Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arta de A Suda PDF
Arta de A Suda PDF
b)Circuitul de sudura
2. SURSA DE PUTERE
Rolul sursei de putere este de a furniza energia necesara amorsarii si mentirnerii arcului electric care se
realizeaza intre electrodul infuzibil si materialul de baza.
In interiorul unui aparat de sudura exista un dispozitiv ce are ca scop asigurarea stabilitatii arcului electric.Ac est
dispozitiv poate fi de urmatoarele tipuri :
-mecanic(sunt magnetic )
-electronic(variator cu tiristori sau invertor)
Procedeul WIG/TIG poate utiliza att curentul continuu polaritate directa sau inversa ct i curentul alternativ,
depinznd de setrile sursei de sudare. Curentul continuu polaritate inversa la electrod cauzeaz o emisie
puternica de electroni care bombard eaz suprafaa piesei de sudat genernd o cantitate mare de cldura n zona
sudarii. Acest lucru duce la realizarea unei custuri cu ptrundere mare i lime mic.
Exista o familie de surse de sudura cu curent continuu la care nu conteaza polaritatea curentului si care se numesc
suruse de curent continuu modulat sau pulsatoriu.
Curentul continuu modulat sau pulsatoriu se obtine prin suprapozarea peste curentul continuu de baza a unui
curent pulsatoriu(de obicei de forma dreptunghiulara) in scopul obtinerii unui arc de sudura pulsant.
3)materialul de adaos
-in functie de grosimea materialelor sudate se poate folosi sau nu materia l de adaos.Acesta este adus manual in
zona baii de sudura unde este topit si inglobat in materialul de baza.
Calitatea materialului de adaos se alege in functie de materialul de baza si contine o cantitate mica de material
dezoxidant sau alte materiale c e au ca scop imbunatatirea proprietatilor cusaturii sudate.
4) butelie de gaz inert cu reductor de presiune
Circuitul de alimentare cu gaz este alcatuit din:
-un rezervor cu gaz inert (sau amestec de gaze inerte);
-un manometru ce indica presiunea gazu lui inert din butelie
-un regulator de gaz
-un electroventil care deschide sau inchide circuitul (in cazul in care torta este
prevazuta cu buton pentru controlul ellectroventilului};
Rolul sau este de a asigura un scut protector de gaz inert intre baia de sudura si mediul
ambiant.
Gazul protector are influente diferite asupra asupra baii de sudura in functie de compozitia
chimica a acestuia.Gazele utilizate sunt:argon, heliu, amestec argon -heliu sau argon-
hidrogen.
Este foarte indicat ca gazul inert sa fie foarte curat deoarece impuritatile pot afecta calitatea sudurii.
Argonul
-este ieftin
-arcul este relativ stabil
-piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor subtiri
Heliul
Arcul pretejat cu gaz inert heliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat heliul se recomanda la sudarea
materialelor cu conductivitate termica ridicata.Fiind mai usor decat argo nul se impune utilizarea unei cantitati
sporite de heliu pentru a asigura o buna protectie a baii de sudura .
Alegerea gazului de protecie depinde de civa factori cum ar fi: tipul materialelor ce se sudeaz, tipul rostului i
aspectul final al cordonului de sudur. Argonul este cel mai utilizat gaz de protecie la sudarea WIG/TIG. . Cnd
este utilizat n curent alternativ, argonul, confer cordonului de sudur o calitate deosebit i un aspect bun. Alt gaz
de protecie adesea utilizat este heliul folosi t pentru creterea ptrunderii n mbinare i a vitezei de sudare i este
folosit la sudarea materialelor cu conductivitate termic mare cum ar fi cuprul i aluminiul. Singura problema
apruta la sudarea n mediu protector de argon este aceea a dificulti i amorsrii arcului electric.
Amestecul de argon i heliu este de asemenea folosit ca gaz de protecie la procedeul WIG/TIG, pentru
meninerea sub control a cantitii de cldur introduse meninnd beneficiile conferite de argon. Acest amestec
este eficient n creterea vitezei de sudare i a calitii mbinrii sudate n curent alternativ la sudarea aluminiului
conferind i o uurin la amorsarea arcului. Amestecul argon- heliu asigura proprietati intermediare si se comporta
in functie de procentajul ce lor doua gaze.
D.Electrodul infuzibil
Electrodul folosit la sudarea WIG/TIG este din wolfram sau aliaje ale wolframului, deoarece wolframul are o
temperatura de topire ridicata, n jurul a 3422C, ceea ce determin faptul c electrodul nu este consuma t n timpul
procedeului de sudare, ins acesta de poate eroda n timp.
Sunt mai multe tipuri de electrozi infuzibili:
-electrozi din tungsten pur.
-sunt utilizati cu curenti de sudura relativ mici,mentinand un arc relativ stabil
-sunt cei mai ieftini electrozi infuzibili
-electrozi din aliaj tungsten -thoriu
-se utilizeaza pentru curenti mari
-arcul se amorseaza usor si ramane relativ stabil
-se recomanda la sudarea otelului cu curent continuu cu polaritate normala
-electrozi din aliaj tungsten -zirconiu
-se utilizeaza pentru sudarea manuala a aluminiului ,magneziului si aliajelor acestora cu curenti mici -medii.
-electrozi din ceriu
-asigura o buna patrundere a sudurii
O serie de aliaje ale wolframului au fost standardizate de ctre Institutul Internaional de Standardizare
(International Organization for Standardization) i de Societatea American de Sudur (American Welding
Society), n ISO 6848 i AWS A5.12; respectiv p entru sudarea WIG/TIG electrozii sunt prezentai n tabelul 1.
Electrozii din wolfram pur sunt propui pentru utilizare general (clasificai ca WP sau EWP), electrozii aliai
cu oxid de ceriu i oxid de lantaniu mbuntesc stabilitatea arcului ; cei aliai cu thoriu sunt folosii pentru
aplicaiile care utilizeaz curentul continuu, ns acesta e ste puin radioactiv, aceti electrozi pot fi nlocuii cu
electrozi aliai cu oxid de lantaniu cu concentraie mare. Electrozii de wolfram aliai cu oxid de zirconiu mresc
capacitatea curentului, mbuntesc stabilitatea i amorsarea arcului crescnd to todat i durata de via a
electrodului. Productorii de electrozi pot confeciona electrozi de wolfram aliai cu diferite aliaje specificate de
client
Procedeul de sudare WIG/TIG este utilizat n special pentru sudarea oelurilor inoxidabile i a materialelor
neferoase cum ar fi aluminiul i magneziul, poate fi aplicat ns pentru sudarea aproape a tuturor metalelor.
Sudarea oelurilor carbon este limitat din cauza restriciilor procedeului i mai ales din cauza existenei altor
procedee de sudare a acestora, mult mai efici ente din mai multe considerente, n principal cel economic. De
asemenea procedeul poate fi aplicat n toate poziiile de sudare depinznd cel mai mult de ndemnarea sudorului.
In principal procedeul TIG se utilizeaza pentru sudarea otelului inoxidabil, ic helului, cuprului, aluminiului,
magneziului si aliajelor acestora.
Otelul inoxidabil-se sudeaza in curent continuu cu polaritate directa.Este poosibila sudarea materialelor avand
grosimi de pana la 2,5mm fara utilizarea de material metalic de adaos.
Sudura TIG este utilizata pentru sudarea otelurilor carbon sau al iate,nichelului si aliajelor sale,cuprului si aliajelor
sale precum si a titenului si metalelor .Pentru a suda aceste materiale se utilizeaza curent continuu cu polaritate
directa.
1
ARTA DE A SUDA III. SUDURA CU ARC ELECTRIC ,IN MEDIU PROTECTOR DE GAZ ,CU
MATERIAL DE ADAOS(MIG -MAG)+SUDURA SUB STRAT DE FLUX(FLUX)
A.INTRODUCERE
Sudarea n mediu de gaz protector se mparte n dou mari categorii,
sudarea n mediu de gaz inert i sud area n mediu de gaz activ, care pot fi la
rndul lor procedee semiautomate sau automate, iar prin intermediul unui pistolet
sunt aduse la locul de sudare gazul de protecie i electrodul fuzibil sub form de
srm. O surs de curent continuu, cu tensiune constant este uzual utilizat la
procedeul de sudare MIG/MAG, ins poate fi folosit i curentul alternativ. La acest
procedeu sunt patru metode principale de transfer a metalului, transferul globular,
prin scurt circuit, spray-arc i short-arc, fiecare dintre aceste moduri de transfer
conferind anumite proprieti particulare i avantaje.
Sudarea cu fir metalic continuu in mediu protector de gaz (metal inert gaz -
M.I.G. respectiv metal activ gaz - M.A.G.) este un procedeu de sudura in care caldura necesar a sudurii se obtine
prin intermediul arcului electric ce se produce intre materialul de adaos si cel de
baza.
Baia de sudura este alimentata continuu cu material de adaos si este protejata
cu un gaz ce poate fi inert (MIG) sau activ (MAG).
In situatia in care se utilizeaza material de adaos sarma cu inima de flux procedeul
de sudura se numeste sudura sub stra de flux (FLUX)
B.CIRCUITUL DE SUDURA
Echipamentul necesar pentru procedeul MIG/MAG este alctuit dintr -un pistolet, o
unitate de alimentare cu srm, o sursa de putere, gaz de protecie i srm.
1)Sursa de putere
2)Torta de sudura
3)Mecanismul de antrenare a materialului de adaos
4)Unitatea de racire cu apa
5)Rezervorul cu gaz+ regulator de presiune
6)Cleste de masa cu cablu;
1)Sursa de putere
a1)polaritatea directa
Torta este conectata in acest caz la polul negativ al sursei si piesa de sudat la polul pozitiv.Acest tip de legatura
este utilizat la sudura sub strat de flux (FLUX)
a2)polaritatea inversa
Torta este conectata la polul pozitiv al tortei si piesa de sudat este conectata la polul negativ.
2
2)Torta MIG-MAG
Are rolul de a permite trecerea materialului de adaos in zona baii de sudura,a gazului
protector si a curentului de sudura.Cablul tortei este alcatuit din cablu de sudura,
cabluri de control, tub de gaz, tevi de circulare a apei de racire (daca este caz ul) si
tubul de ghidare a sarmei de adaos.
Tortele de sudura MIG-MAG racite cu apa se utilizeaza cand curentul de sudura depaseste valoarea de 500A.
Tortele racite natural se utilizeaza p entru curenti de pana la 300A.
Duza de gaz este n general din cu pru nsa mai poate conine i alte elemente
chimice pentru prelungirea duratei de via, i este conectat la sursa de putere prin
cablul electric i transmite energia electric la srm n timp ce o ghideaz spre locul
mbinrii. Aceasta trebuie precis di mensionat deoarece prin aceasta circul srma
electrod n timp ce este necesar s se menin un contact electric ferm. Duza de gaz
este folosit pentru distribuirea gazului de protecie n zona mbinrii pentru a proteja
baia de metal, duzele mari de gaz sunt folosite pentru un debit mai mare de gaz adus
n zona mbinrii folosite la sudarea cu intensiti mari de curent unde baia de metal
topit are o dimensiune mai mare.
4)Sistemul de racire
Se utilizeaza pentru racirea tortei cand curentul de sudura depaseste 300 , in scopul de a preveni
supraincalzirea tortei.Este format dintr -o pompa de circulatie si un radiator ventilat.
C)Gazul protector
Rolul sau este de a asigura un scut protector de gaz intre baia de sudura si mediul ambiant. Sunt doua tipuri de
gaze protectoare care sunt mai des utilizate :
-gaze inerte:argon, heliu ,amestec de argon cu heliu
-gaze active:dioxid de carbon,amestec de dioxid de carbon cu argon, amestec de argon cu oxigen.
Argonul
-este ieftin
-arcul este relativ stabil
-piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor subtiri
Heliul
Arcul pretejat cu gaz inert heliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat heliul se recomanda la sudarea
materialelor cu conductivitate termica ridicata.Fiind mai usor decat argonul se impune utilizarea unei cantitati
sporite de heliu pentru a asigura o buna protectie a baii de sudura .
3
Dioxidul de carbon
Este un gaz activ .Are ca dezavantaj faptul ca nu asigura un arc stabil, dar asigura in schimb o buna patr undere a
sudurii.
D.Materialul de adaos
Se prezinta sub forma de sarma care trebuie sa fie curata, fara urme de grasimi sau oxizi.
Srma electrod este aleas n funcie de compoziia materialului de baz, ns depinde i
de variaiile procesului folosite, forma rostului i starea suprafeei materialului de baz.
Alegerea tipului de srma determin n mare parte proprietile mecanice ale cordonului de
sudur i este un factor important n privina calitii mbinrii sudate. n general
proprietile mbinrii sudate sunt asemntoare cu cele ale materialului de baz,
mbinarea trebuie s fie fr defecte sau discontinuiti i fr elemente nedorite sa u pori
n cordonul de sudur. Pentru asigurarea acestor lucruri exist o gam variat de srme
electrod. Toate srmele conin n compoziia lor elemente dezoxidante cum ar fi titanul,
aluminiul, manganul i siliciul.
Sarma obisnuita-are de obicei aceeasi compozitie cu a materialului de baza si are in plus inglobate elemente care
asigura purificarea zonei sudate(antioxidanti,etc).
Sarma tubulara-are un miez format din pulberi ce au acelasi rol ca si invelisul electrozilor.Miezul poate fi :rutilic,
bazic, etc. Se utilizeaza pentru sudura sub strat de flux.Asigura o mai buna stabilitate a arcului si o mai buna
patrundere decat sarma obisnuita.
2)Oteluri inoxidabile
-se sudeaza cu curent continuu si cu polaritate inversata.
Gazul protector este un amestec de argon cu CO2 sau argon cu oxigen(procentul de argon nu trebuie sa coboare
sub 98%)
4)alte materiale
Prin procedeul MIG-MAG pot fi sudate materiale cum ar fi nichel, cupru, sau aliajele lor.Se sudeaza in curent
continuu cu polaritate inversata.
Prin procedeul de sudura MIG -MAG se pot suda , in general, materiale metalice avand grosimea de maxim 5 -6
mm.
Pentru grosimi mai mari se recomanda utilizarea procedeului de sudura TIG.
F. Modul de operare
Tehnica de baz a sudrii MIG/MAG este relativ simpla mai ales c srma
electrod este adus automat n zona mbinrii prin intermediul pistoletul ui. Fa de
alte procedee de sudare, n acest caz, sudorul mnuiete pistoletul doar cu o singura
mn nefiind nevoit s schimbe electrodul la anumite perioade de timp sau s aduc
n arcul electric material de adaos, cum se ntmpl la alte procedee. Aces t procedeu
necesit doar ca sudorul s mnuiasc pistoletul n lungul rostului pentru a forma
custura sudat. Pstrarea constant a lungimii arcului este important deoarece o
cretere a acestei lungimi determin o supranclzire a srmei i o cretere in util a
debitului de gaz. Orientarea pistoletului este de asemenea important i anume
nclinarea lui la 45 la sudarea circular i la 90 la sudarea orizontal; ns unghiul
optim se poate stabili i n funcie de gazul de protecie folosit.
4
G. Calitatea
Cele mai des ntlnite defecte la sudarea MIG/MAG sunt apariia porilor i a arsuri marginale. Dac nu sunt
controlate aceste defecte pot conduce la fisuri sau la formarea unor custuri slabe. Arsurile apar adesea la
sudarea aluminiului; piesele de sudat i srma nu trebuie s conin oxizi. Acest defect mai poate aprea i dac
baia de metal topit este contaminat cu oxigen din atmosfera nconjurtoare, de aceea alegerea gazului de
protecie i a debitului acestuia este un parametru important.
Apariia porilor se datoreaz gazelor care ptrund n baia de metal; metalul solidificndu -se nainte ca
acestea s ias din mbinarea sudat. Aceste gaze care pot ptrunde n baia de metal lichid pot fi din cauza unor
impuriti din gazului de protecie sau de pe suprafaa pieselor de sudat. n general cantitatea de gaze rmase n
custura sudat dup solidificare este direct proporional cu viteza de rcire a custurii sudate . Datorit
conductivitii termice, aluminiul, este susceptibil la viteze mari de rcire, deci la apariia porilor; prenclzirea
pieselor ajut la scderea vitezei de rcire a pieselor i a materialului de baz.
H. Sigurana n operare
Procedeul MIG/MAG poate fi periculos dac nu se iau masurile de protecie necesare. Din moment ce
sudarea implica folosirea unui arc electric descoperit sudorul trebuie sa poarte salopet i mnui de protecie
pentru a se feri de cldura degajat de arcul electri c i de eventualii stropi. n plus, arcul electric degaj o cantitate
mare de luminozitate i de ultraviolete care pot cauza rnirea iremediabil a ochiului uman sau pot cauza arsuri ale
pielii, de aceea este important ca sudorul sa poarte i masc de prot ecie.
Sudorii sunt adesea expui unor gaze periculoase i particule de materie; sudarea MIG/MAG degaj o
cantitate de fum care poate conine diferite tipuri de particule de oxizi, de aceea este important folosirea unui
sistem absorbie i ventilaie a aerului n zona de lucru.