Capitolul 2

Alegerea materialului optim folosind

metoda valorilor optime
Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi
folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care
trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o
anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de
proiectant.
Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o
proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele
cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care s ndeplineasc
cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre
de cost minim i al unei fiabiliti sporite.
Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre
material i mediul nconjurtor n care va lucra.
Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii
materialului optim i a caracteristicilor acestuia :
Fizice Greutate specific , temperatura de topire ,
condiii termice
Proprieti
Chimice Rezistena la coroziune
Funcionale
Mecanice Rezistena la rupere , duritatea
Electrice Conductibilitate , impedan
Magnetice Permeabilitate magnetic
Optice Opacitate , reflexie
Nucleare Perioada de njumtire , absorbia ,
atenuarea
Estetice Culoare , aspect , grad de netezime
Turnabilitate

Proprieti
Deformabilitate
Tehnologice
Uzinabilitate

Clibilitate

Sudabilitate

Pre de cost , consum de resurse i de

energie , coeficient de poluare si coeficient
Proprieti de protecie a operatorului
Economice
Nr. Proprietatea Game de variate Nota Obs.
crt.
0 1 2 3 4
1 Densitatea materialului. < 5,0 1
in [Kg/dm3]
5,010,0 2
>10 3
2 Conductibilitate termica Cr <0,2 1
in [cal/cm*s* C]
0,20,4 2
>0,4 3
3 Rezistenta la coroziune. Rc viteza de <0,02 3
coroziune
0.020,05 2
in[mm/an]
>0,05 1
4 Duritatea. HB, <90 1
in [HB]
90160 2
>160 3
6
5 Modulul de elasticitate. E <10 1
in [daN/cm2] 6 6
10 2,0*10 2
>2,0*10 6 3
6 Rezistenta la curgere a materialului Rp <700 1
0,2
7001500 2
In [N/mm2]
>1500 3
7 Rezistenta la rupere. Rm , <35,0 1
in [daN/mm2]
35,060,0 2
>60,0 3
8 Rezistenta la oboseala. 1 <300 1
In [N/m2]
3001000 2
>1000 3
9 Alungirea relativa At <20% 1
[%]
20%40% 2
>40% 3
10 Reziliena KCU 30/2 <50 1
in [J/cm2]
50100 2
>100 3
11 Rezistena la fluaj <100 1 Se ine cont
in [N/mm2] i de
100300 2
temperatura
>300 3
12 Proprietile tehnologice (turnabilitatea Satisfctoare 1 Notarea se
,deformabilitatea , uzinabilitatea , face cu
Bun 2
sudabilitatea , clibilitatea) calificative
Foarte bun 3
13 Preul de cost , PC <500 3
in [lei/kg]
5001000 2
>1000 1
 Proprieti Funcionale k=1 tkdk 10
Proprieti
Proprieti tehnologice
Chimice Mecanice economice

Obs.
Rezisten-a la Duritatea 2 Deformabilita Preul de cost
[mm/an] [daN/mm
Rezisten-a
] la rupere [daN/mm2](E*10 p6) Turnabilitatea Uzinabilitatea
coroziune [HB] tea [lei/kg]

T2 V T3 V T4 V T5 V T6 vCalificati T7 vCalificati T8 Calficativ T9 V T10

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
2 <.05 3 50 1 30 1 0.74 1 FB 3 FB 3 FB 3 500 3 2,25
2 >.05 2 60 1 64 3 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 1000 2 2,10
1 >.05 1 280 3 70 3 1.6 2 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2,50
2 >.05 2 20 1 60 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 900 2 1,90
1 <.05 2 120 3 45 2 1.7 2 B 2 S 1 FB 3 450 3 2,40
1 <.05 2 164 3 58 2 2.1 3 B 2 S 1 FB 3 475 3 2,50
1 <.05 2 187 3 54 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 400 3 2,55
1 <.05 2 110 2 40 1 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 425 3 2,30
1 <.05 2 169 3 60 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 750 3 2,55
1 <.05 2 217 3 95 3 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 750 2 2,30
2 <.02 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 1300 1 2,05
1 >.05 1 260 3 40 1 1.3 2 FB 3 N 0 FB 3 350 3 2,25
2 <.01 3 90 1 20 1 0.8 1 FB 3 B 2 FB 3 625 2 2,00
1 >.05 1 250 3 65 3 1.6 2 FB 3 N 0 FB 3 390 3 2,45
2 <.03 2 65 1 30 1 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 1200 1
1,70
 k=1 tkdk 10
Proprie-ti
Proprieti tehnologice
economice Fizice

Nr.
Obs. Materia-lul
(E*1 Turnabilitate Deformabilita Uzinabilitate Preul de cost crt.
[Kg/dm3]Densita-tea [cal/cm*s*C]
Conductibilitatea termic
0 p6) a tea a [lei/kg]

T6 vCalificati T7 vCalificati T8 Calficativ T9 V T10 V T1 V

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 0 1 2 3 4
3 FB 3 B 2 FB 3 1000 2 2,50 1 Duraluminiu 2.8 3 0.25
2 FB 3 FB 3 FB 3 2100 1 2,25 2 CuZn15 8.8 2 0.3
2 FB 3 FB 3 FB 3 2000 1 2,35 3 Fgn-700-2 7.32 2 0.01
1 FB 3 FB 3 B 2 1500 2 1,90 4 CuSn10 8.8 2 0.25
3 FB 3 S 1 FB 3 500 3 2,55 5 OL37 7.3 2 0.2
1 FB 3 BBBB 2 FB 3 200 3 2,50 6 OL50 7.3 2 0.2
1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2,45 7 OLC45 7.7 2 0.2
1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2,45 8 OT40 7.4 2 0.2
1 FB 3 S 1 FB 3 210 3 2,45 9 OT60 7.4 2 0.2
1 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2,30 10 41MoCr11 7.5 2 0.2
1 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2,45 11 13012Cr130 7.5 2 0.3
1 FB 3 B 2 FB 3 310 3 2,50 12 Fc300 7.3 2 0.14
2 FB 3 S 1 FB 3 310 13 ATSi5Cu 2.6 3 0.20
3 2,55 optim
2 FB 3 B 2 FB 3 310 2 2,40 14 Fm320p 7.36 2 0.14
2 FB 3 B 2 FB 3 320 2 15 CuZn39Pb2 8.4 2 0.2
2,40
0,10 0,05 0,05 0,15 0,20 1
 Proprieti Funcionale

Fizice Chimice Mecanice

Nr
Materia-lul Rezisten-a la Duritatea [daN/m
crt. [Kg/dm3]Densita-tea [cal/cm*s*C]Conductibilitatea termic [mm/an] [daN/mm2]Rezisten-a la rupere
coroziune [HB] m2]

V T1 V T2 V T3 V T4 V T5 V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
16 15Cr08 7,9 2 0,22 1 <.05 2 174 3 79 3 2,2
17 18MgCr10 8,0 2 0,19 1 <.05 2 207 3 89 3 1,9
18 20MoNi35 6,5 3 0,20 1 <.05 2 208 3 117 3 1,8
19 40Cr10 7,2 2 0,10 1 <.05 2 217 1 98 3 1,4
20 OLC 60 7,4 2 0,20 1 <0,5 2 190 3 50 2 2,2
21 FcX 200 7,1 2 0,01 1 <0,5 2 195 3 74,5 3 0,9
22 FcX250 7,1 2 0,01 1 <0,5 2 300 3 88 3 1,05
23 FcX300 7,2 2 0,01 1 <0,5 2 380 3 98 3 1,2
24 FcX350 7,1 2 0,07 1 <0,1 2 385 3 113 3 1,3
25 Fc100 7,4 2 0,01 1 <0,1 2 180 2 76 3 1,9
26 Fc150 7,3 2 0,01 1 <0,1 2 180 3 75 3 1,9
27 Fc200 7,1 2 0,02 1 <0,1 2 170 3 230 3 2
28 Fc250 7,2 2 0,01 1 <0,1 2 240 3 115 3 2,1
29 Fc300 7,2 2 0,01 1 <0,1 2 260 3 120 3 2,1

pentru o alegere rapid a materialului se pleac de la cteva date referitoare la :

Optimizarea alegerii materialului se bazeaz pe experiena proiectantului i
30 Fc350 7,3 2 0,03 1 <0,1 2 280 3 180 3 2,1
Ponderea 0,10 0,05 0,05 0,15 0,10
solicitrile din timpul exploatrii , condiiile de exploatare , clasa din care face parte
piesa i condiiile de execuie . n continuare se va prezenta o metod de alegere a
materialului optim numit metoda de analiz a valorilor optime .
Metoda presupune rezolvarea urmtoarelor etape :
1. stabilirea rolului funcional al piesei , a tehnologicitii construciei i a condiiilor
economice de funcionare ale acesteia ;
2. determinarea i stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim ;
3. descompunerea factorilor analitici n elemente primare ;
4. aprecierea cantitativ a factorilor analitici se face folosind un sistem de notare , n
funcie de valoare fiecrei proprieti k acordndu-i-se o not tk;
5. stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar se face innd cont de datele
rezultate din etapele 1 i 3 acordnd fiecrei proprieti k o pondere dk n stabilirea
m
ponderi trebuie ndeplinita condiia : d k = 1 ;
k =1
6. alegerea soluiei optime la momentul dat se face aplicnd criteriul :
m
Tk * d k = max im
k =1
7. analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor i stabilirea condiiilor de
nlocuire economic a unui material cu alt material .
innd cont de proprietile funcionale (rezistena la coroziune, rezistena la
rupere) i de cele tehnologice(turnabilitatea i uzinabilitatea) la care se adaug cele
economice materialul ales pentru realizarea piesei este Fc 250.
 CAPITOLUL 1

STABILREA ROLULUI FUNCIONAL AL PIESEI FOLOSIND ANALIZA

MORFAFUNCIONAL A SUPRAFEELOR

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui

proces tehnologic de realizare a piesei respective rolul funcional al piesei este dat de
rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul
rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee din punct de vedere al rolului
lor funcional suprafeele se clasific n:
- suprafeele de asamblare caracterizate prin:
- o anumit configuraie geometric;
- precizie dimensional ridicat;
- rugozitate mic;
- prescripii referitoare la forma geometric;
- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.
- suprafee funcionale caracterizate prin:
- precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din
care face parte);
- rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional);
- prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;
- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul
suprafeelor.
- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea piesei
n vederea prelucrri ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare, in
funcie de configuraia geometric final a piesei . Se caracterizeaz prin:
- precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote
libere);
- rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a
suprafeei;
- fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric;
- eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce
urmeaz a fi prelucrate.
- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale i
cele de asamblare. Se caracterizeaz prin:
- precizia dimensional mic (neprecizat);
- rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a
semifabricatului);
- fr prescripii referitoare la precizia de forma;
- fr prescripii referitoare la precizia de poziii.
Cunoscnd aceste elemente referitoare al tipurile de suprafee ce delimiteaz o
pies n spaiu se poate stabili rolul funcional al unei piese fr a cunoate ansamblul
din care face parte piesa sau se poate proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit
rol funcional impus.
Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru
proiectarea unei piese care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta
numele de metoda de analiz morfofuncional a suprafeelor.
Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor
etape:
 - descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale etc.);
notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ;
analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere: forma
geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie de
form, precizie de poziie, rugozitate i duritate;
ntocmirea uni graf suprafee caracteristici
stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a
diferitelor tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul
funcional impus unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz
piesa in spaiu caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare,
funcionale, tehnologice, sau auxiliare).
innd cont de rolul funcional al fiecrei suprafee n parte si analiznd forma
i dimensiunile piesei, ne rezult c aceasta va fi folosit pentru a realiza legtura ntre
piston i arbore, transformnd miscarea de rotaie n micare de translaie.
 CAPITOLUL 3
Procedee tehnologice posibile de obinere
a piesei semifabricat

n vederea alegerii unei metode sau a unui procedeu tehnologic de realizare a

unei piese se ine cont de dezvoltarea industriei i de condiiile oferite.
Procedeul tehnologic ales trebuie s asigure o bun calitate a pieselor, la un pre
de cost ct mai sczut.
Se face o analiz complex a procedeelor tehnologice pentru obinerea unor
rezultate finale mai avantajoase.
Privind posibilitile de realizare a piesei se au n vedere urmtoarele:
- desenul piesei
- rolul funcional al suprafeelor
- materialul ales, comportarea lui la prelucrare
- numrul de buci ( producie anual )
- utilajul de care dispune ntreprinderea
Principalele procedee de obinere a semifabricatelor metalice sunt urmtoarele:
- turnare
- deformare plastic
- presare i sinterizare din pulberi
- sudare
- tiere
Turnarea este un procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea
unui material metalic n stare lichid ntr-o cavitate special execut. Prin solidificarea
topiturii rezult piesa turnat, care reproduce configuraia i dimensiunile cavitii de
turnare.
Principalele procedee de turnare sunt:
- n forme din amestec de formare obinuit
- n forme coji, cu modele uor fuzibile
- n forme metalice fr suprapresiune
- n forme coji cu liant termoreactiv
- n forme metalice cu suprapresiune
- centrifugal
Prelucrarea prin deformare plastic se bazeaz pe plasticitatea metalelor, adic
pe capacitatea acestora de a cpta deformaii permanente sub aciunea unor fore
exterioare. Fcnd abstracie de unele pierderi tehnologice, inevitabile, prelucrarea prin
deformare plastic reprezint un procedeu de prelucrare foarte avantajos n ceea ce
privete economia de metal, fiind net superior prelucrrii prin achiere la care
pierderile de material sub form de deeuri sunt foarte mari.
Procedeele de prelucrare prin deformare plastic sunt urmtoarele:
- laminare
- tragere
- extrudare
- forjare -libera
- prin deformare
- prelucrarea tablelor - prin tiere
- prin deformare
- prelucrarea evilor i a profilelor
La stabilirea procedeului optim de obinere a piesei, trebuie ales procedeul ce
asigur precizia necesar, realizarea formei cerute de rolul funcional n condiiile unei
productiviti mari i pre de cost minim.
 CAPITOLUL 4
Obinerea piesei semifabricat printr-un procedeu
tehnologic de turnare

Turnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de
obinere a pieselor prin punere in forma, dezvoltate de om. Turnarea intervine
ntotdeauna ca metoda tehnologica distinct la materialele care sunt elaborate in stare
lichida sau vscoasa. mpreun cu prelucrrile prin matriare si cu cele de formare
prin sintetizare sunt utilizate in mod nemijlocit la realizarea formei pieselor spre
deosebire de alte prelucrri, unde forma rezulta prin mijlocirea unor procese
tehnologice preliminare distincte (laminare, tragere, forjare libera, achiere si
microachiere).
Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de
la fraciuni de gram si pana la sute de tone, care i gsesc utilizri in toate domeniile
de activitate.
Procesele de execuie a pieselor prin turnare se remarca prin urmtoarele
avantaje:
- permit realizarea de piese cu configuraii diverse, in clasele de precizie 6..16,
cu suprafee de rugozitate Ra=1,6...200 m;
permit realizarea de piese cu proprieti diferite in seciune (unimaterial,
polimaterial);
creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime ( fata de
forjarea libera, sau prelucrrile prin achiere);
creeaz posibilitatea de automatizare complexa a procesului tehnologic, fapt
ce permite repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de
piese de acelai tip;
- permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce i
confer acesteia o rezisten multidirecional. In general, compactitatea, structura i
rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin
deformare plastica (deoarece acestea poseda o rezistenta unidirecional, dup direcii
prefereniale).
Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot
enumera:
- consum mare de manopera, ndeosebi la turnarea in forme temporare;
- costuri ridicate pentru materialele auxiliare;
- consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea materialelor in stare
lichida la temperatura de turnare;
- necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru mbuntirea
condiiilor de munc.
Se pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice , in producie de
serie sau de unicate.
De menionat c , prin turnare se pot realiza att piese/semifabricate dintr-un
material unic, sau din cel puin doua materiale ( acoperiri prin turnare statica sau
centrifugala, utilizarea turnrii cu inserii, obinerea prin turnare a materialelor
compozite etc.).
Tendina actual este de a eficientiza procesele de producie prin reducerea
adaosurilor de prelucrare si a operaiilor de prelucrare dimensionala ulterioare. Din
acest motiv, procedeele de punere in forma, ntre care i turnarea, capt o atenie
deosebit, cunoscnd un grad mai ridicat de perfeciune i inovare fa de alte
procedee.
 In funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare (tehnologii
mecanice, metalurgice, de mecanica fina, de tehnica dentara, de prelucrri de industria
chimica, de construcii etc.), pot exista denumiri specifice, care sunt sinonime.
Principalele denumiri cu care se prezint in continuare.
Amestecul de formare este materialul din care e realizeaz interiorul formei de
turnare ( la turnare in forme temporare), fiind compus din doua elemente: un material
granulat, care are rolul de a se modela dup configuraia modelului si de a umple rama
de formare, si un liant, care confer rezistenta si stabilitate formei de turnare,
permind ulterior dezbaterea formei pentru extragerea piesei. Amestecul de formare
trebuie sa aib o bun refractaritate, pentru a rezista la contactul cu topitura, precum si
o granulaie corespunztoare, pentru a asigura etaneitatea pereilor cavitaii formei.
Forma de turnare este scula specifica procesului tehnologic de turnare care
conine cavitatea de turnare reeaua de turnare si canalele de evacuare a gazelor. Cu
ajutorul ei se realizeaz configuraia ,gabaritul si calitatea suprafeei piesei.
Formarea este denumirea generica a operaiilor prin care se realizeaz forma
de turnare; acest termen se refera numai la realizarea formelor temporare i
semitemporare, confecionate din amestecuri de formare. Formele permanente , de
tipul matrielor si al cochilelor se realizeaz prin turnare sau forjare, urmate de
prelucrri mecanice, tratamente termice i de suprafa .
Extragerea piesei denumete operaia de scoatere a piesei solidificate din
forma de turnare.
Miezul este o parte distincta a formei de turnare, cu ajutorul cruia se obin
golurile interioare ale piese turnate. Miezurile pot fi permanente(la turnare in matrie
sau cochile) sau temporare ( la turnarea in cochile sau in forme temporare).Formarea
miezurilor se fa ce cu ajutorul cutiilor de miez.
Modelul de turnatorie este o macheta tridimensionala care reproduce aproape
identic piesa, mrit corespunztor in funcie de caracteristica de contracie ala
solidificare a materialului piesei si servete in operaiile de formare.
Mulajul este un model intermediar (negativul formei piesei reale); servete la
realizarea modelului de turnatorie(pozitivul formei piesei).
Reeaua de turnare este partea tehnologica a cavitaii formei de turnare, care
conine plnia d turnare, totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre
cavitatea piesei, precum si maselotele. Pentru formarea reelei de turnare se realizeaz
modele corespunztoare.
Turnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce definete
capacitatea acestuia de a capt dup solidificare configuraia geometrica si
dimensiunile unei forme geometrice in care se introduce in stare lichida sau lichido-
vscoas. Este o proprietate tehnologica complexa, care determina posibilitile unui
material de a fi prelucrat prin turnare; ea este influenat de mrimi fizice precum:
fuzibilitatea, fluiditatea, contracia de solidificare etc.
Turnarea este denumirea generica a unor grupe de procese tehnologice de
realizare a pieselor semifabricat i/sau finite .

Proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor

1. Turnabilitatea: proprietatea tehnologic global , care reflect comportarea
materialelor n raport cu procedeele tehnologice din grupa turnrii . Ea se
exprim prin calificative : foarte bun , bun , satisfctoare , slab ,
nesatisfctoare .
2. Fuzibilitatea : este proprietatea materialului de a trece n stare topit .
3. Fluiditatea: este proprietatea materialului aflat n stare lichid sau vscoas
de a curge i umple toate detaliile cavitaii formei de turnare.
 4. Contracia: este proprietatea materialului metalic de a-i micora volumul
n timpul solidificrii .
5. Segregarea: este separarea constituenilor unui amestec eterogen astfel
nct distribuia acestora nu mai este uniform .
6. Absorbia gazelor: exprim proprietatea de a dizolva gaze .
La proiectarea modelelor i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoarele etape:
1. stabilirea rolului funcional al piesei se face pe baza metodei de analiz
morfofuncional a suprafeelor;
2. alegerea materialului optim pentru confecionarea piesei - se folosete metoda de
analiz a valorilor optime;
3. ntocmirea desenului piesei brut turnate se face pornind de la desenul piesei finite,
pe care se adaug:
-Ap - adaosuri de prelucrare, pe toate suprafeele a cror precizii dimensionale i
rugoziti nu pot rezulta direct din turnare;
-At - adaosuri tehnologice, pentru toate suprafeele a cror configuraie sau
poziie nu poate fi obinuit direct prin turnare sau n vederea simplificrii formei
tehnologice a piesei;
-A - adaosuri de nclinare, care faciliteaz scoaterea modelului din form i a
piesei din form. Valoarea adaosurilor de nclinare depinde de poziia planului de
separaie;
-Rc - adaosuri sub forma razelor de racordare constructive, n scopul de a evita
apariia defectelor de tipul fisurilor i crpturilor;
-Ac - adaosuri de contracie. Stabilirea acestuia se face n funcie de natura
materialului de turnat;
4. ntocmirea desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate
inndu-se seama de valorile adaosurilor de contracie i de numrul i forma mrcilor;
5. ntocmirea desenului cutiilor de miez se face innd cont de configuraia interiorului
piesei brut turnate care indic numrul i forma miezurilor.
Alegerea planului de separaie se face innd cont de urmtoarele recomandri:
- s fie, pe ct posibil, plan de simetrie;
- s fie, pe ct posibil, un plan drept;
- s fie situat n poziie orizontal;
- s conin suprafaa cea mai mare a piesei.
k
Stabilirea adaosului de contracie, se face utiliznd formula: d m = d p 1 + (mm)unde:
100
dm dimensiunea modelului;
dp dimensiunea piesei;
k contracia liniar

Execuia cavitii de turnare i turnarea propriuzis

Pentru obinerea piesei (1) , se folosete modelul format din semiforma

superioar (2) i semiforma inferioar (3) asamblate dea lungul planului de separaie
X-X cu tifturi de centrare (5,6) . Pentru obinerea cavitii (10) se utilizeaz
semimodelul inferior (4) care se plaseaz n interiorul semiramei (8) n care se pune
amestecul de model (9) i amestecul de umplere (12) . Cavitatea (11) se obine cu
ajutorul semimodelului superior (7) plasat n semirama superioar (13) n care se pune
amestec de umplere (14). Rezult cavitatea (22).
Lichidul (18) se toarn prin reeaua de turnare format din plnie (19) ,
piciorul plniei (20) i canalul de alimentare (21) . Evacuarea gazelor (15) i a aerului
din cavitatea de tunare se realizeaz prin canalele (16) i rsufltoarea (17) n urma
solidificrii metalului sau aliajului lichid rezultnd piesa brut turnat care are o bavur
n planul de separaie i resturi ale reelei de turnare . n urma operaiei de debavurare
rezult piesa turnat .