Pozitia geografica

Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, este situat la 60 km de Bucuresti, pe

coordonatele geografice de exceptie, aria sa fiind strabatuta de meridianul de 25 grade, ce
imparte continentul european in aproximativ doua parti egale, iar partea de nord intanzandu-se
pana aproape de paralela de 45 de grade, elemente ce determina aspectul temperat-continental
al climei.
Localitatile cu care se invecineaza: la nord - orasul Baicoi si comuna Blejoi, la sud - comunele
Barcanesti si Brazi, la est - comunele Bucov si Berceni, la vest - satul Negoiesti si comuna
Targsorul Vechi. Aspectul solului si subsolului este determinat de asezarea sa pe structurile
vechiului con de dejectie al raului Prahova. Ploiestiul se gaseste in apropierea marii regiuni
viticole Dealu Mare - Valea Calugareasca si are acces direct la Valea Prahovei, cea mai
importanta zona de turism montan din Romania.
Ploiestiul este, de asemenea, un important nod de drumuri si cai ferate care il leaga de orasele
Bucuresti, Brasov, Buzau, Targoviste, Urziceni, Valenii de Munte, Slanic Prahova. Municipiul
Ploiesti este capitala judetului Prahova, judetul cu cea mai mare populatie din Romania
(aproape 900.000 locuitori) care traiesc in 100 de localitati.

Municipiul Ploieti este aezat n centrul Munteniei, n partea central-nordic a Cmpiei

Romne.
Ploietiul, unul dintre oraele cele mai importante ale rii, se afl la cea mai mic distan de
capital, i cu toate c pe parcursul a patru secole a avut strnse legturi cu aceasta, el i-a
pstrat personalitatea.
Oraul Ploieti este traversat de meridianul 25E (n partea sa de vest) i de paralela 4455N
(n partea de sud). Paralela 45N trece prin comunele suburbane Puleti, Blejoi i Bucov.
Municipiul ocup o suprafa de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezint comunele suburbane.
Ploietiul se gsete ntre dou mari ruri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingnd
uor municipiul prin comuna suburban Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord i est,
strbtndu-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Oraul este aezat pe
rul Dmbu, care izvorte n zona de dealuri a oraului Bicoi, trece prin ora i prin dou
comune suburbane i apoi prin comuna Rfov, unde se vars n Teleajen. Dmbu are astzi
apa puin; este canalizat pe aproape toat partea ploietean a traseului su, n el
deversndu-se, la ieirea din ora, sistemul de canalizare al acestuia.
Clima
Temperatura medie anual este de 10,5 C, iar valorile minime i maxime nregistrate n secolul
nostru au fost de -30 C la 25 ianuarie 1942 i respectiv de 43 C la 19 iulie 2007. n medie, pe
an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatur
moderat.
Cantitatea medie multianual de precipitaii este de 600 mm, cu 3040 mm n ianuarie i 88 mm
n luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu
305,3 mm. Pe an, sunt n medie 104 zile cu precipitaii lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin,
131 cu cer noros i 122 cu cer acoperit.
Oraul se afl sub influena predominant a vnturilor de nord-est (40 %) i de sud-est (23 %),
cu o vitez medie de 3,1 m/sec. n medie, sunt 11 zile pe an cu vnt cu vitez de peste 11 m/s
i numai 2 zile cu vnt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferic este de 748,2 mm.
Relieful i vegetaia
Altitudinea medie a aezrii este de 150 m, oraul fiind deci plasat ntr-o zon de cmpie.
Aspectul solului i subsolului este determinat de aezarea sa pe structurile vechiului con de
dejecie al rului Prahova, ce trece prin albia situata n prezent la circa 25 km - vest i de
vecintatea rului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, prul Dmbu, care strbate
cartierele din nord-est.
Vegetaia de odinioar a Ploietiului a fost aceea a unei pduri de cmpie, n care
predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alturi de alte varieti de stejar i gorun.
Resturi din pdurea de altdat s-au mai pstrat pn trziu i chiar n prezent mai exist, ca
arbori ocrotii, doi stejari btrni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a oraului.
n prezent vegetaia este cea specific marilor aglomerri urbane, format ndeosebi din esene
ornamentale i de aliniament, plantaii de castani, plopi i salcm, spaiile verzi i parcurile fiind
destul de restrnse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul oraului,
parcul Mihai Viteazul, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, n
medie, 3,2 mp. pe locuitor.
Pe raza oraului pot fi vzute i cteva exemplare de arbori endemici, aclimatizai n timp, care
se afl sub ocrotirea legii, printre care i arborele mamut secular - sequoia dendron giganteum
- din curtea Muzeului Memorial Paul Constantinescu (str. Nicolae Blcescu nr. 15), smochini,
dar i cteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlsiei. n vechile cartiere, cu
case pe pmnt, locuitorii continu s planteze pomi fructiferi (viinul, cireul, mrul, nucul
etc.) i s cultive legume i flori.
Surse de poluare:
- Asigurarea parial i necorespunztoare a sistemelor de canalizare si epurare ape uzate in
aglomerari urbane

- Poluarea apei raurilor Prahova si Teleajen generat de epurarea incomplet a apelor uzate
menajere si funcionrii necorespunztoare a staiilor de epurare industriale.

- Poluarea atmosferei datorit compuilor organici volatili proveniti atat de la agenti economici
din industria petroliera , cat si de agenti economomici ce desfasoara activitati de fabricare a
detergentilor .

- Poluarea mediului generat de materialele greu biodegradabile necolectate selectiv n

vederea reciclrii.

- Poluarea mediului datorit gestiunii necorespunztoare a deeurilor menajere

- Poluarea solului si apelor subterane datorit activitilor din industria de extracie a ieiului.

- Poluarea remanent a solului i a apelor subterane n urma nchiderii depozitelor de deeuri

urbane i rurale.

- Lipsa sistemului de monitorizare i de evaluare a evoluiei sntii umane n raport cu

calitatea mediului.

- Slaba educaie ecologic a comunitii privind necesitatea colectrii selective a deeurilor.

- Slaba educaie a publicului privind protejarea i conservarea biodiversitii locale.

- Poluarea apei generat de epurarea incomplet a apelor uzate menajere generate in

Municipiul Ploiesti datorit dotrii necorespunztoare a staiei de epurare si capacitatii reduse
de epurare .
In primul rand sunt trei piloni in ceea ce priveste protejarea mediului:
-protectie;
-conservare;
-ocrotire;
Exista 2 tipuri de prevenire a actiunilor negative si de combatere a efectelor acestor actiuni;
protectia mediului:
-a) protectia calitatii apelor: masuri tehnice,legislative : controlul surselor de poluare,stabilirea
c.m.a.( concentratie maxima admisa) a substantelor poluante( gaze toxice, vapori si aerosoli)
monitoringul calitatilor aerului(le gasesti pe net ); instalatii de retinere a poluantilor( microfiltre,
inaltarea cosurilor uzinelor, fabricilor) utilizarea substantelor si energilor nepoluante( biomasa,
energia solara materiale fonoabsorbante etc ); impaduriri, marirea suprafetelor
oxigenante( lacuri, paduri).
Protectia apelor:
-cea mai comuna metoda: epurarea( ce are 3 faze : fizica,chimica si biologica). pentru apele
subterane se impune un regim mai sever;
Protectia solului:
-practici agricole moderne;
combaterea eroziunii, excesului de apa, a folosirii exagerate a fertilizatorilor, pesticidelor;
-respectarea protocoalelor internationale de mediu(Kyoto, Rio de Janeiro etc);
-impaduriri;
eliminarea monoculturii;
folosirea utilajelor agricole;
Protectia biosferei:
combaterea defrisarilor; desertificarii; a poluarii apelor si solului
-reglementarea pescuitului, vanatului, comertului cu animale exotice
-crearea de arii protejate( parcuri naturale si nationale, rezervatii etc);
-realizarea fondului biosferic genetic