi, vi rog, i se adres Rev lui Ri- chard, nu-i asa ed acolo, in trecut, mu existé o adoua camera temporalé ? $i cd aeademicianul Petrov a ajuns acolo in lipsa unei asemenea camere ? — Sigur ei da, incuviinja Richard, ba chiar pair fntrucitva_mirat' ca ise pun asemenea intrebéri naive. La Institutul timpului, ayezim de regula si la capatul celdlalt, adicd la punctul de recepfie, 0 ca- bind identicd. In acest caz calatoria dus-intors este simpla si sigur, La modelele experimentale insi, de tipul acestei camere mobile, trebuie si ne rezumém Jao singurai instalatie. Este inventia academicianulut Petrov, pentru care i s-a decernat premiul Nobel. — Va si zied, el se afld acum in eimp deschis ?! se mira Alisa. Si-] imagina pe tempolog ajuns acolo, in vaizul tuturor, singur, lipsit de aparare, si o cuprinse teama pentru soarta Tui — Cam aga ceva, spuse Richard. Iti mulfumese pentru pieptene, — Cuplicere, — El marcheaz insi punetul fn care ajunge in trecut, iar la intoarcere se va ayeza exact in locul acela, Atunci dispozitivul de memorizare va inre- gistra un semnal: calatorul in timp a revenit sie ata de zbor. Se vor declansa dispozitivele automate. Nici de interventia mea nu va mai fi neveie, Eu stau aici doar asa, pentru orice eventualitate, — Dar daca el nu va reveni pe locul acela ? Sau, 4in intimplare, nimereste acolo 0 vacd ? — Justi intrebare, feu Richard. In caz ¢& in locul respectiv se va ageza o alt persoand sau un animal, dincoace va fi recepfionat semnalul: ,,Aten- 333,——— ie, in eimpul de actiune al cabinet nu se_afld cel care a plecat in trecut*. Si instalatia va refuza pur sisimplu si funcfionezo — "Dar dack nenea Petrov e riinit sau nu poate sa mearga, ci doar si vind tiris ? 0 tinea intr-una Alisa. —'Nu mai vorbi prosti !se ofiri deodata Richard. Se poate intimpla orice. Toemai de aceea am vrut sf plee eu in Jocul lui, Jar tu nu mai pune intrebi ‘prostesti. Alisa ticu. Nu gisea cf intrebinile ei erau chiar atit de prostesti. Veni mai aproape de cabin si cer Ceti cu privirea butoanele de comanda. Nu indrizni ‘sd se uite mai induntru, céci Petrov se putea intoarce in orice clipa si s-ar fi lovit unul de altul. Richard se apropie de ea, Il siclla gindul 8 0 re- pezise adineaori, de aceea se apued si-i explice: — Veri butonul acela verde, din dreapta ? Cind Petrov a apisat pe el, uga eamerel s-a Inchis. Api sind apoi butonul al doilea, cel alb, a pus in func fiune cimpul temporal. In momentul acela tu inc’ fl mai vedeai, In sfirgit, a apsat pe butonul cel osu, ‘s-a pomenit in trecut, in punctul dinainte caleulat de noi si in functie de care s-a ficut acordarea intre- gil aparatuti — Asta inseamné cé el nu poate alege singur locul spre care si plece ? — Bineinjeles. Bo treabit foarte complicati. Tre- buie acordate o sumedenie de aparate, Am stat toatd noaptea sé pregitim in acest scop masina. — Siunde a nimerit acum nenea Petrov ? — th momentul de faf%, el a ajuns eu o suti una ani in urmd, in perioada in care pe Coleida incepuse ‘sa bintuie epidemia de cium cosmicd, dar oamenii mal erau ined in via, Bruso, zumzetul se auzi din nou, eu tate. — Atentie ! facu Richard. 334 ‘Trei seeunde mai tirziu, fn eabini apfiru un nor ie de ceafai gi pe loc lua fnftigarea lui Petrov. ‘Tempologul nu era schimbat citusi de putin. Tsi acu pe spate boneta gi, facind usa eamerei si gli- seze lateral, iei afara, — Asta-i tot, spuse el, Intoemai ca un dentist care ispriveste de pus o plombi. Iati-ma din nou aici. — Si ce-afi aflat ? Ce-afi aflat ? intreb& nerab- ator Rerr, venind fuga in preajma tempologulti si ultindu-se ja el de jos in sus, — Incé nimie precis, rAspunse Petrov. M-am gri- bit foarte tare. N-am vrut si va jin cu sufletul la urd, Poftim ziarele de care aveai nevoie. ‘Scoase din sin mai multe ziare si niste hirjoage gi le intinse arheologului. Rrrr le prinse cu minufa lui lunga si paroasi si desfaeu unul din ziare. Acesta era mai mare decit el, astfel c& mieul arheolog paru eu totul indratul paginilor tipatite. — Si mergem, spuse Petrov. Richard, deconec- teazi, {-le rog, sistemul de alimentare, Trebuie sa le povestese totul tovarisilor nostri. Si-apoi, mieul. de- Jun o fi gi el g-gata. Cred ea S-or fi trezit eu toi. — Gromozioka o si fie supirat pe dumneavoas- ‘tri, spuse Alisa, e& nu Lafi invitat si pe dinsul — L-lasi cd n-o s& se supere, spuse Petrov si-si Jepiida hatatul Lung, Pornird spre uga de iesire. In frunte mengea Ri- chard, dup el plgea Petrov, finind-o pe Alisa de mina, iar in urma tuturor venea ziarul desfaeut, in spatele cdruia se afla micul Rrrr. — Totusi Gromozioka... relu& Alisa, care nu-si mai inciipea in piele de mindrie ca ea asistase la acel ‘eveniment, pe cind Gromozioka dormise tun. Dar nu apued si-si sfirgeased vorba. 335