Amor m-a pus ca tinta de mult sagetii

sale;
Si-s ca zapada-n soare; ca ceara-n foc; si
sunt
Ca norul care fuge pe cer batut de vnt...
Si n zadar, Madona, cer sprijin milei tale.
Din ochii-ti lovitura porni ucigatoare,
Ca nu mi-i leac nici timpul, nici solitarul
loc;
Si numai de la tine purced vnt, soare,
foc,
Cari m-au adus n asta nefericita stare.
Obrazul tau mi-i soare; gndirile-s
sageata;
Dorinta - foc. Cu astfel de arme-Amor e
gata
Sa-mi ia vederea, sa ma aprinda si
strapunga.
Iar ngerescul cntec si dulcile-ti cuvinte
Cu gingasul lor suflu, care m-au scos din
minte,
Sunt vntul fara mila ce viata mi-o
alunga.