http://www.jumalul.ro/articol_39026/castele _si_visul_ unei_ zane.

html

Castele si visul unei zane

IMBLANZITOAREA
Regina Maria, demna urmasa atat a regilor britanici cat si a tarilor Rusiei, si-a dorit ca
locuintele sale sa o reprezinte. Branul si Pelisorul sunt operele sale de arta. Amprenta
sa nu lipseste insa nici de la Peles, locul unde s-a nascut Carol al II-lea.
Si-a creat lumea ei de zana. "Branul insemna un nou camp de lucru, chemarea la viata
a unui nou vis de frumusete. Ajutata de un batran arhitect de incredere, tot la fel de
insufletit ca si mine, am inceput sa dau viata zidurilor moarte, sa dau suflet vechii
cetati care nu traise niciodata intr-adevar. Am trezit-o din lunga toropeala, am facut
dintr-un lucru orb un camin cu ochi multi privind peste lume. Adormita, departata,
neajunsa cum era, nu s-a lasat mai putin sa fie schimbata intr-o locuinta tihnita si
placuta", scria Regina Maria despre castelul ei drag. Trebuie sa lasi la o parte
legendele cu vampiri si mai trebuie sa stii adevarata istorie a Branului, castel atestat
documentar pentru prima data la 19 noiembrie 1377 de Ludovic 1 d' Anjou, pentru a
intelege iubirea dintre Bran si Regina Maria. "La 1 decembrie 1920, Consiliul
Orasenesc al Brasovului l-a daruit Reginei Maria ca recompensa pentru contributia sa
la infaptuirea Romaniei Mari", spune Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Bran

ODAILE REGALE. Regina a inteles ca prin aducerea la viata a castelului Bran sa le

multumeasca la randul ei brasovenilor. Alaturi de Karel Liman, arhitectul ei preferat,
regina a adus la vechiul castel stilul Art-Nouveau. Zidurile grose ale cetatii si asezarea
sa o recomandau mai mult vietii cazone, militaresti. Regina romanilor a imblanzit insa
castelul. Salonul galben al Reginei Maria, Salonul de muzica, odaia regelui Carol al
II-lea si camera printului Nicolae sunt exemple ale gusturilor rafinate ale reginei. In
camera sa, pelerinul intalneste un mic altar adus de la o biserica din tara si o statuie a
Fecioarei cu Iisus in brate. De multe ori Regina si-a inaltat rugaciunile fierbinti catre
Divinitate de la micul altar.
Pentru ca munca ei sa fie completa, Regina a schimbat fata intregului domeniu Bran.
L-a marit, l-a umplut cu flori. Pare ca a suflat fiori de viata dulce peste tinutul ce
despartea odata romanii de romani. Nu trebuie sa uitam ca, pe vremuri, aici era o
vama. Vremurile au trecut insa. Nici Ileana, fiica si mostenitoarea Reginei nu mai
traieste. Acum mai sunt doar urmele iubirii Mariei pentru Bran si multele povesti cu
Dracula si vampiri. Acestea din urma sunt alte povesti.
PELISORUL, CUIB DE VULTURI. Avut-a inca un camin drag Regina in muntii
vajnici ai Romaniei, Pelisorul. Acest castel, opera a imaginatiei Mariei si a priceperii
arhitectului ceh Karel Liman este construit la Sinaia, langa fratele mai mare, castelul
Peles. Spre deosebire de Bran, castel mult prea batran si rezistent la schimbari,
Pelisorul s-a nascut si modelat dupa pofta si inima Mariei. Regina artista si-a folosit
talentele de poeta, pictorita si creatoare de design pentru modelarea caminului sau. Cu
ajutorul Art-Nouveau-ului si a cercului de artisti patronat chiar de ea, Maria a "luptat"
contra "normalului regal" din Peles. Pelisorul exprima viata, exprima poezia vietii
prin toti porii "casei". Salonul de Aur cu simboluri ale vietii vesnice, Dormitorul de
aur cu mobilier gandit de Regina, cat si camera Sa, cu picturi ce simbolizeaza cele
patru anotimpuri, te indeamna sa traiesti, sa treci peste barierele "cIasicismului" si sa
visezi. Pelesul te pune la respect, Pelisorul te indeamna sa-ti rasfeti propria viata!
"Ramas bun casa draga, un ramas bun caldurii si atmosferei tale placute. Nu te voi
revedea niciodata. Aceasta este ultima data. (...) Ca un condamnat la moarte am
parasit-o stiind ca intr-adevar acesta era sfarsitul..."
Sobrul Carol I
La Sinaia, mai sus de Manastirea ce poarta numele orasului, sade mandru peste
veacuri Castelul Peles. Pe locul "Pietrelor Arse" Carol I de Hohenzollern-
Sigmaringen a inceput construirea castelului Peles. Prin el, primul rege al romanilor a
adus cultura si sobrietatea germanica. Cand te plimbi prin castel, incaltat cu botosei ca
sa nu strici pardoseala si covoarele, ramai uimit de eleganta locului. Parca il vezi pe
Carol I cum se plimba prin castelul Peles si da cate un deget, maximum doua cu
invitatii sau vizitatorii lui. Toata mana nu o dadea decat cu persoane cel putin la fel de
importante ca si el, doar era rege. Colectia de arme si armuri a regelui este
impresionanta. Iar insemnele stirpei din care provine, HohenzoIIern-Sigmaringen,
sunt "puse" in locuri "strategice". Vizitatorul trebuia si trebuie sa stie cine a fost
stapanul si constructorul Pelesului. Luxos, dar sobru, castelul nu a placut nurorii lui
Carol 1. Chiar daca l-a nascut pe Carol al II-lea aici, principesa Maria nu s-a putut
adapta castelului. Primul rege i-a facut o concesie principesei si constructia
Pelisorului incepea in curtea Pelesului.
"... Cand am iesit din camera, in coridorul ingust, servitorii mei plangeau. Mi-au
sarutat mana, jeluind ca si cum as fi fost deja moarta. M-am despartit de ei si
adunandu-i la un loc pe copiii tacuti si speriati am iesit impreuna cu ei si cu Anton in
curte. Cele trei masini si camionul care ne fusese imprumutat erau gata de plecare ..." -
Principesa Ileana la parasirea Branului, 7 ianuarie 1948

INIMA SA ODIHNESTE IN CAPELA STELLA MARIA

18 iulie 1938, ora 17 si 38 de minute. Inima Reginei Maria a incetat sa bata si sufletul
i-a urcat la cer. Prin vazduh, pe drumul spre Divinitate a putut privi Romania Mare-
visul sau. Conform dorintelor sale, inima i-a fost scoasa din trup si depusa la Capela
Stella Maria de la Balcic, unde Regina avea un palat pe malul marii. In toamna anului
1940, cand Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, caseta cu inima Reginei Maria a fost
stramutata la Bran, intr-o cripta special amenajata, in muntele Vamii Medivale,
Muntele Turcu, pana in 1968. De aducerea inimii reginei la Bran s-a ocupat printesa
Ileana, mostenitoarea castelului Bran. Printesa este singura dintre copiii reginei care a
revenit la Bran. In 1990, Ileana a revazut castelul pentru ultima oara in viata

http://www.jurnalul.ro/articol_15307 /balcic_o -perla _aJomaniei_uitata _in_bulgari

a.html

Balcic, o perla a Romaniei, uitata in Bulgaria

O calatorie spre o felie de pamant de care te poti indragosti definitiv si iremediabil.

Vrem sa pasim in alta vreme si aproape reusim ...
ROXANA ROSETI, ALEXANDRU MOLOV ATA
Ne-a apucat asa, brusc. Sa mergem la Balcic. Sa fim ca artistii plastici, scriitorii sau
actorii Romaniei de altadata, care in luna iulie plecau exact acolo. Bine, si familiile cu
bani multi alegeau in acele timpuri Balcicul. Noi vom fi un amestec din ceva de-
atunci si ceva de-acum: suflete de artisti, pe biciclete! Da, caci vom merge la Salcic
cu bicicletele. Hotarat! Prietenii ne spun ca suntem nebuni.
"UNDE-I MAREA?". Si uite asa nebuni, cu ceva aduceri-aminte despre Regina Maria
- o Mecena a timpului sau, care in anul 1924 si-a construit la Salcic o resedinta de
vara, mica localitate devenind un loc "artistic" - plecam spre felia de pamant
bulgaresc.
Luam o cafeluta la Vama Veche, apoi ajungem la postul de graniceri de la aceeasi
Vama Veche. Cam 65 de kilometri pana la Salcic. Romanii nostri, vamesii, ne
intreaba in engleza daca avem pasaportul la noi. "Noi suntem romani!", parafrazam,
fara sa vrem, cunoscutul cantec. "Romani sa treaca in Bulgaria pe biciclete n-am mai
vazut. Polonezi sau alti straini, da. Dar romani!" Cand aud de Balcic, le turuie gura:
"Am fost acolo. E superb". De ce sa ne ferim acolo? De caini, de mafioti? "Glumiti",
ne raspund vamesii. "Acolo nu e periculos".
SI-AM PLECAT DIN VAMA. Kilometri intregi de pustiu. Sate ce-ti dau o senzatie
de "la capatul lumii". Dar peste tot este arborat steagul Bulgariei. In sfarsit ajungem
intr-un oras, Kavama. Curat, aspect de oras sovietic vechi. Simtim nevoia de mare.
"Unde-i marea?", intrebam niste batrane. "Uite-incolo!", ne raspund, aratandu-ne
ceva nedefinit. Am inceput sa coboram cu bicicletele. Parca adulmecam marea.
Kavama este sus, si la 2-3 kilometri in jos este marea pe care o vedem in cele din
urma. Mai avem 20 de kilometri pana la Balcic.
O CIVILIZATIE. Nici nu ne-am dat seama cand am intrat in Salcic. Ne speriem
putin. Zarim niste blocuri vechi, cu lemne de foc in balcoane. Doamne, unde-o sa
dormim?!? In "miezul" Salcicului se accentueaza senzatia de bijuterie veche, de
ingrijit. Babele, din nou prietenele noastre. Mama si fiica. Le intrebam unde ne putem
caza. Mama stie romaneste: "Veniti la noi!". Zis si facut. Suntem dusi la o casa
curatica, cu camere pregatite pentru turisti. "La noi dati sapte leva pe camera, de
persoana (aproximativ trei euro si jumatate), iar la stat va costa zece leva". Ne-am
cazat, iesim la plimbare. Liniste, multa liniste. Oras construit de greci. Lume cu bun-
simt, curat. Malul marii strajuit de bungalouri cochete, de carciumi primitoare. leftine
(de exemplu, o bere costa 80 de stotinki - mai putin de o jumatate de euro). Suticuri
in stil frantuzesc si bistrouri cu mancare musulmana. O civilizatie cosmopolita.
A doua zi mergem la castelul Reginei Maria. A fost construit in doi ani, incepand cu
1924, si este situat la extremitatea estica a orasel ului, pe malul marii.
La CASTEL. 1 se spune "Kompleks Dvoret - Complex Castelul". Ni se spune ca nu
putem vizita doar castelul, pur si simplu, ca este inclusa si Gradina Sotanica "la
pachet". Ni se dau doua bilete de cate cinci leva. Pentru bulgari - doua bilete, doua
leva. Pentru straini ... zece leva. La intrarea in castel, ca la noi in Sinaia: chioscuri cu
suveniruri (unele africane ... ). Castelul este maret: alb, cu minaret, fascinant, elegant.
Face parte dintr-un complex de constructii: o fantana, o poarta, o capela, Cuibul
Tacerii, vila morii, vila Gutman, vila Izbanda, vila printului Nicolae si o gradina
excentrica, creata de Jules Jeannys special pentru Regina. Colectia de cactusi din
Gradina lui Alah, cum se numeste parcul, este unica in Europa (flori si copaci adusi
din Asia si America). O carare cu pietre duce spre Podul Suspinelor, unul dintre
locurile favorite de relaxare ale Maiestatii Sale. Sem o bere la carciuma din fata
castelului. Observam plaja. Poti beneficia de ea numai daca ai luat bilet pentru
"Complexul Castelul" ... La intoarcerea in tara, prietenii nu ne-au mai facut nebuni.
Acum vor si ei la Salcic. Pe bicicleta.
DORINTA
In nici un inscris oficial nu se spune al cui este castelul. Ghidul spune insa. Sunt foarte
multe lucruri in palat pe care scrie ale cui au fost. Dar ghidul spune ca singurul lucru
original de pe vremea aceea este ... baia. Fotografii cu Regina Maria pe holuri.
Reproduceri din arhiva Romaniei.
Brusc, ne gandim la inima Reginei Maria ... Prin testament, suverana a dorit ca, dupa
moarte, inima sa-i fie depusa la capela castelului. Dupa moartea Reginei (18 iulie
1938), Balcicul a intrat intr-un lent declin. Caseta de aur cu inima Reginei va sta la
Balcic numai doi ani, in toamna anului 1940 - dupa cedarea Cadrilaterului catre
Bulgaria - fiind mutata la Bran.
Iubirea pentru Balcic i s-a tras Reginei dintr-o intamplare. In 1924, pictorul Alexandn
Satmari staruie ca Maria sa revada Balcicul. Indragostita de asezare, suverana va
cumpara terenuri si va initia un real "avant" urbanistic. Mai mult, atrasi de
spectaculosul peisaj, artisti ca Iosif Iser si Nicolae Tonitza si personalitati precum Ion
Minulescu, Ion PiHat, CeHa Delavrancea, Vasile Voiculescu sau George Vraca vor
face dintr-un simplu satuc dobrogean o Mecca a vietii artistice.
BOEM
Balcicul a fost, pana la sfarsitul secolului trecut, un foarte important port comercial,
decazut in urma nenumaratelor preluari si cedari intre Romania si Bulgaria. Dupa
preluare, in 1914, asezarea numara 6.700 locuitori. Avea un atelier de masini agricole,
o moara, magazii de cereale, o fabricuta de macaroane ... In largul marii ancorau
vapoare pentru a transporta renumitul "grau de Balcic".
Intrebat despre Balcic, directorul executiv al Albena SA, Krasimir Stanev, nu-si poate
stapani exuberanta: "Hoteluri mici, private, pensiuni, odihna, acesta este Balcicul de
azi. Este un loc ideal pentru vacanta, sezonul fiind iulie-august. Serviciile sunt mai
personale, preturile sunt mai mici, investitiile se fac de fiecare proprietar in parte.
40.000 de turisti straini pe sezon la Balcic si in jur de 200 de romani pe zi. Baza
hoteliera nu mai este suficienta si turistii "traiesc" impreuna cu locuitorii Balcicului.
Statiunea Albena apartine de Primaria Balcic. Balcicul este adevarat. Albena este un
teritoriu artificial. Balcicul este ceva natural, boem, intim ... "
POVESTE DE DRAGOSTE
Pescari batrani si cu ceva boaba de romana in ei te ispitesc, daca afla ca esti roman, cu
o poveste de dragoste. A Reginei Maria. Ii placeau barbatii frumosi, mai ales cei
imbracati in uniforma. Se spune ca totul ar fi inceput intr-o toamna. Dintr-un inalt
ordin, cat timp Regina-mama se afla in castelul ei de la Balcic, un vas al Marinei
Regale trebuia sa stea de veghe nu departe de tarm. Si, vorba poetului, "parca
niciodata toamna nu fu mai frumoasa". Un comandor, un zambet, o salupa trimisa la
tarm la o anumita ora pentru a o aduce pe Majestatea-Sa pe vas ... Si iubirea s-a stins,
la fel de lin ca unduirea marii spre Balcic.