Proiect CMTF

TEMA PROIECTULUI
S se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere a reperului

din figura, n condiiile unei producii de serie mijlocie i s se ntocmeasc planele de
operaii pentru acest proces tehnologic.
1
Capitolul I
ANALIZA DATELOR INIIALE
1.1. Analiza desenului de execuie

Desenul de execuie constituie cel mai important document pentru elaborarea
procesului tehnologic de fabricaie a unui reper.
Verificarea desenului de execuie a unui reper prezint urmtoarele dou aspecte:
- respectarea prescripiilor standardelor n vigoare;
- verificarea tehnologicitii piesei.
n urma analizei desenului de execuie, s-au constatat urmtoarele:

- desenul a fost executat pe format A3(297x420);
- pentru explicitarea corect i complet a piesei n desen sunt necesare cinci vederi;
-cotele existente sunt cele necesare, toate lanurile de dimensiuni nchizndu-se;
-toleranele pentru cotele libere vor fi conform ISO 2768 mK;
-suprafeele ce alctuiesc piesa sunt tehnologice, ele putndu-se executa pe maini-unelte
universale.
-observatii directe asupra piesei: Piesa are 5 trepte, dimensiunile de gabarit, 490 mm lungime
totala si diametrul maxim de 35.5 mm .
-abateri impuse - abatere de la coaxialitate cu 0.05 mm fa de suprafata A.
1.2. Analiza tehnologicitaii piesei
Prin tehnologicitatea construciei unei piese se nelege acea soluie constructiv-

funcional care s asigure condiii tehnice impuse de beneficiar i s se realizeze cu costuri
minime, cu consum minim de scule achietoare si energie, satisfcnd n acela i timp i
condiii sociale.
Factorii care influeneaz tehnologicitatea construciei sunt:
-prelucrabilitatea prin achiere;
-forma constructiv a piesei;
-stabilirea bazelor tehnologice i de cotare ale piesei;
-gradul de precizie i cel de rugozitate impus suprafeelor;
-gradul de normalizare i de unificare a piesei.
Din analiza desenului de execuie al piesei rezult c forma constructiv asigur

prelucrarea n condiii favorabile. Forma este optima i asigura o prelucrare cu volum minim
de munc i respectarea condiiilor de precizie dimensionale i starea suprafe ei. Forma
constructiv a piesei asigur o rigiditate corespunztore, suprafeele piesei ce urmeaz a fi
prelucrate prin achiere sunt uor accesibile i pot fi prelucrate cu scule obinuite.
Piesa este tehnologic din punct de vedere funcional, al prelucrabilit ii prin achiere,
al materialului utilizat: C45 care are urmtoarele caracteristici:
Compoziie chimica C 45
C=(0.420.50)% Mn=(0.500.80)% Si=(0.170.37)% Crmax=0.30%
Pmax=0.040% Smax=0.010% Nimax=0.30% Asmax=0.05%
Crmax=0.30%
Caracteristici mecanice pentru C 45
2
rezistenta la traciune r = 660 N/mm2 c = 0.58c
limita de curgere 0.2 = 400 N/mm2 rf = 0.8r
alungirea la rupere r = 17%
gtuirea la rupere z = 35 %
duritate Brinell max. HB =220
Tratament termic clire revenire la 30-35 HRC
Deoarece piesa nu prezint suprafee cu tolerane i rugoziti mici, nu necesit

prelucrare pe maini de precizie ridicat.
Forma constructiv a piesei asigur numeroase posibiliti de strngere i fixare n
dispozitiv.
Din studiul modelului n care a fost realizat cotarea, reiese faptul c bazele de
referin sunt materializate de capetele arborelui i de asemenea cotarea mai sugereaz i
modul de prindere a piesei pentru prelucrarea pe M.U. aleas. Astfel, ca baza de fixare se
consider gurile de centrare.
Gradul de normalizare i unificare se realizeaz prin folosirea unor guri de centrare
standardizate.
Producia este de serie mijlocie (500 buc/an) - Tabelul 3.14 (PRU,1980).
1.3. Alegerea semifabricatului
Avnd n vedere dimensiunile de gabarit, form i precizie impus prin desenul de

execuie de ctre proiectant se alege un semifabricat tip bar cu seciune circular.
Avnd in vedere materialul ales putem alege un semifabricat: laminat, forjat liber sau
matriat.
Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si
dimensiunile finite.
Avnd in vedere ca piesa din tema are forma de arbore alegem semifabricat
laminat cu seciune rotund SR EN 10060-2004.
3
1.4. Notarea suprafeelor piesei
Fig. 1.2. Notarea suprafeelor
Din analiza desenului de execuie se disting urmtoarele tipuri de suprafee:
S1 Suprafa frontal;
S2 Teitur 0.5x45o;
S3 Suprafa cilindric longitudinal;
S5 Degajare;
S7 Degajare;
S9 Degajare;
S11 Suprafa canelata;
S12 Teitur 1x45o;
S13 Suprafa frontal;
S14 Canal de pana.
Capitolul II
2. Succesiunea operaiilor de prelucrare a unui arbore
Pentru ntocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmtoarele recomandri:

- la nceputul procesului tehnologic se prelucreaz suprafeele care devin baz de
aezare sau suprafeele de prindere (suprafeele frontale, guri de centrare, gaur
pentru dorn, suprafeele pentru prindere cu dorn) ;
- gurile se executa ctre sfritul procesului tehnologic cu excepia a celora care devin
baz de aezare sau suprafeele de prindere ;
- operaiile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi se execut la
nceputul procesului tehnologic ;
- rectificarea se executa dup tratamentul termic.
4
Nr. Denumirea
M.U.
ctr. operaiilor si Schia de prelucrare
S.D.V.
fazelor
FC-710
Debitare
-Prisme
a).Prinderea piesei -Panza
n mandrin. circulara
1. 1.1 Debitat din SR ISO
bara laminat. 2924:2011
b). Desprindere -ubler
pies. SR ISO
Ra =6,3m 3599:1996
Strunjire frontala
i centruire
SN 320x750
a). Prinderea piesei
n mandrina -Cuit
universal. frontal
2.1 Strunjire 20x20
frontal de SR ISO
degroare pe 243:2011
suprafaa S1. -Burghiu de
2.
2.2 Centruire tip A centruire tip
b). Desprinderea i A SR ISO
ntoarcerea piesei 866:2011
ntre mandrin -ubler
universal. SR ISO
2.3 Strunjire 3599:1996
frontala degroare
pe suprafaa S13.
2.4 Centruire tip A
c). Desprindere Ra =6,3m
pies.
3. Strunjire de SN 320x750
degroare
-Cutit
a). Prinderea piesei 20x20
n mandrina usal SR ISO
i vrful din 243:2011
ppusa mobil. -ubler
3.1 Strunjire SR ISO
cilindric 3599:1996
longitudinal pe
suprafaa S8
b) . Desprinderea
i ntoarcerea
piesei ntre
5
mandrin
universal i vrf.
3.3 Strunjire
cilindric
longitudinal pe
suprafaa S4.
3.3 Strunjire
cilindric
longitudinal pe
suprafaa S3.
c). Desprindere
pies.
Ra =6,3 m
4. Strunjire de
finisare SN 320x750
a). Prinderea piesei

ntre vrfuri. -Cutit 20x20
4.1. Strunjire SR ISO
cilindric 243:2011
longitudinal pe Cutit pentru
suprafaa S3 col SR ISO
4.2. Strunjire 243:2011
cilindric Cuit
longitudinal pe degajare
suprafaa S6. Ra =3,2m SR ISO
4.3. Strunjire 243:2011
cilindric Cutit filetat
longitudinal pe 20x20
suprafaa S8. SR ISO
4.4. Strunjire 243:2011
cilindric Cutit canelat
longitudinal pe SR ISO
suprafaa S10. 243:2011
4.5. Strunjit Burghiu
canelur pe elicoidal
suprafaa S5. SR ISO
4.6. Strunjit 235:2012
canelur pe Tatod
suprafaa S7. SR ISO
4.7. Strunjit 2283:2011
canelur pe -ubler
suprafaa S9. SR ISO
4.8. Executat teire 3599:1996
suprafaa S2
0.5x45o.
4.9. Executat teire
6
suprafaa S2
1x45o.
b). Desprindere
pies.
Frezare canale de
pan si caneluri. FV 32
a). Prinderea piesei Freza

n mandrin. cilindro
5.1 Frezarea frontala
canalului de pana Rp3 ISO
5. S14. 2585:2011
5.2 Frezarea Freza disc
caneluri pe Rp3 ISO
suprafata S11. 2585:2011
5.2 Debavurarea. ubler
b). Desprindere Ra=6,3m SR ISO
pies. 3599:1996
Cuptor
6. Tratament termic CALIRE + REVENIRE Baie de
revenire
Control tehnic -ubler
final SR ISO
9.1 Verificare 3599:1996
7. dimensiuni -
9.2Verificare Ra Micrometru
9.3Verificare SR ISO
duritate 3599:1996
7
Capitolul III
3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.
3.1. Noiuni de baza

a) Adaosul de prelucrare
Pentru determinarea adaosului de prelucrare se folosesc:
- metoda de calcul analitic;
- metoda experimental - statistica.
Comparativ cu adaosurile de determinate experimental - statistic, calculul analitic

poate conduce la economii de material de 6 15% din greutatea piesei finite.
Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculeaz cu ajutorul relaiilor:
1. - pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafeele exterioare si interioare de revoluie:

2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min i-1
2. - pentru adaosuri simetrice la suprafee plane opuse prelucrate simultan:

2 A pi =2 ( R z - Si-1) +2 ( i1 i )
min i-1
3. - pentru adaosuri asimetrice:

2 A pi = R z + Si-1 + i-1 + i
min i-1
, in care:
Api min - adaosul de prelucrare minim considerat pe o parte;
Rzi-1 - inaltimea neregularitilor de suprafaa rezultate la faza precedenta;
Si-1 - adncimea stratului superficial defect (ecruisat) format la faza precedenta;
i - eroarea de aezare la faza de prelucrare considerata.
0
Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S4 35 .50 ,14 mm, Ra=6.3 m
0
Pentru obinerea suprafeei S4, la diametrul sunt 35.50,14 mm, necesare urmtoarele
operaii:
- strunjire de degroare;
- tratament termic.
1). Strunjire degroare (bara sub forma de laminat)
2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min i-1
R z =125 m
i-1
tab. 4.5 [Pi.1]
8
Si-1=150 m tab. 4.5 [Pi.1]
i1= p2c + p 2centr = 257 2+250 2=359 m
c =2 c l c
c =0,6 m/mm pentru laminat fr ndreptare tab.4.6 [Pi.1]
l c =214 mm
c =2 0,6 214=257 m
centr =0,25 mm=250 m
Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

i =50 m , conform tabel 1.37 [Pi.1.]:
i =50 m
2 A pi =2 ( 125+150 ) +2 3592 + 502=1274 m
min
Din tab 4.1 cap.4 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedenta - laminarea la cald :
A i=1200 m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de degroare este :

2 A i =2 A pi +| A i|=1274+|1200|=2474 m
nom min
Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula 4.1 [Pi.1.]

d s =d 1 +2 A p 1 +| A i|
nom max max
d s =35.5+2,474+|1,2|=39.147 mm
nom
+0 ,3
Se alege o bara laminata cu diametrul standardizat 400 ,9 conform SR EN 10060-
2004.
Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaia de strunjire a treptei 35.5
mm, este:
2 A pi =d d1 d i =4035.5=4.5 mm
nom nom nom
Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S3 30. 7500 , 14 mm, Ra=3.2 m
0
Pentru obinerea suprafeei S3, la diametrul sunt 30.750.14 mm, necesare urmtoarele
operaii:
- strunjire de finisare;
- tratament termic
1). Strunjire finisare (operaia de precedenta este strunjire de degroare)
2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min i-1
9
R z =63 m tab.4.9 [Pi.1.]
i-1
Si-1=60 m tab.4.9 [Pi.1.]

i1= pc + p centr= 26 +250 =255 m
2 2 2 2
c =2 c l c
c =0,6 m/mm tab.4.6 [Pi.1.]
l c =21 mm
i1=2 0,6 21=26 m
pcentr =0,25 mm=250 m
La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:

i =0 m
2 A pi =2 ( 63+60 ) +2 2552 + 02 =500 m
min
Din tab 2.15 cap.2 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedent strunjire de finisare
conform treptei de precizie 12 :
T i1=210 m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :

2 A i =2 A pi +T i1=500+210=710 m
nom min
Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):
d i1 =d i + 2 Api =30.75+0.710=31.46 mm
max max nom
Se rotunjete d i1 =d i1 =31.5 mm
max nom
Diametrul minim rezulta :

d i1 =31.50.210=31.3 mm
min
Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota 31. 300 ,21
2). Strunjire degroare
Adaosul nominal pentru strunjirea de degroare se determina prin diferena dintre

diametrul strunjirea de degroare 40 si diametrul suprafeei strunjite:
2 A pi = 35.5 31.3 =4.2 mm

min
0
Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S8 300 ,14 mm, Ra=3.2 m
0
Pentru obinerea suprafeei S8, la diametrul sunt 300.14 mm, necesare urmtoarele
operaii:
10
- tratament termic
1). Strunjire finisare (operaia precedenta este strunjire de degroare)
2 A pi =2 ( R z +Si-1 ) +2 2i-1 + 2i
min i-1
R z =63 m tab.4.9 [Pi.1]

i-1
Si-1=60 m tab.4.9 [Pi.1]

i1= pc + p centr= 332 +250 =330 m
2 2 2 2
c =2 c l c
c =0,6 m/mm tab.4.6 [Pi.1]
l c =276 mm
i1=2 0,6 276=332 m
pcentr =0,25 mm=250 m
La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:

i =0 m
2 A pi =2 ( 63+60 ) +2 3302 + 02 =906 m
min
Din tab 2.15 cap.2 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedent strunjire de finisare
conform treptei de precizie 12 :
T i1=210 m
Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :

2 A i =2 A pi +T i1=906+210=1116 m
nom min
Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):
d i1 =d i + 2 Api =30+1.116=31.116 mm
max max nom
Se rotunjete d i1 =d i1 =31,2 mm
max nom
Diametrul minim rezulta :

d i1 =31.20.210=31mm
min
0
Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota 310 ,21
2). Strunjire degroare
11
diametrul barei laminate 40 si diametrul suprafeei strunjite:
2 A pi =40 31= 9 mm
min
0
Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S10 25 .80 ,14 mm, Ra=3.2 m
0
Pentru obinerea suprafeei S10, la diametrul sunt 25.80.14 mm, necesare urmtoarele
operaii:
- tratament termic
1). Strunjire de finisare

diametrul barei laminate 31 si diametrul suprafeei strunjite:
2 A pi =31 25.8= 5.2 mm

min
Suprafeele frontale:
Aceste suprafee de capt se prelucreaz prin strunjire. Operaia precedent este

debitarea pe fierstru circular treapta 14 de precizie din tabel 4.1 [Pi.1.]calitatea suprafe ei
dup debitare:
R z + Si1=200 m tab.4.11 [Pi.1.]
i1
i1=0,01 D=0,01 40=0,4 mm tab.4.11 [Pi.1.]
Adaosul asimetric minim pentru strunjirea de degroare a suprafeelor frontale se calculeaz

cu relaia:
2 A pi =2 ( R z +S i1+ i1+ i )
min i1
i =50 m
Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

i =50 m , conform tabel 1.37 [Pi.1]:
A pi =200+320+50=570 m
min
Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de precizie, este 1000 m

(tab. 2.15) [Pi.1.].
Abaterile limita la lungimea de debitare sunt deci 0,66 mm sau rotunjit 0.7 mm
12
Prin urmare, adaosul nominal calculat pentru strunjire frontala este:
2 A pi = A pi +| Ai|=570+700=1270 m
nom min
Lungimea nominala pentru debitare este:

Lnom=490+1,270=491,27
Se rotunjete Lnom =492 mm
Adaosul de prelucrare la strunjirea frontala va fi:

2 A pi =LnomL p =492490=2mm
nom
La debitare se va respecta cota: 490 0.3 mm
Pentru fiecare suprafaa frontala adaosul este:

A pi =1 mm
nom
13
Capitolul IV
4. Calculul si adaosul regimului de achiere
4.1.Notiuni de baza
Regimul de achiere este factorul principal care determina valoarea normei de lucru si
reprezint totalitatea urmtorilor parametri:
- adncimea de achiere;
- avansul de lucru;
- viteza de achiere.
Alegerea regimului de achiere se face in concordanta nu numai cu operaia, ci si cu
faza de lucru. La alegerea celui mai raional regim de achiere se iau in considerare valorile
cele mai avantajoase ale parametrilor de lucru in ceea ce privete productivitatea, precizia de
prelucrare si rugozitatea suprafeelor de prelucrat.
La proiectarea regimului de lucru se stabilesc urmtoarele etape de lucru:
- alegerea mainii - unelte;
- alegerea sculei achietoare;
- determinarea adncimii, avansului si vitezei de achiere;
- determinarea turaiei de lucru si recalcularea vitezei de lucru si a durabilitii
sculei;
- determinarea momentului de torsiune si a puterii efective de achiere.
4.2. Alegerea mainii - unelte

Alegerea tipului si dimensiunii mainii - unelte se face pe baza caracteristicilor
produciei si semifabricatelor care urmeaz a fi prelucrate. La producia de serie mica si
unicate, cnd la aceeai maina urmeaz sa se execute mai multe operaii, ea trebuie sa
corespunda condiiilor de trecere uoara de la o operaie la alta.
Pentru alegerea mainii unelte trebuie sa se ia in calcul urmtorii factori:
- felul prelucrrii ce trebuie executata;
- dimensiunile si forma semifabricatului;
- precizia ceruta la prelucrare;
- schema cinematica a mainii, avnd in vedere concordanta cu regimul de achiere
ales si materialul de prelucrat;
- puterea efectiva a mainii - unelte.
FIERASTAU CIRCULAR FC-710
- dimensiunile pnzei: 710

- dimensiunea barei de tiat: 28 x 7000
- cursa maxima port - pnza: 300 [mm]
- gama vitezelor periferice ale pnzei: 9,5; 11,5; 15; 19,29; 30 [m/min]
- avansul de lucru continuu: 0 400 m/min
- puterea motorului: 7,5 kW
STRUNG NORMAL SN 320x750
h = 320 mm
14
l = 750 mm
P = 3 kW
Gama de avansuri: [mm/rot]
0,03 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07
0,08 0,09 0,10 0,11 0,12 0,14
0,16 0,18 0,20 0,22 0,24 0,28
0,32 0,36 0,40 0,44 0,48 0,56
0,64 0,72 0,80 0,88 0,96 1,12
1,25 1,44 1,60 1,76 2,24 2,88
3,52
Gama de turaii: [rot/min]
31,5 40 50 63 80 100 125 160
200 250 315 400 500 630 800 1000
1250 1600
Gama de avansuri transversal: [mm/rot]
0,01 0,013 0,017 0,02 0,023 0,027
0,03 0,033 0,037 0,04 0,047 0,053
0,067 0,073 0,08 0,093 0,107 0,147
0,16 0,187 0,213 0,24 0,267 0,293
15
0,32 0,373 0,427 0,48 0,533 0,586
0,747 0,96 1,133 1,17
MASINA DE FREZAT FV 32
- dimensiunea mesei: 1250 x 325

- cursa longitudinala a mesei: 700 mm
- P=7,5 kW
Gama de avansuri ale mainii :[mm/rot]
19 23,5 30 37,5 47,5
60 75 95 110 150
190 220 240 300 375
475 600 750 950
Gama de turaii ale arborelui principal: [rot/min]
30 37,5 47,5 60 75 95
118 150 180 230 300 375
475 600 750 950 1150
4.3. Alegerea sculelor achietoare
Dup stabilirea felului sculelor achietoare si cunoscndu-se suprafaa de prelucrat si

faza de lucru - degroare, semifinisate, finisare - se alege scula cu geometria optima
corespunztoare.
Dup natura materialului de prelucrat, dup proprietile lui fizico - mecanice si dup
regimul de lucru adoptat, se alege materialul sculei achietoare care sa poat realiza o
prelucrare optima in condiiile date.
- cuit de strunjit pentru degroare:
cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10 k = 900
- cuit de strunjit pentru finisare:
cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10 k = 900
- burghiu de centruire:
burghiu A SR ISO 6411:2001/Rp3
16
- disc abraziv pentru rectificat:
200x30x100 STAS 601/1-84
- Freza disc - pentru canal de pana:
- cuit canelat SR ISO 243:2011
- Pnza de fierstru circular pentru debitare:
pnza circulara fierstru SR ISO 2924:2011
4.4. Calculul parametrilor regimurilor de achiere
4.4.1. Debitarea semifabricatului
- adncimea de achiere: t = B = 4 mm
(B - limea pnzei circulare)
- avansul de lucru: f = 60 mm/min
- viteza de lucru: v = 11,5 m/min
4.4.2. Strunjirea
Adncimea de achiere
2 Ap
t= nom
+0 ,3
a.) Suprafaa S1 si S13 400 ,9 mm
2 Ap 492490
t= = nom
=1 mm
2 2
Strunjire frontala:
Adoptarea avansurilor
- Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 40 si adncimea de achiere

t sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]
- avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,48 mm/rot
Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.
Din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului:
17
Pentru cuitele cu corp de seciune dreptunghiulara, din condiia de rezistenta la
ncovoiere, se obine :
b h2 Rai
F z= [N ]
6L
In care Rai este efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului din care
este confectionat corpul cutitului, in daN/mm 2 ; b limea seciunii cuitului, in mm ; L
lungimea in consola a cuitului, in mm. Se recomanda L=1,5h.
b = 20 mm
h = 20 mm
L = 30 mm
Ra1 = 30 daN/mm2
20 20 2 30
F z= =1334 daN
6 30
Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie :
F z=C 4 t x f y HB n [N ]
1 1 1
In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei

achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x 1 si y1
exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n 1
exponentul duritii materialului de prelucrat.
C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]

t =1 mm
f = 0,48 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
F z=35,7 11 0,480,75 220 0,35=136 N
Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :

h
y b h R a
1
L i
f= n x
[ mm/rot ]
6 C 4 HB t 1 1
f =0,75

20 20 0,66 30
6 35,7 2200,35 11
=9,94 mm/ rot
f adoptat =0,48 mm/ rot < f =9,94 mm /rot
Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.
18
1,8
8,3 C 2
f= 0,3
, pentru Rm >60 [daN / mm ]
t Rm
In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; R m rezistenta la rupere
la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.
Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 1mm
8,3 C 1,8
f = 0,3
t Rm
8,3 61,8
f = 0,3 =3,16 [mm/rot ]
1 66
Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a ma inii

unelte.
Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:
Fz D
2 M t = [ N m]
1000
In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere,
in N.
136 40
2 M t = =5.5 [N m]
1000
Calculul vitezei de achiere
In cazul strunjirii longitudinale, viteza de achiere poate fi exprimata cu relaia :
Cv
v= n
k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]
HB
m xv
T t f
200
yv
( )
In care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se
prelucreaz si ale materialului sculei achietoare; T durabilitatea sculei achietoarea, in min;
m exponentul durabilitatea; t adncimea de achiere, in mm; s avansul de achiere, in
mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat , in unitatea Brinell; x v si yv exponenii
adncimii de achiere, avansului; n exponentul duritii materialului supus prelucraii; k 1,,
k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru in comparative cu cele
considerate.
f = 0,48 mm/rot k1 = 0,761
Cv = 294 k2 = 1
19
T = 90 min k3 = 0,905
t = 1 [mm] k4 = 0,771
HB = 220 k5 = 0,85
m = 0,125 k6 = 1
xv = 0,18 k7 = 1
yv = 0,35 k8 = 1
n = 1,75 k9 = 1
Prin coeficientul k1 se tine seama de influenta seciunii transversale ale cuitului :

q 20 0,08
k 1= (
20 30
=
600 ) ( )
=0,761
In care : q este suprafaa seciunii transversale, in mm 2 ; - coeficientul in functie

de materialul prelucrat. Pentru otel =0,08
Prin coeficientul k2 se tine seama de influenta unghiului de atac principal:

0,3
45 45
k 2= ( ) ( )
k
=
45
=1
In care: este un exponent in funcie de natura materialului de prelucrat, pentru cele

de prelucrate cu carburi metalice grupa de utilizare P si M, = 0,3.
Prin coeficientul k3 se tine seama de influenta unghiului tasului secundar k1:

0,09 0,09
a 15
k3 =
( ) ( )
k1
=
45
=0,905
In care: a = 15 pentru scule armate cu placate dure.
Prin coeficientul k4 se tine seama de influenta razei de racordare a vrfului cuitului.

r 0,15 0,1
k 4=
2 () ( )
=
2
=0.771
20
In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat.
Pentru prelucrarea de degroare = 0,1.
Prin coeficientul k5 se tine seama de influenta materialului din care este confecionata
partea achietoare a sculei, Tab 10.31 [Pi.1].
Prin coeficientul k6 se tine seama de materialul de prelucrat , Tab 10.32 [Pi.1.].
Prin coeficientul k7 se tine seama de modul de obinere a semifabricatelor:

- Pentru material laminate la cald, normalizate si tratate termic
(mbuntire).
Prin coeficientul k8 se tine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor:

- Pentru otel fra under.
Prin coeficientul k9 se tine seama de forma suprafeei de degajare :

- Pentru forma plana.
294
v= 1,75
0,761 1 0,905 0,771 0,85 1 1 1 1
220
90 0,125
1 0,18
0,48 0,35
( )

200
v =82,73[ m/min]
Calculul turaiei
1000 v 1000 82,73

ncalculat = = =658.67 [rot /min]
D 40
Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =630[rot /min ]
Recalcularea vitezei
D n MU 40 630
v real = = =79.13[m/ min ]
1000 1000
Calcularea puterii efective
F z v 136 79.13
N efectiv = = =1,79[kw]
6000 6000
N efectiv N MU
21
=0,8 0,9
N efectiv 3 0.9=2,7[kw ]
STRUNJIREA DE DEGROSARE
b.) Suprafaa S4
2 Ap 4035.5
t= =
nom
=2.25 mm
2 2
Strunjire longitudinala exterioara:

1 1 1

22
C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]
t =2.25 mm
f = 0,48 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
F z=35,7 2.251 0,480,75 2200,35=307 N

h
y b h R a
1
L i
f= n x
[ mm/rot ]
6 C 4 HB t 1 1
f =0,75

20 20 0,66 30
6 35,7 2200,35 2.25 1
=6,66 mm/rot
f adoptat =0,48 mm/ rot < f =6,66 mm/rot
8,3 C 1,8
f= 0,3
, pentru Rm >60 [daN /mm2 ]
t Rm
Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu
formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:
X
0,71
( )
f
sin k
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 2.25 mm
k = 90o
1,8 X
8,3 C 0,71
( )
f
f = 0,3 [mm / rot ]

t R m sin k
8,3 61,8 0,7

0,71
f= (
2.25 66 sin 900
0,3 ) =3,48[mm/rot ]
Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a mainii

unelte.
23
Fz D
2 M t = [ N m]
1000
in N.
307 40
2 M t = =12.3 [N m]
1000
Cv
v= n
k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]
HB
m xv
T t f yv
200 ( )
considerate.
f = 0,48 mm/rot k1 = 0,761
Cv = 294 k2 = 0,812
T = 90 min k3 = 1,1
t = 2.25 [mm] k4 = 0,794
HB = 220 k5 = 0,85
m = 0,125 k6 = 1
xv = 0,18 k7 = 1
yv = 0,35 k8 = 1
24
n = 1,75 k9 = 1

0,08
q 20
k 1= (
20 30
=
600 ) ( )=0,761

45 45 0,3
k 2= ( ) ( )
k
=
90
=0,812


0,09 0,09
a 15
k3 =
( ) ( )
k1
=
5
=1,1

0,1
r 0,2
k 4=
2 () ( )
=
2
=0,794

Pentru prelucrarea de degroare = 0,1.

(mbuntire).


25
294
v= 1,75
0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1
220
90 0,125
2.25 0,18
0,48 0,35
( )

200
v =69,67[ m/min]
Calculul turaiei
1000 v 1000 69,67

D 40
Adoptarea turaiei
n MU ncal culat
n MU =500[rot /min]
D n MU 40 500
v real = = =62.8[m/min ]
1000 1000
F z v 307 62.8
N efectiv = = =2.4 [kw]
6000 6000
N efectiv N MU
=0,8 0,9
c.) Suprafaa S3
2 Ap 35.531.3
t= =nom
=2.1mm
2 2
- Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 35.5 si adncimea de achiere


26

x1 y1 n1
F z=C 4 t f HB [N ]

C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]

t =2.1 mm
f = 0,48 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
F z=35,7 2.11 0,480,75 220 0,35=300 N

h
y b h R a
1
L i
f= n x
[ mm/rot ]
6 C 4 HB t 1 1
f =0,75

20 20 0,66 30
6 35,7 2200,35 2.11
=6,5 mm /rot
f adoptat =0,48 mm/ rot < f =6,5 mm/rot
1,8
8,3 C 2
f= 0,3
t Rm
X
0,71
( )
f
sin k
27
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 2.1 mm
k = 90o
1,8 X
8,3 C 0,71
( )
f
f = 0,3 [mm / rot ]

t R m sin k
1,8 0,7
8,3 6 0,71
f= 0,3

2.1 66 sin 90
0 ( ) =3,38 [mm/rot ]
unelte.
Fz D
2 M t = [ N m]
1000
in N.
300 35.5
2 M t = =10.65[N m]
1000
Cv
v= n
k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]
HB
m xv
T t f
200
yv
( )
considerate.
f = 0,48 mm/rot k1 = 0,761
Cv = 294 k2 = 0,812
T = 90 min k3 = 1,1
t = 2.1 [mm] k4 = 0,794
28
HB = 220 k5 = 0,85
m = 0,125 k6 = 1
xv = 0,18 k7 = 1
yv = 0,35 k8 = 1
n = 1,75 k9 = 1
294
v= 1,75
0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1
220
90 0,125
2.1 0,18
0,480,35
( )

200
v =68.7[m/min]
Calculul turaiei
1000 v 1000 68.7

ncalculat = = =616.31[rot / min]
D 35.5
Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =500[rot /min]
D n MU 35.5 500
v real = = =55.74 [m/min]
1000 1000
F z v 300 55.74
N efectiv = = =2.1[kw ]
6000 6000
N efectiv N MU
=0,8 0,9
29
d.) Suprafaa S8
2 Ap 4031
t= =
nom
=4.5 mm
2 2
Strunjire longitudinala exterioata:
Strunjirea pe suprafata S3 se face din 3 treceri cu t=1,5 mm


x1 y1 n1
F z=C 4 t f HB [N ]

C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]

t =1.5 mm
f = 0,48 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
1 0,75 0,35
F z=35,7 1.5 0,48 220 =210 N

h
y b h R a
1
L i
f= n x
[ mm/rot ]
6 C 4 HB t 1 1
30
f =0,75
20 20 0,66 30
6 35,7 2200,35 1.5 1
=4.2 mm/ rot
f adoptat =0,48 mm/rot < f =4.2 mm/rot
1,8
8,3 C 2
f= 0,3
t Rm
0,71 X
( )
f
sin k
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 1.5 mm
k = 90o
8,3 C 1,8 0,71 X
( )
f
f = 0,3 [mm /rot ]

t R m sin k
8,3 61,8 0,7

0,71
f=
1.5 66 sin 900
0,3 ( ) =2,38[mm/ rot ]

unelte.
Fz D
2 M t = [ N m]
1000
in N.
210 40
2 M t = =8.4 [ N m]
1000
Cv
v= n
k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]
HB
m xv
T t f
200
yv
( )
31
considerate.
f = 0,48 mm/rot k1 = 0,761
Cv = 294 k2 = 0,812
T = 90 min k3 = 1,1
t = 1.5 [mm] k4 = 0,794
HB = 220 k5 = 0,85
m = 0,125 k6 = 1
xv = 0,18 k7 = 1
yv = 0,35 k8 = 1
n = 1,75 k9 = 1
294
v= 1,75
0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1
220
90 0,125
1.5 0,18
0,48 0,35
( )

200
v =52.3[m/min]
Calculul turaiei
1000 v 1000 52.3

ncalculat = = =417 [rot /min]
D 40
32
Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =400 [rot /min]
D n MU 40 400
v real = = =50.24 [m/min]
1000 1000
F z v 210 50.24
N efectiv = = =1.75[kw ]
6000 6000
N efectiv N MU
=0,8 0,9
STRUNJIREA DE FINISARE
e.) Suprafaa S3
2 Ap 31.330.75
t= = nom
=0,275 mm
2 2
33
1 1 1

C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]

t =0,275 mm
f = 0,12 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
F z=35,7 0,2751 0,120,75 220 0,35=15 N

h
y b h R a
1
L i
f= n x
[ mm/rot ]
6 C 4 HB t 1 1
f =0,75

20 20 0,66 30
6 35,7 2200,35 0,2751
=12.65 mm /rot
f adoptat =0,12 mm/ rot < f =12,65 mm /rot
1,8
8,3 C 2
f= 0,3
t Rm
X
0,71
( )
f
sin k
34
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 0,275 mm
k = 90o
1,8 X
8,3 C 0,71
( )
f
f = 0,3 [mm / rot ]

t R m sin k
1,8 0,7
8,3 6 0,71
f= 0,3

0,275 66 sin 90(0 ) =1,83[mm/rot ]
Fz D
2 M t = [ N m]
1000
in N.
15 40
2 M t = =0,6 [N m]
1000
Cv
v= n
k 1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 [m/min]
HB
m xv
T t f
yv
200 ( )
considerate.
f = 0,12 mm/rot k1 = 0,761
Cv = 257 k2 = 0,812
T = 90 min k3 = 1,1
t = 0,275 [mm] k4 = 0,794
HB = 220 k5 = 0,85
35
m = 0,125 k6 = 1
xv = 0,18 k7 = 1
yv = 0,20 k8 = 1
n = 1,75 k9 = 1

q 20 0,08
k 1= (
20 30
=
600 ) ( )
=0,761


0,3
45 45
k 2= ( ) ( )
k
=
90
=0,812


0,09 0,09
a 15
k3 =
( ) ( )
k1
=
5
=1,1

r 0,2 0,1
k 4=
2 () ( )
=
2
=0,794

Pentru prelucrarea de finisare = 0,1.
36

(mbuntire).


257
v= 1,75
0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1
220
90 0,125
0,275 0,18
0,12 0,20
( )

200
v =169.65[m/min ]
Calculul turaiei
1000 v 1000 169.65

D 40
Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
n MU =1250[rot /min]
D n MU 40 1250
v real = = =157 [m/min ]
1000 1000
F z v 15 157
N efectiv = = =0,4 [kw]
6000 6000
N ef ectiv N MU
=0,8 0,9
37
a.) Suprafaa S8
2 Ap 3130
t= =
nom
=0.5 mm
2 2
1 1 1

C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]

t = 0.5 mm
f = 0,12 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
1 0,75 0,35
F z=35,7 0.5 0,12 220 =17 N

h
y b h R a
1
L i
f= n x
[ mm/rot ]
6 C 4 HB t 1 1
f =0,75

20 20 0,66 30
6 35,7 2200,35 0.51
=2.2mm / rot
f adoptat =0,12 mm/ rot < f =2.2 mm /rot
1,8
8,3 C
f= 0,3
, pentru Rm >60 [daN / mm2 ]
t Rm
38
0,71 X
( )
f
sin k
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 0.5 mm
k = 90o
1,8 X
8,3 C 0,71
( )
f
f = 0,3 [mm / rot ]

t R m sin k
1,8 0,7
8,3 6 0,71
f= 0,3

0.5 66 sin 90(0 ) =1.38[mm/rot ]

unelte.
Fz D
2 M t = [ N m]
1000
in N.
17 31
2 M t = =0.54 [N m]
1000
f = 0,12 mm/rot k1 = 0,761
Cv = 257 k2 = 0,812
T = 90 min k3 = 1,1
t = 0.5 [mm] k4 = 0,794
39
HB = 220 k5 = 0,85
m = 0,125 k6 = 1
xv = 0,18 k7 = 1
yv = 0,20 k8 = 1
n = 1,75 k9 = 1
257
v= 1,75
0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1
220
90 0,125
0.5 0,18
0,12 0,20
( )

200
v =97.8[m/min]
Calculul turaiei
1000 v 1000 97.8

ncalculat = = =1004.3[rot /min]
D 31
Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
D n MU 31 1000
v real = = =97.34 [m/min]
1000 1000
F z v 17 97.34
N efectiv = = =0,3[kw]
6000 6000
N efectiv N MU
40
=0,8 0,9
b.) Suprafaa S10
2 Ap 3025.8
t= =
nom
=2.1 mm
2 2
Strunjirea de finisare pe suprafata S10 se va face din 3 treceri i=0.7mm
1 1 1

C4 = 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]

t = 0.7 mm
f = 0,12 mm/rot
HB = 220
x1 = 1 tab.10.21 [Pi.1.]
y1 = 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]
n1 = 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]
1 0,75 0,35
F z=35,7 0.7 0,12 220 =20 N

h
y b h R a
1
L i
f= n x
[ mm/rot ]
6 C 4 HB t 1 1
f =0,75

20 20 0,66 30
6 35,7 2200,35 0.71
=3.2 mm/ rot
f adoptat =0,12 mm/rot < f =3.2 mm /rot
41
1,8
8,3 C 2
f= 0,3
t Rm
0,71 X
( )
f
sin k
C = 6 mm
Rm = 66 daN/mm2
t = 0.7 mm
k = 90o
8,3 C 1,8 0,71 X
( )
f
f = 0,3 [mm /rot ]

t R m sin k
8,3 6 1,8 0,7

0,71
f= (
0.7 66 sin 900
0,3 ) =1.38[mm/ rot ]

unelte.
Fz D
2 M t = [ N m]
1000
in N.
20 30
2 M t = =0.6[ N m]
1000
f = 0,12 mm/rot k1 = 0,761
Cv = 257 k2 = 0,812
42
T = 90 min k3 = 1,1
t = 0.7 [mm] k4 = 0,794
HB = 220 k5 = 0,85
m = 0,125 k6 = 1
xv = 0,18 k7 = 1
yv = 0,20 k8 = 1
n = 1,75 k9 = 1
257
v= 1,75
0,761 0,812 1,1 0,794 0,85 1 1 1 1
220
90 0,125
0.7 0,18
0,12 0,20
( )

200
v =98.7[m/min]
Calculul turaiei
1000 v 1000 98.7

ncalculat = = =1047.3[rot / min]
D 30
Adoptarea turaiei
n MU ncalculat
D n MU 30 1000
v real = = =94.2[m/ min]
1000 1000
43
F z v 20 94.2
N efectiv = = =0,35[kw ]
6000 6000
N efectiv N MU
=0,8 0,9
4.4.2. Frezarea
Adncimea de achiere
La frezare se va urmri ca ntreg adaosul de prelucrat sa fie detaat intr-o singura

trecere.
Daca adaosurile de prelucrare sunt prea mari si puterea mainii unelte este
insuficienta sau rigiditatea sistemului tehnologic este sczuta, se pot efectua mai multe treceri
de degroare.
Avansul
Pentru frezarea canalelor de pana cu freze disc din oel rapid avansul se alege din
tabelele 14.16 i 14.17 [Pi.1.]
fd= 0,08 mm/dinte
Viteza de achiere
Calculul vitezei de achiere pentru frezarea cu freze disc este data de rela ia din tab.
14.22 [Pi.1.]
0,25
75 D
v= 0,2 0,3 0,2 0,1 0,1
Kv
T t1 f d t z
In care: D diametrul frezei, in mm, T durabilitatea economica a frezei, in min, t 1-

lungimea de contact dintre tiul sculei si piesa de prelucrat, raportata la o rota ie, in mm, f d
avansul pe dinte, in mm/dinte, t adncimea de achiere, in mm, z numrul de din i ai
frezei, Kv coeficient care tine seama de condiile de achiere specifice.
D= 35.5 mm
T= 120 min tab. 14.13 [Pi.1.]
t1 = 12 mm
fd = 0,08 mm/dinte
t = 1 mm
z = 10
Kv = 1
44
0,25
75 35.5
v= 0,2 0,3 0,2 0,1 0,1
1
120 12 0,08 1 10
v =66,48[ m/min]
Turaia
1000 v
n= [rot /min]
D
rot /min
1000 66,48
n= =423,22 [ ]
50
Se determina avansul pe minut vf cu relaia 14.1 [Pi.1.]
v f =f r n=f d n z=0,08 423,22 10=338,57[mm /min ]
n MU =375[rot /min]
Viteza recalculata
D n MU 50 375
v ef = = =58,9[m/min]
1000 1000
Avansul pe minut
S m=f d Z nMU
f m=0,08 10 375=300[mm/min]
4.4.3.6 Fora tangeniala Ft de achiere la frezarea cu freze cilindro-frontale se

determina cu relaia 14.7 [Pi.1.]
C t X f Y t u z
F F F
Ft = F 1 q d W K mF [N ]
D n F F
In care : t1 este lungimea de contact, in mm; f d avansul pe dinte, in mm/dinte; t

adncimea de achiere, in mm; z numrul de dini ai frezei; D diametrul frezei, in mm; n
turaia frezei in rot/min; KmF coeficient de corecie in funcie de materialul prelucrat;
CF = 682 - tab 14.7 [Pi.1.]

t1 = 4 mm
XF = 0,86 - tab 14.7 [Pi.1.]
fd = 0,08 mm/dinte
YF = 0,72- tab 14.7 [Pi.1.]
t = 1 mm
uF = 1- tab 14.7 [Pi.1.]
z = 10
D = 50 mm
45
qF = 0,86- tab 14.7 [Pi.1.]
n = 375 rot/min
WF = 0 - tab 14.7 [Pi.1.]
Rm n
Km =F ( )
750
Relaia 14.8 [Pi1]
In care: Rm rezistenta la rupere in N/mm2; n =0,3;

0,3
660
Km =F ( )
750
=0,962
0,86 0,72 1
682 4 0,08 1 10
Ft = 0,86 0
0,962=122 N
50 375
Puterea efectiva la frezare se determina cu relaia 14.4 [Pi.1.]

F v 122 58,9
N efectiv = t = =1,19 kW
6000 6000
N efectiv N MU
=0,8
N e fectiv 7,5 0.8=6 [kw]
4.4.3. Centruirea
np
Regimul de achiere se alege n funcie de material:

v = 15 m/min
f = 0,04 mm/rot
n = 200 rot/min
46
Capitolul V
5. Normarea tehnic
Norma de timp cuprinde totalitatea timpilor productivi ai executorului precum i timpi

de ntreruperi reglementate, pentru efectuarea unei lucrri cu intensitate normal i n condiii
tehnicoorganizatorice precizate.
ntre norma de timp i norma de producie exist o legtur direct exprimat prin
relaia:
T p
NT= + ( t b +t a )+ ( t dt +t do ) + ( t + t on )
n
Unde:
Tp timp de pregtire-ncheiere;
tb timp de baz;
ta timp ajuttor;
tdt timp de deservire tehnic;
tdo timp de deservire organizatoric;
tto timp de ntreruperi condiionate de tehnologie i organizare;
ton timp de odihna si necesitai fiziologice;
n lotul optim de piese.
5.1. Normarea timpului de pregtire-ncheiere
5.1.1. pregtirea curent a lucrrii, tab. 5.65[PI.I.]

T pl =15 min om
5.1.2. operaii suplimentare:
montarea i demontarea vrfului de centrare:
T p 2=0,5 min om
deplasarea i fixarea ppuii mobile:
T p 3=1 min om
aezarea mai multor cuite n dispozitivul port-cuit i reglarea la cot:
T p 4=3 min om
aezarea i reglarea lunetei:
T p 5=5 min om
5.2. Normarea timpilor ajuttori
47
5.2.1. timpul ajuttor pentru prinderea i desprinderea piesei:
n universal si vrful ppuii mobile: (tab 5.68 (PI.I.)
t 1a1 =1,2min om
ntre vrfuri:
t 1a 2=1,4 min om
timpul ajuttor pentru ntoarcerea piesei se ia din tabel i se nmulete cu 0,9.
5.2.2. timpii ajuttori pentru comanda mainii, montarea i demontarea sculelor, t a2
(tab.5.73. [PI.I.])
schimbarea turaiei:
t 1a 2=0,1 min om
schimbarea avansului:
2
t a 2=0,1 min om
rotirea port cuitului:
3
t a 2=0,15 min om
blocarea (deblocarea) saniei:
t 4a 2=0,25 min om
pornirea (oprirea) motorului:
t 5a 2=0,05 min om
pornirea (oprirea) universalului:
t 6a 2=0,1 min om
potrivirea flcilor lunetei i a suprafeei de prelucrat:
t 7a 2=0,4 min om
montarea cuitului pentru strunjire longitudinal exterioar:
8
t a 2=0,7 min om
demontarea cuitului pentru strunjire longitudinal exterioar:
9
t a 2=0,4 min om
centrare cuite:
t 10
a 2=0,3 min om
strngere cuite:
t 11
a 2=0,2 min om
5.2.3. timpii ajuttori pentru complexe de mnuiri de faz (5.75[PI.I.])

reglaj la cot, strunjire longitudinal:
1
t a3 =0,25 min om
reglaj la cot, strunjire frontal:
2
t a3 =0,2 min om
dup discul gradat fr msurare prealabil:
t 3a3 =0,3 min om
pentru lungime longitudinal exterioar:
t 3a3' =0,25 min om
dup discul gradat cu msurare prealabil
strunjire longitudinal exterioar:
t 4a3 =0,55 min om
strunjire frontal, retezare:
4'
t a3 =0,5 min om
cu o achie de prob
pentru strunjire longitudinal exterioar:
48
5
t a3 =1,2 min om
pentru strunjire frontal:
t 5a3' =1 min om
cu doua achii de prob:
t 6a3 =1,8 min om

5.2.4. timpi ajuttori pentru msurri de control: ta4 (tab 5.78.[PI.I.])
msurare cu ubler
pn la 50 mm:
t 1a 4=0,22 min om
pn la 100 mm:
t 2a 4=0,25 min om
pn la 200 mm:
3
t a 4=0,3 min om
pn la 300 mm:
4
t a 4=0,33 min om
pn la 500 mm:
t 5a 4=0,36 min om
msurare cu micrometrul de exterior:
pn la 50 mm:
t 6a 4=0,21 min om
pn la 100 mm:
t 7a 4=0,22 min om
pn la 200 mm:
t 8a 4=0,20 min om
pn la 300 mm:
t 9a 4=0,26 min om
pn la500 min:
10
t a 4=0,31 min om
5.2.5 Normarea timpilor de deservire tehnic i organizatoric
n tabelul 5.79[PI.I.] sunt date procente de tdt si tdo:
tb
t dt =2,5
100
tb
t dt =1
100
5.2.6 Normarea timpilor de odihn i necesiti fireti

Din tabelul 5.80[PI.I.] timpii de odihn i necesiti fireti sunt dai n procente, deci:
1
t on= T
100 op
49
a. Normarea tehnic pentru strunjire de degroare
Pentru suprafaa S4 avem urmtorul regim:
t=2.25 mm , f =0,48 mm/ rot , n=500 rot /min
Timpul de baz: rel. 5.10 [PI.I.]

1 ( L+ L1 + L2 + L3 ) i
t b= i= [min ]
W f n
l lungimea cursei de lucru a sculei n sensul avansului
W viteza de avans [mm/min]
i Numrul de treceri; i = 1
L lungimea suprafeei prelucrate, L = 214 [mm]
L1 lungimea de ptrundere, L1 = l [mm]
L2 distana de depire, L2 = (0 5 mm L2 = 0)
L3 lungimea suprafeei prelucrate pentru o achie de prob, L 3 = (010) mm, rezult
c L3 = 4 mm
S avansul, f = 0,48 mm/rot
n turaia, n = 500 rot/min
rezult c :
( 214+1+4 +0 ) 1
t b= =0.95 min
0,48 500
Timpul ajuttor, ta
t a= t ai
ta1 =1,2 min, ta2 =1,15 min, ta3 =0,55 min, ta4 =0,23 min.
t a=1,2+1,15+0,55+0,23=3,13 min
Timpul operativ
T op=t b+ t a =0.95+3,13=4,1 min
Pentru suprafaa S3:

t=2.1 mm , f =0.48 mm/rot , n=500 rot /min
Timpul de baz:
( 21+1+ 4+ 0 ) 1
t b= =0,20 min
0.48 500
Timp ajuttor:
t a=0,5+0,4 +0,25+0,05+ 0,1+ 0,3+0,2=1,8 min
Timp operativ:
T op=t b+ t a =0,20+1,8=2min
50
Pentru suprafaa S8:
t=1.5 mm , f =0.48 mm/rot , n=400 rot /min
Timp de baz :
( 276+4 +1+0 ) 3
t b= =4.4 min
0,48 400
Timp ajuttor :
t a=0,5+0,05+ 0,1+ 0,3+0,22=1,17 min
Timp operativ:
T op=t b+ t a =4.4+ 1,17=5.57 min
Normarea de timp pentru operaia de strunjire de degroare :
Tp timp de pregtirencheiere
T p =15+0,5+ 1+ 3+5=24,5 min
Timp de baz :
t b= t bi =5.55 min
Timpul de deservire-tehnic:
2,5
t dt = t =0,14 min
100 b
Timp de deservire-organizatoric:
1
t do= t =0,06 min
100 b
Timpul de odihn:
2
t on= T =0,12 min
100 op
Norma de timp:
24,5
NT= +5.5+6.1+0,14 +0,06+0,12=12.41min
50
b. Normarea tehnica pentru strunjirea de finisare
Suprafaa S3 :
51
( 21+1+ 4+ 0 ) 1
t b= =0.25 min
0,12 1250
t a=1,82 min
Suprafaa S8 :
( 276+1+4 +0 ) 1
t b= =2.31 min
0,12 1000
t a=1,56 min
Suprafaa S10 :
(74 +1+1+0 ) 3
t b= =1.9 min
0,12 1000
t a=1,78 min
Timp de baz :
t b= t bi =0.25+2.31+1.9=4.5 min
Timpul de deservire-tehnic:
2,5
t dt = t =0,12 min
100 b
Timp de deservire-organizatoric:
1
t do= t =0,05 min
100 b
Timpul de odihn:
2
t on= T =0,2 min
100 op
Norma de timp:
24,5
NT= +4.5+ 5.16+0,12+0,05+0,2=10.5 min
50
c. Normarea tehnic pentru strunjirea frontal
Timpul de pregtire-ncheiere:
T p =15+8=23 min
Timpul de baz:
D 40
t b=2
(
2 ) (
+ 2 2
=
2 )
+ 2 2
=0,4 min
f n 0,48 630
Timpul ajuttor:
t a= t ai =1,01+1,11+0,35+ 0,2=2,67 min
Timpul de deservire tehnic :
2,5
t dt = t =0,01 min
100 b
52
Timpul de deservire organizatoric:
1
t do= t =0,004 min
100 b
Timpul de odihn:
2
t on= T =0,06 min
100 op
Norma de timp:
23
NT= +0.4 +2.67+0,01+0,004 +0,06=3.6 min
50
d. Normarea tehnic la frezarea canalului de pan
Timpul de pregtire-ncheiere: (tab. 8.1 [PI.I.])

T p =18 min
Timpul de baz:
t b=0,06 min
Timpul ajuttor:
t a= t ai =0,19+1,01+0,2+0,08+ 0,05=1,57 min
Timpul de deservire tehnic:
t dt =5,5 t b =0,33 min
1,2
t do= t =0,019 min
100 b
Timpul de odihn:
3
t on= T =0,05 m
100 op
Norma de timp:
18
N T = +1,57+0,33+ 0,19+0,05=0.4 min
50
e. Normarea tehnic la frezarea caneluri
Timpul de pregtire-ncheiere: (tab. 8.1 [PI.I.])

T p =18 min
Timpul de baz:
t b=1.2 min
Timpul ajuttor:
t a= t ai =0,19+1,01+0,2+0,08+ 0,05=5,57 min
Timpul de deservire tehnic:
t dt =5,5 t b =6.6 min
1,2
t do= t =0,02min
100 b
53
Timpul de odihn:
3
t on= T =0,2 min
100 op
Norma de timp:
18
N T = +1.2+5.57+6.6+ 0,02+ 0,2=14 min
50
f. Normarea operaiei de centruire
Timpul de pregtire-ncheiere:
T p =10 min
Timpul de baz:
t b=0,6 min
Timpul ajuttor :
t a=0,66 min
Timpul de deservire tehnic :
t dt =0,1 min
Timpul de deservire organizatoric :
t do=0,01 min
Timpul de odihn i necesiti fireti :
t on=0,04 min
Norma de timp :
10
N T = +0,6+ 0,66+0,01+0,04=0.23 min
50
g. Normarea controlului final

Verificarea dimensiunilor :
t b1 =2,94 min
Verificarea canalului de pan :
t b 2=0,84 min
Verificarea rugozitii :
t b3 =0,94 min
Timpul de baz :
t b= t bi =2,94+ 0,84+0,94=4,72min
Timpul ajuttor :
t a=2,5 min
Timpul de deservire-tehnic :
t dt =0,07 min
Timpul de pregtire-ncheiere :
T p =15 min
Timpul de odihn :
t on=0,21 min
Norma de timp :
15
N T = +4,72+2,5+ 0,07+0,21=0.45 min
50
Norma de timp pentru ntregul reper:
54
N T = N T
N T =12.41+ 10.5+ 3.6+0.4+ 14+0.23+ 0.45=41.6 [ min ]
Capitolul VI
6. Studiul tehnico economic
6.1. Calculul tehnico-economic
Numrul variantelor economice care se pot ntocmi pentru prelucrarea prin achiere
este dat de relaia:
V=N
Unde:
V numrul variantelor de procese tehnologice;
N numrul de operaii necesare prelucrrii unui produs;
Din toate variantele se alege cea optim care asigur realizarea piesei n condiii
tehnice impuse de documentaie, la preul cel mai mic cu un volum de timp ct mai redus.
Alegerea se face n funcie de urmtorii indici tehnico-economici:
Coeficientul timpului de baz, Cb

Este dat de raportul :
tb
Cb =
TU
t
b timpul de baz, [min]
TU timpul unitar, [min]

Timpul unitar al undei operaii este dat de diferena:
T U =T p N T
NT norma de timp aferent operaiei, [min]
Tp timpul de pregtire-ncheiere, [min]
Se poate scrie deci:
tb
Cb =
T p N T
55
innd cont de datele obinute n capitolul V Normarea tehnic, nlocuind n relaia
de mai sus vom obine:
Strunjire de degroare:
5.5
Cb = =0,45
24.512.41
Strunjire de finisare:
4.5
Cb = =0,33
24.510.5
Strunjire frontal :
0,4
Cb = =0,02
233.6
Frezarea canalului de pan :
0,06
Cb = =0,03
180.4
Frezare caneluri:
1.2
Cb = =0,3
1814
Centruirea:
0,6
Cb = =0,06
100.23
Control final:
4,72
Cb = =0,33
150.45
Din analiza tehnico-economic efectuat pe baza coeficientului timpului de baz,

rezult c timpul de baz reprezint o pondere destul de sczut din timpul unitar al operaiei
la toate operaiile de mai sus. Creterea coeficientului timpului de baz se poate face prin
micarea timpilor ajuttori i a timpilor de deservire sau prin suprapunerea acestora peste
timpul de baz.
Coeficientul de continuitate n funcionarea Cc a mainii unelte :

t
C c= b
t b +t a
tb ta
Strunjire de degroare: = 5.5 min ; = 6,1 min ;
5.5
Cc = =0,48
1
5.5+6.1
56
tb ta
Strunjire de finisare: = 4.5 min ; = 5.16 min
4.5
Cc = =0,47
2
4.5+ 5.16
tb ta
Strunjire frontal: = 0,4 min ; = 2.67 min
0.4
Cc = =3
3
0.4 +2,67
tb ta
Frezarea canalului de pan: = 0,06 min ; = 1,57 min
0,06
Cc = =0,04
4
0,06+1,57
tb ta
Frezare caneluri: = 1.2 min; = 5.57 min
1.2
Cc = =0,18
5
1.2+5.57
t ta
Centruire: b = 0,6 min; = 0,66 min
0,6
Cc = =0,804
7
0,6+ 0,66
t ta
Control final: b = 4,72 min; = 2,5 min
4,72
Cc = =0,653
8
4,72+ 2,5
Coeficientul de utilizare a materialului, Cm

g
Cm =
G
g greutatea piesei finite, n Kg;
G greutatea semifabricatului, n Kg;
Vp Vp
Cm
G V Vsemif Vs
V p Vp
G= V = C m= =
V semifabricat V semifabricat
Vp
= 53383.46 mm3
Vs
= 618265.43 mm3
Vp 53383.46
Cm = = =0,08
V semifabricat 618265.43
Coeficientul de utilizare admis este mai mic dect coeficientul de utilizare al

materialului. Pentru micorarea acestuia (Cc) se vor folosi semifabricatele calibrate pentru
reducerea adaosului de prelucrare.
57
a. Productivitatea muncii
60 TSC
Ns
NT 12 [buc/schimb]
TSC T
durata unui schimb, SC = [8 ore]
N T norma de timp, N T = 41.6 [min]
b. Preul de cost, Pc
Preul de cost reprezint indicile principal de apreciere a economicitii fabricaiei:
Pc =M +S + R[lei]
M costul materialului
M =m Gm1 K ( Gg ) [lei]
m costul la un Kg de material, 5 lei/Kg
G greutatea semifabricatului, G = 4.8 Kg
m1 costul uni kg de deeuri din materialul utilizat, m1 = 1lei/kg
K coeficientul de utilizare a deeurilor, K = 0,8
g greutatea piesei finite, g = 2.5 Kg
M =5 4.81 0,8 ( 4.82.5 ) =22.2[lei]
S retribuia muncitorilor producitivi

S= N Ti S i
N Ti norma de timp pe bucat la operaia i
Si retribuia tarifar, orar pentru operaia i corespunztoare categoriei operatorului
Strunjirea de degroare:
12.41 6,35
S 1= =1.32[lei/ora ]
60
Strunjirea de finisare:
10.5 7
S 2= =1.23 [lei /ora]
60
Strunjire frontal:
3.6 7
S 3= =0.45[ lei/ora ]
60
Centruire:
0.23 6,3
S4= =0.25 [lei /ora]
60
Frezare canalului de pan:
0.4 6,3
S 5= =0.05[lei/ora ]
60
Frezare caneluri:
14 8
S 6= =1.87 [lei /ora]
60
Control final:
0.45 9,9
S 7= =0.8[lei/ora ]
60
S=6 lei
58
R cheltuieli generale ale seciei de producie
Ca
R= 100=3,2 C a
S
Se obine:
Pc =22.2+6+3,02 Ca
6.3 Avantaje tehnico-economice
Principalele avantaje tehnico-economice materializate prin analiza tehnico economica sunt:

- Construcia simpla a dispozitivului;
- Cost mic al materialelor;
- Deservirea dispozitivelor este comoda, nu necesita operator cu grad nalt de calificare;
- Universabilitatea relativ mica.
Datorita acestor avantaje putem spune ca produsul satisface cerinele sociale, economice
si de exploatare.
6.4 Norme de tehnica a securitii muncii
In cadrul acestui subcapitol se vor avea in vedere norme specifice lucrului cu dispozitive,
astfel:
1. Sa se verifice prinderea corecta a piesei in vederea prelucrrii
2. In timpul inspectrii instalaiei electrice (din dulap)
3. Nu se vor mai folosi dispozitive ce au depit gradul de uzura prescris, constant la
repartiia (reviziile) periodice.
Aceste dispozitive trebuie introduse in reparaie sau casare:
4. Sa nu se porneasc dispozitivul daca nu este cunoscut
5. Locul de munca sa fie corect si iluminat
6. Avariile de orice natura, in timpul lucrului trebuie aduse la cunotina maistrului,
sefului de secie pentru a lua masuri urgente.
7. Sa se cunoasc regulile de baza pentru a da un prim ajutor persoanei care se
accidenteaz.
8. In caz de electrocutare se va aciona in urmtoarea ordine:
- ntreruperea curentului de la reea fara a atinge persoana cu pricina
- Efectuarea respiraiei artificiale
- Chemarea urgenta a medicului.
6.5 Plan de operaie
59

Proiect CMTF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect CMTF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere a reperului

ANALIZA DATELOR INIIALE

1.1. Analiza desenului de execuie

n urma analizei desenului de execuie, s-au constatat urmtoarele:

1.2. Analiza tehnologicitaii piesei

Prin tehnologicitatea construciei unei piese se nelege acea soluie constructiv-

Din analiza desenului de execuie al piesei rezult c forma constructiv asigur

Tratament termic clire revenire la 30-35 HRC

Deoarece piesa nu prezint suprafee cu tolerane i rugoziti mici, nu necesit

1.3. Alegerea semifabricatului

Avnd n vedere dimensiunile de gabarit, form i precizie impus prin desenul de

Fig. 1.2. Notarea suprafeelor

Din analiza desenului de execuie se disting urmtoarele tipuri de suprafee:

2. Succesiunea operaiilor de prelucrare a unui arbore

Pentru ntocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmtoarele recomandri:

a). Prinderea piesei

a). Prinderea piesei Freza

3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.

3.1. Noiuni de baza

Comparativ cu adaosurile de determinate experimental - statistic, calculul analitic

1. - pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafeele exterioare si interioare de revoluie:

2. - pentru adaosuri simetrice la suprafee plane opuse prelucrate simultan:

3. - pentru adaosuri asimetrice:

1). Strunjire degroare (bara sub forma de laminat)

i1= p2c + p 2centr = 257 2+250 2=359 m

Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de degroare este :

Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula 4.1 [Pi.1.]

Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S3 30. 7500 , 14 mm, Ra=3.2 m

1). Strunjire finisare (operaia de precedenta este strunjire de degroare)

Si-1=60 m tab.4.9 [Pi.1.]

La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :

Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):

Diametrul minim rezulta :

Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota 31. 300 ,21

2). Strunjire degroare

Adaosul nominal pentru strunjirea de degroare se determina prin diferena dintre

2 A pi = 35.5 31.3 =4.2 mm

1). Strunjire finisare (operaia precedenta este strunjire de degroare)

R z =63 m tab.4.9 [Pi.1]

Si-1=60 m tab.4.9 [Pi.1]

La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :

Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):

Diametrul minim rezulta :

2). Strunjire degroare

1). Strunjire de finisare

Adaosul nominal pentru strunjirea de degroare se determina prin diferena dintre

2 A pi =31 25.8= 5.2 mm

Aceste suprafee de capt se prelucreaz prin strunjire. Operaia precedent este

i1=0,01 D=0,01 40=0,4 mm tab.4.11 [Pi.1.]

Adaosul asimetric minim pentru strunjirea de degroare a suprafeelor frontale se calculeaz

Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este

Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de precizie, este 1000 m

Lungimea nominala pentru debitare este:

Adaosul de prelucrare la strunjirea frontala va fi:

La debitare se va respecta cota: 490 0.3 mm

Pentru fiecare suprafaa frontala adaosul este:

4. Calculul si adaosul regimului de achiere

4.2. Alegerea mainii - unelte

FIERASTAU CIRCULAR FC-710