Revoluia de la 1821 condus de Tudor

Vladimirescu a fost unul dintre

evenimentele care au marcat nceputul
procesului de renatere naional a
Romniei. Revoluia a avut cauze
naionale, economice i sociale i, dei a
fost n cele din urm nfrnt, a adus n
atenia cancelariilor marilor puteri
europene situaia din Principatele
Dunrene i a determimat Imperiul
Otoman s pun capt domniilor fanariote
elurile revoluiei de la 1821 au fost
consemnate n diferite acte, ncepnd cu
Proclamaia de la Pade i Scrisoarea
ctre Poart Cererile norodului
romnesc din 23 ianuarie/4 februarie
1821, continund cu Proclamaiile din
16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea
arzmagzar ctre Poart din 27 martie/8
aprilie i alte scrisori i declaraii ale lui
Vladimirescu. Din toate documentele
reiese c se urmrea realizarea n etape
succesive a unor msuri care s asigure
instituirea unei noi ordini sociale i politice
i s asigure accesul rii la un statut de
mai larg independent
n primvara lui 1822, de la Bucureti i
Iai au fost trimise delegaii pentru a cere
naltei Poari domni pmnteni. Din
aceste delegaii au fcut parte printre
alii: Ioni Sandu Sturdza, un cobortor al
lui Vlad epe, Grigorie Dimitrie Ghica,
nepot de frate al decapitatului Grigore
Alexandru Ghica al Moldovei [29] i
vornicul Iordache Rcanu, viitor membru
in divanul domnesc al Moldovei. Aceast
aciune a adus n Moldova, dup lunga
perioad fanariot, din nou un domn
pmntean n persoana lui Ioni Sandu
Sturdza[30] i n Muntenia pe Grigore al
IV-lea Ghica. Dei nfrnt prin intervenia
armatelor otomane, Revoluia din 1821 a
reuit s determine sfritul epocii
fanariote prin restabilirea domniilor
pmntene, lucru care a dus la
nlturarea gravelor prejudicii aduse de
Poart statutului de autonomie a celor
dou ri Romne. Totodat, revoluia a
consolidat ceea ce Nicolae Blcescu va
denumi mai trziu ca fiind Partida
Naional